Munca, iunie 1956 (Anul 12, nr. 2678-2703)

1956-06-01 / nr. 2678

Pag. 4*am M­CAgineri 1 lunie 1956 — nr. 2678 La zi. Un succes politic a­l partidelor de stângă din Italia La Roma, cu puțin înainte de a­­legerile municipale, s-a desfășurat un pelerinaj la biserica Santa Ma­ria Maggiore unde există o icoană, chipurile „făcătoare de minuni”. Puținii participanți la procesiune, membri ai partidelor de dreapta, se rugau să se întimple o minune ce­rească, care să provoace grele pier­deri în alegeri partidelor de stângă și să aducă o victorie răsunătoare celor de dreapta. Dar minunea ce­rească nu s-a întimplat. Masele populare din Italia au dovedit și de astă dată că nu prin minuni ce­rești se poate obține un succes po­litic, ci numai prin respectarea vo­inței lor. Partidele comunist și socialist, a căror politică a fost și este confor­mă cu interesele poporului, au cîști­­gat împreună în aceste alegeri co­munale, după cum arată primele calcule, peste 600.000 de voturi. Și partidul social-democrat saragatist a putut recupera — datorită orien­tării generale a corpului electoral spre stingă — o parte din voturile pierdute acum 3 ani In timp ce partidele de stingă au înregistrat câștiguri, partidul democrat-creștin a pierdut mai mult de 200.000 de voturi, iar partidele de extremă dreaptă, monarhiștii și neofasciștii, au pierdut circa 1 milion de voturi. Succesele obținute de partidele comunist și socialist sunt cu atit mai remarcabile cu cit au fost do­­bindite in condițiile unei campanii duse cu înverșunare împotriva lor de partidele de dreapta, susținute de Vatican și de faimoasa „Tripli­­ca”, odioasă coaliție a marilor in­dustriași, comercianți și proprietari agricoli. Pînă și ziarele reacționare din Italia sunt nevoite să constate că în urma acestor alegeri a „o nouă și vădită alunecare reieșit spre stingă”. Această alunecare spre stînga se traduce în primul rînd prin dorința tot mai vădită a ma­jorității poporului de a-și păstra in­dependența economică a țării și li­bertățile democratice prevăzute de Constituția republicană, de a impu­ne in același timp o schimbare politicii externe a Italiei, dare să a devină o politică a unui stat cu adevărat independent, o politică o­­rientată spre slăbirea încordării in­ternaționale. Că alegerile au însemnat o lovi­tură dată partidelor ce aservesc Italia intereselor Occidentului, subliniază cu îngrijorare și cores­o­pondentul agenției americane „Uni­ted Press“. „In cadrul alegerilor municipale... — spune el — parti­dele prooccidentare au pierdut con­­­­trolul asupra Romei și a altor cen­­­­tre importante“. Și cum să nu fie­­ îngrijorați magnații din Apus de­­ rezultatul acestor alegeri, cind ei­­ contează pe mărirea investițiilor de 8 capital în Italia, urmărind să pună 1 mina pe petrolul și pe gazul din­­ această țară, astăzi încă proprietate 8 a statului, precum și pe alte bu­­­­nuri . Numai în primele 6 luni ale­­ anului 1955, investițiile străine de­­ capital — în special american — s ■ au însumat peste 26 miliarde lire 2 italiene. 8 Rezultatul alegerilor constituie o­­ confirmare a faptului că Italia nu­­ este un teren propice pentru dez­­­­voltarea planurilor militariste agre­­­­sive ale S.U.A. Cu toate că la Nea­­­­pole se află comandamentul sud- j1 european al N.A.T.O. și cu toate că­­ în multe părți ale Italiei au fost­­ construite baze aeriene, generalul 8 american Timberlake, șeful forțelor­­ aeriene din acest comandament, s-a­u văzut nevoit să mărturisească cum 8 că el contează „în primul rând pe­­ bazele aeriene din Maroc, și nu pe 8 cele din Italia”. Desigur că această­­ recunoaștere amară se explică prin­­ faptul că în timpul șederii sale în­­ Italia, Timberlake a putut să-și dea­­ seama, cît de cît, de starea de spi­­­­rit a majorității poporului. De alt­ 8 fel, si generalul italian Donato. , membru al aceluiași comanda­­­­ment, ținînd cont de actuala stare­­ de spirit din țara sa, a ținut să­­ sublinieze că „poporul italian nu­­ este pregătit pentru un război a­­­­tom­ic”. Poporul italian nu vrea o politi­­­­că de agresiune, ci o politică de­­ pace și înțelegere. Aceasta o arată­­ cu deosebită tărie rezultatele ale­­­­gerilor municipale, rezultate în cond­ițile de azi depășesc care g cu 8 mun caracterul local. Ele au dove­­­­­dit că în Italia forțele de­mocrației g șl­năcii sunt în ascendență Succesul partidelor de stînga și subliniază necesitatea unirii si mai­­ strînse a oamenilor muncii din Ita­ 8 11a, condiție esențială pentru schim­­­­barea orientării politice a țării. De­­ asemenea, este de prevăzut că a­­­­cest succes va avea repercusiuni 8­adinei în rîndurile partidului guver­­­­namental democrat-creștin, accen­­­­tuîndu-se lupta între aripa sa­­ dreaptă, care se menține cu încă­­r­pățînare pe pozițiile politicii rigide,­­ lipsită de perspectivă, și aripa sa i stingă — în creștere — care cere­­ o reorientare a politicii Italiei, care­­ să țină seamă de condițiile noii­­ conjuncturi internaționale. T. SILVIAN I joanocooâocoooooooooooooooooooooooooooooaooooooccooooo ooooooooocaooooeooooooooooooooaoooaoococi Rezultatele alegerilor pentru consiliile provinciale italiene ROMA 31 (Agerpres). — TASS. In seara zilei de 30 mai Ministerul Afacerilor Interne al Italiei a comu­nicat următoarele date definitive cu privire la rezultatele alegerilor pentru consiliile provinciale care au avut loc în toate regiunile Italiei (cu ex­cepția Siciliei și provinciei Trentino- Alto Adigge unde au fost alese nu­mai consiliile municipale). Partidele comunist și socialist (după cum se știe aceste partide au prezentat liste comune de candidați pentru consiliile provinciale, din care cauză este imposibil să se precizeze cîte voturi a întrunit fiecare în partei au întrunit 8­395.341 voturi sau 35 la sută (în alegerile 1951-1952 aceste partide au întrunit 33,5 la sută din voturi) ; partidul social-democrat 1.787.863 voturi sau 7,47 la sută (7,7 la sută în 1951-1952); partidul re­publican 265.714 voturi sau 1,11 sută (2,5 la sută în 1951-1952); par­la­tidul democrat-creștin 9.296.428 vo­turi sau 38,86 la sută (36,2 la sută în 1951—1952) ; partidul liberal 1.013.695 voturi sau 4,24 la sută (3,9 la sută în 1951-1952). Partidele coaliției guvernamentale au întrunit așa­dar 12.363.700 de vo­turi sau 51,68 la sută. Grupările mixte împreună cu o se­rie de alte grupări politice de însem­nătate locală au întrunit 548.954 vo­turi sau 2,34 la sută. Partidul național-monarhist și „Mișcarea social-italiană”, care au prezentat liste comune, au întrunit 2.036.275 voturi sau 8,46 la sută (aceste partide au întrunit 10 la sută din voturi în anii 1951-1952 — înainte de scindarea partidului mo­narhist). Vizita președintelui Tito la Moscova contribuie la consolidarea păcii BELGRAD 31 (Agerpres).­­ A­­genția Taiting transmite: Ziarul „Borba" publică joi dimineața un ar­ticol în care-și exprimă convingerea că vizita președintelui Tito în Uni­unea Sovietică și tratativele dintre oamenii de stat iugoslavi și sovietici vor constitui un nou impuls pentru dezvoltarea colaborării dintre Uni­unea Sovietică și R. P. F. Iugoslavia. Această vizită — scrie ziarul — va contribui de asemenea la consolidarea păcii și la o mai bună înțelegere între state. Referindu-se la dezvoltarea colabo­rării iugosl­avo-sovietice, în baza de­­clarației de la Belgrad, ziarul amin­tește că de la semnarea acestei de­clarații au fost încheiate un număr de un articol din ziarul „Borba“ acorduri care țin seama de evoluția situației internaționale. Fără îndoială, oamenii de stat sovietici și iugoslavi vor fi în măsură să sublinieze că au crescut posibilitățile de continuare a acestor relații de colaborare. Ziarul relevă că toate călătoriile pe care le-a întreprins în străinătate președintele Tito au confirmat faptul că politica, coexistenței active este singura politică realistă care permite stabilirea unor acorduri pe termen lung și că numărul statelor care adoptă această politică a sporit con­siderabil. Iugoslavia — scrie ziarul „Borba” — s-a străduit și se strădu­­ește să contribuie la stabilirea unei atmosfere de destindere și la înlătu­rarea treptată a consecințelor dăună­toare ale războiului rece, precum și la găsirea de soluții pentru proble­mele internaționale arzătoare. In încheiere „Borba” scrie că în­­tîlnirea de la Moscova dintre oame­nii de stat ai Uniunii Sovietice și ai R. P. F. Iugoslavia va fi un prilej nu numai pentru o trecere în revistă a situației internaționale, ci și pentru discutarea acțiunilor concrete care sunt posibile în vederea îmbunătăți­rii continue a relațiilor între state. Recepție la ambasada Angliei din Uniunea Sovietică MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS. La 31 mai, William Hayter, amba­sadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii în U.R.S.S., a oferit o recepție cu prilejul zilei de naștere a Reginei Elisabeta a II-a. La recepție au participat tovarășii N. A. Bulganin, N. S. Hrușciov, G. M. Malenkov, V. M. Molotov, A. N. Kosîghin, V. A. Kucerenko, V. V. Markevici, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Miniștri al U.R.S.S.; M. P.­ Tarasov, vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. și președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. și alții. ----------­ Recepție la legația Marii Britanii din Capitală Joi seara. dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar și mini­stru plenipotențiar al Marii Britanii, a oferit o recepție cu prilejul sărbăto­rii naționale a Marii Britanii, ziua nașterii Majestății Sale Regina Elisa­beta II. La recepție au participat tovarășii: Chivu Stoica, Emil Bodnăraș, Al. Mo­­ghioroș, L. Sălăjan, Gr. Preoteasa, M. Florescu, M. Ralea, T­ Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofițeri superiori ai For­­țelor Armate ale R.P.R., funcționari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Comerțului Exterior. La recepție au participat membri ai corpului diplomatic acreditați la Bucu­rești. Recepția s-a desfășurat într-o atmos­­feră cordială. (Agerpres) Nota adresată de Guvernul Sovietic Guvernului S. U. A. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite următoarea notă adresată de Guvernul Sovietic Guvernului S.U.A. La 29 mai a c. Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a remis Ambasa­dei Statelor Unite la Moscova o notă a Guvernului Sovietic cu următorul continut: „Ministerul Afacerilor Externe al Uniunii Republicilor Sovietice Socialis­te asigură de respectul său Ambasada Statelor Unite ale Americii la Mosco­va și din însărcinarea Guvernului So­vietic are onoarea să declare urmă­toarele : După cum este informat guvernul S.U.A., la 22 aprilie a.c. transmisioniști ai grupului de trupe sovietice din Ger­mania au descoperit pe teritoriul Re­publicii Democrate Germane, în regiu­nea Alt Gliericke, care se află în ime­diata vecinătate a sectorului american al Berlinului, un tunel săpat de către serviciul american spre liniile de tele­comunicații ale trupelor sovietice, pre­cum și spre liniile de telecomunicații ale Republicii Democrate Germane. După cum a arătat ancheta efectuată de către organele sovietice, împreună cu organele R. D. Germane, serviciul american a săpat un tunel în lungime de aproximativ 600 de metri, înzestrin­­du-l cu aparate și dispozitive pentru înregistrarea și interceptarea perma­nentă a convorbirilor telefonice trans­mise prin cablurile care deservesc tru­pele sovietice și prin alte cabluri ale Republicii Democrate Germane. Toate aceste fapte au fost confirma­te și în știrile corespondenților din di­ferite țări, inclusiv americani, cărora li s-a dat posibilitatea să viziteze sus­menționata instalație subterană. Auto­rităților americane din Berlinul occi­dental l s-a făcut de asemenea pro­punerea de a vizita această instalație. Deși a trecut o lună de la descope­rirea tunelului, autoritățile militare a­­mericane din Europa nu au luat pînă în prezent măsurile necesare pentru anchetarea acțiunilor inadmisibile ale organelor americane din Berlinul oc­cidental și pedepsirea celor vinovați. Generalul-maior Uncles, șeful statului major al trupelor americane din Eu­ropa, în scrisoarea sa adresată statu­lui major al trupelor sovietice din Germania s-a eschivat să dea un răs­puns asupra fondului chestiunii, in­­vocînd faptul că „a raportat asupra a­­cestei chestiuni la Washington“. Guvernul Sovietic atrage atenția gu­vernului S.U.A. asupra acestor fapte și așteaptă ca guvernul S.U.A., la rîn­­dul său, să ia măsurile necesare pen­tru lămurirea tuturor împrejurărilor legate de săparea de către serviciul american din Berlinul occidental a unui tunel spre liniile de telecomunicații ale trupelor sovietice din­ Germania și spre liniile de telecomunicații ale R. D. Germane, spre a trage la răspundere pe cei vinovați și a împiedica pe vii­tor repetarea unor asemenea acțiuni. Ministerul Afacerilor Externe va fi recunoscător ambasadei S.U.A. dacă îl va informa despre măsurile luate de guvernul S.U.A. în legătură cu pre­zenta notă a Guvernului Sovietic“. Bonn-ul se așază î n continuare de „politica de forță“ BONN 31 (Agerpres).­­ La 30 mai parlamentul vest-german (Bundestagul) a examinat interpelarea comună a tuturor partidelor politice cu privire la „situația actuală din Repu­blica Democrată Germană, posibilită­țile unor contacte mai strînse între cele două părți ale Germaniei și situa­ția din Berlin“. Din desfășurarea discuțiilor asupra acestor probleme rezultă că cercurile conducătoare din R. F. Germană nu au urmărit să ușureze unificarea Germa­niei. Ele nu au urmărit decît să dea impresie opiniei publice germane, care cere luarea de măsuri concrete pentru unificarea Germaniei, că parlamentul vest-german se ocupă de această pro­blemă. In cadrul dezbaterilor atenția principală a fost acordată atacurilor calomnioase la adresa R. D. Germane. Așa, de exemplu, J. Kaiser, ministru­ pentru problemele întregii Germanii, care a luat cuvîntul în numele guver­nului, a declarat că guvernul R. F. Germane continuă să respingă orice fel de legături pe linie guvernamen­tală cu R. D. Germană și, în afară de aceasta, a cerut anularea de către guvernul R. D. Germane a o serie de măsuri luate în R.D.G. în interesul oamenilor muncii. Deputatul Wener, care a luat cuvîntul în numele partidului social­­democrat din Germania, la fel ca și ceilalți vorbitori, s-a dedat la aceleași atacuri la adresa R. D. Germane și a altor țări din lagărul socialist. PE SCURT R. P. CHINEZA. — La 30 mai sosit la Manciuki Ansamblul de cîn­­a­tece și­­ dansuri populare „Ciocîrlia“ din Republica Populară Romînă. An­samblul vizitează R.P. Chineză în cadrul acordului de colaborare cultu­rală dintre cele două țări FRANȚA — Joi după amiază au în­ceput în Adunarea Națională Franceză dezbaterile în jurul politicii generale a guvernului Guy Mol­let în cadrul că­rora urmează să se discute mai ales problemele Africii de Nord. La aceste dezbateri, care vor dura trei zile și la care se vor discuta 15 interpelări la adresa politicii guvernului în Africa de Nord, s-au înscris pînă acum la cuvtnt 23 de oratori. R.P.F. IUGOSLAVIA.­­ La 31 mai a sosit In portul iugoslav Split, într-o vizită de prietenie, o escadră de nave militare sovietice, sub comanda amiralului V. A. Kasatonov, coman­dantul flotei din Marea Neagră. Es­cadra cuprinde crucișătorul „Mihail Kutuzov“ și torpiloarele de escadră „Bessmennîi“ și „Bezukoriznennîi“. AMERICA LATINA. — Potrivit datelor doctorului pediatru Carlos Prado din Brazilia, în această țară in fiecare oră mor cite 85 de copii. In Paraguay 70 la sută din copii mor înainte de a atinge vîrsta de zece ani. După cum subliniază ziarul guvernamental „La Nacion" din­ Chi­le, din cauza lipsurilor și a proastei nutriții 90 la sută din copiii chilieni se dezvoltă anormal Declarația tov. Togliatti despre vizita în Iugoslavia ROMA 31 (Agerpres). Palmiro Togliatti, secretarul gene­ral al Partidului Comunist care la 30 mai s-a întors la Italian, Roma venind din Iugoslavia, a făcut urmă­toarea declarație agenției Ciampino Press: „Ceea ce aș putea spune des­pre tratativele de la Belgrad sunt ex­puse în comunicatul apărut în presă. Pot doar să adaug că tratativele au fost încununate de succes deplin și au pus bazele unei perioade noi în rela­țiile și în colaborarea dintre cele două partide (Partidul Comunist Italian și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia - H. R.). După aceste tratative, o delegație a conducerii și a Comitetului Central al partidului nostru va face o vizită în Iugoslavia, în vederea lărgirii contac­telor și unei mai bune cunoașteri situației din Iugoslavia și care va ra­­­porta apoi despre rezultatele acestei vizite partidului și muncitorilor ita­lieni. Sunt convins că stabilirea între partidul nostru (ținînd seama de im­portanța lui în Italia) și comuniștii iugoslavi a unei legături și colabo­rări mai directe va contribui fără în­doială la îmbunătățirea relațiilor între cele două țări, lucru spre care tin­dem". Capturarea unui spion american în Cehoslovacia PRAGA 31 (Agerpres). — Ceteka : Ministerul Afacerilor Interne al Repu­blicii Cehoslovace a dat publicității următorul comunicat: La 26 mai uni­tățile de pază de la frontieră l-au a­­restat pe Jaroslav Touzinsky, agent al serviciului de spionaj american, cu­­rînd după ce a trecut frontiera de stat, venind din Germania occidentală. Tou­­zinsky a fost trimis în Cehoslovacia pentru a întocmi planurile de cazărmi și obiective militare precum și de în­treprinderi care au o mare importanță pentru apărarea statului precum și de alte obiective care interesează servi­ciul de spionaj american. Efectivele Armatei Populare Coreene au fost reduse cu 80.000 de oameni PHENIAN 31 (Agerpres) . La 31 mai guvernul R.P.D. Coreene a publicat declarația cu privire la re­ducerea efectivelor forțelor armate ale Armatei Populare Coreene. In declara­ție se spune printre altele: Guvernul R.P.D. Coreene a insistat și insistă in mod consecvent ca problema coreeană să fie rezolvată pe calea tratativelor. Dorind să aducă o nouă contribuție la cauza menținerii păcii în Coreea și să creeze în mod practic condiții mai favorabile pentru unificarea pașnică a țării, guvernul R P.D. Coreene declară in mod solemn că, la fel ca și în tre­cut, nu va folosi primul forțele sale armate împotriva autorităților sud-co­­reene; va efectua pînă la 31 august 1956 reducerea cu 80.000 de oameni a efectivului forțelor armate ale R.P.D. Coreene , în conformitate cu reducerea mai sus amintită a forțelor armate își va reduce armamentele și tehnica de luptă, iar alocările militare corespun­zătoare se va folosi pentru construcția pașnică și pentru ridicarea nivelului de trai al populației, va asigura de lucru militarilor demobilizați în confor­mitate cu dorința și capacitățile lor. Guvernul R.P.D. Coreene, se spune în continuare în declarație, ține seama de faptul că populația din Coreea de sud și de nord năzuiește spre reuni­­ficarea pașnică a patriei prin îmbună­tățirea relațiilor și stabilirea de con­tacte strînse între Coreea de sud și de nord. Dacă autoritățile sud-coreene respectă în mod sincer dorința poporu­lui coreean, ele nu pot să nu ia măsuri eficace asemănătoare, care corespund voinței poporului Șeful statului major al aviației S.U.A. participa la sărbătorirea Zilei Aviației în U.R.S.S. WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ Ministrul Forțelor Aeriene al S.U.A., Donald Quarles, a dat miercuri publi­cității un­ comunicat cu următorul con­ținut: „Cu autorizația președintelui Eisenhower, generalul Nathan Twi­ning, șeful statului major al Forțelor aeriene americane, a acceptat invita­ția guvernului sovietic de a participa la demonstrația care va avea loc în Uniunea Sovietică la 24 iunie (cu pri­lejul Zilei Aviației — N.R.). Secre­tarul Departamentului de Stat și mi­nistrul Apărării au aprobat această vizită. Generalul Twining va fi însoțit de cîțiva ofițeri de aviație­. Se subliniază că președintele Ei­senhower, în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate, a fost cel căruia i-a revenit să-și dea con­­simțămîntul și că invitația „s-a bu­curat de la început de o primire fa­vorabilă la Casa Albă“. Ne scriu muncitorii cehoslovaci Din experiența muncii mele de zidar tencuitor Vizita în Romî­­nia m-a bucurat nespus. Am văzut atîtea lucruri noi și interesante încît mi-ar tre­bui multe pagini ca să aștern toa­te impresiile culese. De aceea, voi aminti doar de impresia deosebită pe care mi-a lăsat-o construcția Centrului Cinematografic de la Buftea, unde, ca muncitor con­structor, mi-am putut da seama că se depune o muncă de calitate. Am vizitat de asemenea Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“ și o ra­finărie de petrol, unde mi-a plă­cut, mai ales, buna organizare a procesului de muncă. Oriunde am fost, muncitorii con­structori din Romînia s-au intere­sat îndeaproape de felul cum lu­crăm noi, constructorii cehoslovaci. Voi relata,­ deci, pe scurt despre munca mea și modul ei de orga­nizare. Pentru ca munca să fie de cali­tate și să dea randament mare, este de importanță deosebită orga­nizarea ei. Astfel, fiecare construc­ție trebuie bine pregătită pentru tencuire. Tencuitorii își organizea­ză singuri lucrul. Ei trebuie să aibă producători proprii de tencu­ială. Sunt necesari 6—10 zidari și trei muncitori auxiliari. In prima și a doua zi, toți zidarii și munci­torii auxiliari fac aceeași muncă. In a treia zi, echipa se împarte în două. Jumătate din numărul zida­rilor, să zicem 4, lucrează tot timpul la tencuirea brută, iar cei­lalți 4, la curățire. Acest lucru se repetă, invariabil, pînă la termina­rea construcției. După ce o construcție a fost ten­­cuită, oamenii trec imediat la o alta. Dar nu toți deodată, in timp ce 4 muncitori încep tencuirea brută la noul loc de muncă, cei­lalți 4 termină lucrul la prima construcție. Astfel, în vreme ce unii lucrează la operația de cură­țire, alții le-au și pregătit o nouă porțiune pentru curățire și munca­­ progresează rapid. La noi se aplică o nouă metodă — tencuirea me­cani­­că. Această meto­dă o folosim de trei ani: înce­puturile au fost destul de grele, căci aplicarea fiecărei metode noi reclamă timp, organizare. Acum însă procesul de lucru decurge normal, iar tencuirea mecanică se răspîndește tot mai mult. Mașina cu care se efectuează tencuirea mecanică se numește OB 2. A apărut recent­ și tipul OB 3, mult îmbunătățit față de primul, iar în curînd va fi dat in folosință tipul OB 4, superior acestuia. Mașina este stabilă, poa­te fi folosită la transportul tencu­ielii și pentru tencuire însăși. Ea se com­pune dintr-un compresor pentru aer, dintr-un mecanism cu țevi și din alte părți anexe. Cu ajutorul ei, noi am obținut rezul­tate bune, fiecare muncitor reușind să execute într-un singur schimb de 8 ore 30—35 m.p. de tencuială, înainte, cînd tencuirea se făcea cu mina, munca era grea și un om nu realiza într-un schimb decit 17 m.p. Acum, în afara faptului că productivitatea s-a mărit cu sută la sută, munca a devenit mai ușoară și câștigul mai mare. Ca mulți alți constructori, m­-am preocupat de Îmbunătățirea proce­sului de muncă și am prezentat cîteva propuneri de inovații și raționalizări. Am făcut diverse pro­puneri pentru îmbunătățirea tencui­­rii mecanice prin folosirea membra­nei de tanin și am căutat să orga­nizez mai bine munca prin utiliza­rea schelelor transportabile. Pentru străduințele mele mi s-a acordat „Ordinul Muncii” și distincția de „Cel mai bun muncitor pe ramură". Firește că în munca noastră mai sunt multe de făcut. Dar greutățile nu ne sperie. Vom căuta să le înlă­turăm și să muncim tot mai bine, pentru a putea da oamenilor muncii din țara noastră locuințe cit mai confortabile și mai frumoase. ȘTEFAN ZVEC zidar tencuitor fruntaș REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­ Bucă«««, Piața Cetate« ■» Tel 7.60.10. 7.60.20­1­7.60.4a - Secția Scrisori: Tel. 7.74.25. Boian Kotev (R. P. Bulgaria) a cîștigat prima etapă din cursa ciclistă Sofia-București PLOVDIV — prin telefon de la tri­misul nostru. Ieri la ora 13 din piața Adunării Populare din Sofia s-a dat plecarea în cursa ciclistă Sofia—București. In prima etapă, cicliștii au străbătut tra­seul de 156 km, care desparte Sofia de Plovdiv. încă cu o oră înainte de darea startului, marea piață din Sofia a devenit neincăpătoare pentru cetă­țenii orașului, veniți să transmită un ultim salut înainte de plecarea cicliș­tilor romîni și bulgari. După cuvîntul rostit de maestrul sportului Constantin Șandru și de ci­clistul bulgar Boian Kotev, cei 42 de alergători au pornit în întrecere. încă la ieșirea din Sofia, reprezentantul nos­tru Klein sparge și pînă la Plovdiv nu mai reușește să intre în pluton. La penultima serpentină de la Văcărel (o localitate la 30 km de Sofia), atacă ciclistul nostru Șelaru care reușește să ia un oarecare avans însă după puțin timp e ajuns de cicliștii bulgari Sto­­ian și Ivan Gheorghiev. Acești doi ci­cliști reușesc apoi să-l întreacă pe Șe­laru preluînd astfel conducerea în cursă, cu un avans de 150 m. Plutonul din spate este condus tot de un ciclist bulgar, Kiril Uiev, care reușește să-i a­­ju­ngă pe Stoian și Ivan Gheorghiev și pe culmea dealului Văcărel se trece in ordinea următoare: Stoian Gheor­ghiev, Kiril Uiev, Ivan Gheorghiev și Dimiter Stankov. Amănuntul acesta este interesant, deoarece pentru urcu­șurile de la Văcărel (etapa­ I) și Sto­­letov (etapa II) se acordă premii ce­lor mai buni cățărători. După Văcărel urmează o regrupare și plutonul fruntaș cuprinde acum cîțiva cicliști bulgari și pe reprezen­tantul nostru Gabriel Moiceanu. Toți acești cicliști reușesc să conducă în cursă pînă la 15 km. înainte de in­trarea în orașul Plovdiv. Datorită dîr­­zeniei cu care a luptat Gabriel Moi­ceanu aflat singur într-un pluton cu 10 cicliști bulgari și datorită însufle­țirii de care au dat dovadă ceilalți re­prezentanți ai noștri, în special N. Maxim, cicliștii romîni fac o reușita tentativă de unire a celor două plutoa­ne, lucru care se petrece la 141 km. de la plecare. Cu 200 de metri însă înainte de linia de sosire, Gabriel Moiceanu, care se afla în fruntea plutonului, sparge și pierde astfel orice șansă de a mai cîș­­tiga, sosind la 1 ’46” de învingător. La Plovdiv cicliștii au fost așteptați de mii de cetățeni ai orașului, care i-au întîmpinat cu muzică, urale și flori. Primul care trece linia de sosire este cunoscutul ciclist bulgar Boian Kotev, care a parcurs cei 156 km, cît măsoară etapa, în 4 ore 21 minute și 59 §§€ USU de. Odată cu Boian Kotev a sosit un grup de 23 cicliști printre care se aflau și opt reprezentanți ai noștri și anu­me : Șandru, Sebe, Șelaru, Ioniță, Ștefu, Sima, Datcu și Maxim. Toți au realizat același timp cu învingătorul. La 4 ore, 22 minute și 17 secunde de la plecare a sosit la Plovdiv. Dimo Kuțiev. Cu un minut și 28 secunde mai tîrziu față de Kuțiev, sosește un pluton de 7 cicliști, dintre care 5 sunt reprezentanți ai noștri. Azi se aleargă cea de a doua etapă a cursei Sofia— București pe traseul Plovdiv—Gabrovo care măsoară tot 156 km. Aceasta este cea mai dificilă etapă a competiției. FLORIN ȘERBAN C. C. A.— Minerul Petroșani 1-0 (1-0) Intîlnirea de fotbal dintre echipele C.C.A. și Minerul Petroșani, contînd pentru campionatul categoriei A, a atras joi în tribunele stadionului din localitate aproape 10.000 de spectatori. Jocul a fost viu disputat și s-a înche­iat cu scorul de 1—0 (1—0) în fa­voarea echipei C.C.A. Unicul punct a fost realizat în minutul 40 de Con­stantin care a profitat de o greșeală a lui Farcaș II, trimițînd precis ba­lonul în plasă. Ultimele 10 minute ale meciului s-au caracterizat prin­­tr-o intensă luptă sportivă. In minu­tul 81 Gabor a ratat o mare ocazie de a egala, șutind peste bară. i LISTA DE CÎȘTIGURI la obligațiunile C.E.C. 5% cu cîștiguri Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de lei 200. Obligațiunile cîștigătoare, în valoare fracționară de 100, 50 și 25 lei cîștigă 1/2, 1/4, sau 1/8 din cîștigurile de mai sus. Plata cîștiguril­or se face la toate sucursalele raionale C.E.C. *) Terminația Nr. de serie. Tragerea de bază din 31 mai 1956 Valoarea Nr. seriei Nr. obliga- T- sau termina­­țiunii cîști­, „ Cistiga­ției seriei găzoare. Pa^iala * Totală --------------------------------------- — ——­­■ ...................... ........... — —---------1 1 11253 24 50.000 50.000 1 01887 26 25.000 25.000 1 03081 25 25.000 25.000 1 04439 44 25.000 25.000 1 10310 26 25.000 25.000 1 00832 48 10.000 10.000 1 02174 50 10.000 10.000 1 02732 40 10.000 10.000 1 03474 41 10.000 10.000 1 04643 47 10.000 10.000 1 11732 47 10.000 10.000 1 12619 14 10.000 101 000 1 13940 37 10.000 10.000 1­24010 03 10.000 10.000 1 24073 21 10.000 10.000 25 750*) 03 5.000 125.000 25 871*) 21­5.000 125.000 250 33*) 16 1.000 250.000 250 12*) 12 1.000 250.000 565 Total 1.000.000 Spicuiri din programul de radio Vineri, 1 iunie 1956 PROGRAMUL 1: 6.30: Secția de gim­nastică; 6,40: Sfatul medicului: Cultu­ra fizică a copilului de vîrstă preșcola­ră ; 6,45: Emisiunea­ „Bună dimineața copii“; 11. Viața copiilor sovietici în creația lui Serghei Prokofiev, montaj muzical-literar; 17,45: Suita pentru pian „Pionierul Ionică la circ“ de Grigore Ghidionescu; 21,15: Teatru la microfon: „Atențiune copii“, scenariu radiofonic de Lucia Demetrius, laureată a Premiu­lui de Stat. SPECTACOLE Vineri, 1 iunie 1956 TEATRE: APUS DE SOARE, ora 19,30 Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (sala Comedia); CITADELA SFARIMA­­TA, ora 19,30, Național „I. L. Caragia­le“ (sala Studio); ZBOR DE NOAPTE, ora 19,30 Armatei (sala Magheru); FIN­­TINA BLANDUZIEI, ora 19,30; Armatei (sala din Calea 13 Septembrie); ÎNVĂ­ȚĂTOAREA ora 19,30 (spectacol dat de Teatrul Secuiesc de Stat din Tg. Mu­reș) Municipal. LILIACUL, ora 19,30: Operetă: CEI DE MINNE, ora 19,30: Ti­neretului; MELODII... MELODII... ME­LODII... (premieră), ora 20: Ansam­blul de estradă al R.P.R. (sala din Ca­lea Victoriei 174), 2—0 PENTRU NOI, ora 20: Țăndărică (sala Orfeu) : BĂ­IATUL ȘI VINTUL, ora 16: Țăndărică (sala din str. Academiei); ARENA PRIMĂVERII, ora 20,30: Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: GANGA: Patria. V. Alecsandri, Elena Pavel, Flacăra; MIINE VA FI PREA TIRZIU: Maghe­ru. București, 8 Martie, 1 Mai, 23 Au­gust, N. Bălcescu; MELODII NEMU­RITOARE: Republica: Filimon SIrbu, I. C. Frimu, înfrățirea între popoare, Al. Popov, Libertății; UNINNI HARNICE, PRIN SIRIA, VIZITA MARINARILOR ENGLEZI LA LENINGRAD; STUDEN­TUL DE PE BULEVARD: Maxim Gorki; 6 FILME DE DESEN ANIMAT ROM­­NEȘTI; Timpuri Noi; PE RĂSPUNDE­REA MEA, completare: BILCIUL JUCĂRIILOR: Lumina, Miorița; CA­RAVANA: Central; LA MARGINEA O­­RAȘULUI: Victoria; SPECTACOL DE VARIETĂȚI: Tineretului; MACLOVIA: Grivița; A 12-A NOAPTE: Vasile Roai­­tă, Olga Banele; SAREA PĂMINTU­­LUI: Cultural; NUFĂRUL ROȘU: Uni­rea; PE BARICADA: C. David; GIU­SEPPE VERDI: Al. Sahia; VAGABON­DUL (seria Fa); T. Vladimirescu; CIO­­CIRLIA și ILIE IN LUNA DE MIERE: Arta: SULTANAT: Munca, Popular: RE­CUNOAȘTERE PE FLUVIUL SAN­TZI: Garpati; UMBRE IN PORT: Moșilor; CERCUL DIABOLIC: Iiie Pintilie, Au­rel Vlaicu; INFIDELELE: M. Emines­­cu; ACCIDENTUL: Volga; CEI DOI:­ Donca Simo; BANCNOTA DE 1.000.000 LIRE STERLINE: G. Coșbuc; URMA*­RIREA: 8 Mai. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Schntell nt V. Stalin“, STAS - 8460 M 69

Next