Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)
1956-07-01 / nr. 2704
Proletari din toci* târli*. unlti-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. — nr. 2704 DUMINICĂ 1 IULIE 1956 4 pagini, 20 bani (Continuari in pag. 3-a) iCuvîntarea tov. Gh la cel de-al II-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mî ca in numele şi din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român să aduc un fierbinte salut celui de al II- lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor şi, prin el, celor peste 1.200.000 utemişti, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast şi înflăcărat pe frontul construcţiei paşnice, socialiste. Uniunea Tineretului Muncitor, organizaţia revoluţionară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioaselor tradiţii de luptă ale Uniunii Tineretului Comunist. De-a lungul celor 35 de ani ai existenţei sale, partidul nostru a vegheat cu dragoste şi grijă părintească la apărarea intereelor vitale ale tineretului, la educarea acestuia în spiritul dragostei faţă de popor, al credinţei în cauza sociasmului. Sub stăpînirea burgheziei şi moşierimii tineretul ducea o viaţă de mizerie, era ţinut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Floarea tineretului pierea în războaie tîlhăreşti pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numeroase grupări şi organizaţii recţionare fasciste pentru a întuneca lintea tineretului prin lozinci demagice, diversioniste, a-i otrăvi spiritul cu" naţionalism şi misticism şi a-l bage pe un făgaş opus intereselor ale și intereselor generale ale onorului. Singurul apărător consecvent al intreselor tineretului a fost partidul clasei, muncitoare — Partidul Comunist. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist din Romînia, ciunea Tineretului Comunist a motizat tineretul la luptă împotriva exploatării şi mizeriei, împotriva fascismului şi a folosirii tineretului drept crrne de tun. Partidul şi U.T.C. auptat spre a feri tineretul de otravasoistă, a-i arăta calea luptei pentru levăratele sale interese, calea luptei pentru democraţie, pentru pace şi socialism. Tineretul a dat nenumărate hrtfe pentru cauza eliberării poporului din lanţurile robiei capital,stomosiereşti. Pilda luminoasă a zeci şi zeci de eroi utecişti însufleţeşte tineretul nostru în munca şi lupta sa pentru fericirea poporului pentru înflorirea patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului i-au pus capăt măreţele transformări revoluţionare prin care a trecut oaea noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuţia adusă de tineretul nostru, în frunte cu jteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insurecţiei armate din 23 August 1944, eroismul de masă manifestat de tineretul nostru atît pe frontul antihitlerist cît şi în anii luptei pentru instaurarea şi consolidarea puterii populare. Masele de tineri au răspuns cu entuziasm şi devotament la chemările partidului. N-a fost acţiune politică întreprinsă de partid, în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea ţării, la care tineretul să nu-şi fi adus din plin contribuţia, dovedindu-şi patriotismul şi spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tineretul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă dezvoltării sociale; aceasta atît datară greutăţii specifice pe care o ■ a milioanele de tineri ai patriei noastre, cît şi datorită dinamismu- rui şi combativităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a fi condus la luptă majoritatea covîrşitoare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o exercită asupra tineretului ţelurile nobile, pentru a căror înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluţiei, precumpăneşte tineretul ? Noi sîntem partidul viitorului, iar viitorul aparţine tineretului. Noi sîntem partidul vioatorilor, iar pe inovatori totdeauna tneretul îi urmează mai cu dragă imă. Noi sîntem partidul luptei 'ne de abnegaţie, iar la lupta plide abnegaţie, totdeauna tineretul rge primul“. Tineretul nostru trăieşte azi cea ai măreaţă epocă din istoria patrieinoastre — epoca construirii socialismului, care creează tineretului posibilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entuziasmului şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de a săvîrşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale tinerei generaţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi în marile victorii ale construcţiei socialiste în patria noastră liberă. Partidul, poporul nostru dau o naltă preţuire aportului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mobilizarea maselor largi de tineret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre economice, culturale şi de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism, au scris-o zecile de mii de brigadieride pe şantierele Agnita-Botorca, Sala-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, conictorii fabricii de rulmenţi de la biaci, ai uzinei cocso-chimice de la unedoara, ai căilor ferate OzanaBacău şi Cerna-Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să ocotească munca entuziastă, create, pe marile şantiere naţionale,ălţînd uzine şi hidrocentrale, conduind poduri şi căi ferate. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a partidului. Uniunea Tineretului Muncitor a adus o importantă contribuţie la educarea comunistă a tineretului. In multe sectoare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de mii de inovatori, raţionalizatori, fruntaşi ai întrecerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptători înflăcăraţi pentru transformarea socialistă a agriculturii, studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi închină toate forţele dezvoltării economiei şi culturii — aceştia sînt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dezvoltă tot mai larg contactele şi colaborarea prietenească cu tineretul iubitor de pace din toate ţările lumii Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi sportive internaţionale, reprezentanţii tineretului nostru aum făcut larg cunoscute peste hotare înflorirea talentului şi capacităţilor creatoare ale tineretului din Republica Populară Romînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor întăreşte în permanenţă legăturile cu gloriosul Comsomol Leninist, din experienţa căruia trage bogate învăţăminte, dezvoltă legaturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările socialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Tineretul muncitor din Republica Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relaţiilor prieteneşti dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugoslavia — organizaţia bravului tineret al Iugoslaviei socialiste. In prezent sînt create toate condiţiile pentrudezvoltarea continuă a acestor legături în interesul comun al tineretului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al PM.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U.T.M., în munca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului în rîndurile tineretului şi lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sunt lipsurile principale ate muncii partidului şi U.T.M.-ului în rîndurile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească, politica partidului este însuşită de masele largi ale tineretului. Cu toate aceste, cuprinderea organizatorică a maselor tineretului a rămas în urma influenţei noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc şi, în parte, la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue, pentru munca politico-organizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţiide partid manifestă tendinţa de a lăsa organizaţiile U.T.M. să se descurce cum pot, deşi partidul a subliniat nu odată că îndrumarea şi sprijinirea organizaţiilor de U.T.M. este una din sarcinile principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răbdătoare, cu tineretul înseamnă de fapt subaprecierea rolului tineretului, în construcţia socialistă. Fără a munci zi de zi cu tineretul, în primul rînd cu organizaţiile U.T.M., nu poate fi descoperită şi generalizată experienţa înaintată a acestora, spre a deveni un bun al întregului tineret, nu pot fi ajutate organizaţiile U.T.M. să-şi ridice munca la un nivel superior. Sarcinile măreţe, trasate de cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, pun în faţa Uniunii Tineretului Muncitor cerinţe sporite, ridică cu deosebită ascuţime necesitatea lichidării lipsurilor existente în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Congresul a trasat sarcina înlăturării deficienţelor serioase în educaţia politică şi ridicarea culturală a tineretului, a cerut organizaţiilor de partid şi, sub conducerea lor, organizaţiilor de U.T.M. să acorde atenţia principală participării active a tineretului la lupta pentru realizarea celui de al doilea cincinal. Congresul al II-lea al P.M.R. a cerut organelor de partid să ajute organizaţiile U.T.M. în găsirea unor forme cît mai atrăgătoare, specifice muncii în rîndurile tineretului, eliminînd şablonul, tendinţele de copiere mecanică a metodelor de muncă proprii organizaţiilor de partid sau sindicale. Lipsurile muncii organizaţiilor de partid şi U.T.M. în rîndurile tineretului se manifestă, în al doilea rînd, prin insuficienta atenţie acordată muncii politice de masă, vii, combative, diferenţiate pentru diverse categorii ale tineretului. Munca educativă a Uniunii Tineretului Muncitor este lipsită de continuitate; îndeosebi se neglijează munca politico-educativă în rîndurile tinerilor din afara organizaţiilor U.T.M. Nu este de mirare că acolo unde este neglijată munca de educaţie politică şi cultural-educativă slăbeşte capacitatea de mobilizare a organizaţiilor de U.T.M. şi se fac simţite influenţele ideologiei străine. Cine ar putea nega interesul arzător al tineretului faţă de problemele internaţionale, dorinţa sa fierbinte de a-şi închina toate forţele luptei pentru pace, pentru apărarea şi înflorirea patriei! Dar au făcut oare organizaţiile de partid şi Uniunea Tineretului Muncitor tot ce era necesar pentru a clarifica tineretului principalele evenimente internaţionale, problemele actuale ale luptei pentru pace ? Este limpede că nu. In vremea noastră are loc un mare avînt al forţelor păcii şi socialismului. Ţările socialiste cuprind în prezent 25 la sută din suprafaţa globului şi 37 la sută din populaţia lumii, se lărgeşte continuu zona păcii, cuprinzînd un mare număr de ţări socialiste şi nesocialiste din Europa şi Asia. Succese importante au fost dobîndite în ultimele luni în destinderea încordării internaţionale, în urma iniţiativelor U.R.S.S şi altor ţări socialiste. Cu toate acestea, marile monopoluri, fabricanţii de armament, cercurile agresive îşi continuă uneltirile. De aceea este necesară întărirea vigilenţei popoarelor iubitoare de pace. Este necesară ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de educaţie patriotică a tineretului, în scopul creşterii unor cetăţeni cu înaltă conştiinţă politică şi morală, apărători dîrji ai cuceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi suveranităţii patriei, luptători hotărîţi pentru continua consolidare a puterii populare. Tovarăşi, Multe sute de mii de tineri lucrează în fabrici, uzine, mine, pe şantierele patriei noastre. In centrul preocupărilor organizaţiilor de tineret în industrie trebuie pusă lupta pentru progresul tehnic, pentru însuşirea tehnicii nu şi folosirea din plin a tehnicii existente, pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a tineretului. Cui nu-i este cunoscut puternicul interes al tinerilor pentru tehnică ! Oricine poate să-şi dea seama de uriaşa însemnătate a înarmării tinerei generaţii cu temeinice cunoştinţe tehnice, astfel încît să fie capabilă a stăpîni tehnica nouă şi a scoate din ea tot ce poate da ! Trebuie să spunem însă că unele organizaţii de partid şi U.T.M., precum şi muncitori vîrstnici nu acordă atenţia necesară schimbului de miine, sprijinirii acestuia în ce priveşte însuşirea cunoştinţelor profesionale-tehnice şi gospodăreşti. Noile uzine şi fabrici ale celui de al doilea cincinal aşteaptă mii şi mii de cadre de înaltă calificare şi asemenea cadre nu cad din cer, ele trebuie formate în fiecare fabrică, în fiecare atelier şi secţie prin munca plină de grijă părintească a comuniştilor, a muncitorilor vîrstnici. După cum se ştie, Directivele Congresului PM.R. cu privire la cel de al doilea cincinal prevăd executarea unui volum de lucrări capitale de cca. 105—110 miliarde lei, creşterea producţiei globale industriale cu 60—65 la sută, ridicarea productivităţii muncii în industrie cu cel puţin 45—50 la sută şi reducerea preţului de cost în industria republicană cu cel puţin 15—20 la sută. Un rol din cele mai importante în înfăptuirea acestor sarcini, de care depinde dezvoltarea întregii economii naţionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului, revine tineretului. Datoria organizaţiilor de partid şi U.T.M. din industrie este de a ajuta zi de zi tineretul în însuşirea noilor, procese tehnologice, de a îndruma spiritul de iniţiativă al tineretului spre descoperirea şi folosirea imenselor rezerve interne ale întreprinderilor, de a-l ajuta să înţeleagă aportul ce-l poate aduce în îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii. Ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost se realizează nu prin vorbărie, ci prin măsuri tehnico-organizatorice concrete, prin organizarea activităţii practice a masei muncitorilor, prin înarmarea lor cu cunoştinţe tehnice, prin extinderea metodelor avansate. Pe tot întinsul patriei noastre se deschid noi şantiere pentru construirea de uzine şi fabrici, hidro şi termocentrale, lăcaşuri de cultură, stadioane etc. Partidul este încredinţat că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va dovedi capacitatea sa de mobilizare a tineretului la acţiuni voluntare de interes obştesc, îndreptînd energia clocotitoare şi entuziasmul tineretului spre marile şantiere ale construcţiei socialismului, că va face din acestea înalte şcoli ale bărbăţiei şi perseverenţei, de călire a zeci şi zeci de mii de tineri curajoşi, plini de elan patriotic, constructori conştienţi ai vieţii noi. Partidul acordă o deosebită însemnătate participării tineretului la lupta pentru recuperarea terenurilor înţelenite sau degradate. Sîntem încredinţaţi că tineretul va răspunde cu însufleţire chemării partidului, redînd agriculturii, prin munca sa harnică, zeci şi zeci de mii hectare pămînt roditor. Sarcini de mare însemnătate stau în faţa organizaţiilor U.T.M. de la sate. Trebuie ca fiecare tînăr să cunoască obiectivele principale ale celui de-al doilea cincinal în agricultură: asigurarea preponderenţei sectorului socialist al agriculturii, atît ca suprafaţă cît şi ca producţie-marfă, realizarea pînă la sfîrşitul cincinalului a unei producţii anuale de cel puţin 15.000.000 tone de cereale. Acestea sunt sarcini mari şi complexe, a căror realizare nu poate fi asigurată prin lozinci şi diacursuri, ci printr-o intensă muncă politico-organizatorică. Trebuie analizat în fiecare regiune, raion şi comună în parte ce măsuri politicoorganizatorice trebuie luate spre a antrena din plin tineretul la înfăptuirea acestor sarcini grandioase. îmbunătăţind şi lărgind munca politico-educativă, găsind forme de activitate variate, corespunzătoare tineretului sătesc, organizaţiile U.T.M. sînt chemate să se situeze în primele rînduri ale luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, să facă din fiecare utemist un propagandist înflăcărat, care să demonstreze tinerilor în chip viu, pe baza faptelor convingătoare ce le oferă propria lor experienţă, superioritatea agriculturii socialiste. Totodată, să nu uităm că tinerii pot juca un mare rol şi în convingerea familiilor lor asupra folosului intrării în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Tinerii colectivişti şi întovărăşiţi pot şi trebuie să aducă o importantă contribuţie la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, la creşterea numărului familiilor de colectivişti şi întovărăşiţi, la transformarea treptată a întovărăşirilor în gospodării colective. Pentru aceasta tinerii colectivişti şi întovărăşiţi nu trebuie însă să se izoleze de ceilalţi tineri din sat, ci, dimpotrivă, să menţină legături prieteneşti cu ei, lămurindu-le foloasele muncii în comun. Partidul a trasat sarcina ca fiecare gospodărie colectivă şi fiecare întovărăşire să devină un centru de atracţie pentru ţăranii muncitori. Rezultatele practice obţinute de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole sînt cel mai bun mijloc de convingere; ele arată cu forţa de necontestat a faptelor că singura cale,spre belşug şi o viaţă luminoasă, cultă, a ţărănimii muncitoare este calea agriculturii socialiste. Fără îndoială că şi pînă acum tineretul a participat la munca , pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru sporirea producţiei agricole. Cu toate acestea, trebuie spus fără ocolişuri că rezultatele obţinute pînă acum nu corespund nici pe departe condiţiilor favorabile existente. Trebuie să punem capăt neglijării muncă în rîndurile tineretului sătesc; să folosim mai mult în acest domeniu intelectualitatea satelor — învăţători, agronomi, medici. * Congresul al II-lea al P.M.R. a subliniat deosebita însemnătate a sporirii producţiei cerealelor şi, îndeosebi, a porumbului. De ce acordă partidul atîta atenţie culturii porumbului? Porumbul dă de 2, 3 şi 4 ori mai multe boabe decît orice altă cereală, ceea ce îl transformă în cea mai preţioasă plantă furajeră. Porumbul este baza creşterii şeptelului, a sporirii producţiei de carne şi lapte; a lupta pentru dezvoltarea culturii porumbului înseamnă a lupta pentru a face viaţa noastră mai îmbelşugată. Tocmai ţinînd seama de marile avantaje pe care cultura porumbului le aduce întregii economii naţionale, se prevede ca pînă la sfîrşitul celui de al doilea cincinal să se ajungă la o suprafaţă de cca. 4.000.000 ha cultivate cu porumb şi la o producţie anuală de cca. 8.000.000—9.000.000 tone porumb. îndeplinirea acestei sarcini este întrutotul realizabilă. Condiţiile de sol şi climă sînt deosebit de favorabile culturii porumbului; ţărănimea a acumulat o experienţă de veacuri în această privinţă, aşa încît nu trebuie depuse mari eforturi spre a o convinge de avantajele acestei culturi. O importanţă deosebită pentru sporirea şeptelului are însilozarea porumbului, separat ştiuleţii şi separat tulpinile. Cantitatea cea mai mare de unităţi nutritive la unitatea de suprafaţă ce dă porumbul recoltat în stadiul de vegetaţie „coacere în galben". Recoltat în acest stadiu, la 30—35 mii de fire la hectar se obţine o cantitate de 9.000 kg. ştiuleţi şi 21.000 kg. tulpini, însumînd 30.000 kg. Insilozînd separat ştiuleţii şi separat tulpinile, se obţin 6.750 unităţi nutritive la hectar. Insilozat sub această formă, porumbul reprezintă un nutreţ suculent, care poate fi folosit cu cel mai mare randament în hrana vacilor, precum şi în hrana porcilor şi păsărilor în timpul iernii. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective fruntaşe pot realiza pe hectarul de porumb hibrid sau solurile cu tulpini mari producţii mai mari — de 40.000 kg. masă verde, totalizîmd 10.400 unităţi nutritive la hectar. îndatorirea patriotică a tuturor tinerilor din gospodării colective, din gospodării agricole de stat este de a munci cu însufleţire pentru sprijinirea acţiunii de însilozare a porumbului. Pentru realizarea sarcinilor trasate de partid în domeniul extinderii culturii porumbului este necesară mecanizarea pe o scară tot mai largă a lucrărilor agricole. Aceasta presupune intensificarea acţiunii de transformare socialistă a agriculturii, căci maşinile agricole pot da randament deplin doar pe terenuri întinse. Im acelaşi timp trebuie intensificată acţiunea de pregătire a cadrelor de mecanizatori. Partidul cheamă tineretul ţării să fie în primele rînduri ale luptătorilor pentru transformarea socialistă a agriculturii, să dea din rîndurile sale mii și mii de mecanizatori capabili să folos Din toate colţurile patrie. Ctteva mişcări precise şi curind o nouă piesă finită va ieşi din strinsoarea universalului. A cita pe ziua de azi ? La locul de muncă al strungarului Constantin Olaru de la uzinele „Poiana" -Cîmpina, bucăţile lucitoare de metal s-au strins stivă. Cu mult peste sarcina zilnică. De fapt acest lucru i se întîmplă destul de des. E doar fruntaș în întrecere cu o depășire medie de normă între 150- 160 la sută. Recuperează rămînerea în urmă LUPENI (coresp „Munca“).—Pen- tru a recupera rămînerea în urmă, pentru a scoate tonele de cărbuni pe care le rămăseseră datoare patriei, minerii din Lupeni au continuat cu și mai multă dîrzenie întrecerea socialistă. La începutul lui iunie, s-au sfătuit brigăzile, sectoarele. Preşedinţii comitetelor sindicale de secţii s-au adunat la comitetul de întreprindere să se consulte cum să intensifice întrecerea. „Trebuie să ieşim din impas“, au spus cu toţii şi s-au angajat fiecare să dea după puterile sale, peste plan, tone de cărbune în contul datoriei. Colectivul întreprinderii s-a angajat să dea pînă la 23 August peste plan 7.000 de tone. Şi iată că de abia ne aflăm la sfîrşitul lunii iunie şi angajamentul a şi fost realizat. Pînă la 27 iunie, mina Lupeni a dat peste plan mai mult de 7.000 tone cărbune. Faptul că toate sectoarele productive ale minei au sarcinile de plan îndeplinite şi depăşite înseamnă că întregul colectiv, fiecare brigadă a muncit mai bine ca pînă acum. De un real ajutor la obţinerea acestui succes a fost şi iniţiativa „O fîşie de cărbune pe zi cu tăiere într-un singur schimb“. Brigada minerului Arsene loan a dat pînă acum 745 tone cărbune peste plan, cea condusă de Jurj loan 256 tone. Cea mai mare depăşire — 1.670 tone cărbune peste plan — a fost obţinută însă de brigada minerului Do- . bai loan de la sectorul IV B., res- J ponsabilul unei brigăzi de tineret. Succesele forestierilor de la I. F.E. T.- Gheorghieni GHEORGHIENI (coresp■ „Munca") De la 5 iunie, I.F.E.T.-Gheorghieni produce in contul semestrului doi. Din sortimentele principale ca bușteni rășinoase, lemn de foc etc. colectivul de aci a dat pînă acum cîteva zile în plus 9.500 m cubi, respectiv 16.270 metri steri. De asemenea, forestierii de la această întreprindere se străduiesc să îmbunătăţească indicii de utilizare a masei lemnoase. In această direcţie ei au obţinut succese. In acest semestru s-au predat cantităţi însemnate de buşteni răşinoase care pot fi folosite la tăierea scîndurilor de categoria a 4-a şi a 5-a, pentru şantierele noastre de construcţii Astfel s-a ajuns la procentaje de utilizare a buştenilor de 98,8 la sută faţă de 80,3 la sută cit era planificat. De asemerea, prin exploatarea fagului în caiePe s-a ridicat procentajul lemnuluiWK' lucru de la 33,1 la sută cu preftiea planuri la 43,1 la sută. * Majoritatea muncitorilor au lucrat in brigăzi simple și complexe. Cele mai bune rezultate au obținut brigăzile complexe conduse de Nagy Francisc, Silaghi Alexandru care In primele 5 luni si-au realizat planul in proporţie de 145 la sută, respectiv 135 la sută, obfinind un ciştig mediu de 1100—1200 lei. Aceste brigăzi efectuează lucrările de la corhănit pînă la încărcat in vagoane C.F.F. La G.A.S. Fundulea, regiunea Bucureşti, a început recoltatul orzului. In clişeul nostru este înfăţişat combinerul Costel Ivan care a reuşit în 4 zile să strîngă recolta de pe 32 hectare, realizînd o producţie medie de peste 2.300 kg la hectar. 3.230 kg. orz la hectar — Alo ! Trustul Gostat Timișoara ? — Da, trustul. — Tovarășe, la telefon Inginerul-şef Luca de la gospodăria de stat Grabăț. Vă comunicăm că... Și tovarăşa Marilena Cercel, referent la trustul Gostat, începu să noteze în registru, repede, ce i se transmitea. ...Pînă la 28 iunie, gospodăria de stat Grabăţ a recoltat cu secerătorile-legători şi combinele, 184 hectare cu orz. Fruntaşă e secţia Gotlob (şef de secţie tov. Moisug) care a terminat de recoltat cele 110 hectare semănate cu orz. La secţia Grabăţ (şef de secţie tov. Cafizişu Marin) s-au recoltat cu combinele 13 hectare de orz. Producţia medie realizată este de 3.230 kg. la hectar. In fugă, tov. Marilena Cercel îşi aruncă privirea în registru pe cifra ce indica producţia planificată: 2.200 kg. la hectar. Cumpăni o clipă cele două cifre în minte : „Frumoasă realizare !“ — Secerişul continuă — se auzi mai departe în pîlnia receptorului Pînă mîine seară vom termina de recoltat întreaga suprafaţă de 473 hectare semănate cu orz. Şi mecanizatorii de la S.M.T. Grabăţ s-au ţinut de cuvînt. In seara zilei de 29 iunie, au raportat că şi-au îndeplinit angajamentul. La asigurarea din timp a maşinilor pentru campania de recoltare constructorii de maşini agricole de la uzinele „Semănătoarea“ din Capitală aduc un important aport. Ei şi-au îndeplinit încă de la 22 iunie planul anual la fabricarea secerătorilor-legători, iar pînă la sfîrşitul semestrului I au dat peste plan 40 de secerătorilegători. Odată cu încheierea primului semestru, muncitorii uzinelor au îndeplinit și planul anual de fabricare a secerătorilor pologitoare. Mitingul tineretului din Capitală închinat celui de-al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă după amiază, pe stadionul Dinamo din Capitală, a avut loc un mare miting al tineretului bucureștean închinat celui de al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. In tribuna centrală au luat loc: Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., Ion Cîrcei, Ion Iliescu, Cornelia Mateescu, Petre Gheorghe, secretari ai C.C. al U.T.M., Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi Petre Lupu, membri ai C.C. al P.M.R., precum şi membri ai Biroului C.C. al U.T.M., conducători ai delegaţiilor de tineret de peste hotare care au participat la lucrările Congresului al II-lea al U.T.M. In tribunele stadionului sînt prezenţi delegaţi şi invitaţi la Congres, alături de ei, mii de tineri şi tinere din Capitală. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Dumitru Bejan, prim secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. In numele Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvîntul tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., care a spus, printre altele: Trecînd în revistă realizările obţinute şi dezvăluind lipsurile existente, Congresul Uniunii Tineretului Muncitor a precizat sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor U.T.M. pentru intensificarea participării tineretului la realizarea prevederilor celui de al II-lea plan cincinal, pentru ridicarea nivelului întregii munci politice şi organizatorice în rîndul tineretului muncitor de la oraşe şi sate. Cel de al II-lea Congres al U.TM. a reafirmat cu deosebită putere devotamentul, dragostea şi recunoştinţa întregului nostru tineret muncitor faţă de Partidul Muncitoresc Român, care conduce şi îndrumă cu dragoste părintească activitatea organizaţiilor noastre, care asigură condiţii tot mai bune ca tînăra noastră generaţie să crească puternică, plină de energie, tot mai luminată. Tineretul nostru — a spus în încheiere vorbitorul — va munci cu întreaga sa energie pentru ca hotărîrile Congresului U.T.M. să fie aplicate în viaţă. Pentru utemişti, pentru tinerii şi tinerele din patria noastră, nimic nu e mai măreţ şi mai minunat decît să-şi dăruie cu abnegaţie toată însufleţirea tinerească, toate forţele creatoare şi toate cunoştinţele, cauzei socialismului. Aducînd un salut frăţesc şi călduros tineretului bucureştean din partea federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., a spus: „Sarcina nouă şi măreaţă a tinerei noastre generaţii, în raport cu generaţiile trecute, este nu numai de a salva viaţa, ci şi de a face să progreseze tot ceea ce geniul uman a creat în istoria sa, de a face ca cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să fie puse în slujba omenirii. Este o sarcină pe care prin muncă şi luptă generaţia noastră va şti să o îndeplinească cu onoare“. La miting au mai luat cuvîntul Satinov Gheorghi Pavlovici, membru în Biroul C-C. al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U R.S.S., Ho Chin Min, conducătorul delegaţiei Noii Ligi a Tineretului Democrat Chinez, Soskici Budislav, membru al Prezidiului C.C. al Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia,şi Massei Aime, membru al Biroului Naţional al Uniunii Tineretului Republican Francez, care au transmis un călduros salut tinerilor din Capitală. Mitingul a luat sfîrşit într-o atmosferă de entuziasm tineresc. Miile de tineri şi tinere au intonat Imnul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. A urmat un program de demonstra-*ţii sportive. (Agerpres) Un aspect din timpul mitingului (Fotografiat COZI AI )