Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)
1956-07-01 / nr. 2704
Pág.4 O contribuţie importantă a guvernului R. D. Germane la cauza asigurării păcii — Reducerea efectivului armatei populare naţionale cu 30.000 de oameni — BERLIN 30 (Agerpres). — TASS . După cum anunţă Serviciul presei de pe lîngă primul ministru al R.D. Germane, Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane a adoptat o hotărîre în care se spune: Destinderea încordării în relaţiile Internaţionale pune pe primul plan problema dezarmării ca cea mai importantă sarcină pentru asigurarea şi consolidarea păcii. Reducerea efectivului forţelor armate efectuată de Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară a arătat că este posibilă o dezarmare generală şi a insuflat popoarelor convingerea că pacea în întreaga lume poate fi menţinută. Poporul german poartă o răspundere deosebit de mare pentru menţinerea păcii în Europa. Reînvierea militarismului în Germania occidentală nu este compatibilă cu această evoluţie în direcţia slăbirii încordării. De aceea este necesar ca prin tratative între cele două state germane cu privire la reducerea efectivului forţelor armate, interzicerea stocării de arme atomice pe teritoriul Germaniei, renunţarea la introducerea serviciului militar obligatoriu, partea germană să-şi aducă contribuţia la cauza asigurării păcii. O asemenea acţiune paşnică ar contribui de asemenea la unificarea Germaniei pe bază democratică. Avînd în vedere răspunderea ce-i revine în faţa popoarelor Europei şi căutînd să înlesnească o înţelegere între cele două state germane, Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane hotărăşte: 1. — Să reducă efectivul armatei populare naţionale, stabilit la 120.000 oameni, cu 30 000 de oameni. 2. — Să stabilească efectivul total al armatei populare naţionale la 90.000 de oameni. 3. — Să folosească pentru construcţie paşnică în economia naţională materialele şi mijloacele financiare care vor deveni disponibile în urma reducerii efectivului armatei populare nationale.. 4. — Completarea efectivului armatei populare nationale se va face pe calea recrutării de voluntari. 5. — Ministrul Apărării Nationale va emite decretele și ordinele necesare pentru aducerea la îndeplinire a acestei hotăriri. Scrisoarea adresată de C. C. al P. S. U. G. conducerii Partidului Social-Democrat din Germania BERLIN 30 (Agerpres). — Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania a adresat o scrisoare conducerii Partidului Social-Democrat din Germania în care se spune printre altele : In momentul de faţă totul depinde de realizarea unei înţelegeri între partidele muncitoreşti germane şiîntre sindicatele germane pentru a contribui la slăbirea efectivă a încordării şi în Germania. De aceea vă propunem să examinaţi împreună cu noi problema dezarmării şi problema renunţării la Introducerea aerviciului militar obligatoriu. Propunerea noastră se întemeiază pe vechea tradiţie socialistă, care constă în aceea că partidele noastre muncitoreşti poartă o deosebită răspundere pentru destinele poporului şi noi vom îndeplini această datorie dacă vom ajunge la o înţelegere pe calea unor discuţii în comun. In numele C.C. al P.S.U.G., scrisoarea a fost semnată de W. Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G. Provocare duşmănoasă săvîrşită la Poznan de agentura imperialistă VARŞOVIA 30 (Agerpres). — In ziarele poloneze a fost publicat următorul comunicat oficial cu privire la provocarea ostilă săvîrşită la Poznan de agentura imperialistă. La 28 iunie, în oraşul Poznan au fost provocate tulburări. De cîtva timp, agentura imperialistă şi reacţiunea care acţionează clandestin au căutat să profite de dificultăţile economice şi de lipsurile din unele întreprinderi din Poznan pentru a provoca manifestări îndreptate împotriva puterii populare. Nu este întîmplător că duşmanul a ales ca loc de provocare tocmai oraşul Poznan unde se desfăşoarăun tîrg internaţional. S-a urmărit să se arunce o umbră asupra prestigiului Poloniei populare, să se frîneze dezvoltarea colaborării noastre internaţionale paşnice. La 28 iunie, agenţii duşmanului au reuşit să provoace tulburări de stradă S-a mers pînă la atacarea unor clădiri publice, ceea ce a dus la jertfe omeneşti. Bazîndu-se pe partea conştientă a clasei muncitoare, autorităţile au reuşit să devină din nou stăpîne pe situaţie şi au restabilit liniştea in oraş. Reprezentanţi ai guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în frunte cu Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, au plecat la faţa b locului. Organizatorii distrugerilor care au avut caracterul unei acţiuni de provocare şi diversiune amplu şi amănunţit pregătite vor fi pedepsiţi după toate rigorile legii. In faţa evenimentelor din Poznan este necesar ca toţi oamenii muncii, toate forţele patriotice ale poporului, să fie deosebit de vigilenţi faţă de orice încercări şi manifestări antistatale inspirate de duşmanii Poloniei populare. Provocarea de la Poznan a fost organizată de duşmanii patriei noastre într-un moment cînd cea mai mare grijă a partidului şi guvernului este lichidarea lipsurilor din viaţa oamenilor muncii şi democratizarea ţării noastre. Orice om cinstit din Polonia, orice patriot, trebuie să înţeleagă acest lucru. Guvernul şi C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez sunt convinse că orice încercare de a provoca tul-' burări şi de a lua atitudine împotriva puterii populare se va lovi de riposta cuvenită din partea tuturor oamenilor , muncii, din partea tuturor cetăţenilor ■ cărora le este scump binele ţării. ★ VARŞOVIA 30 (Agerpres). — După evenimentele care au avut loc , la 28 iunie la Poznan, oraşul revine la viaţa normală. Muncitorii sînt profund indignaţi de actele diversioniste îndreptate împotriva puterii populareAnchetarea preliminară a diversioniştilor şi bandiţilor arestaţi arată că ei au fost legaţi de ■ reacţiunea care acţionează clandestin. Există în lumea dominată de capital un război care nu cunoaşte nici armistiţii, nici măcar perioade de acalmie. Este războiul pentru petrol, războiul pe care-l poartă între ele de zeci de ani trusturile monopoliste. Operaţii de bursă, îndelung studiate, presiuni şi şantaje, lovituri de stat puse la cale ici şi colo, atacuri armate — de la nimic nu se dau înlături trusturile pentru a-şi zmulge din mină cîmpurile petrolifere sau pieţele de desfacere ale „aurului negru“. Situaţia acestui front nu o găseşti în comunicate oficiale, ci în ştiri în aparenţă insignifiante, sau mai degrabă în bilanţurile şi situaţiile publicate în ziarele specializate. Cînd şi cînd, ştirile despre cîte o revoluţie sud-americană, sau despre un atac armat asupra unei oaze din Arabia, aruncă o fîşie de lumină asupra acestui război obscur, dar înverşunat. Setea de petrol Este ştiut că principalul front al războiului pentru petrol îl constituie concurenţa dintre trusturile americane şi cele britanice. In primul rind, între grupul american Rockefeller şi numeroasele sale filiale şi grupul anglo-olandez „Royal Dutch Shell“, înainte de a reda cîteva aspecte recente ale acestei lupte, sunt necesare şi cîteva cuvinte care explică îndîrjirea grupurilor americane. Anume, despre faptul că Statele Unite trec astăzi printr-o adevărată sete de petrol. Cererea de petrol a crescut în ultimii ani vertiginos. Aviaţia civilă şi militară, numărul sporit al automobilelor (peste 4 milioane numai în cursul anului trecut), faptul că producţia internă americană, cu toate eforturile ce se fac, creşte doar în mică măsură şi într-un ritm cu totul necorespunzător cererii. — toate acestea fac şi I mai acută setea de petrol. De pe acum I producţia americană este sensibil in- Iferioară cereirii consumului intern. Aproape 40% din sondele forate în I ultimii ani pe teritoriul Statelor Uni- I te s-au dovedit sterile. Trebuie forate sonde tot mai adînci pentru a găsi petrol, ceea ce sporeşte preţul de cost. Intre 1953 şi 1955 preţul de pro- Ilucţie al unui baril de petrol (1 baril IAT-----------------------------— 159 litri) a crescut cu 20%. In ultimii 10 ani, cheltuielile de forare şi exploatare pentru un baril de petrol brut au crescut în S.U.A. de la 84 cenţi la 1,75 dolari. In Orientul Mijlociu... De ani de zile Orientul Mijlociu este teatrul unor ciocniri violente între grupurile americane şi britanice. In ordinea producţiei stau următoarele ţări din această regiune: Kuweit, Arabia Saudită, Irak, Iran, insulele Bahrein. In anul 1955 s-au scos de aici 160 milioane tone de petrol (20% din producţia mondială). Cel mai de seamă pion american în această zonă este trustul „Arabian-American Company“ — ARAMCO. Principalii acţionari ai lui ARAMCO sunt trusturile americane „Standard Oil of New Jersey“ şi „Socony Mobil Oil Company“. Numai din Arabia Saudită a scos anul trecut ARAMCO cîte 140.000 tone de petrol pe zi, în valoare de peste 212 milioane dolari. Dar monopoliştii americani nu se mulţumesc doar cu atît. Ei pătrund tot mai masiv în regiunile unde altădată britanicii erau singurii stăpîni. De pe acum ei şi-au asigurat 24% din acţiunile petrolifere din Irak, 40% din Abadan (Iran) şi 50% din cele de la Kuweit. Despre ascuţirea luptelor între trusturi vorbesc desele ciocniri militare ce au loc în ultimul timp în Peninsula Arabică, de pildă, în regiunea oazei Buraimi, între căpetenii locale aflate în solda diferitelor monopoluri ...In Etiopia, America Latină etc. Expansiunea americană ameninţă astăzi şi resursele petrolifere de pe celălalt ţărm al Mării Roşii. Se fac prospecţiuni intense în Somalia şi mai ales în Etiopia. Astfel, trustul american „Sinclair Oil Company“ prospectează regiunea etiopiană Ogaden. Iată de ce diplomaţia americană a lansat proiectul aşa-zisei „Somalia mare“, contopire a fostei Somalii italiene, a Somaliland-ului britanic şi a coastei franceze a Somaliei. Anglia îşi propune să adauge acestei combinaţii şi Ogadenul, oferind în schimb negusului Haile Selasie portul Djibuti şi golful Tadurah. Ofertă „generoasă“ care, de altfel, nu i-ar costa nimic pe britanici întrucît... ambele regiuni aparţin Franţei. Aşa se explică şi faptul că Etiopia nu manifestă un interes deosebit pentru această ofertă a blănii ursului aflat în pădure. Cu aceeaşi intensitate se desfăşoară bătălia şi pe alte continente. In Peru, „Standard Oil Company“ cu ajutorul dictatorului Manuel Odria a eliminat pe „Royal Dutch Shell“. In schimb, britanicii au reuşit să-i înlocuiască pe americani în Ecuador. Drept care, la un moment dat se pusese la cale un război care să opună Peru şi Venezuela Ecuadorului şi Columbiei. Cel mai recent şi zgomotos eveniment pe frontul acestui război îl constituie tentativa americană de a pune mîna pe exploatările petrolifere din colonia britanică Trinidad. E vorba de societatea britanică „British Trinidad Oil Company“ aflată la strîmtoare, de pe urma concurenţei americane, nevoită să cedeze locul lui „Texas Oil Company“. Astfel, în schimbul unor garanţii iluzorii, englezii pierd o sursă de petrol care valorează un milion tone pe an. In urma pierderii Trinidadului, americanii vor controla 42,4% din depozitele de desfacere a produselor petrolifere de pe teritoriul britanic metropolitan. Afacerea a făcut vîlvă în Anglia şi a dezlănţuit o vehementă campanie antiamericană de presă. Intr-un editorial intitulat „Jos mîinile !“, ziarul londonez „Daily Herald“ scrie „Guvernul trebuie să acţioneze de îndată şi să împiedice preluarea societăţii engleze de petrol. Petrolul este vital pentru ţara noastră“. Iar „Daily Expres“ scrie cu „patetism“: „Dacă se permite americanilor să preia acţiunile societăţii din Trinidad, nu se poate vorbi de o operaţie de bursă, ci de vînzarea dreptului de a se naşte al copiilor englezi. Ar însemna să renunţăm la garanţia viitoarelor livrări de petrol, sîngere industriei noastre. Ar fi o ruşine şi un scandal !“ Şi articolul încheie subliniind că perfectarea tranzacţiei cu americanii ar constitui „cel mai rău exemplu al lichidării imperiului britanic". „ De fapt... ...n-ar fi cuminte să ne luăm după izbucnirile elegiace ale acestor ziare. Lucrurile nu stau tocmai aşa, fiind mai puţin vorba de „patriotism“ şi mai mult de interes în afara şi deasupra frontierelor. Fiindcă, la urma urmelor, chiar şi faimosul „Royal Dutch Shell“ este mult mai puţin britanic pe cît s-ar putea crede. Cifre recente arată că acţiunile acestui trust sunt repartizate, după apartenenţa proprietarilor, astfel: Olanda 40%, S.U.A. 24%, Franţa 22%, Elveţia, Belgia şi... Marea Britanie cu 4,5%. Aşa că englezilor le revine de fapt doar o mică parte din beneficiile acestui trust care anul trecut a realizat din vînzări și alte venituri un total de 2 miliarde lire sterline. Un exemplu grăitor al faptului binecunoscut că „patriotismul“ monopolurilor este totdeauna în strînsă legătură cu casa de bani. Restul, fiind — vorba lui Hamet — „vorbe, vorbe, vorbe...“ Mai ales că există împrejurări cînd trusturile monopoliste îşi dau mîna frăţeşte, aşa cum au făcut-o cînd a fost vorba să înlesnească instalarea lui Hitler la cîrma Germaniei. Documente date de curînd publicităţii au dezvăluit că în 1931, Henri Detterding, şeful de atunci al lui „Royal Dutch Shell“ a acordat hitleriştilor subvenţii în valoare de 30 milioane mărci, iar „Standard Oil“ a dat şi el 15 milioane şi încă 7 milioane mărci Î11 1933. In general, însă, monopoliştii americani sunt în plină ofensivă pe frontul petrolului. Potrivit afirmaţiilor ziarului „Wall Street Journal“. 2 500 specialişti americani se îndeletnicesc astăzi cu prospectarea petrolului în ţările străine. In ultimele 30 de luni societăţile americane „Standard Oil of New Jersey“, „Sinclair Oil“, „Texas Oil Company“ şi „Gulf Oil“ au obţinut concesiuni de explorare în Liban, Turcia, Guatemala, Franţa, Peru, Filipine şi Yemen. Se fac de asemenea sondaje în Elveţia, Italia, India, Brazilia, Columbia, Cuba, Egipt, Algeria, Tunisia, Angola (Africa portugheză), Sumatra, Japonia, Spania. Iată numai cîteva din noutăţile războiului monopolist pentru petrol. Aspecte caracteristice ale contradicţiilor care macină zi de zi temeliile societăţii capitaliste. Imagini ale unei lumi unde puterea aurului ţine foc de drept şi morală. O lume în care goana după profituri maxime aruncă în mizeria crizelor, şomajului şi războaielor pe cei ce produc toate bunurile vieţii. Pentru că nu trebuie să uităm că nici Rockefeller, nici Mellon, nici alţi magnaţi ai petrolului nu rămîn muritori de foame de pe urma acestor războaie, ci milioanele de muncitori prinşi în angrenajul infernal al exploatării. A. T. RAZVAN Războiul trusturilor petrolifere continuă MUNKA Grecia doreşte în mod sincer să-şî îmbunătăţească relaţiile cu U.R.S.S. Declaraţia ministrului de Externe al Greciei cu privire la tratativele greco-sovietice ATFMA l A CTArnrc*^ ___ TA QC • o - a pArrctotat /*X •/'acta rolotî) co tice s-a constatat că aceste relaţii se dezvoltă treptat Partea greacă a expus dificultăţile existente In calea restabilirii bunelor relaţii cu unii dintre vecinii săi din nord. In cursul tratativelor s-a constatat că există dorinţa comună de a dezvolta relaţiile economice în special comerţul. Ţinînd seama de faptul că numeroase condiţii economice obiective favorizează o asemenea dezvoltare, cele două părţi şi-au exprimat speranţa că această dezvoltare va fi înfăptuită în curînd, după ce problemele vor fi fost studiate sub aspect tehnic şi economic. In sfîrşit, dl. Şepilov şi-a exprimat dorinţa ca preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe al Greciei să viziteze Moscova. In principiu invitaţia a fost acceptată şi s-a convenit să se trimită o invitaţie oficială, cînd vor exista premize care vor face constructivă această vizită. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă şi de atitudine sinceră din partea ambelor părţi”. ATENA 30 (Agerpres). — TASS: Ministrul Afacerilor Externe al Greciei, Averof, a făcut următoarea declaraţie pentru reprezentanţii presei : ,,In cursul vizitei sale neoficiale la Atena, ministrul Afacerilor Externe a Uniunii Sovietice, dl. Şepilov, a avut posibilitatea să stea îndelung de vorbă cu primul ministru dl. Karamanlis şi cu ministrul Afacerilor Externe, dl. Averof. In cursul convorbirilor au fost examinate în special relaţiile dintre cele două ţări şi posibilităţile de dezvoltare a acestor relaţii. Din partea greacă s-a declarat că Grecia rămîne credincioasă alianţelor sale şi doreşte în mod sincer să-şi îmbunătăţească relaţiile cu U.R.S.S. Ministrului Uniunii Sovietice î-a fost expus în întregime problema cipriotă, inclusiv cererea poporului cipriot cu privire la autodeterminare aşa cum a fost expusă în faţa O.N.U. Cu prilejul discutării relaţiilor Greciei cu ţările aliate ale Uniunii Sovie Convorbiri între reprezentanţi ai C.C. al P.C.U.S. şi delegaţia Partidului Comunist Francez MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : In zilele de 28 şi 30 iunie la C.C. al P.C.U.S. au avut loc convorbiri cu delegaţia Partidului Comunist Francez care se află la Moscova. La convorbiri au participat N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., P.N. Pospelov, secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomarev, membru al C.C. al P.C.U.S., şi delegaţia Partidului Comunist Francez alclusiv în ceea ce priveşte problemele că muită din Etienne Fajon, Waldeck unităţii de acţiune a clasei muncitoa- Rochet şi Marcel Serven, membri ai re care are cea mai mare importanţă Biroului Politic al C.C. al Partidului în lupta pentru pace, democraţie şi so- Comunist Francez. ciarism. In cursul convorbirilor s-a stabilit Convorbirile s-au desfăşurat într-o o deplină comunitate de opinii în ce- atmosferă cordială, în spiritul prieteea ce priveşte problemele elaborate de nlei sincere dintre cele două partide Congresul al XX-lea al P.C.U.S., Infrăţeşi. Conferinţa de presă a delegaţiei femeilor muncitoare din Brazilia care ne-a vizitat ţara Vineri 29 iunie a.c. a avut loc o conferinţă de presă cu delegaţia femeilor muncitoare din Brazilia care, după Conferinţa Internaţională a Femeilor Muncitoare de la Budapesta, ne-a vizitat ţara, la invitaţia C.C.S. Răspunzînd la întrebările ziariştilor, şefa delegaţiei a vorbit pe larg despre lupta femeilor muncitoare din Brazilia pentru salarii egale cu bărbaţii. Deşi în Brazilia a fostadoptată nu de mult legea care consfinţeşte acest drept al femeilor, patronii se opun din răsputeri aplicării ei. In prezent lupta se duce pentru a sili pe patroni să respecte această lege. Vorbitoarea a arătat că există numeroase regiuni unde patronii practică o discriminare in salarizarea femeilor, care merge pînă la 60 la sută. O altă revendicare arzătoare a femeilor muncitoare din Brazilia este crearea de creşe şi cămine de copii pe lîngă întreprinderi. In general, lupta femeilor muncitoare esteîngreunată de faptul că multe din ele nu fac parte din sindicate şi de aceea, ele nu pot organiza acţiuni mai mari şi închegate în sprijinul revendicărilor lor legitime. Cu toate acestea, lupta femeilor progresează şi este susţinută cu tot mai multă hotărîre de muncitorii din diferite ramuri de producţie. Vorbind despre Conferinţa Internaţională a Femeilor Muncitoare, şefa delegaţiei a arătat că această Conferinţă va avea urmări importante în viaţa femeilor din întreaga lume. In ce priveşte Brazilia, membrele delegaţiei sînt hotărîte ca la reîntoarcerea lor în patrie să înceapă o campanie susţinută pentru popularizarea hotărîrilor adoptate la Conferinţă şi a experienţei de luptă şi de viaţă a femeilor muncitoare din diferite alte ţări ale lumii. Vorbitoarea consideră că bazele care s-au pus la Conferinţă penMOSCOVA 30 (Agerpres), TASS : La 30 iunie şi-a încheiat lucrările cea de a cincea plenară a Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. Timp de trei zile, participanţii la plenară au examinat deservirea social-culturală a membrilor sindicatelor şi intensificarea controlului organizaţiilor sindicale asupra îndeplinirii contractelor colective pe 1956 de către administraţii. Raportul prezentat de Polina Korobovaia, secretar al C.C.S. din U.R.S.S., cuprinde o serie de date importante. In raport se arată că sindicatele sovietice au în prezent 10.500 de cluburi, case si Palate de cultură, aproximativ 18.000 biblioteci cu un fond de cărţi de 120.000.000 de volume, aproximativ 10.000 de aparate de filmat. ROMA 30 (Agerpres). — Greva de 24 de ore a argaţilor şi arendaşilor din Italia, care cer îmbunătăţirea situaţiei lor materiale, s-a desfăşurat sub semnul unei puternice unităţi de acţiune. In numeroase regiuni au partru strîngerea legăturilor prieteneşti între femeile muncitoare din ţări cu sisteme sociale diferite, se vor întări şi mai mult, contribuind astfel la accentuarea climatului de destindere în relaţiile internaţionale. Vasili Prohorov, secretar al C.C.S. din U.R.S.S., a prezentat raportul despre rolul sindicatelor în îndeplinirea contractelor colective. Plenara a propus Prezidiului C.C.S. din Uniunea Sovietică şi comitetelor sindicale ca acestea să fie mai exigente faţă de administraţiile întreprinderilor în ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza contractelor colective, să acorde o mai mare atenţie dării la timp în folosinţă a locuinţelor, cluburilor şi instituţiilor de copii care sunt în curs de construcţie. Toate propunerile muncitorilor adoptate în cadrul discutării contractelor colective care au ca scop îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi trai urmează să fie incluse în planurile anuale ale întreprinderilor, ticipat la grevă toţi muncitorii acoli. In valea Padului — princip regiune agricolă a Italiei — gargaţilor, declarată pe termen 1 unitat continuă. Plenara C.C.S. din U.R.S . şi-a încheiat lucrările Puternică unitate de acţiune în timpul grevei generale din Italia REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Solnieîi — Tel. 7.60.10 : 7,60,20 : 7,60.40. — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Duminică 1 bifie 1958 **■ nr. 1704 TELEGRAMA Preşedintelui Marii Adunări Naţionale a R. P. R. tovarăşul CONSTANTIN PIRVULESCU BUCUREŞTI Inapoindune din călătoria făcută In minunata dvs. ţară, vreau să vă transmit dvs., tovarăşe preşedinte, în numele tuturor membrilor delegaţiei parlamentare bulgare mulţumirile cele mai calde pentru primirea cordială care ne-a fost făcută în timpul vizitei noastre în Romînia frăţească, precum şi pentru concursul ce ne-a fost acordat spre a cunoaşte cit mai apropiat succesele voastre pe calea spre socialism. Am rămas foarte mulţumiţi de schimbul de păreri şi de experUn'! care a avut loc între noi. v ' . Zîlele petrecute în mijlocul oamenilor muncii romîni, care ne-au întimpinat pretutindeni cu bucurie, ca pe adevăraţi fraţi, vor rămîne neşters din amintirea noastră. Să se întărească şi să înflorească veşnica prietenie bulgaro-română! Traiasca pacea şi prietenia între toate popoarele ! In numele delegaţiei parlamentare bulgare, Acad. SAVA GANOVSCHI „Trei surori“ în interpretarea teatrului M.H.A.T. Sîmbătă seara, colectivul Teatrului Academic de Artă „M. Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.) a prezentat pe scena Teatrului de Operă şi Balet drama „Trei surori“ de A. P. Cehov. Artiştii teatrului M.H.A.T., continuatori străluciţi ai primilor interpreţi ai pieselor lui Cehov, lasă o impresie de neuitat. Actorii sovietici K. N. Blanskaia, A. K. Tarasova, artiste ale poporului din U. R.S.S., A. I. Stepanova, artistă a poporului din R.S.F.S.R., V. I. Staniţîn, artist al poporului din U.R.S.S., V. A. Orlov, M. P. Bolduman, P. V. Masalski, artişti ai poporului din R.S.F.S.R., V. N. Livanov, A. N. Gribov, artişti ai poporului din U.R.S.S., şi ceilalţi artişti au creat tipuri perfect cehoviene. Regia spectacolului aparţine marelui om de teatru sovietic V. I. Nemirovici-Dancenko, unul din întemeietorii teatrului, precum şi lui N. N. Litovţeva şi I. M. Raevski, artişti ai poporului din R.S.F.S.R. şi R.S.S.R. Decorurile semnate de V. V. Dmitriev, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., contribuie în mod fericit la completarea atmosferei dramatice care se degajă din acțiune. Spectatorii au aplaudat îndelung pe artiștii sovietici, chemîndu-i de nenumărate ori la rampă. DIRECŢIA GENERALA A CASELOR DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI C. E. C. Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 30 iunie 1956 Tragerea suplimentară din 30 iunie 1956 In total 898 cîştiguri în valoare de 2.000.000 lei. Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţională de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă V2, V, respectiv 1na din cîştigurile de mai sus. Plata cîştigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. Director general, M. VIERU Contabil șef, 1. MOISA TRAGEREA DE BAZA TRAGEREA SUPLIMENTARA !'!K1 Numărul 0,'.TM1 Valoarea Numărul Valoarea „ t” cistigulu! jx ÎS I 13065 09 50.000 1 01304 48 50 000 1 00416 07 25.000 1 03804 15 50 000 1 03362 34 25.000 1 02124 46 25 000 1 10045 11 25.000 1 04207 07 25 000 1 24220 36 25.000 1 11742 21 25 000 1 00834 35 10.000 1 12269 47 95 000 1 01364 45 10.000 1 13279 19 95 000 1 02797 25 10.000 1 24523 46 25 000 1 03369 10 10.000 1 04343 48 10.000 1 10971 05 10.000 1 11041 12 10.000 1 12636 21 10.000 1 13919 09 10.000 1 24646 14 10.000 ____ terminația terminația seriei seriei 25 656 16 5.000 25 726 37 10.000 25 148 17 5.000 25 086 15 5.000 250 03 39 1.000 25 735 20 5.000 250 40 26 1.000 250 35 12 1.000 565 Total 1.000.000 333 Total 1.000.000 -0-SPORT Noul regulament al complexului sportiv G. M. A. intră în vigoare cu începere de astăzi Acum 6 ani a fost introdus Tot ţara noastră complexul sportiv G.M.A. In acest timp, el a fost larg răspîndit în masele de oameni ai muncii iar astăzi normele complexului stau la baza sistemului de educaţie fizică din patria noastră. Pe lingă succesele reale obţinute în acest răstimp, s-au ivit şi unele lipsuri, care au frînat normala sa dezvoltare. Nu sînt rare cazurile cînd problema insignei G.M.A a fost privită cu superficialitate. Umblîndu-se mai mult după succese numerice, s-a neglijat pregătirea temeinică a aspiranţilor. Alteori, complexul a fost privit mai mult ca o obligaţie pentru sportivi decît o necesitate în scopul dezvoltării sportului de mase. In plus şi unele lipsuri ale regulamentului în vigoare au îngrădit realizările ce se puteau obţine prin acest complex sportiv. Din această pricină, a fost necesară introducerea noului regulament al complexului sportiv G.M.A., care intră în vigoare la 1 iulie a.c. Pe lîngă înviorarea simţitoare a activităţii G.M.A., noul regulament va trebui să ducă în mod nemijlocit la o mai bună organizare a muncii G.M.A., în colectivele noastre sportive cît şi la o pregătire mai temeinică a aspiranţilor. Totodată se va urmări şi lichidarea formalismului care s-a manifestat pînă acum în activitatea din cadrul acestui complex. Printre îmbunătăţirile aduse de noul regulament, menţionăm lărgirea categoriilor de vîrstă. Astfel F.G.M.A. băieţi şi fete între 12—13 şi 14—15 ani; G.M.A. gradul I, bărbaţi de la 16 la 41 ani în sus, împărţiţi în 5 grupe, după vîrstă. La femei de la 16—33 ani în sus. Pentru G M.A. gradul II, pot participa bărbaţi şi femei de la 17 ani în sus, împărţiţi pe cîte patru grupe de vîrstă. Noul regulament şi instructajul au fost trimise din timp tuturor unităţilor sportive pentru a fi studiate şi prelucrate cu activul tehnic. Faţă de importanţa acestui complex sportiv, care constituie baza sistemului educaţiei fizice în R.P.R., asociaţiile sportive ,sindicale, prin colectivele sportive au datoria de a porni de la început la o muncă bine organizată. Desigur că în această problemă un rol important revine organelor sindicale, care trebuie să aducă o contribuţie importantă la buna desfăşurare a activităţii sportive în rîndul membrilor de sindicat. Pe lîngă sprijinul efectiv ce trebuie să-l dea in această direcţie, pe lîngă controlul şi îndrumarea permanentă a unităţilor sportive respective, organele sindicale, în colaborare cu U.T.M., vor trebui să creeze condiţiuni optime pentru dezvoltarea la cel mai înalt grad a complexului G.M.A. FL. BRATAN Spectacole Duminică 1 iulie 1956 CINEMATOGRAFE: DRAGOSTE PIERDUTA: Patria, Bucureşti; POEMUL PEDAGOGIC: Republica, Elena Pavel, Vasile Roaită, Mioriţa. N. Bălcescu: MIINE VA FI PREA TIRZIU: Magheru, Ilie Pintilie; CĂLUŞEN: I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare, 8 Martie; SCIUSCIA: Gheorghe Doja, Al. Sahia, 1 Mai, Libertăţii: MAXIM MINCIUNA: Central, Al. Popov, T. Vladimirescu, Moşilor; BANCNOTA DE 1000.000 LIRE STERLINE: Faimon Sîrbu; CURG APFELE TULBURI: Lumina, C. David; HAMLET, V. Alecsandri; CAROLA LAMBERTI: Victoria, FANFAN LA TULIPE: Tineretului: UN CICLU DE FILME PENTRU TINERET: Maxim Gorki; Olga Banele; LA MARGINEA ORAŞULUI: Griviţa; PE RĂSPUNDEREA MEA: Cultural: BRUTARUL DIN VALORGUE: Unirea; CARAVANA: Flacăra; SEMNE PARTICULARE: Carpati; A 12 A NOAPTE: Arta. ARLBERG EXPRES: Munca: UMBRE IN PORT: 23 August; VAGABONDUL: Donca Simo; UN PAHAR CU BERE: Popular; CERCUL DIABOLIC: M. Eminescu; O SEARA DE PETRECERE: Volga; SALTANAT: 8 Mai; COVORUL FERMECAT: Cosbuc; ORDINUL ANNA: Aurel Vlaicu. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scrntefl J. V. Staffn* STAS M 9453 - 93