Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)

1956-07-01 / nr. 2704

Pág.4 O contribuţie importantă a guvernului R. D. Germane la cauza asigurării păcii — Reducerea efectivului armatei populare naţionale cu 30.000 de oameni — BERLIN 30 (Agerpres). — TASS . După cum anunţă Serviciul presei de pe lîngă primul ministru al R.D. Germane, Consiliul de Miniştri al Re­publicii Democrate Germane a adop­tat o hotărîre în care se spune: Destinderea încordării în relaţiile Internaţionale pune pe primul plan problema dezarmării ca cea mai im­portantă sarcină pentru asigurarea şi consolidarea păcii. Reducerea efecti­vului forţelor armate efectuată de Uniunea Sovietică şi ţările de demo­craţie populară a arătat că este po­sibilă o dezarmare generală şi a in­suflat popoarelor convingerea că pa­cea în întreaga lume poate fi menţi­nută.­­ Poporul german poartă o răspun­dere deosebit de mare pentru men­ţinerea păcii în Europa. Reînvierea militarismului în Germania occiden­tală nu este compatibilă cu această evoluţie în direcţia slăbirii încordării. De aceea este necesar ca prin trata­tive între cele două state germane cu privire la reducerea efectivului forţelor armate, interzicerea stocării de arme atomice pe teritoriul Germa­niei, renunţarea la introducerea ser­viciului militar obligatoriu, partea ger­mană să-şi aducă contribuţia la cauza asigurării păcii. O asemenea acţiune paşnică ar con­tribui de asemenea la unificarea Ger­maniei pe bază democratică. Avînd în vedere răspunderea ce-i revine în faţa popoarelor Europei şi căutînd să înlesnească o înţelegere între cele două state germane, Consi­liul de Miniştri al Republicii Demo­crate Germane hotărăşte: 1. — Să reducă efectivul arma­tei populare naţionale, stabilit la 120.000 oameni, cu 30 000 de oa­meni. 2. — Să stabilească efectivul to­tal al armatei populare naţionale la 90.000 de oameni. 3. — Să folosească pentru con­strucţie paşnică în economia na­ţională materialele şi mijloacele fi­nanciare care vor deveni disponi­bile în urma reducerii efectivului armatei populare nationale.. 4. — Completarea efectivului ar­matei populare nationale se va face pe calea recrutării de volun­tari. 5. — Ministrul Apărării Natio­nale va emite decretele și ordinele necesare pentru aducerea la înde­plinire a acestei hotăriri. Scrisoarea adresată de C. C. al P. S. U. G. conducerii Partidului Social-Democrat din Germania BERLIN 30 (Agerpres). — Comite­tul Central al Partidului Socialist Unit din Germania a adresat o scrisoare conducerii Partidului Social-Democrat din Germania în care se spune prin­tre altele : In momentul de faţă totul depinde de realizarea unei înţelegeri între partidele muncitoreşti germane şi­­între sindicatele germane pentru a contribui la slăbirea efectivă a încor­dării şi în Germania. De aceea vă propunem să examinaţi împreună cu noi problema dezarmării şi problema renunţării la Introduce­rea aerviciului militar obligatoriu. Propunerea noastră se întemeiază pe vechea tradiţie socialistă, care constă în aceea că partidele noastre muncito­reşti poartă o deosebită răspundere pentru destinele poporului şi noi vom îndeplini această datorie dacă vom a­­junge la o înţelegere pe calea unor discuţii în comun. In numele C.C. al P.S.U.G., scri­soarea a fost semnată de W. Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G. Provocare duşmănoasă săvîrşită la Poznan de agentura imperialistă VARŞOVIA 30 (Agerpres). — In ziarele poloneze a fost publicat următorul comunicat oficial cu privire la provocarea ostilă săvîrşită la Poz­nan de agentura imperialistă. La 28 iunie, în oraşul Poznan au fost provocate tulburări. De cîtva timp, agentura imperialistă şi reacţiunea care acţionează clandestin au căutat să profite de dificultăţile economice şi de lipsurile din unele întreprinderi din Poznan pentru a provoca manifestări îndreptate împotriva puterii populare. Nu este întîmplător că duşmanul a a­­les ca loc de provocare tocmai oraşul Poznan unde se desfăşoară­­un tîrg internaţional. S-a urmărit să se a­­runce o umbră asupra prestigiului Po­loniei populare, să se frîneze dezvol­tarea colaborării noastre internaţio­nale paşnice. La 28 iunie, agenţii duşmanului au reuşit să provoace tulburări de stra­dă­ S-a mers pînă la atacarea unor clădiri publice, ceea ce a dus la jertfe omeneşti. Bazîndu-se pe partea con­ştientă a clasei muncitoare, autorită­ţile au reuşit să devină din nou stă­­pîne pe situaţie şi au restabilit liniştea in oraş. Reprezentanţi ai guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în frunte cu Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, au plecat la faţa b locului. Organizatorii distrugerilor care au avut caracterul unei acţiuni de provo­care şi diversiune amplu şi amănunţit pregătite vor fi pedepsiţi după toate rigorile legii. In faţa evenimentelor din Poznan este necesar ca toţi oamenii muncii, toate forţele patriotice ale poporului, să fie deosebit de vigilenţi faţă de orice încercări şi manifestări antista­tale inspirate de duşmanii Poloniei populare. Provocarea de la Poznan a fost organizată de duşmanii patriei noastre într-un moment cînd cea mai mare grijă a partidului şi guvernului este lichidarea lipsurilor din viaţa oa­menilor muncii şi democratizarea ţării noastre. Orice om cinstit din Polonia, orice patriot, trebuie să înţeleagă a­­cest lucru. Guvernul şi C.C. al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez sunt convinse că orice încercare de a provoca tul-'­­ burări şi de a lua atitudine împotriva puterii populare se va lovi de riposta­­ cuvenită din partea tuturor oamenilor , muncii, din partea tuturor cetăţenilor ■ cărora le este scump binele ţării. ★ VARŞOVIA 30 (Agerpres). — După evenimentele care au avut loc , la 28 iunie la Poznan, oraşul revine la viaţa normală. Muncitorii sînt profund indignaţi de­­ actele diversioniste îndreptate împotri­­­­va puterii populare­­Anchetarea preli­minară a diversioniştilor şi bandiţilor­­ arestaţi arată că ei au fost legaţi de ■ reacţiunea care acţionează clandestin. Există în lumea dominată de ca­­pital un război care nu cunoaşte nici armistiţii, nici măcar perioade de acalmie. Este războiul pentru petrol, războiul pe care-l poartă între ele de zeci de ani trusturile monopoliste. O­­peraţii de bursă, îndelung studiate, presiuni şi şantaje, lovituri de stat puse la cale ici şi colo, atacuri arma­te — de la nimic nu se dau înlături trusturile pentru a-şi zmulge din mi­nă cîmpurile petrolifere sau pieţele de desfacere ale „aurului negru“. Situaţia acestui front nu o găseşti în comunicate oficiale, ci în ştiri în aparenţă insignifiante, sau mai de­grabă în bilanţurile şi situaţiile pu­blicate în ziarele specializate. Cînd şi cînd, ştirile despre cîte o revoluţie sud-americană, sau despre un atac ar­mat asupra unei oaze din Arabia, a­­runcă o fîşie de lumină asupra acestui război obscur, dar înverşunat. Setea de petrol Este ştiut că principalul front al războiului pentru petrol îl constituie concurenţa dintre trusturile ameri­cane şi cele britanice. In primul rind, între grupul american Rockefeller şi numeroasele sale filiale şi grupul an­­glo-olandez „Royal Dutch Shell“,­ îna­inte de a reda cîteva aspecte recente ale acestei lupte, sunt necesare şi cî­teva cuvinte care explică îndîrjirea grupurilor americane. Anume, despre faptul că Statele Unite trec astăzi printr-o adevărată sete de petrol. Ce­rerea de petrol a crescut în ultimii ani vertiginos. Aviaţia civilă şi mili­tară, numărul sporit al automobilelor (peste 4 milioane numai în cursul a­­nului trecut), faptul că producţia in­ternă americană, cu toate eforturile ce se fac, creşte doar în mică măsură şi într-un ritm cu totul necorespun­zător cererii. — toate acestea fac şi I mai acută setea de petrol. De pe acum I producţia americană este sensibil in- I­ferioară cereirii consumului intern. A­­­­proape 40% din sondele forate în I ultimii ani pe teritoriul Statelor Uni- I te s-au dovedit sterile. Trebuie fo­rate sonde tot mai adînci pentru a găsi petrol, ceea ce sporeşte preţul de cost. Intre 1953 şi 1955 preţul de pro- I­­lucţie al unui baril de petrol (1 baril IAT-----------------------------­— 159 litri) a crescut cu 20%. In ultimii 10 ani, cheltuielile de forare şi exploatare pentru un baril de petrol brut au crescut în S.U.A. de la 84 cenţi la 1,75 dolari. In Orientul Mijlociu... De ani de zile Orientul Mijlociu este teatrul unor ciocniri violente între grupurile americane şi britanice. In ordinea producţiei stau următoa­rele ţări din această regiune: Kuweit, Arabia Saudită, Irak, Iran, insulele Bahrein. In anul 1955 s-au scos de aici 160 milioane tone de petrol (20% din producţia mondială). Cel mai de seamă pion american în această zonă este trustul „Arabian-American Com­pany“ — ARAMCO. Principalii acţio­nari ai lui ARAMCO sunt trusturile americane „Standard Oil of New Jersey“ şi „Socony Mobil Oil Compa­ny“. Numai din Arabia Saudită a scos anul trecut ARAMCO cîte 140.000 tone de petrol pe zi, în valoare de peste 212 milioane dolari. Dar monopoliştii americani nu se mulţumesc doar cu atît. Ei pătrund tot mai masiv în regiunile unde altă­dată britanicii erau singurii stăpîni. De pe acum ei şi-au asigurat 24% din acţiunile petrolifere din Irak, 40% din Abadan (Iran) şi 50% din cele de la Kuweit. Despre ascuţirea luptelor în­tre trusturi vorbesc desele ciocniri mi­litare ce au loc în ultimul timp în Peninsula Arabică, de pildă, în regiu­nea oazei Buraimi, între căpetenii lo­cale aflate în solda diferitelor mono­poluri ...In Etiopia, America Latină etc. Expansiunea americană ameninţă astăzi şi resursele petrolifere de pe celălalt ţărm al Mării Roşii. Se fac prospecţiuni intense în Somalia şi mai ales în Etiopia. Astfel, trus­tul american „Sinclair Oil Company“ prospectează regiunea etiopiană Oga­­den. Iată de ce diplomaţia americană a lansat proiectul aşa-zisei „Somalia mare“, contopire a fostei Somalii ita­liene, a Somaliland-ului britanic şi a coastei franceze a Somaliei. Anglia îşi propune să adauge acestei combi­naţii şi Ogadenul, oferind în schimb negusului Haile Selasie portul Dji­­buti şi golful Tadurah. Ofertă „gene­roasă“ care, de altfel, nu i-ar cos­ta nimic pe britanici întrucît... ambele regiuni aparţin Franţei. Aşa se expli­că şi faptul că Etiopia nu manifestă un interes deosebit pentru această o­­­fertă a blănii ursului aflat în pă­dure. Cu aceeaşi intensitate se desfăşoară bătălia şi pe alte continente. In Peru, „Standard Oil Company“ cu ajutorul dictatorului Manuel Odria a eliminat pe „Royal Dutch Shell“. In schimb, britanicii au reuşit să-i înlocuiască pe americani în Ecuador. Drept care, la un moment dat se pusese la cale un război care să opună Peru şi Vene­zuela Ecuadorului şi Columbiei. Cel mai recent şi zgomotos eveni­ment pe frontul acestui război îl con­stituie tentativa americană de a pune mîna pe exploatările petrolifere din colonia britanică Trinidad. E vorba de societatea britanică „British Trini­dad Oil Company“ aflată la strîm­­toare, de pe urma concurenţei ame­ricane, nevoită să cedeze locul lui „Texas Oil Company“. Astfel, în schimbul unor garanţii iluzorii, en­glezii pierd o sursă de petrol care valorează un milion tone pe an. In urma pierderii Trinidadului, americanii vor controla 42,4% din depozitele de desfacere a produselor petrolifere de pe teritoriul britanic metropolitan. A­­facerea a făcut vîlvă în Anglia şi a dezlănţuit o vehementă campanie an­­tiamericană de presă. Intr-un edito­rial intitulat „Jos mîin­ile !“, zia­rul londonez „Daily Herald“ scrie­­ „Guvernul trebuie să acţioneze de îndată şi să împiedice preluarea societăţii engleze de petrol. Pe­trolul este vital pentru ţara noas­tră“. Iar „Daily Expres“ scrie cu „patetism“: „Dacă se permite ameri­canilor să preia acţiunile societăţii din Trinidad, nu se poate vorbi de o operaţie de bursă, ci de vînzarea drep­tului de a se naşte al copiilor englezi. Ar însemna să renunţăm la garanţia viitoarelor livrări de petrol, sîngere industriei noastre. Ar fi o ruşine şi un scandal !“ Şi articolul încheie sub­liniind că perfectarea tranzacţiei cu americanii ar constitui „cel mai rău exemplu al lichidării imperiului brita­nic". „ De fapt... ...n-ar fi cuminte să ne luăm după izbucnirile elegiace ale acestor ziare. Lucrurile nu stau tocmai aşa, fiind mai puţin vorba de „patriotism“ şi mai mult de interes în afara şi dea­supra frontierelor. Fiindcă, la urma urmelor, chiar şi faimosul „Royal Dutch Shell“ este mult mai puţin bri­tanic pe cît s-ar putea crede. Cifre recente arată că acţiunile acestui trust sunt repartizate, după apartenenţa pro­prietarilor, astfel: Olanda 40%,­ S.U.A. 24%, Franţa 22%, Elveţia, Belgia şi... Marea Britanie cu 4,5%. Aşa că en­glezilor le revine de fapt doar o mică parte din beneficiile acestui trust care anul trecut a realizat din vîn­­zări și alte venituri un total de 2 miliarde lire sterline. Un exemplu grăitor al faptului binecunoscut că „patriotismul“ monopolurilor este tot­deauna în strînsă legătură cu casa de bani. Restul, fiind — vorba lui Ham­et — „vorbe, vorbe, vorbe...“ Mai ales că există împrejurări cînd trusturile mo­nopoliste îşi dau mîna frăţeşte, aşa cum au făcut-o cînd a fost vorba să înlesnească instalarea lui Hitler la cîrma Germaniei. Documente date de curînd publicităţii au dezvăluit că în 1931, Henri Detterding, şeful de a­­tunci al lui „Royal Dutch Shell“ a acordat hitleriştilo­r subvenţii în va­loare de 30 milioane mărci, iar „Standard Oil“ a dat şi el 15 milioane şi încă 7 milioane mărci Î11 1933. In general, însă, monopoliştii ame­ricani sunt în plină ofensivă pe frontul petrolului. Potrivit afirmaţiilor zia­rului „Wall Street Journal“. 2 500 specialişti americani se îndeletnicesc astăzi cu prospectarea petrolului în ţările străine. In ultimele­ 30 de luni societăţile americane „Standard Oil of New Jersey“, „Sinclair Oil“, „Te­xas Oil Company“ şi „Gulf Oil“ au obţinut concesiuni de explorare în Liban, Turcia, Guatemala, Franţa, Peru, Filipine şi Yemen. Se fac de a­­semenea sondaje în Elveţia, Italia, India, Brazilia, Columbia, Cuba, E­­gipt, Algeria, Tunisia, Angola (Afri­ca portugheză), Sumatra, Japonia, Spania. Iată numai cîteva din noutăţile răz­boiului monopolist pentru petrol. As­pecte caracteristice ale contradicţiilor care macină zi de zi temeliile societă­ţii capitaliste. Imagini ale unei lumi unde puterea aurului ţine foc de drept şi morală. O lume în care go­ana după profituri maxime aruncă în mi­zeria crizelor, şomajului şi războaielor pe cei ce produc toate bunurile vieţii. Pentru că nu trebuie să uităm că nici Rockefeller, nici Mellon, nici alţi magnaţi ai petrolului nu rămîn mu­ritori de foame de pe urma acestor războaie, ci milioanele de munci­tori prinşi în angrenajul infernal al exploatării. A. T. RAZVAN Războiul trusturilor petrolifere continuă MUNKA Grecia doreşte în mod sincer să-şî îmbunătăţească relaţiile cu U.R.S.S. Declaraţia ministrului de Externe al Greciei cu privire la tratativele greco-sovietice ATFMA l A CTArnrc*^ ___ TA QC • o - a pArrctotat /*X •/'acta rolotî) co tice s-a constatat că aceste relaţii se dezvoltă treptat Partea greacă a ex­pus dificultăţile existente In calea re­stabilirii bunelor relaţii cu unii dintre vecinii săi din nord. In cursul trata­tivelor s-a constatat că există dorinţa comună de a dezvolta relaţiile econo­mice în special comerţul. Ţinînd seama de faptul că nume­roase condiţii economice obiective fa­vorizează o asemenea dezvoltare, cele două părţi şi-au exprimat speranţa că această dezvoltare va fi înfăptuită în curînd, după ce problemele vor fi fost studiate sub aspect tehnic şi economic. In sfîrşit, dl. Şepilov şi-a exprimat dorinţa ca preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Ex­terne al Greciei să viziteze Moscova. In principiu invitaţia a fost accep­tată şi s-a convenit să se trimită o invitaţie oficială, cînd vor exista pre­mize care vor face constructivă acea­stă vizită. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere recipro­că şi de atitudine sinceră din partea ambelor părţi”. ATENA 30 (Agerpres). — TASS: Ministrul Afacerilor Externe al Greciei, Averof, a făcut următoarea declaraţie pentru reprezentanţii pre­sei : ,,In cursul vizitei sale neoficiale la Atena, ministrul Afacerilor Externe a­ Uniunii Sovietice, dl. Şepilov, a avut posibilitatea să stea îndelung de vor­bă cu primul ministru dl. Karamanlis şi cu ministrul Afacerilor Externe, dl. Averof. In cursul convorbirilor au fost examinate în special relaţiile dintre cele două ţări şi posibilităţile de dez­voltare a acestor relaţii. Din partea greacă s-a declarat că Grecia rămîne credincioasă alianţelor sale şi doreşte în mod sincer să-şi îm­bunătăţească relaţiile cu U.R.S.S. Ministrului Uniunii Sovietice î-a fost expus în întregime problema ci­priotă, inclusiv cererea poporului ci­priot cu privire la autodeterminare aşa cum a fost expusă în faţa O.N.U. Cu prilejul discutării relaţiilor Gre­ciei cu ţările aliate ale Uniunii Sovie­ Convorbiri între reprezentanţi ai C.C. al P.C.U.S. şi delegaţia Partidului Comunist Francez MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : In zilele de 28 şi 30 iunie la C.C. al P.C.U.S. au avut loc convor­biri cu delegaţia Partidului Comunist Francez care se află la Moscova. La convorbiri au participat N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., P.N. Pospelov, secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomarev, membru al C.C. al P.C.U.S., şi dele­gaţia Partidului Comunist Francez al­­clusiv în ceea ce priveşte problemele că muită din Etienne Fajon, Waldeck unităţii de acţiune a clasei muncitoa- Rochet şi Marcel Serven, membri ai re care are cea mai mare importanţă Biroului Politic al C.C. al Partidului în lu­pta pentru pace, democraţie şi so- Comunist Francez. ciarism. In cursul convorbirilor s-a stabilit Convorbirile s-au desfăşurat într-o o deplină comunitate de opinii în ce- atmosferă cordială, în spiritul priete­­ea ce priveşte problemele elaborate­ de nlei sincere dintre cele două partide Congresul al XX-lea al P.C.U.S., In­­frăţeşi. Conferinţa de presă a delegaţiei femeilor muncitoare di­n Brazilia care ne-a vizitat ţara Vineri 29 iunie a.c. a avut loc o conferinţă de presă cu delegaţia fe­meilor muncitoare din Brazilia care, după Conferinţa Internaţională a Fe­meilor Muncitoare de la Budapesta, ne-a vizitat ţara, la invitaţia C.C.S. Răspunzînd la întrebările ziariştilor, şefa delegaţiei a vorbit pe larg despre lupta femeilor muncitoare din Brazilia pentru salarii egale cu bărbaţii. Deşi în Brazilia a fost­­adoptată nu de mult legea care consfinţeşte acest drept al femeilor, patronii se opun din răsputeri aplicării ei. In prezent lupta se duce pentru a sili pe patroni să respecte această lege. Vorbitoarea a arătat că există numeroase­ regiuni unde patronii practică o discriminare in salarizarea femeilor, care merge pînă la 60 la sută. O altă revendicare arzătoare a fe­meilor muncitoare din Brazilia este crearea de creşe şi cămine de copii pe lîngă întreprinderi. In general, lup­ta femeilor muncitoare este­­îngreu­nată de faptul că multe din ele nu fac parte din sindicate şi de aceea, ele nu pot organiza acţiuni mai mari şi închegate în sprijinul revendicărilor lor legitime. Cu toate acestea, lupta femeilor progresează şi este susţinută cu tot mai multă hotărîre de munci­torii din diferite ramuri de producţie. Vorbind despre Conferinţa Interna­ţională a Femeilor Muncitoare, şefa delegaţiei a arătat că această Confe­rinţă va avea urmări importante în viaţa femeilor din întreaga lume. In ce priveşte Brazilia, membrele dele­gaţiei sînt hotărî­te ca la reîntoarcerea lor în patrie să înceapă o campanie susţinută pentru popularizarea hotărî­­rilor adoptate la Conferinţă şi a ex­perienţei de luptă şi de viaţă a femei­lor muncitoare din diferite alte ţări ale lumii. Vorbitoarea consideră că ba­zele care s-au pus la Conferinţă pen­MOSCOVA 30 (Agerpres),­­ TASS : La 30 iunie şi-a încheiat lu­crările cea de a cincea plenară a Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. Timp de trei zile, participanţii la plenară au examinat deservirea social-culturală a membri­lor sindicatelor şi intensificarea con­trolului organizaţiilor sindicale asu­pra îndeplinirii contractelor colective pe 1956 de către administraţii. Raportul prezentat de Polina Koro­­bovaia, secretar al C.C.S. din U.R.S.S., cuprinde o serie de date importante. In raport se arată că sindicatele so­vietice au în prezent 10.500 de clu­buri, case si Palate de cultură, apro­ximativ 18.000 biblioteci cu un fond de cărţi de 120.000.000 de volume, aproximativ 10.000 de aparate de fil­mat. ROMA 30 (Agerpres). — Greva de 24 de ore a argaţilor şi arendaşilor din Italia, care cer îmbunătăţirea si­tuaţiei lor materiale, s-a desfăşurat sub semnul unei puternice unităţi de acţiune. In numeroase regiuni au par­tru strîngerea legăturilor prieteneşti între femeile muncitoare din ţări cu sisteme sociale diferite, se vor întări şi mai mu­lt, contribuind astfel la ac­centuarea climatului de destindere în relaţiile internaţionale. Vasili Prohorov, secretar al C.C.S. din U.R.S.S., a prezentat raportul despre rolul sindicatelor în îndeplini­rea contractelor colective. Plenara a propus Prezidiului C.C.S. din Uniunea Sovietică şi comitetelor sindicale ca acestea să fie mai exi­gente faţă de administraţiile între­prinderilor în ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza contrac­telor colective, să acorde o mai mare atenţie dării la timp în folosinţă a locuinţelor, cluburilor şi instituţiilor de copii care sunt în curs de construc­ţie. Toate propunerile muncitorilor adoptate în cadrul discutării contrac­telor colective care au ca scop îmbu­nătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi trai urmează să fie incluse în planurile anuale ale întreprinde­rilor, ticipat la grevă toţi muncitorii a­coli. In valea Padului — princip regiune agricolă a Italiei — g­­argaţilor, declarată pe termen 1 unitat continuă. Plenara C.C.S. din U.R.S . şi-a încheiat lucrările Puternică unitate de acţiune în timpul grevei generale din Italia REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Solnieîi — Tel. 7.60.10 : 7,60,20 : 7,60.40. — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Duminică 1 bifie 1958 **■ nr. 1704 TELEGRAMA Preşedintelui Marii Adunări Naţionale a R. P. R. tovarăşul CONSTANTIN PIRVULESCU BUCUREŞTI Inapoindu­ne din călătoria făcută In minunata dvs. ţară, vreau să vă transmit dvs., tovarăşe preşedinte, în numele tuturor membrilor delega­ţiei parlamentare bulgare mulţumirile cele mai calde pentru primirea cordială care ne-a fost făcută în timpul vizitei noastre în Romînia fră­ţească, precum şi pentru concursul ce ne-a fost acordat spre a cunoaşte cit mai apropiat succesele voastre pe calea spre socialism. Am rămas foarte mulţumiţi de schimbul de păreri şi de experUn'! care a avut loc între noi. v ' . Zîlele petrecute în mijlocul oamenilor muncii romîni, care ne-au în­­timpinat pretutindeni cu bucurie, ca pe adevăraţi fraţi, vor rămîne neşters d­in amintirea noastră. Să se întărească şi să înflorească veşnica prietenie bulgaro-română! Traiasca pacea şi prietenia între toate popoarele ! In numele delegaţiei parlamentare bulgare, Acad. SAVA GANOVSCHI „Trei surori“­ în interpretarea teatrului M.H.A.T. Sîmbătă seara, colectivul Teatrului Academic de Artă „M. Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.) a prezentat pe scena Teatrului de Operă şi Balet dra­ma „Trei surori“ de A. P. Cehov. Artiştii teatrului M.H.A.T., continua­tori străluciţi ai primilor interpreţi ai pieselor lui Cehov, lasă o impresie de neuitat. Actorii sovietici K. N. Blanskaia, A. K. Tarasova, artiste ale poporului din U. R.S.S., A. I. Stepanova, artistă a poporului din R.S.F.S.R., V. I. Stani­­ţîn, artist al poporului din U.R.S.S., V. A. Orlov, M. P. Bolduman, P. V. Masalski, artişti ai poporului din R.S.F.S.R., V. N. Livanov, A. N. Gri­bov, artişti ai poporului din U.R.S.S., şi ceilalţi artişti au creat tipuri per­fect cehoviene. Regia spectacolului aparţine mare­lui om de teatru sovietic V. I. Nemi­­rovici-Dancenko, unul din întemeietorii teatrului, precum şi lui N. N. Litov­­ţeva şi I. M. Raevski, artişti ai po­porului din R.S.F.S.R. şi R.S.S.R. Decorurile semnate de V. V. Dmi­triev, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., contribuie în mod fericit la completarea atmosferei dramatice care se degajă din acțiune. Spectatorii au aplaudat îndelung pe artiștii sovietici, chemîndu-i de nenu­mărate ori la rampă. DIRECŢIA GENERALA A CASELOR DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI C. E. C. Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 30 iunie 1956 Tragerea suplimentară din 30 iunie 1956 In total 898 cîştiguri în valoare de 2.000.000 lei. Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoa­re fracţională de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă V2, V, respectiv 1na din cîştigurile de mai sus. Plata cîştigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. Director general, M. VIERU Contabil șef, 1. MO­ISA TRAGEREA DE BAZA TRAGEREA SUPLIMENTARA !'!K1 Numărul 0,'.TM1 Valoarea Numărul Valoarea „ t” cistigulu! jx ÎS I 13065 09 50.000 1 01304 48 50 000 1 00416 07 25.000 1 03804 15 50 000 1 03362 34 25.000 1 02124 46 25 000 1 10045 11 25.000 1 04207 07 25 000 1 24220 36 25.000 1 11742 21 25 000 1 00834 35 10.000 1 12269 47 95 000 1 01364 45 10.000 1 13279 19 95 000 1 02797 25 10.000 1 24523 46 25 000 1 03369 10 10.000 1 04343 48 10.000 1 10971 05 10.000 1 11041 12 10.000 1 12636 21 10.000 1 13919 09 10.000 1 24646 14 10.000 ____ terminația terminația seriei seriei 25 656 16 5.000 25 726 37 10.000 25 148 17 5.000 25 086 15 5.000 250 03 39 1.000 25 735 20 5.000 250 40 26 1.000 250 35 12 1.000 565 Total 1.000.000­­ 333 Total 1.000.000 -0-S­PORT Noul regulament al complexului sportiv G. M. A. intră în vigoare cu începere de astăzi Acum 6 ani a fost introdus Tot ţara noastră complexul sportiv G.M.A. In acest timp, el a fost larg răspîndit în masele de oameni ai muncii iar astăzi normele complexului stau la baza sistemului de educaţie fizică din patria noastră. Pe lingă succesele reale obţinute în acest răstimp, s-au ivit şi unele lipsuri, care au frînat normala sa dezvoltare. Nu sînt rare cazurile cînd problema insignei G.M.A a fost pri­vită cu superficialitate. Umblîndu-se mai mult după succese numerice, s-a neglijat pregătirea temeinică a aspi­ranţilor. Alteori, complexul a fost privit mai mult ca o obligaţie pentru sportivi decît o necesitate în scopul dezvoltării sportului de mase. In plus şi unele lipsuri ale regula­mentului în vigoare au îngrădit reali­zările ce se puteau obţine prin acest complex sportiv. Din această pricină, a fost necesară introducerea noului regulament al complexului sportiv G.M.A., care in­tră în vigoare la 1 iulie a.c. Pe lîngă înviorarea simţitoare a ac­tivităţii G.M.A., noul regulament va trebui să ducă în mod nemijlocit la o mai bună organizare a muncii G.M.A., în colectivele noastre sporti­ve cît şi la o pregătire mai temeinică a aspiranţilor. Totodată se va urmări şi lichidarea formalismului care s-a manifestat pînă acum în activitatea din cadrul acestui complex. Printre îmbunătăţirile aduse de noul regulament, menţionăm lărgirea categoriilor de vîrstă. Astfel F.G.M.A. băieţi şi fete între 12—13 şi 14—15 ani; G.M.A. gradul I, bărbaţi de la 16 la 41 ani în sus, împărţiţi în 5 grupe, după vîrstă. La femei de la 16—33 ani în sus. Pentru G M.A. gradul II, pot par­ticipa bărbaţi şi femei de la 17 ani în sus, împărţiţi pe cîte patru grupe de vîrstă.­­ Noul regulament şi instructajul au fost trimise din timp tuturor unită­ţilor sportive pentru a fi studiate şi prelucrate cu activul tehnic. Faţă de importanţa acestui com­plex sportiv, care constituie baza sis­temului educaţiei fizice în R.P.R., a­­sociaţiile sportive ,sindicale, prin co­lectivele sportive au datoria de a por­ni de la început la o muncă bine or­ganizată. Desigur că în această problemă un rol important revine organelor sindi­cale, care trebuie să aducă o contri­buţie importantă la buna desfăşurare a activităţii sportive în rîndul membri­lor de sindicat. Pe lîngă­ sprijinul e­­fectiv ce trebuie să-l dea in această direcţie, pe lîngă controlul şi îndru­marea permanentă a unităţilor spor­tive respective, organele sindicale, în colaborare cu U.T.M., vor trebui să creeze condiţiuni optime pentru dez­voltarea la cel mai înalt grad a complexului G.M.A. FL. BRATAN Spectacole Duminică 1 iulie 1956 CINEMATOGRAFE: DRAGOSTE PIERDUTA: Patria, Bucureşti; POE­MUL PEDAGOGIC: Republica, Elena Pavel, Vasile Roaită, Mioriţa. N. Băl­­cescu: MI­INE VA FI PREA TIRZIU: Magheru, Ilie Pintilie; CĂLUŞEN­: I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare, 8 Martie; SCIUSCIA: Gheorghe Doja, Al. Sahia, 1 Mai, Libertăţii: MAXIM MINCIUNA: Central, Al. Popov, T. Vladimirescu, Moşilor; BANCNOTA DE 1000.000 LIRE STERLINE: Fai­mon Sîrbu; CURG APFELE TULBURI: Lumina, C. David; HAMLET, V. Alecsandri; CAROLA LAMBERTI: Victoria, FANFAN LA TULI­PE: Ti­neretului: UN CICLU DE FILME PENTRU TINERET: Maxim Gorki; Olga Banele; LA MARGINEA ORA­ŞULUI: Griviţa; PE RĂSPUNDEREA MEA: Cultural: BRUTARUL DIN VALORGUE: Unirea; CARAVANA: Flacăra; SEMNE PARTICULARE: Car­­pati; A 12 A NOAPTE: Arta. ARL­BERG EXPRES: Munca: UMBRE IN PORT: 23 August; VAGABONDUL: Donca Simo; UN PAHAR CU BERE: Popular; CERCUL DIABOLIC: M. Eminescu; O SEARA DE PETRECERE: Volga; SALTANAT: 8 Mai; COVORUL FERMECAT: Cosbuc; ORDINUL ANNA: Aurel Vlaicu. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scrntefl J. V. Staffn* STAS M 9453 - 93

Next