Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)

1956-07-22 / nr. 2722

Inspectorul tehnic de protecţia muncii In activitatea vastă şi multilaterală pe care sindicatele noastre o desfăşoa­ră pe tărîmul ocrotirii vieţii şi sănă­tăţii oamenilor in timpul producţiei, inspectorul tehnic de protecţia muncii are un rol important Lui i s-a încre­dinţat misiunea de a veghea cu fer­mitate la aplicarea şi respectarea legi­lor de protecţie a muncii, de a scoate la iveală şi a înlătura cauzele care dau naştere accidentelor de muncă şi îm­bolnăvirilor profesionale, de a controla cum se aplică regulile de securitate a m­uncii. E o misiune de cinste, dar şi de mare răspundere. Ea nu poate fi îndeplinită decît de oameni calificaţi, de specialişti care cunosc tehnica, pro­cesul de producţie în ramura respec­tivă şi muncesc cu dragoste pentru apărarea vieţii şi sănătăţii tovarăşilor lor Inspectori tehnici, bine pregătiţi, ca­re în ultimii ani au obţinut rezultate frumoase în munca lor şi care au a­­cumulat o bogată experienţă în dome­niul îmbunătăţirii condiţiilor de lu­cru şi reducerii numărului accidente­lor, se pot cita mulţi Merita astfel a­­mintită activitatea inspectorului teh­nic Ion Pavel al CC al Sindicatului muncitorilor din industria petrol, chi­mie şi gaz metan. In fiecare întreprin­dere în care merge, el îşi organizează munca pe baza unui plan bine chibzuit şi minuţios intocmit. Studiază în a­­mănunţime situaţia accidentelor şi a îmbolnăvirilor pe întreprindere şi sec­ţii pentru a descoperi cauzele, dînd a­­poi administraţiei indicaţii precise şi concrete asupra măsurilor ce trebuie luate în vederea înlăturării lor. De a­­semenea, el controlează cum se res­pectă regulile de tehnica securităţii şi trage la răspundere pe cei ce se abat de la ele In munca sa se sprijină in primul rînd pe activul obştesc din în­treprindere pe care îl instruieşte şi cu care se consultă în rezolvarea proble­melor ce se ivesc la locul de muncă respectiv O trăsătură caracteristică a inspec­torului I. Pavel este exigenţa faţă de organele tehnico-administrative din întreprindere care răspund de protec­ţia muncii — şi intransigenţa faţă de lipsuri Nu de mult el a fost la tres­tul 7 Petrol. Constatînd că sonda 192 fusese dată în exploatare fără să se fi­­ făcut în prealabil recepţionarea, şi că instalaţia pre­zenta unele defecţiuni de ordin teh­nic care puteau ,da naştere la acci­dente, el a dispus încetarea imediată a lucrului la această sondă, până ce se vor face reparaţiile şi se va recep­ţiona instalaţia Inspectorul I Pavel nu se mulţumeşte insă numai să sem­naleze deficienţele pe care le constată şi să ceară luarea de măsuri, ci, pe baza cunoştinţelor şi experienţei pe care le are el dă şi indicaţii practice asupra felului cum trebuie îndeplinite rapid aceste măsuri făcind un control la fabrica „Steaua Roşie“ din Bacău, şi constatînd condiţiile necorespunză­toare în care lucrează muncitorii din secţia cîrpărie, el a propus să se in­staleze la camera de preparare a hi­­pocloritului un ventilator pentru rea­lizarea căruia a dat indicaţii tehnice preţioase. O astfel de muncă organi­zatorică şi un control sistematic al îndeplinirii sarcinilor, face ca activita­tea­ inspectorului tehnic şi a activului să fie concretă şi eficace. Există însă şi inspectori tehnici care nu cunosc suficient producţia, care nu analizează cauzele accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesiona­le, care lucrează sector, fără activ şi folosesc timid şi nehotărît drepturile cu care au fost împuterniciţi. Se înţe­lege că astfel de oameni nu vor putea obţine rezultate prea bune în munca lor. De şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ — Bicaz răspunde inspectorul tehnic Dumitru Cătărău. In unele locuri de muncă de aici normele de tehnica securităţii sunt încălcate. Deşi cunoaşte această situaţie, tovarăşul Cătărău nu a luat nici o măsură pen­tru curmarea ei. Intr-un an şi jumă­tate nu a încheiat nici măcar un sin­gur proces-verbal de inspecţie, necum să sancţioneze vreun conducător tehnic pentru nerespectarea normelor de teh­nica securităţii sau neluarea măsuri­­lor de protecţie la locul de muncă Consecinţele unei astfel de activităţi se oglindesc clar în lipsurile care sunt încă pe şantierul hidrocentralei „V I. Ienin“ — Bicaz în domeniul protecţiei muncii. Inspectorul tehnic nu este un func­ţionar al cărui rol este să înregistreze accidentele de muncă sau deficienţele. El trebuie să fie un luptător activ pen­tru îmbunătăţirea continuă a condiţii­lor de lucru, pentru înlăturarea cauze­lor care dau naştere accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. Menirea lui este de a descoperi tot ceea ce este nou, de a lupta pentru extinderea în producţie a inovaţiilor care uşurează munca oamenilor şi măresc producti­vitatea ei. Pe zi ce trece tehnica în întreprin­derile noastre se perfecţionează, me­canizarea şi automatizarea pătrund tot mai adînc, procesele de producţie se dezvoltă. Odată cu aceasta cresc şi cerinţele faţă de inspectorii tehnici. Ei trebuie să-şi însuşească tehnica nouă, să devină sfătuitori competenţi ai conducătorilor din economie în pro­blemele îmbunătăţirii protecţiei mun­cii. Toate acestea depind însă într-o mare măsură de sprijinul pe care C.C. ale Sindicatelor îl vor da inspectorilor tehnici. Profund greşit procedează din acest punct de vedere prezidiul C C. al Sin­dicatului muncitorilor din transporturi navale, aeriene şi rutiere, care lipseşte pe inspectorii tehnici de ajutorul ce ar fi trebuit să li-l dea printr o îndrumare mai concretă şi un control sistematic, ba chiar îi foloseşte pentru perioade îndelungate în munci care n au nimic comun cu protecţia muncii. Aşa s-a întîmplat, de pildă cu inspectorii teh­nici Kulic şi Tom­a Cuza, care în tot trimestrul 1 al anului curent au avut misiunea din partea prezidiului CC­ al Sindicatului să se ocupe de încheie­rea contractelor colective şi a bugete­lor sindicale. De mare însemnătate pentru munca inspectorilor tehnici este şi repartiza­rea şi stabilirea lor într o regiune Cu cit inspectorul tehnic stă mai mult timp într-o regiune, cu atît reuşeşte să cunoască mai bine întreprinderile respective, să studieze mai amănunţit situaţia protecţiei muncii în fiecare din ele şi să dea un sprijin mai eficace la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru El are totodată posibilitatea să veri­fice periodic cum se Înfăptuiesc indi­caţiile date şi măsurile propuse de el, trăgînd la răspundere conducerile teh­­nico-administrative care nu ţin seama de ele In Îmbunătăţirea protecţiei muncii în întreprinderi, inspectorii tehnici au un rol de primă importanţă. De perse­verenţa şi priceperea lor depind în mare măsură crearea unor condiţii bune de lucru şi creşterea productivi­tăţii muncii. Apreciind la justa valoa­re rolul inspectorilor tehnici, comite­tele centrale ale sindicatelor trebuie să-i sprijine mai îndeaproape ca să-şi ridice nivelul profesional şi politic şi astfel să-şi poată desfăşura cu folos munca ce li s-a încredinţat. Urcam pe strada Maxim Gorki din oraşul Piatra Neamţ. Pe strada aceasta străjuită de tei stufoşi ale căror coroane se împreună spre vârfuri s­e răcoare iar mirosul flori­lor te îmbată. Dimineaţă de vară. Curtea şcolii elementare de 7 ani e plină de copii. La gâtul celor mai mulţi flutură cravata roşie de pionier. Oare copiii aceştia n-au luat vacanţă ? — m-am întrebat. Răs­punsul l-am primit imediat de la pionierul Cornel Georgescu care era „ofiţer de serviciu“ la poartă. ,,Aici este tabăra de pionieri şi şco­lari a C C. al sindicatului lucrăto­rilor din comerţ", mi-a spus el. Şi pentru că vroiam să cunosc cum tşi petrec copiii aceştia vacanţa de vară, am intrat înăuntru. Primul care m-a Intlmpinat a fost directo­­l taberei, tovarăşul Petre Zamfirescu Mi-a povestit multe lucruri. La cercul de miini indemînatice, copiii „lucrează" in­tens şi nentru asta am dorit să merg in mijlocul tor. Decare din cei 43 copii ciţi formau cercul, lucra cite ceva Unul făcea ini­mioare, altul executa cu multă in­­deminare flori şi ette altele. Alţii lucrau la executarea unor bă­iuţe pe care Incrustau diferite motive naţionale. Adrian Dafin din clasa II a a şcolii elementare nr. 18 — Brăila, a reuşit să execute cele mai multe bărcuţe cu cele mai frumoase flori, cărora, după cum zice el, le va da drumul pe Dunăre atunci cind va ajunge acasă. Dar parcă asta-i tot ce se face aici în tabără ! Alţi copii, cum sunt Vasile Androne de la şcoala medie 27 băieţi Bucureşti. Ene Eugen de la şcoala elementară nr. 10 Brăila şi mulţi alţii studiază in cercurile de geografie, ştiinţe natu­rale, muzică, etc. Profesorii Petre Cornelia, Leonidas Moldoveanu, Maria Miloiu se străduiesc să pre­gătească zilnic programe noi şi atrăgătoare. Şi cite n-au făcut: lecţii de cunoaşterea organismului, colectarea diferitelor plante şi in­secte, disecţii pe broască prin anestezie mecanică, călătorii pe hartă, excursii pentru cunoaşterea regiunii. Una dintre excursii s-a făcut la lacul pionierilor" de pe albia pîriului Doamna care se varsă in Bistriţa. Despre ea, copii îşi vor aminti mult timp. Au trecut chiar Bistriţa pe o „căulă" (plută acţionată de scripete). Parcă nu le mai venea să se întoarcă din minunatul b­ădet­ei, dar iată, goarna stm­ă din nou. Copiii se îndreaptă spre sala de mese. După joacă şi multe acti­vităţi, mişcarea este aşteptată cu nerăbdare atunci cind e bună şi gustoasă. Şi nici vorbă, condu­cerea taberei împreună cu dr. E. Păunescu se preocupă ca cele cinci mese zilnice să fie cit mai vânate şi să conţină peste 3600 calorii. Cind întunericul se aşterne peste oraş. in curtea şcolii se vede focul de tabără, in jurul căruia s-au a­­dunat copiii. Jocurile, cintecele şi voia bună nu mai contenesc pină nu sună din nou goarna chemlnd copiii la culcare. De abia atunci cei 100 de pionieri şi şcolari veniţi din Bucureşti, Brăila, Galaţi, Rădăuţi, Suceava, Iaşi şi Bacău la tabăra C.C. al sindicatului lucrăto­rilor din comerţ, se duc la culcare. Paturile cu cearşafuri curate şi pături mor­ţi aşteaptă. Moş Ene vine curind... ...Şi aşa, fiecare serie de copii ce va veni aici în vacanţa de vară, va petrece zile de neuitat, zile care vor rămlne mereu în amintirea lor. MARIA MEREANU Zile de tabără Proletari din toate furite, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII.­­ nr. 2722 Duminică 22 iunie 1956 4 pagini 20 bani Telegrama adresată dr-ului Petru Groza de către preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania TIRANA 21 (Agerpres). N­ATA.: Hadji Lleshi, preşedintele Prezi­diului Adunării Populare a R. P. Al­bania, a adresat următoarea telegra­mă preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Române, dr. Pe­ru Groza. Poporul albanez, Prezidiul Adunării Populare a R­­P- Albania şi eu per­sonal am aflat cu profunda mihnire vestea despre boala dv. Vă dorim din toată inima însănă­toşire grabnică astfel incit să vă puteţi continua munca rodnică, pen­tru binele patriei dv. și al păcii. Recepţia oferită de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone — Ziua eliberării — Jan Szydorczyk, ambasa­dorul extraordinar şi ministru pleni­potenţiar al R.P. Polone la Bucureşti, a oferit sîmbătă seara o recepţie la restaurantul Pescăruş. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, N. Ceauşescu, I. Chişi­­nevschi, Al. Drăghici, C. Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bu­­ghici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C.I. Parhon, M. Mujic, Constanţa Crăciun, M. Florescu,­­ acad. I. Mur­­ulescu, ing. Popa Gherasim, Ion Dmitru, F. Gheltz, C. Lor­cear, Mar­cel Popescu, acad. M. Ralea, G. D­­eafer, D. Simulescu, C. Teodoru, con­­ducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au luat parte şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) * Printre cei mai buni combineri Acum cîteva zile, muncitorii de la G.A.S Vîrtopu, regiunea Craio­va, făcind un prim bilanţ al re­zultatelor obţinute în lupta pen­tru strîngerea recoltei, au înregis­trat rezultate însemna­te. Un succes deosebit a obţinut combi­nerii Marin Ştefan, care în 4 zile de lucru a re­coltat grîul de pe 165 ha., media zilnică a tonelor de griu recoltate de el, ridicindu-se la 41. In clișeu: (medalion) combine­­rul Marin Ștefan, (jos) combina pe care lucrează. Recepţia de la legaţia Belgiei Dl. Joseph de Bruyn, însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureş­i, a oferit simbăta seara o recepţie în saloanele legaţiei cu prilejul sărbăto­rii naţionale a Belgiei. La recepţie au participat: Chivu Stoica, Al. Drăghici, St. Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, M. Mujic, ing. Popa Gherasim, acad. P. Constantinescu-Iaşi, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Radea, Gh. D. Safer, D. Simulescu, C. Teodoru, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Th. Ru­­denco, N Anghel, M Novac şi alţii. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membrii ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) Elevii de astăzi — Expoziţia Şcolii metalurgice pro­fesionale de ucenici şi secţiei de arte decorative de grad tehnic din Timi­şoara deschisă recent cunoaşte o deo­sebită afluenţă. Vizitatorii studiază cu multă atenţie sutele de lucrări prac­tice — unele de diplomă — executate cu multă măiestrie. Mulţi dintre ei se opresc în faţa menghinei confecţio­nată de colectivul de elevi format din maiştrii de mîine N. Benhardt, G. Bulei, I. Drăgan, I. Lupu şi I. Popovici, a maşinei de geluit elaborată de elevii I. Betea, T. Manciu, I. Kampf, D. Oaie şi O. Ven­­gele. Admirate sunt şi lucrările practice executate de elevii anului I., secţia textile, încălţăminte şi marochinărie, care au expus rochii, lenjerie, pantofi şi poşete, confecţionate cu gust şi pricepere. Pereţii sălii sunt acoperiţi în între­gime de litografii , afişe şi ilustraţii ca acele ale elevului Ştefan Szusz din anul IV; portretele expresive ale elevei Ioana Milcinov din anul IV; sculpturile şi picturile unor elevi deo­sebit de talentat­ ca Jehremia Hrat, Ion Mănescu şi Daniel Suciu din anul II. D. Ladislau corespondent voluntar IN INTIMPINAREA ZILEI " DE 23 AUGUST . In 20 de zile 135 şarje rapide ţelarii hunedoreni au învăţat să aplice cu multă pricepere me­toda înaintată de conducere a regimului termic al cuptoarelor Martin. Cu ajutorul acesteia ei obţin succese Însemnate in în­trecerea ce o desfăşoară in cinstea zilei de 23 August. Sunt grăitoare rezultatele înregistrate între 1—21 iulie de echipele prim-topitorilor Aurel Stanciu, Dumitru Stratulat şi Vasile Costache de la cuptorul Martin nr. 4. Ei au elaborat 48 de şarje rapide şi au dat cu 32 la sută mai mult oţel decît prevede planul, situîndu-se în fruntea întrecerii. Echipele de la cuptorul nr. 5, conduse de prim-topitorii Par­tenié Marişca şi Mihai Dumitru, şi-au propus să ajungă pe cele de la cuptorul nr. 4. Ele muncesc tot mai bine. Cuptorul funcţionează din plin, cu o productivitate ridicată. Pina în prezent: 16 la sută peste plan. Şi echipele de la celelalte cuptoare stau bine. Nici un cuptor nu este sub plan.­­ In perioada de la 1 la 21 Iulie prin elaborarea celor 135 şarje rapide oţelarii hunedoreni au dat 1311 tone de oţel peste sarcinile lor de plan. Cu aceasta numărul şarjelor rapide elaborate de ei de la începutul anu­lui pină in prezent s-au ridicat la 1264, iar cantitatea de oţel după In plus in aceeaşi perioadă de 6 luni și 20 de zile totalizează 6208 tone, ceea ce înseamnă aproximativ 7 garnituri de trenuri cu 60 de vagoane fiecare. ^r.nrMifî . Munca "V O înaintează lucrările de construcţii a laminorului de tablă din Galaţi Pe şantierul lami­norului de tablă sub­ţire de la uzina „Cri­­stea Nicolae" din Ga­laţi au fost terminate lucrările de fundaţii ale laminorului şi cu­ptoarelor, iar în cu­­râind va începe monta­jul primelor care tri­mise de uzinele „23 August” din Bucu­reşti. S-a terminat de asemenea construcţia magaziei de produse finite, iar la secţia de gazogene s-au execu­tat instalaţiile staţiei de epurare a gazelor şi s-au montat plăcile de bază la o baterie de 4 gazogene. In halele mari s-au mon­tat 6 poduri rulante cu o capacitate de 5-15 tone şi alte uti­laje care vor contri­bui la mecanizarea muncii. Numeroasele Inova­ţii realizate de munci­torii şi tehnicienii de pe şantier, printre care dispozitivul de încăr­care a piloţilor, d­ar gravitaţional pentru balast şi maşina elec­trică de sudură cap la cap a oţelului be­ton, vor contribui la scurtarea duratei de construcţie şi la obţi­nerea unor economii care, după calculele făcute, se vor ridica la aproape 3.700 000 lei. Pentru 40 călătorii pe distanţa Bucureşti-Timişoara CARANSEBEŞ (coresp. „Munca“). Combustibilul economisit de meca­nicii de locomotivă de la C.F.R. Ca­ransebeş în primele două decade ale lunii iulie ar ajunge unui tren de călători să parcurgă 23.500 km, ceea ce înseamnă de 40 de ori distanta dintre Timişoara-Bucureşti. Impor­tantă realizare ! Ea dovedeşte că me­canicii vor să intîmpine ziua de 23 August în mod cu totul deosebit. Intrebînd pe inginerul-şef al depou­lui cum de a fost posibil un asemenea succes, şi mai ales, cui­m datoreşte, el mi-a răspuns : j1 — Şcoala personalului de locomo- J tivă, urmată de toţi mecanicii, le aju- j tă acestora să-şi însuşească cunoştinţe­­ temeinice asupra întreţinerii, reparării şi exploatării locomotivelor după pro- | cedeele cele mai înaintate. In între- - cerea dintre mecanici fiecare caută să aplice cât mai corect cele învăţate. S-au evidenţiat mecanicii Nicolae Ilie, Grigore Benga, Gheorghe Toană şi Ion Şerban. In folosul colectivului întreprinderii BRAILA (coresp. „Munca“). — colectivul uzinei îşi clădesc locuinţe Colectivul de muncă al uzinei „Indus- Individuale, care In curlnd vor fi gata, tria Sîrmei“ din localitate a primit Printre beneficiari se numără lamino­­cu multă bucurie inaugurarea recentă riştii Straton Şerban şi Traian Mi­­a noului staţionar al întreprinderii, hai, tîmplarul Constantin Bălănoiu şi Construit cu mijloace proprii, acesta tehnicianul Marin Stanciu, este alcătuit din două rezerve, cu o capacitate de 11 paturi, avînd şi ca­binet de consultaţie dotat cu tot uti­lajul medical necesar. In incinta uzinei se construieşte în prezent un sanatoriu de noapte cu 10 paturi. Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziţie de C.C.S., 7 membri din Pregătiri pentru noul an şcolar NOVACI (coresp. „Munca“). — In raionul Novaci se fac intense pregă­tiri în vederea începerii noului an şcolar în bune condiţii. Pină acum s-au reparat şi văruit şcolile elemen­tare din 13 comune, iar 20 au fost a­­provizionate cu combustibil. De ase­menea la şcoala din Novaci, unde în acest an va funcţiona şi o şcoală me­die, s-au amenajat două noi clase. Actualmente se munceşte de zor şi la clădirea şcolii de 7 ani din comuna Bengeşti, pe care constructorii s-au angajat s-o termine în cinstea zilei de 23 August. Raion fruntaş pe regiune la recoltat in lucrările de recoltare. De data a­­ceasta este vorba de raionul Jimbolia, primul pe regiune care a terminat în întregime recoltatul celor 11.952 ha, cultivate cu orz, grîu şi secară. Merite deosebite în obţinerea aces­tui succes au colectiviştii din comu­nele Iecea Mare şi Jimbolia, care au terminat cei dinţii pe raion secerişul. Realizări demne de laudă au înregis­trat şi gospodăriile agricole colective din Gottlob şi Uivar, care de aseme­nea au terminat recoltatul cu cîteva zile mai înainte de data planificată. Atenţia organelor raionale este În­dreptată acum spre grăbirea treierişu­­lui. Cele 46 de batoze cite funcţionea­ză un raion treieră zilnic 18.000— 20.000 kg. grîu fiecare. JIMBOLIA (coresp. „Munca“). — In după-am­iaza zilei de 21 iulie, la Timişoara 2—Sosit o nouă telegramă care vestea succesele obţinute de oa­menii muncii de pe ogoarele regiunii Ediţie specială în sprijinul lucrărilor agricole de vară IAŞI (coresp. „Munca“). Pentru a sprijini lucrările agricole de vară, colectivul redacţional al ziarului „Fla­căra Iaşului“, îndrumat de comitetul regional de partid­ Iaşi, a iniţiat scoa­terea unei ediţii speciale a ziarului pentru sate. In acest sens, s-a amenajat o cara­vană înzestrată cu o tipografie mo­bilă, care va cutreiera satele din ra­ioanele Negreşti, Vaslui, Huşi, Mur­­geni, Vlădeni şi Tg. Frumos. Ediţia specială se tipăreşte „la faţa focului“. Primul număr al ediţiei speciale, a apărut in ziua de 17 iulie 1956, in comuna Scînteia. El cuprinde infor­maţii1, articole şi reportaje ce vorbesc despre mersul campaniei de recoltare in această comună. In informaţia „Pe tarlaua Intovărăşiţilor* sunt rela­tate pe scurt realizările obţinute în această perioadă de membrii Întovă­răşirii „Cel de al doilea Congres al partidului“, din satul Bodeşti. In re­portajul „întrecerea din cîmp“ se vorbeşte despre întrecerea pornită în­tre mecanizatori şi secţiile gospodă­riei agricole de stat, pentru stringe­­rea cit mai grabnică a recoltei. Nu lipsesc nici materialele critice. „Li­niştea de la sfatul popular“ este titlul unui reportaj critic la adresa membrilor comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, care au uitat de Îndatoririle ce le revin în aceste zile. Al doilea număr al ediţiei a fost scos in comuna Ţibăneşti Maeştrii ornamentelor din sticlă Oare de cite ori spectatorii ce po­pulează seară de seară sala Teatru­­lui de Operă şi Ba­­­let din Capitală, n-au admirat ma­rele candelabru central sau cele­lalte lămpi cu care este împodobit mi­nunatul lăcaş de artă ! Şi desigur că ei şi-au pus între­barea : unde sunt făcute aceste biju­terii ale genului, veritabile opere de artă ? Altă dată ele se importau din Italia, de la Mu­­rano şi din alte părţi. Astăzi sunt produse în ţară. Pornind de la Aleşd, pe un drum de munte, ajungi într-un loc ce sea­mănă mai mult cu o staţiune climate­rică. Aici se află o fabrică al cărei nu­me e împrumutat după acela al ţinu­tului înconjurător: Pădurea Neagră. Aici, în mijlocul munţilor şi al co­drilor care oferă bogate surse de in­spiraţie, în apro­pierea unor bogate zăcăminte de quart — materie primă indispensabilă fa­bricării sticlei , oameni îndrăgos­tiţi de munca lor dau viaţă lichidului incandescent, trans­­formindu-1 în obi- i­ecte de o rară fru­museţe. Iată-1 în primul­­ clişeu pe Francisc Reif, unul din cei mai buni creatori de modele al fabricii. Noul desen con­ceput de el e aproape gata. Lîngă gura cuptorului, unde pasta de sticlă capătă forma dorită, îşi ara locul de muncă un alt meşter neîn­trecut. Lui Rudolf Rosin i se datoreza majoritatea pieselor candelabrului de la Teatrul de Operă şi Balet. Iată-l în clişeul nr. 2, executînd un alt braţ de sticlă în genul acelora care alcă­tuiesc candelabrul. La fabrica de la Pădurea Neagră, s-a dezvoltat mult şi o altă artă : pic­­sticlă. Unul din cei mai buni de acest gen este utemistul Hartauer. In clişeul nr. 3 îl vedem la masa de lucru pictînd una din vazele produse în fabrică. Iar ală­turi, în ultimul clişeu, puteţi remarca mai bine măiestria tînărului artist. Foto: AGERPRES ) O nouă unitate de prefabricate La Cristian, regiunea Stalin, unde se găsesc mari resurse de materie primă pentru beton, a intrat de curând în funcţiune o nouă unitate de prefabri­care a stîlpilor de beton vibrant pen­tru liniile de joasă şi înaltă tensiune. Noua unitate a întreprinderii „Electro­­montaj” este înzestrată cu betoniere mecanice, poduri rulante, macarale pe șenile, vagonete, autocamioane. Prepa­rarea betonuri­i, manipularea stîlpil­or și alte munci grele au fost mecanizate sau automatizate. In noua unitate lu­crează acum numai 15 muncitori în loc de 60 cit erau la început Producţia zilnică s-a redicat de la 5 la 32 de stîlpi Pentru reducerea preţului de cost la transportul soclilor de beton şi al bridelor, care pină acum se aduceau de la sute de kilometri, Întreprinderea a luat măsuri ca acestea să fie fabri­cate de noua unitate. Puncte de sprijin... Cu cttva timp în urmă comite­tul sindical regional Craiova al muncitorilor din industria uşoară a trimis comitetelor de întreprindere din regiunea Craiova, aparţinind industriei uşoare, o adresă foarte ...interesantă. Ca să nu-şi bată oamenii prea mult capul cu găsi­rea angajamentelor in întrecere — in cinstea zilei de 23 August — comitetul regional le-a venit in ajutor... trimiţindu-le nişte „puncte de sprijin Curind au început să sosească, pe adresa comitetului regional, co­pil după planurile de acţiune. Citind aceste planuri nu te poate să nu remarci că, cu mici excepţii, ele seamănă leit, cu toate că vin din întreprinderi diferite: topitorie de in, fabrică de textile, fabrică de confecţii, tăbicărie, staţie de egre­­nat bumbac etc. Ce şi-au zis unii activişti sindicali care sunt certaţi cu munca de masă dar s-au învă­ţat cu năravul birocratismului? Ce să ne mai ostenim, dacă s-a ostenit pentru noi comitetul regional ? Şi s-au „inspirat" după ,punctele de sprijin". Despre ajutorarea celor rămaşi în urmă, sau ridicarea întregului schimb la nivelul orelor celor mai productive, despre schimburi de ex­perienţă, generalizarea metodelor muncitorilor fruntaşi etc. nici un cuvint. Dacă nu era prevăzut în punctele de sprijin ! Tovarăşul Mehmet, preşedintele comitetului regional s-a supă­rat foc pe cei de la fabrica de confecţii J. C. Frimu' Craiova care au „îndrăznit" să se abată de la „punctele de sprijin“, neluindu-şi unele angajamente prescrise un ele pe, care știau că tot nu le vor putea realiza. A socotit de a­­semenea ca o gravă încălcare a dis­ciplinei faptul că cei de la­­ fabrica ,J. C. Frimu" s-au an­gajat din proprie iniţiativă să creeze pină la 15 iulie un nou model de costum pentru copii, să se pregătească la cantină două meniuri zilnice la alegere, să declare de la 13—18 august „săp­­tămîna celor mai înalţi indici­­de realizare a normelor şi calităţii“ etc. Tov. Mehmet a scris citeţ cu creion roşu pe un colţ al planului de acţiune de la fabrica „I. C. Frimu": „De ce nu s-au respectat punctele de sprijin date de noi?“ E Intr-adevăr grav. Păi ce cred cei de la fabrica ,J. C. Frimu“: Pentru ce munceşte tovarăşul Meh­met ? Cum să-şi justifice activita­tea, leafa şi celelalte? I. VĂDUVĂ corespondent al ziarului „Munci" pentru regiunea Craiova

Next