Munca, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 2755-2780)
1956-09-01 / nr. 2755
pag. 4 55 Cauza Partidului Comunist din Germania - cauza tuturor oamenilor muncii iubitori de pace şi democraţie Marele miting de protest al cetăţenilor Capitalei împotriva interzicerii P. C. din Germania (Urmare din pag. 1-a) popor muncitor german, a tuturor forţelor iubitoare de pace. Luînd apoi cuvîntul, tov. Petre Drăgoescu a spus printre altele: E de neînţeles că greşelile din 1933, totuşi se repetă: învăţămintele istorice au fost parcă uitate ! Lovitura dată mişcării socialiste prin interzicerea Partidului Comunist din Germania putea fi împiedicată dacă conducerile Partidului Social Democrat din Germania şi a Uniunii Sindicatelor ar fi luat o atitudine fermă, hotărîtă, pentru apărarea libertăţii şi drepturilor, dacă unii conducători ai acestor organizaţii" n-ar fi dat înapoi în faţa presiunii înverşunate a reacţiunii. Cu o precizie înfricoşătoare se face din nou dovada că divergenţele dintre partidele muncitoreşti nu sunt decit în folosul monopoliştilor şi al militariştilor şi că ele slăbesc poziţiile clasei muncitoare şiale social-democraţiei însăşi. Ce iluzii nutresc aceşti conducători ? Numeroase acte samavolnice ale reacţiunii vest-germane arată pînă la evidenţă, că existenţa tuturor celorlalte organizaţii democratice este deopotrivă de ameninţată ca şi cea a Partidului Comunist. Nu de multe elemente ale unei unităţi motorizate fasciste au pătruns noaptea, prin spargere, în birourile Consiliului raional al Uniunii Sindicatelor Germane precum şi în biroul unui deputat social-democrat din Dudenscheid. Fasciştii au furat literatură politică şi documente ale activistului social-democrat. Aceste spargeri sunt acte de teroare iniţiate de organizaţii ale foştilor S.S.-işti, sprijinite de autorităţi. Pericolul suprimării exercitării drepturilor se manifestă prin numeroasele procese ca cel împotriva participanţilor la greva metalurgiştilor din Bavaria, cel împotriva activiştilor „Acţiunii social-democrate“ şi altele. Iată cum lipsa de unitate a clasei muncitoare, divergenţele dintre partidele muncitoreşti fac să crească efectele loviturilor reacţiunii împotriva libertăţii şi drepturilor poporului, libertăţii şi drepturilor oricărei organizaţii democratice şi creează condiţii prielnice pentru înăbuşirea gîndirii libere şi progresiste. _ Ce iluzii mai nutresc unii din conducătorii Partidului Social-Democrat şi ai Uniunii Sindicatelor din Germania occidentală ? Partidul Comunist din Germania, care reprezintă conştiinţa înaintată a poporului german, în declaraţia făcută cu privire la hotărîrea Tribunalului din Karlsruhe cheamă la stabilirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, la colaborarea tuturor forţelor cinstite ale poporului, împotriva militarismului german şi a capitalului monopolist. Clasa muncitoare germană are sarcina istorică de a bara, odată pentru totdeauna, calea războiului și a nenorocirilor. A vorbit apoi muncitorul fruntaş Dragomir Stavre, care a spus: In numele muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor de la Complexul CF.R. ,,Griviţa Roşie“ exprim profunda Indignare ce a cuprins pe toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră faţă de actul samavolnic al autorităţilor vest germane de Interzicere a Partidului Comunist German. In numele meu şi al tovarăşilor mei de muncă de la Complexul „Griviţa Roşie“ cerem anularea sentinţei dată de Tribunalul de la Karlsruhe şi asigurăm pe fraţii noştri, comunştii germani, muncitorii germani, că sîntem alături de ei în lupta pentru pace, democraţie şi unitatea poporului german. In cuvîntul său, acad. Horia Hulubei a arătat: Asemenea acte ilegale cum este cel care a permis ca în Germania federală un partid încercat, reprezentant al maselor populare, Partidul Comunist din Germania, luptător pentru pace în lume, partid care, între altele, luptă din răsputeri ca să ajute unificarea Germaniei prin mijloace paşnice, să poată fi pus în afara legi, ne umplu de tristeţe şi de îngrijorare. Acest gest vine într-un moment cînd dorinţa şi lupta sutelor de milioane de oameni pentru instaurarea păcii în lume, pentru găsirea unui modus vivendi, a unei convieţuiri paşnice a început să dea rezultate îmbucurătoare. Astăzi, orişicare gest ca acel de la Karlsruhe, care împiedică mersul spre destindere sau care duce la crearea de posibilităţi ale unui eventual război, capătă o importanţă excepţională. De aceea, toţi oamenii iubitori de pace şi progres vor fi alături de germanii care vor căuta să anuleze efectele deciziei dictate de Bonn; de aceea, forţele păcii îşi vor strînge şi mai tare rîndurile contra oricăruia din gesturile care periclitează sau vor periclita mersul spre destindere, spre convieţuire paşnică, spre progres. A vorbit apoi tov. Iacob Coţoveanu care a spus între altele: Autorităţile vest-germane, care au pornit pe drumul ce duce la noi aventuri războinice, s-au lovit din plin de opoziţia dîrză a forţelor democratice şi patriotice conduse cu toată hotărîrea de Partidul Comunist din Germania, care a demascat în faţa lumii întregi măsurile hitleriste de militarizare şi fascizare a Germaniei occidentale. Hotărîrea tribunalului de la Karlsruhe este o hotărîre ilegală şi ruşinoasă, este un atentat la libertăţile democratice ale poporului german, o primejdie pentru pacea popoarelor. Luind apoi cuvîntul, tov. Al. Bulcan a spus : Interzicerea Partidului Comunist din Germania de către guvernul de la Bonn provoacă o nelinişte adîncă şi constituie un avertisment serios pentru poporul german însuşi şi pentru toate celelalte popoare. Ea ne aminteşte evenimente pe care le-am trăit cu toţii acum douăzeci şi ceva de ani. Eu, care am trecut prin lagărele de concentrare hitleriste, şi toţi cei care au cunoscut pe spinarea lor torturile de neînchipuit, fizice şi morale, aplicate de hitlerişti milioanelor de oameni, bătrîni şi copii, femei şi bărbaţi din aceste lagăre, familiile celor ucişi mişeleşte, toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră, nu pot uita. Mai stăruie în minţile noastre grozăviile săvîrşite în crematoriile de la Auschwitz, Dachau, Mauthausen şi alte sute de lagăre de pe cuprinsul Germaniei şi din ţările cotropite de hitlerişti. Nu s-a stins încă din memoria noastră imaginea miilor de oameni care-şi aşteptau rîndul la gazare. Răsună încă în urechile noastre ţipetele celor arşi de vii, ale celor ucişi în bătăi şi chinuri groaznice. Nu putem uita familiile şi seminţiile nimicite în întregime sau aproape în întregime. Nu putem şi nu trebuie să uităm zecile de milioane de victime ale fascismului. Nu trebuie să admitem repetarea unor asemenea fapte! Noi cei care am trăit toate acestea, ridicăm protestul nostru fierbinte împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania printre altele și pentru că considerăm că această interzicere este numai o verigă a unui lanţ întreg de măsuri menite să împingă Germania pe panta periculoasă a războiului cu consecințele sale cunoscute. Noi asigurăm clasa muncitoare din Germania şi întregul popor german dornic de pace şi democraţie de tot sprijinul nostru pentru ca ceea ce a fost să nu se mai repete. După încheierea cuvîntărilor, participanţii la miting au adoptat cu ovaţii puternice o moţiune de protest împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania în care se spune : Poporul român socoteşte acest act ca fiind un atentat îndreptat nu numai împotriva clasei muncitoare din Republica Federală Germană şi a poporului german, dar şi împotriva cauzei păcii, scumpă popoarelor din întreaga lume. Interzicerea Partidului Comunist din Germania este un act terorist care împiedică unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice, accelerează înarmarea şi pregătirile de război în Republica Federală Germană şi netezeşte drumul pentru instaurarea dictaturii fasciste în această parte a Germaniei. Planurile războinice ale cercurilor revanşarde care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei sînt cu atît mai mult sortite eşecului, cu cît acum forţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sînt tot mai puternice. Poporul român, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace nu poate permite reînvierea fascismului şi militarismului german, care i-au adus numai ruină, suferinţe şi mizerie. Preocupaţi de soarta păcii în întreaga lume şi mai ales în Europa —■ noi, bărbaţi, femei’, tineri, oameni ai muncii din Capitala Republicii Populare Române — protestăm plini de revoltă împotriva actului ilegal de interzicere a Partidului Comunst din Germania, cerem anularea acestui act şi restabilirea drepturilor legale ale Partidului Comunist din Germania, ale organizaţiilor progresiste, şi ale clasei muncitoare din Republica Federală Germană. Nu vom admite nici o dată ca ororile fascismului să se repete ! Purtînd în inimi o simpatie fierbinte pentru eroicul Partid Comunist din Germania, ţinem să asigurăm pe comuniştii, clasa muncitoare de Republica Federală Germană de deplina noastră solidaritate frăţească în lupta lor pentru realizarea năzuinţelor naţionale ale poporului german, pentru pace şi socialism. Ne exprimăm convingerea fermă că în ciuda oricăror greutăţi şi piedici, poporul german va obţine victoria în această luptă nobilă. Glasul comuniştilor nu poate fi înăbuşit nu va permite ca pe pămîntul său să se ridice din nou lagăre de concentrare şi de exterminare. Sîntem convinşi că muncitorimea va găsi forţe suficiente pentru a bara calea fascismului şi războiului, care ar însemna pentru Germania o catastrofă naţională. Noi, muncitorii de la fabrica de mobilă „Simo Geza“, în cadrul unui miting de protest am calificat sentinţa de la Karlsruhe ca o acţiune profund samavolnică, o acţiune care contravine principiilor democratice şi libertăţilor politice. De aceea, cerem cu hotărîre anularea ei. Totodată, trimitem un cald salut de solidaritate comuniştilor germani şi-i asigurăm că sîntem alături de ei în lupta împotriva neohitleriştilor. In patria lui Marx-Engels glasul comuniştilor va răsuna şi de acum Înainte cu putere. In numele colectivului de muncă de la fabrica de mobile „Simo Geza“ Tg. Mureş; MAGYARI CAROL, director; KONYA FRANCISC, secretarul organizaţiei de bază; MARSALL ŞTEFAN, preşedintele comitetului de întreprindere; SZIKELY ANDREI, secretarul org. U.T.M.; SAROSI ADALBERT, tîmplar fruntaş. Teroarea pornită împotriva Partidului Comunist din Germania a ridicat un val de indignare şi protest în întreaga lume. Colectivul nostru de muncă a aflat cu mînie şi revoltă de ruşinoasa sentinţă a Tribunalului de la Karlsruhe. Prin interzicerea Partidului Comunist, cercurile guvernante de la Bonn intenţionează să instaureze sub steagul anticomunismului un regim de represiuni şi prigonire a mişcării muncitoreşti pentru a reînvia duşmanul de moarte al popoarelor: fascismul. Dar, cu toată teroarea poliţienească dezlănţuită împotriva comuniştilor, Partidul Comunist din Germania există şi va exista ! Istoria a arătat că partidul comuniştilor nu poate fi nicăieri desfiinţat, căci el şi-a cîştigat încrederea şi sprijinul maselor largi ale oamenilor muncii. Poporul muncitor german va continua lupta şi O măsura înfierată de toţi acei care preţuiesc libertatea Orice om cu mintea întreagă recunoaşte in actul Interzicerii P. C din Germania o samavolnicie aidoma celor petrecute în vremea lui Hitler care, cu 23 de ani în urmă, a început la fel atacul împotriva democraţiei în Germania şi apoi împotriva păcii, independenţei şi libertăţii popoarelor din întreaga Europă. De aceea, hotărîrea Tribunalului de la Karlsruhe este înfierată in întreaga lume. Sînt scriitor de limbă germană şi, trăind viaţa nouă a poporului muncitor din Republica Populară Romînă, ştiu bine cit cîntăresc în balanţa vieţii libertăţile democratice. Şi, tot atît de bine ştiu ce înseamnă suprimarea brutală a acestor libertăţi. De aceea, alături de toţi oamenii muncii protestez hotărtt împotriva scoaterii P.C.G. In afara legii. Sînt în asentimentul tuturor concetăţenilor de naţionalitate germană cind cer să nu se mai repete un nou 1933 în Germania. Ştim bine ce Înseamnă el, ce consecinţe groaznice aduce după sine. El înseamnă război, familii îndoliate, crime împotriva umanităţii şi distrugerea valorilor artistice şi culturale. Muncitorimea vest-germană are dreptul la o viaţă liberă, fericită, asemănătoare celeia pe care noi, oamenii muncii de naţionalitate germană, o trăim in R.P.R. de 12 ani. Scriind aceste rînduri sunt convins că viaţa fără libertate, petrecută în bezna teroare, a practicilor fasciste, este urîtă de poporul german. Aşa cum, de altfel, ea este urîtă de toate popoarele lumii. Să fie anulată sentinţa de la Karlsruhe! — Iată dorinţa mea fierbinte. GEORG SCHERO scriitor de limbă germană Cuvîntul de protest al minerilor LUPENI (coresp. „Munca“).„ Minerii de la Lupeni, a căror viaţă nouă se oglindeşte nu numai în condiţiile bune de muncă ce li s-au creat, dar şi în oraşul lor care renaşte mereu, s-au adunat ieri în sala de apel a minei, pentru a răspunde guvernului de la Bonn că orice măsură represivă pe care o ia împotriva oamenilor din Germania este un act provocator la adresa sutelor de milioane de oameni din lumea întreagă care iubesc pacea şi viaţa. Mitingul de protest împotriva odioasei sentinţe date de tribunalul federal de la Karlsruhe s-a transformat intr-o puternică manifestare a urii faţă de militarismul german. In sala de apel a minei răsună voile puternice ale minerilor: „Trăiască Partidul Comunist din Germania“, la c cuvîntul numeroşi mineri. Tov. Cristea Aron, directorul minei, spune: Ni vom uita că războiul hitlerist distrus 1710 oraşe şi peste 70.000 sate, că în ei au pierit milioane de vieţi omeneşti Se vede însă că guvernul de la Bonn, susţinut de cercuri imperialiste reacţionare, a uitat aces acru. El urmăreşte să aprindă iarăş focul în lume. Minerii de la Lupeni ai adoptat o moţiune de protest pe care au hotărît s-o trimită guvernului de la Bonn. In această zi în întreaga Valea Jiului au avut loc asemene mitinguri de protest la care au participat siti a Hp mineri Anulaţi ruşinoasa sentinţă de la Karlsruhe! PLOEŞTI (coresp. ,,Munca"). — Piaţa din centrul oraşului. Peste 40.000 de cetăţeni au venit să protesteze împotriva ruşinoasei sentinţe de la Karlsruhe. 40.000 de oameni deosebiţi: tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, muncitori, tehnicieni, intelectuali, membri şi nemembri de partid. Fiecare cu visele şi preocupările sale. Uniţi totuşi într-un singur gînd, într-un singur glas, puternic, hotărît : — Jos mîinile de pe Partidul Comunist German ! Partidul Comunist German trăieşte şi va trăi ! Lozincile acestea izvorîte din mii de piepturi au întrerupt deseori cuvintele tov. P Niculescu-Mizil, membru al C C. al P.M.R., care a vorbit despre lupta hotărîtă a comuniştilor germani pentru fericire, pentru pîine şi libertate, împotriva revanşarzilor reacţionari. — A Interzice Partidul Comunist German — a spus in cuvîntul său alt vorbitor, dr. chimist C. N. Deble, Laureat al Premiului de Stat — este acelaşi lucru ca a interzice existenţa celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea. AH cum nu vor înceta să trăiască muncitorii din Germania după această decizie anti-constituţională, tot aşa nici Partidul Comunist German nu-şi va înceta activitatea. Doi copii a pierdut în timpul ultimului război profesoara Maria Georgescu. Arşi de vii în faţa ei într-unul din lagărele de concentrare naziste. Doi copii şi un singur asasin : militarismul german. Acelaşi care azi încearcă din nou să verse sînge nevinovat. — Ca Una care — a spus ea la miting — am simţit pe pielea mea ce înseamnă nazism, mă alătur cu hotărîre milioanelor de oameni care de la un capăt la altul al globului pămîntesc îşi ridică glasul lor de protest Împotriva odioasei sentinţe de la Karlsruhe. 40.000 de participanţi, o singură voinţă: — Anulaţi ruşinoasa sentinţă de la Karlsruhe ! Aceasta a fost cerinţa unanimă a ploeştenilor exprimată în cuprinsul moţiunii votată la sfârşitul mitingului. Solidari cu comuniştii germani CONSTANŢA (coresp. „Munci"). In piaţa Ovidiu, s-au adunat ieri după amiază mii de cetăţeni ai Constanţei Ei au venit să protesteze împotriva criminalei sentinţe de la Karlsruhe de interzicere a Partidului Comunist German. . ..Cerem anularea sentinţei samavolnice a tribunalului de la Karlsruhe", „Trăiască Partidul Comunist German“... Sute de lozinci asemănătoare fluturau pe deasupra celor peste 30.000 de manifestanţi. După deschiderea mitingului de către tov. Vasile Vîlcu, prim secretar al comitetului regional de partid, a vorbit adunării despre ilegalitatea sentinţei tribunalului de la Karlsruhe tov- Dumitru Simulescu, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, membru supleant al C.C. al P.M.R. A răsunat apoi de la tribună glasul plin de" Indignare al muncitorului de port Alfred Băncilă, al medicului Eugenia Simionescu, al profesorului Ion Lungu, al muncitorului ceferist Ion Andrei. Un deosebit entuziasm a stirnit apariţia la tribună a lui Carlo Fermariello, membru al secretariatului federaţiei naţionale a muncitorilor agricoli din Italia, care a luptat cu gradul de căpitan în armata de rezistenţă a Italiei, împotriva fascismului şi care se află în ţară la invitaţia C C.S. ,.Ca muncitor italian — a spus Carlo Fermariello — rog să-mi permiteţi să mă asociez protestului dumneavoastră împotriva hotărîrii tribunalului de la Karlsruhe. Măsura adoptată de către tribunalul din Karlsruhe, constituie un grav atentat împotriva unificării Germaniei şi menţinerii păcii“. Participanţii la miting au aprobat în unanimitate textul unor telegrame de protest adresate guvernului R.F. Germane şi tribunalului constituțional de la Karlsruhe. MUNKA Forţele progresiste din întreaga lume condamnă actul samavolnic al autorităţilor vest-germane Presa vest-germană ia atitudine împotriva politicii Bonn-ului BONN 31 (Agerpres). — A.D.N.: Numeroase ziare vest-germane acordă o mare atenţie declaraţiei C.C. al P.C.U.S. în problema interzicerii Partidului Comunist din Germania. „Declaraţia C.C. al P.C.U.S. cu privire la interzicerea P.C.G. nu trebuie minimalizată“, se spune într-un articol publicat de Buletinul serviciului de presă al partidului social-democrat din Germania (P.SD.G.). „Buletinul Serviciului de presă al P.S.D.G. consideră ca sentinţa de la Karlsruhe este nesăbuită din punct de vedere politic“ şi atrage atenţia că declaraţiile făcute de R.D.G. şi Uniunea Sovietică nu trebuie subapreciate. Totodată Buletinul relevă că interzicerea P.C.G. aduce prejudicii relaţiilor dintre R.F.G. şi Uniunea Sovietică. Guvernul federal, se spune în continuare, nu se poate sustrage acuzaţiilor serioase că a făcut totul pentru a răci din nou relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică... In încheiere, se spune că P.S.D.G. cere să se normalizeze pe deplin relaţiile cu Uniunea Sovietică. Ziarul social-democrat „Schleswig- Holsteinische Volkszeitung“ susţine de asemenea că interzicerea P.C.G. este de natură să ducă la înrăutăţirea relaţiilor dintre R.F.G. şi Uniunea Sovietică. „Declaraţia C.C. al P.C.U.S. cu privire la interzicerea P.C.G., scrie ziarul, a întărit în Rusia impresia că Republica Federală se află pe calea spre militarism. Ar fi greu de susţinut că această evoluţie serveşte cauza unificării ţării. „Nu salutăm faptul că în decurs de cîteva luni s-a ajuns la o agravare a relaţiilor dintre R.F.G. şi Uniunea Sovietică, scrie la rîndul său ziarul „Düsseldorfer Nachrichten“, împotriva politicii Bonn-ului faţă de U.R.S.S. ia atitudine şi ziarul „Stuttgarter Nachrichten“. Un eveniment a cărui gravitate nu poate scăpa nimănui PARIS 31 (Agerpres). — Corespondentul Agerpres transmite: La 30 august, ziarul „L’Humanité" a publicat declaraţia cunoscutului avocat francez Roland Weyl, care a asistat la pronunţarea verdictului de interzicere a Partidului Comunist din Germania. „Interzicerea activităţii Partidului Comunist din Germania — a declarat avocatul francez — este un eveniment a cărui gravitate nu poate scăpa nimănui, mai ales dacă se ţine seama de faptul că această hotărîre a fost adoptată la puţină vreme după reînceperea oficială a reînarmării Germaniei occidentale“. Trebuie de asemenea subliniat faptul că verdictul pronunţat de tribunalul de la Karlsruhe a fost întărit printr-o serie de dispoziţii care dau astăzi dreptul autorităţilor poliţieneşti vest-germane să treacă la persecuţii făţişe împotriva oricăror elemente care şi-ar manifesta opoziţia faţă de politica oficială. „Trebuie subliniat de asemenea — a declarat avocatul Roland Weyl — ca un amănunt care priveşte în moi, special Franţa, că Partidul Comunist din Germania care este lovit astăzi de interdicţie, este unul din partidele care figurează pe lista organizaţiilor politice a căror funcţionare a fost permisă de cele patru mari puteri , printre care şi Franţa Or, se ştie bine că de la publicarea acestei liste, Partidul Comunist din Germania nu şi a schimbat în nici un fel programul“. Interzicerea P. C. G. pune în primejdie cauza unificării paşnice a Germaniei ROMA 31 (Agerpres). După cum relatează ziarul „Unita“, Comitetul executiv al Asociaţiei naţionale a partizanilor italieni a publicat o declaraţie în care protestează împotriva interzicerii P.C.G. „Comuniştii germani, se spune în declaraţie, şi-au vărsat sîngele şi au dat dovadă de eroism in lupta împotriva nazismului“. Interzicerea P.C.G este „un act profund antidemocratic, care pune in primejdie cauza unificării paşnice a Germaniei". Poporul chinez sprijină cu hotărîre lupta dreaptă a populaţiei din Germania occidentală PEKMN 31 (Agerpres). — TASS: Intr-un articol intitulat : „Protestăm împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania“, ziarul „Jenminjibao" scrie că interzicerea Partidului Comunist din Germania de către autorităţile de la Bonn reprezintă o încercare de a submina lupta poporului german pentru independenţa naţională şi libertate. Interzicerea Partidului Comunist din Germania, scrie ziarul, a stîrnit protestul, energic al tuturor popoarelor iubitoare de pace din lume. Poporul chinez sprijină cu hotărîre lupta dreaptă a populației din Germania occidentală pentru restabilirea drepturilor legale ale partidului comunist. Sîmbătă 1 septembrie 1956—nr. 2755 Muncitori japonezi angajaţi în S. U. A. indignaţi de condiţiile de muncă şi de salarizare SAN FRANCISCO 31 (Agerpres). După cum relatează agenţiile de presă occidentale, muncitorii japonezi angajaţi la societatea „Di Giorgio Fruit Corporation“ din California au părăsit lucrul fiind nemulţumiţi de condiţiile de trai şi de salarizare. Aceşti muncitori, veniţi în Statele Unite în cadrul legii de „ajutorare a refugiaţilor“, au arătat într-o serie de articole adresate ziarului în limba japoneză care apare la San Francisco că din luna februarie pînă în iunie nu au avut de lucru. Condiţiile de cazare şi de hrană, au arătat muncitorii, sunt sub orice nivel. Astfel, ei sunt siliţi să doarmă în vagoane de cale ferată neutilizabile, lipsiţi de orice condiţii de igienă şi de confort, iar hrana pe care o primesc este cu totul nesatisfăcătoare. Intense acţiuni greviste ale oamenior muncii englezi împotriva concedierilor în masă LONDRA 31 (Agerpres). — Ziarele iitanice publică ştiri oglindind intensificarea acţiunilor revendicative ale muncitorilor englezi care îşi apără drepturile la muncă împotriva încercă■ilor cercurilor patronale de a ieşi din friză prin concedieri masive. „Manchester Guardian“ anunţă că a 25 august a început greva unui mare număr de muncitori de la întreprinderile „Standard“ din Coventry şi ,A. V Roe“ din Woodford. La uzinele „Standard“ greva a început în semn de protest împotriva hotărîrii conducerii de a concedia peste 100 meseriaşi socotiţi ,,de prisos" în urma aplicării planului de restrîngere a producţiei. La Woodford, peste 600 muncitori au intrat în grevă pentru a protesta Împotriva încercărilor cercurilor patronale de a reduce salariile plătite muncitorilor. Ziarele anunţă de asemenea că la 25 august a început greva celor 800 muncitori de la fabricile de maşini de icris „Olivetti“ din Glasgow, organizată tot în semn de protest împotriva concedierilor. La şantierele navale „Vickers“ din Walker-on-Tyne, cei peste 200 de sudori au încetat lucrul pentru o zi, în semn de protest împotriva hotărîrii direcţiei de a reduce săptămîna de lucru. Ziarul „Times“ subliniază că în regiunea Chesterfield, unde minerii se găsesc în grevă de 14 săptămîni pentru îmbunătăţirea condiţiilor dar„încă, mişcarea revendicativă se extinde. In Scoţia, în regiunea Kilmarnock, muncitorii de la fabrica de tractoare „Ferguson“ au oprit lucrul cerînd ţăndărea măsurilor de reducere a săptămâni de lucru. O delegaţie a muncitorilor grevişti a arătat că prin dezvoltarea schimburilor comerciale cu ţările din răsăritul Europei şi cu China Populară, uzinele britanice ar putea ieşi din actuala criză de desfacere care loveşte în primul rînd în muncitori. Provocare mîrşavă împotriva unei sportive sovietice aflată la Londra LONDRA 31 (Agerpres), — TASS. La 31 august, K. V. Krupin, conducătorul delegaţiei atleţilor sovietici de categorie uşoară, a făcut. In numele echipei sovietice, conducătorilor Asociaţiei britanice a atleţilor amatori de categorie uşoară şi reprezentanţilor ziarului „News of World“, organizatori ai competiţiei de atletism U.R.S.S.-Marea Britanie, o declaraţie în care se spune: „Zilele trecute la Londra a fost înscenată o provocare mîrşavă faţă de unul din membrii delegaţiei de atleţi sovietici de categorie uşoară — N. Ponomariova — campioană olimpică şi europeană, maestră emerită a sportului din U.R.S.S., cu scopul de a defăima această sportivă cu renume mondial. Ca urmare a acestei provocări, Nina Ponomariova nu mai poate să participe la competiţia amicală a atleţilor sovietici şi englezi de categoria uşoară. Din sentiment de solidaritate şi în semn de protest împotriva provocarii mîrşave săvîrşite împotriva Ninei Ponomariova, delegaţia atleţilor sovietici refuză să participe la această competiţie şi se întoarce în U.R.S.S. încercarea de a defăima pe N. Ponomariova a constat în aceea că potrivit declaraţiei unui detectiv particular care lucrează la un magazin din Londra, sportiva sovietică nu ar fi achitat valoarea mărfurilor cumpărate de ea în sumă de o liră şi cîţiva şilingi. In baza acestei „mărturii“, autoritățile engleze au încercat să trimită pe N. Ponomariova in judecată ca infractoare de drept comun și au emis chiar un mandat de arestare împotriva ei. SPORT Voleibalistele ţării noastre în turneul final al campionatului mondial PARIS 31 (Prin telefon de la trimisul special „Agerpres“) Vineri după amiază în sala „Pierre Coubertin“ din capitala Franţei, echipa feminină de volei a R.P.R. a susţinut primul meci din cadrul campionatelor mondiale întîlnind valoroasa echipă a Braziliei. Această partidă de debut a coincis cu o clară victorie 3—0 (17-15; 15—4; 15—3) a echipei R P R în fata formației campioane a Americii de Sud, considerată ca una din cele mai bune din lume In urma acestui succes echipa R P.R. s-a calificat dedrept în turneul final indiferent de rezultatul pe care-l va obține astăzi in partida cu echipa R.PD. Coreeană. Concursul internaţional de tenis Concursul internaţional de tenis a adunat pe terenurile din Str. Dr. Staicovici jucători de valoare ca: Jancso, Katona, Skonecki, Krajcik, Gh. Viziru şi care au evoluat în mari turnee internaţionale. Majoritatea partidelor desfăşurate pînă acum au fost viu disputate, spectaculoase şi variate ca stil şi elemente de tactică. In optimile de finală ale probei de simplu bărbaţi, reprezentantul R.P.R., Marin Viziru a obţinut un frumos succes învingînd pe cunoscutul tenisman polonez Lids cu 3—1 (7—5, 8—6, 3—6, 7—5). Un rezultat surpriză s-a înregistrat și în sferturile de finală ale probei de simplu femei unde Vaida (R. P. Ungară) a întrecut-o pe Irina Ponova cu 2—0 (6—4, 6-2). Iată alte rezultate din ziua a doua a concursului : Simplu femei (sferturi de finală): Jejdrejowska (R. P. Polonă) Niculescu (R.P.R.) 2—0 (6—1, 6-2); Stănescu—Siegler 2—0 (6—2, 6—3); Namian—El. Roşianu 2—0 (6—3, 6-2). Dublu femei (sferturi de finală): Stăncescu, Ponova (R.P.R.)— Stetinova (R. Ceh ), Tchakerova (R.P.R.) 2—0 (6—2, 6—3). Întrecerile continuă cu începere de la ora 8.151 dimineaţa și 15 după amiaza. Ştiri sportive Vineri şi-a început turneul în Uniunea Sovietică echipa de fotbal Energia Steagul Roşu din Oraşul Stalin. In primul meci fotbaliştii romîni au întîlnit la Odesa echipa locală Casa Ofiţerilor. După un joc rapid mult apreciat de cei peste 25 000 de spectatori, echipa Energia a obţinut victoria cu scorul de 2-1 (2-0). Joi s-a desfăşurat in oraşul Kîrdjoli întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipa locală Minior şi echipa Minerul Petroşani. In tot timpul jocului fotbaliştii romîni au demonstrat o superioritate evidentă, terminînd învingători cu scorul de 2-0 (1-0). Sîmbătă şi duminică, amatorii de baschet din Capitală vor avea ocazia să urmărească noi şi interesante întîlniri internaţionale. Iată programul întîlnirilor de astăzi şi miine ce se vor desfăşura pe terenul „Ştiinţa“ Institutul Juridic, sîmbătă 1 septembrie ora 19: Cerveno Zname — Locomotiva P.T.T. (masculin) ; ora 20,30 : Gwardia Varşovia — Ştiinţa — Ministerul Invăţămintului (feminin); duminică 2 septembrie ora 19: Cerveno Zname — Ştiinţa — Ministerul Invăţămintului (masculin) ; ora 20,30: Gwardia Varşovia — Energia Constructorul Bucureşti. Echipa de fotbal a R. P. Ungare s-a retras din turneul olimpic In cursul unei conferinţe de presă care a avut loc recent la Budapesta, secretarul Comitetului Olimpic al R.P Ungare, István Kutas, a făcut cunoscut că echipa reprezentativă de fotbal a RP Ungare nu va mai lua parte la turneul olimpic de fotbal de la Melbourne. SPECTACOLE Sîmbătă 1 septembrie 1956 CINEMATOGRAFE: Patria. Bucureşti, Gh Doja, Al. Sahia, I Alain Othello; Magheru, I. C. Krimu, Al. Popov, N. Robescu: Mama; Republica (Cinemascop): Tusca. Completare: Balet Japonez; Filimon Sirbu: Festivalul filmului ucrainean; V. Alecsandri, înfrăţirea intre popoare, Donca Simo, Arta, Libertăţii: Micul lustragiu. Ma. Kim Gorki: O aventură pe coasta Atlanticului; Timpuri Noi: Un mare monument al arhitecturii ruse. Zahari Zograf: Cintece maghiare. Floreta femeii, Pisica şi şoarecele; Cultural: Covorul fermecat; Elena Pavel, T. Vladimirescu, Volga: Fum în pădure. Maeştrii baletului gruzin; Lumina, I Munca: Voci de primăvară; Central: Brigada de tanchişti; Victoria: Fata mexicană; Doina: Unda nu zboară vulturii; Tinerelului: Rio Escondido; 8 Martie: La re vedere, de Grock; Griviţa, Olga Bancic: Contele de Monte Cristo (seria l-a); Vasile Roaltă■ Roşu şi negru (seria,l-a); Unirea. Mihail E.minescu: larlămă; C. David: Un pahar cu bere; Carpaţi: Vagabondul (seria l-a); Mioriţa; Domnişoara de Scuderi; Moşilor; Sus pusul ,28 August: Popescu 10 m constrat. La mere; Itt» Pintilie: Amanţii din Toledo; Popular: Stele pe aripi. Pasuni din lupta partidului; 8 Mai: Casa mult visată; Gh. Coşbuc: Chitareia dragostei; Aurel Vlaicu: Maciovra. Bucureşti, Piaţa Setate« » Tel. 7.00.107.60,20;7.60.40. - Secţia Scrisori REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ; Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa ScriteiUL V. STALINI STAS - 3452 - 52