Munca, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 2755-2780)

1956-09-01 / nr. 2755

pag. 4 55 Cauza Partidului Comunist din Germania - cauza tuturor oamenilor muncii iubitori de pace şi democraţie Marele miting de protest al cetăţenilor Capitalei împotriva interzicerii P. C. din Germania (Urmare din pag. 1-a) popor muncitor german, a tuturor for­ţelor iubitoare de pace. Luînd apoi cuvîntul, tov. Petre Dră­­goescu a spus printre altele: E de neînţeles că greşelile din 1933, totuşi se repetă: învăţămintele istorice au fost parcă uitate ! Lovitu­ra dată mişcării socialiste prin inter­zicerea Partidului Comunist din Ger­mania putea fi împiedicată dacă con­ducerile Partidului Social Demo­crat din Germania şi a Uniunii Sin­dicatelor ar fi luat o atitudine fermă, hotărîtă, pentru apărarea libertăţii şi drepturilor, dacă unii conducători ai acestor organizaţii" n-ar fi dat înapoi în faţa presiunii înverşunate a reac­­ţiunii. Cu o precizie înfricoşătoare se face din nou dovada că divergenţele din­tre partidele muncitoreşti nu sunt de­cit în folosul monopoliştilor şi al mi­­litariştilor şi că ele slăbesc poziţiile clasei muncitoare şi­­ale social-demo­­craţiei însăşi. Ce iluzii nutresc aceşti conducă­tori ? Numeroase acte samavolnice ale reacţiunii vest-germane arată pînă la evidenţă, că existenţa tuturor ce­lorlalte organizaţii democratice este deopotrivă de ameninţată ca şi cea a Partidului Comunist. Nu de multe elemente ale unei uni­tăţi motorizate fasciste au pătruns noaptea, prin spargere, în birourile Consiliului raional al Uniunii Sindi­catelor Germane precum şi în biroul unui deputat social-democrat din Dudenscheid. Fasciştii au furat lite­ratură politică şi documente ale acti­vistului social-democrat. Aceste spar­geri sunt acte de teroare iniţiate de organizaţii ale foştilor S.S.-işti, spri­jinite de autorităţi. Pericolul suprimării exercitării drepturilor se manifestă prin nume­roasele procese ca cel împotriva par­ticipanţilor la greva metalurgiştilor din Bavaria, cel împotriva activiştilor „Acţiunii social-democrate“ şi altele. Iată cum lipsa de unitate a clasei muncitoare, divergenţele dintre parti­dele muncitoreşti fac să crească efec­tele loviturilor reacţiunii împotriva libertăţii şi drepturilor poporului, li­bertăţii şi drepturilor oricărei organi­zaţii democratice şi creează condiţii prielnice pentru înăbuşirea gîndirii libere şi progresiste. _ Ce iluzii mai nutresc unii din con­ducătorii­ Partidului Social-Democrat şi ai Uniunii Sindicatelor din Germa­nia occidentală ? Partidul Comunist din Germania, care reprezintă conştiinţa înaintată a poporului german, în declaraţia fă­cută cu privire la hotărîrea Tribunalu­lui din Karlsruhe cheamă la stabilirea unităţii de acţiune a clasei muncitoa­re, la colaborarea tuturor forţelor cinstite ale poporului, împotriva mili­tarismului german şi a capitalului monopolist. Clasa muncitoare germa­nă are sarcina istorică de a bara, odată pentru totdeauna, calea răz­boiului și a nenorocirilor. A vorbit apoi muncitorul fruntaş Dragomir Stavre, care a spus: In numele muncitorilor, tehnicieni­­lor, inginerilor de la Complexul C­F.R. ,,Griviţa Roşie“ exprim pro­funda Indignare ce a cuprins pe toţi oamenii muncii din întreprinde­rea noastră faţă de actul samavol­nic al autorităţilor vest germane de Interzicere a Partidului Comunist German. In numele meu şi al tovarăşilor mei de muncă de la Complexul „Gri­­viţa Roşie“ cerem anularea sentinţei dată de Tribunalul de la Karlsruhe şi asigurăm pe fraţii noştri, comun­ştii germani, muncitorii germani, că sîn­tem alături de ei în lupta pentru pace, democraţie şi unitatea poporu­lui german. In cuvîntul său, acad. Horia Hulu­bei a arătat: Asemenea acte ilegale cum este cel care a permis ca în Germania fede­rală un partid încercat, reprezentant al maselor populare, Partidul Comu­nist din Germania, luptător pentru pace în lume, partid care, între altele, luptă din răsputeri ca să ajute unifi­carea Germaniei prin mijloace paş­nice, să poată fi pus în afara legi, ne umplu de tristeţe şi de îngrijorare. Acest gest vine într-un moment cînd dorinţa şi lupta sutelor de mili­oane de oameni pentru instaurarea păcii în lume, pentru găsirea unui modus vivendi, a unei convieţuiri paş­nice a început să dea rezultate îmbu­curătoare. Astăzi, orişicare gest ca acel de la Karlsruhe, care împiedică mersul spre destindere sau care duce la crearea de posibilităţi ale unui eventual răz­boi, capătă o importanţă excepţională. De aceea, toţi oamenii iubitori de pace şi progres vor fi alături de ger­manii care vor căuta să anuleze efec­tele deciziei dictate de Bonn; de a­­ceea, forţele păcii îşi vor strînge şi mai tare rîndurile contra oricăruia din gesturile care periclitează sau vor pe­riclita mersul spre destindere, spre convieţuire paşnică, spre progres. A vorbit apoi tov. Iacob Coţoveanu care a spus între altele: Autorităţile vest-germane, care au pornit pe drumul ce duce la noi a­­venturi războinice, s-au lovit din plin de opoziţia dîrză a forţelor democra­tice şi patriotice conduse cu toată hotărîrea de Partidul Comunist din Germania, care a demascat în faţa lumii întregi măsurile hitleriste de militarizare şi fascizare a Germaniei occidentale. Hotărîrea tribunalului de la Karls­ruhe este o hotărîre ilegală şi ruşi­noasă, este un atentat la libertăţile democratice ale poporului german, o primejdie pentru pacea popoarelor. Luind apoi cuvîntul, tov. Al. Bulcan a spus : Interzicerea Partidului Comunist din Germania de către guvernul de la Bonn provoacă o nelinişte adîncă şi constituie un avertisment serio­s pen­tru poporul german însuşi şi pentru toate celelalte popoare. Ea ne amin­teşte evenimente pe care le-am trăit cu toţii acum douăzeci şi ceva de ani. Eu, care am trecut prin lagărele de concentrare hitleriste, şi toţi cei care au cunoscut pe spinarea lor torturile de neînchipuit, fizice şi morale, apli­cate de hitlerişti milioanelor de oame­ni, bătrîni­ şi copii, femei şi bărbaţi din aceste lagăre, familiile celor ucişi mişeleşte, toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră, nu pot uita. Mai stăruie în minţile noastre grozăviile săvîrşite în crematoriile de la Auschwitz, Da­chau, Mauthausen şi alte sute de lagă­re de pe cuprinsul Germaniei şi din ţările cotropite de hitlerişti. Nu s-a stins încă din memoria noastră ima­ginea miilor de oameni care-şi aştep­tau rîndul la gazare. Răsună încă în urechile noastre ţipetele celor arşi de vii, ale celor ucişi în bătăi şi chinuri groaznice. Nu putem uita familiile şi seminţiile nimicite în întregime sau aproape în întregime. Nu putem şi nu trebuie să uităm zecile de milioane de victime ale fascismului. Nu trebuie să admitem repetarea unor asemenea fapte! Noi cei care am trăit toate acestea, ridicăm protestul nostru fierbinte îm­potriva interzicerii Partidului Comu­nist din Germania printre altele și pentru că considerăm că această in­terzicere este numai o verigă a unui lanţ întreg de măsuri menite să îm­pingă Germania pe panta periculoasă a războiului cu consecințele sale cu­noscute. Noi asigurăm clasa muncitoare din Germania şi întregul popor german dornic de pace şi democraţie de tot sprijinul nostru pentru ca ceea ce a fost­ să nu se mai repete. După încheierea cuvîntărilor, parti­cipanţii la miting au adoptat cu o­­vaţii puternice o moţiune de protest împotriva interzicerii Partidului Co­munist din Germania în care se spune : Poporul român socoteşte acest act ca fiind un atentat îndreptat nu nu­mai împotriva clasei muncitoare din Republica Federală Germană şi a poporului german, dar şi împotriva cauzei păcii, scumpă popoarelor din întreaga lume. Interzicerea Partidu­lui Comunist din Germania este un act terorist care împiedică unificarea Germaniei pe baze paşnice şi demo­cratice, accelerează înarmarea şi pre­gătirile de război în Republica Fede­rală Germană şi netezeşte drumul pentru instaurarea dictaturii fasciste în această parte a Germaniei. Planurile războinice ale cercurilor revanşarde care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei sînt cu atît mai mult sortite eşecului, cu cît acum forţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sînt tot mai puternice. Poporul român, împreună cu cele­lalte popoare iubitoare de pace nu poate permite reînvierea fascismului şi militarismului german, care i-au adus numai ruină, suferinţe şi mi­zerie. Preocupaţi de soarta păcii în în­­treaga lume şi mai ales în Europa —■ noi, bărbaţi, femei’, tineri, oameni ai muncii din Capitala Republicii Popu­lare Române — protestăm plini de revoltă împotriva actului ilegal de interzicere a Partidului Comun­st din Germania, cerem anularea acestui act şi restabilirea drepturilor legale ale Partidului Comunist din Germa­­nia, ale organizaţiilor progresiste, şi ale clasei muncitoare din Republica Federală Germană. Nu vom admite nici o dată ca oro­rile fascismului să se repete ! Purtînd în inimi o simpatie fier­binte pentru eroicul Partid Comunist din Germania, ţinem să asigurăm pe comuniştii, clasa muncitoare d­e Re­publica Federală Germană de deplina noastră solidaritate frăţească în lupta lor pentru realizarea năzuinţelor na­ţionale ale poporului german, pentru pace şi socialism. Ne exprimăm con­vingerea fermă că în ciuda oricăror greutăţi şi piedici, poporul german va obţine victoria în această luptă no­bilă. Glasul comuniştilor nu poate fi înăbuşit nu va permite ca pe pămîntul său să se ridice din nou lagăre de concentrare şi de exterminare. Sîntem convinşi că muncitorimea va găsi forţe suficiente pentru a bara calea fascismului şi războiu­lui, care ar însemna pentru Ger­mania o catastrofă naţională. Noi, muncitorii de la fabrica de mobilă „Simo Geza“, în cadrul unui miting de protest am califi­cat sentinţa de la Karlsruhe ca o acţiune profund samavolnică, o acţiune care contravine principii­lor democratice şi libertăţilor poli­tice. De aceea, cerem cu hotărîre anularea ei. Totodată, trimitem un cald salut de solidaritate comuniş­tilor germani şi-i asigurăm că sîntem alături de ei în lupta îm­potriva neohitleriştilor. In patria lui Marx-Engels glasul comunişti­lor va răsuna şi de acum Înainte cu putere. In numele colectivului de muncă de la fabrica de mobile „Simo Geza“ Tg. Mureş; MA­GYARI CAROL, director; KONYA FRANCISC, secretarul organizaţiei de bază; MARSALL ŞTEFAN, preşedintele comitetului de întreprindere; SZIKELY ANDREI, secretarul org. U.T.M.; SAROSI ADALBERT, tîmplar fruntaş. Teroarea pornită împotriva Par­tidului Comunist din Germania a ridicat un val de indignare şi pro­test în întreaga lume. Colectivul nostru de muncă a aflat cu mînie şi revoltă de ruşinoasa sentinţă a Tribunalului de la Karlsruhe. Prin interzicerea Partidului Comunist, cercurile guvernante de la Bonn intenţionează să instaureze sub steagul anticomunismului un re­gim de represiuni şi prigonire a mişcării muncitoreşti pentru a re­învia duşmanul de moarte al po­poarelor: fascismul. Dar, cu toată teroarea poliţie­nească dezlănţuită împotriva co­muniştilor, Partidul Comunist din Germania există şi va exista ! Is­­toria a arătat că partidul comu­niştilor nu poate fi nicăieri desfi­inţat, căci el şi-a cîştigat încrede­rea şi sprijinul maselor largi ale oamenilor muncii. Poporul munci­tor german va continua lupta şi O măsura înfierată de toţi acei care preţuiesc libertatea Orice om cu mintea întreagă re­cunoaşte in actul Interzicerii P. C din Germania o samavolnicie ai­doma celor petrecute în vremea lui Hitler care, cu 23 de ani în urmă, a început la fel atacul împotriva democraţiei în Germania şi apoi împotriva păcii, independenţei şi libertăţii popoarelor din întreaga Europă. De aceea, hotărîrea Tri­bunalului de la Karlsruhe este în­fierată in întreaga lume. Sînt scriitor de limbă germană şi, trăind viaţa nouă a poporului muncitor din Republica Populară Romînă, ştiu bine cit cîntăresc în balanţa vieţii libertăţile democrati­ce. Şi, tot atît de bine ştiu ce în­seamnă suprimarea brutală a aces­tor libertăţi. De aceea, alături de toţi oamenii muncii protestez hotă­­rtt împotriva scoaterii P.C.G. In afara legii. Sînt în asentimentul tuturor concetăţenilor de naţionalitate ger­mană cind cer să nu se mai re­pete un nou 1933 în Germania. Ştim bine ce Înseamnă el, ce con­secinţe groaznice aduce după sine. El înseamnă război, familii îndo­liate, crime împotriva umanităţii şi distrugerea valorilor artistice şi culturale. Muncitorimea vest-germană are dreptul la o viaţă liberă, fericită, asemănătoare celeia pe care noi, oamenii muncii de naţionalitate germană, o trăim in R.P.R. de 12 ani. Scriind aceste rînduri sunt con­vins că viaţa fără libertate, petre­cută în bezna teroare­, a practici­lor fasciste, este urîtă de poporul german. Aşa cum, de altfel, ea este urîtă de toate popoarele lu­mii. Să fie anulată sentinţa de la Karlsruhe! — Iată dorinţa mea fierbinte. GEORG SCHERO scriitor de limbă germană Cuvîntul de protest al minerilor LUPENI (coresp. „Munca“).„ Mi­nerii de la Lupeni, a căror viaţă nouă se oglindeşte nu numai în condiţiile bune de muncă ce li s-au creat, dar şi în oraşul lor care renaşte mereu, s-au adunat ieri în sala de apel a minei, pentru a răspunde guvernului de la Bonn că orice măsură represivă pe care o ia împotriva oamenilor din Germania este un act provocator la adresa sutelor de milioane de oameni din lumea întreagă care iubesc pacea şi viaţa. Mitingul de protest împotriva o­­dioasei sentinţe date de tribunalul fe­deral de la Karlsruhe s-a transformat intr-o puternică manifestare a urii faţă de militarismul german. In sala de apel a minei răsună vo­­ile puternice ale minerilor: „Trăiască Partidul Comunist din Germania“, la c cuvîntul numeroşi mineri. Tov. Cris­tea Aron, directorul minei, spune: Ni vom uita că războiul hitlerist distrus 1710 oraşe şi peste 70.000 sate, că în ei au pierit milioane de vieţi omeneşti Se vede însă că guver­nul de la Bonn, susţinut de cercuri i­mperialiste reacţionare, a uitat aces acru. El urmăreşte să aprindă iarăş focul în lume. Minerii de la Lupeni ai adoptat o moţiune de protest pe care au hotărît s-o trimită guvernului de la Bonn. In această zi în întreaga Vale­a Jiului au avut loc asemene mitinguri de protest la care au parti­cip­at siti a Hp mineri Anulaţi ruşinoasa sentinţă de la Karlsruhe! PLOEŞTI (coresp. ,,Munca"). — Piaţa din centrul oraşului. Peste 40.000 de cetăţeni au venit să protes­teze împotriva ruşinoasei sentinţe de la Karlsruhe. 40.000 de oameni deose­biţi: tineri şi vîrstnici, femei şi băr­baţi, muncitori, tehnicieni, intelectuali, membri şi nemembri de partid. Fie­care cu visele şi preocupările sale. Uniţi totuşi într-un singur gînd, în­­tr-un singur glas, puternic, hotărît : — Jos mîinile de pe Partidul Comu­nist German ! Partidul Comunist Ger­man trăieşte şi va trăi ! Lozincile acestea izvorîte din mii de piepturi au întrerupt deseori cuvin­tele tov. P Niculescu-Mizil, membru al C C. al P.M.R., care a vorbit des­pre lupta hotărîtă a comuniştilor ger­mani pentru fericire, pentru pîine şi libertate, împotriva revanşarzilor re­acţionari. — A Interzice Partidul Comunist German — a spus in cuvîntul său alt vorbitor, dr. chimist C. N. Deble, Lau­reat al Premiului de Stat — este ace­laşi lucru ca a interzice existenţa celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea. A­H cum nu vor înceta să trăiască mun­citorii din Germania după această de­cizie anti-constituţională, tot aşa nici Partidul Comunist German nu-şi va înceta activitatea. Doi copii a pierdut în timpul ulti­mului război profesoara Maria Geor­­gescu. Arşi de vii în faţa ei într-unul din lagărele de concentrare naziste. Doi copii şi un singur asasin : mi­litarismul german. Acelaşi care azi în­cearcă din nou să verse sînge nevi­novat. — Ca Una care — a spus ea la mi­ting — am simţit pe pielea mea ce înseamnă nazism, mă alătur cu hotă­rîre milioanelor de oameni care de la un capăt la altul al globului pămîn­­tesc îşi ridică glasul lor de protest Împotriva odioasei sentinţe de la Karlsruhe. 40.000 de participanţi, o singură vo­inţă: — Anulaţi ruşinoasa sentinţă de la Karlsruhe ! Aceasta a fost cerinţa unanimă a ploeştenilor exprimată în cuprinsul moţiunii votată la sfârşitul mitingului. Solidari cu comuniştii germani CONSTANŢA (coresp. „Munci")­. In piaţa Ovidiu, s-au adunat ieri după amiază mii de cetăţeni ai Constanţei­ Ei au venit să protesteze împotriva criminalei sentinţe de la Karlsruhe de interzicere a Partidului Comunist Ger­­man. .­­ ..Cerem anularea sentinţei samavol­nice a tribunalului de la Karlsruhe", „Trăiască Partidul Comunist Ger­man“... Sute de lozinci asemănătoare fluturau pe deasupra celor peste 30.000 de manifestanţi. După deschiderea mitingului de către tov. Vasile Vîlcu, prim secretar al comitetului regional de partid, a vorbit adunării despre ilegalitatea sentinţei tribunalului de la Karlsruhe tov- Dumitru Simulescu, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, membru supleant al C.C. al P.M.R. A răsunat apoi de la tribună gla­sul plin de" Indignare al muncitorului de port Alfred Băncilă, al medicului Eugenia Simionescu, al profesorului Ion Lungu, al muncitorului ceferist Ion Andrei. Un deosebit entuziasm a stirnit apariţia la tribună a lui Carlo Ferma­­riello, membru al secretariatului fede­raţiei naţionale a muncitorilor agri­coli din Italia, care a luptat cu gradul de căpitan în armata de rezistenţă a Italiei, împotriva fascismului şi care se află în ţară la invitaţia C C.S. ,.Ca muncitor italian — a spus Carlo Fermariello — rog să-mi permiteţi să mă asociez protestului dumneavoas­tră împotriva hotărîrii tribunalului de la Karlsruhe. Măsura adoptată de că­tre tribunalul din Karlsruhe, constituie un grav atentat împotriva unificării Germaniei şi menţinerii păcii“. Participanţii la miting au aprobat în unanimitate textul unor telegrame de protest adresate guvernului R.F. Germane şi tribunalului constituțional de la Karlsruhe. MUNKA Forţele progresiste din întreaga lume condamnă actul samavolnic al autorităţilor vest-germane Presa vest-germană ia atitudine împotriva politicii Bonn-ului BONN 31 (Agerpres). — A.D.N.: Numeroase ziare vest-germane acordă o mare atenţie declaraţiei C.C. al P.C.U.S. în problema interzicerii Par­­tidului Comunist din Germania. „De­claraţia C.C. al P.C.U.S. cu privire la interzicerea P.C.G. nu trebuie minimalizată“, se spune într-un arti­col publicat de Buletinul serviciului de presă al partidului social-democrat din Germania (P.SD.G.). „Buletinul Serviciului de presă al P.S.D.G. con­sideră ca sentinţa de la Karlsruhe este nesăbuită din punct de vedere politic“ şi atrage atenţia că declara­ţiile făcute de R.D.G. şi Uniunea So­vietică nu trebuie subapreciate. Tot­odată Buletinul relevă că interzice­rea P.C.G. aduce prejudicii relaţiilor dintre R.F.G. şi Uniunea Sovietică. Gu­­vernul federal, se spune în continua­re, nu se poate sustrage acuzaţiilor serioase că a făcut totul pentru a răci din nou relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică... In încheiere, se spune că P.S.D.G. cere să se normalizeze pe deplin re­laţiile cu Uniunea Sovietică. Ziarul social-democrat „Schleswig- Holsteinische Volkszeitung“ susţine de asemenea că interzicerea P.C.G. este de natură să ducă la înrăutăţi­rea relaţiilor dintre R.F.G. şi Uniunea Sovietică. „Declaraţia C.C. al P.C.U.S. cu pri­­vire la interzicerea P.C.G., scrie zia­rul, a întărit în Rusia impresia că Republica Federală se află pe calea spre militarism. Ar fi greu de susţi­nut că această evoluţie serveşte cau­za unificării ţării­. „Nu salutăm faptul că în decurs de cîteva luni s-a ajuns la o agrava­re a relaţiilor dintre R.F.G. şi Uniu­nea Sovietică, scrie la rîndul său zia­rul „Düsseldorfer Nachrichten“, împotriva politicii Bonn-ului faţă de U.R.S.S. ia atitudine şi ziarul „Stuttgarter Nachrichten“. Un eveniment a cărui gravitate nu poate scăpa nimănui PARIS 31 (Agerpres). — Corespon­dentul Agerpres transmite: La 30 august, ziarul „L’Humanité" a publicat declaraţia cunoscutului a­­vocat francez Roland Weyl, care a a­­sistat la pronunţarea verdictului de interzicere a Partidului Comunist din Germania. „Interzicerea activităţii Partidului Comunist din Germania — a declarat avocatul francez — este un eveniment a cărui gravitate nu poate scăpa ni­mănui, mai ales dacă se ţine seama de faptul că această hotărîre a fost adoptată la puţină vreme după reîn­ceperea oficială a reînarmării Germa­niei occidentale“. Trebuie de asemenea subliniat faptul că verdictul pronunţat de tribunalul de la Karlsruhe a fost întărit printr-o serie de dispoziţii care dau astăzi dreptul autorităţilor poliţie­neşti vest-germane să treacă la per­secuţii făţişe împotriva oricăror ele­mente care şi-ar manifesta opoziţia faţă de politica oficială. „Trebuie subliniat de asemenea — a declarat avocatul Roland Weyl — ca un amănunt care priveşte în moi, special Franţa, că Partidul Comunist din Germania care este lovit astăzi de interdicţie, este unul din partidele care figurează pe lista organizaţiilor politice a căror funcţionare a fost per­misă de cele patru mari puteri , prin­­tre care şi Franţa Or, se ştie bine că de la publicarea acestei liste, Partidul Comunist din Germania nu şi a schim­­bat în nici un fel programul“. Interzicerea P. C. G. pune în primejdie cauza unificării paşnice a Germaniei ROMA 31 (Agerpres).­­ După cum relatează ziarul „Unita“, Comitetul e­­xecutiv al Asociaţiei naţionale a parti­zanilor italieni a publicat o declaraţie în care protestează împotriva interzi­cerii P.C.G. „Comuniştii germani, se spune în declaraţie, şi-au vărsat sîngele şi au dat dovadă de eroism in lupta împo­triva nazismului“. Interzicerea P.C.G este „un act profund antidemocratic, care pune in primejdie cauza unificării paşnice a Germaniei". Poporul chinez sprijină cu hotărîre lupta dreaptă a populaţiei din Germania occidentală PEKMN 31 (Agerpres). — TASS: Intr-un articol intitulat : „Protestăm împotriva interzicerii Partidului Co­munist din Germania“, ziarul „Jen­­minjibao" scrie că interzicerea Par­tidului Comunist din Germania de că­tre autorităţile de la Bonn reprezintă o încercare de a submina lupta po­­­­porului german pentru independenţa naţională şi libertate. Interzicerea Partidului Comunist din Germania, scrie ziarul, a stîrnit protestul, energic al tuturor popoare­lor iubitoare de pace din lume. Po­porul chinez sprijină cu hotărîre lup­ta dreaptă a populației din Germania occidentală pentru restabilirea drep­turilor legale ale partidului comunist. Sîmbătă 1 septembrie 1956—nr. 2755 Muncitori japonezi angajaţi în S. U. A. indignaţi de condiţiile de muncă şi de salarizare SAN FRANCISCO 31 (Agerpres).­ După cum relatează agenţiile de presă occidentale, muncitorii japonezi anga­jaţi la societatea „Di Giorgio Fruit Corporation“ din California au pără­sit lucrul fiind nemulţumiţi de con­diţiile de trai şi de salarizare. Aceşti muncitori, veniţi în Statele Unite în cadrul legii de „ajutorare a refugia­ţilor“, au arătat într-o serie de arti­cole adresate ziarului în limba japo­neză care apare la San Francisco că din luna februarie pînă în iunie nu au avut de lucru. Condiţiile de ca­zare şi de hrană, au arătat munci­torii, sunt sub orice nivel. Astfel, ei sunt siliţi să doarmă în vagoane de cale ferată neutilizabile, lipsiţi de orice condiţii de igienă şi de con­fort, iar hrana pe care o primesc este cu totul nesatisfăcătoare. Intense acţiuni greviste ale oamenior muncii englezi împotriva concedierilor în masă LONDRA 31 (Agerpres). — Ziarele iitanice publică ştiri oglindind inten­sificarea acţiunilor revendicative ale muncitoril­or englezi care îşi apără drepturile la muncă împotriva încercă­­■ilor cercurilor patronale de a ieşi din friză prin concedieri masive. „Manchester Guardian“ anunţă că a 25 august a început greva unui mare număr de muncitori de la între­­prinderile „Standard“ din Coventry şi ,A. V Roe“ din Woodford. La uzinele „Standard“ greva a început în semn de protest împotriva hotărîrii condu­cerii de a concedia peste 100 meseriaşi socotiţi ,,de prisos" în urma aplicării planului de restrîngere a producţiei. La Woodford, peste 600 muncitori au intrat în grevă pentru a protesta Împotriva încercărilor cercurilor pa­tronale de a reduce salariile plătite muncitorilor. Ziarele anunţă de asemenea că la 25 august a început greva celor 800 muncitori de la fabricile de maşini de icris „Olivetti“ din Glasgow, organi­zată tot în semn de protest împotriva concedierilor. La şantierele navale „Vickers“ din Walker-on-Tyne, cei peste 200 de su­dori au încetat lucrul pentru o zi, în semn de protest împotriva hotărîrii direcţiei de a reduce săptămîna de lucru. Ziarul „Times“ subliniază că în re­giunea Chesterfield, unde minerii se găsesc în grevă de 14 săptămîni pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor da­­r„în­­că, mişcarea revendicativă se extinde. In Scoţia, în regiunea Kilmarnock, muncitorii de la fabrica de tractoare „Ferguson“ au oprit lucrul cerînd ţă­ndărea măsurilor de reducere a săp­tămâni de lucru. O delegaţie a mun­citorilor grevişti a arătat că prin dez­voltarea schimburilor comerciale cu ţările din răsăritul Europei şi cu China Populară, uzinele britanice ar putea ieşi din actuala criză de desfa­cere care loveşte în primul rînd în muncitori. Provocare mîrşavă împotriva unei sportive sovietice aflată la Londra LONDRA 31 (Agerpres), — TASS. La 31 august, K. V. Krupin, condu­cătorul delegaţiei atleţilor sovietici de categorie uşoară, a făcut. In numele echipei sovietice, conducătorilor Aso­ciaţiei britanice a atleţilor­ amatori de categorie uşoară şi reprezentanţilor ziarului „News of World“, organiza­tori ai competiţiei de atletism U.R.S.S.-Marea Britanie, o declaraţie în care se spune: „Zilele trecute la Londra a fost în­scenată o provocare mîrşavă faţă de unul din membrii delegaţiei de atleţi sovietici de categorie uşoară — N. Po­nomariova — campioană olimpică şi europeană, maestră emerită a sportu­lui din U.R.S.S., cu scopul de a de­făima această sportivă cu renume mondial. Ca urmare a acestei provocări, Nina Ponomariova nu mai poate să parti­cipe la competiţia amicală a atleţilor sovietici şi englezi de categoria uşoa­ră. Din sentiment de solidaritate şi în semn de protest împotriva provocarii mîrşave săvîrşite împotriva Ninei Po­nomariova, delegaţia atleţilor sovie­tici refuză să participe la această competiţie şi se întoarce în U.R.S.S. încercarea de a defăima pe N. Po­nomariova a constat în aceea că po­trivit declaraţiei unui detectiv parti­cular care lucrează la un magazin din Londra, sportiva sovietică nu ar fi achitat valoarea mărfurilor cumpă­rate de ea în sumă de o liră şi cîţiva şilingi. In baza acestei „mărturii“, autoritățile engleze au încercat să trimită pe N. Ponomariova in jude­cată ca infractoare de drept comun și au emis chiar un mandat de ares­tare împotriva ei. SPORT Voleibalistele ţării noastre în turneul final al campionatului mondial PARIS 31 (Prin telefon de la tri­misul special „Agerpres“) Vineri după amiază în sala „Pierre C­oubertin“ din capitala Franţei, e­­chipa feminină de volei a R.P.R. a susţinut primul meci din cadrul cam­pionatelor mondiale întîlnind valo­roasa echipă a Braziliei. Această partidă de debut a coincis cu o clară victorie 3—0 (17-15; 15—4; 15—3) a echipei R P R în fata formației campioane a Americii de Sud, consi­derată ca una din cele mai bune din lume In urma acestui succes echipa R P.R. s-a calificat de­­drept în tur­neul final indiferent de rezultatul pe care-l va obține astăzi in partida cu echipa R.PD. Coreeană. Concursul internaţional de tenis Concursul internaţional de tenis a adunat pe terenurile din Str. Dr. Stai­­covici jucători de valoare ca: Jancso, Katona, Skonecki, Krajcik, Gh. Viziru şi care au evoluat în mari turnee in­ternaţionale. Majoritatea partidelor desfăşurate pînă acum au fost viu disputate, spectaculoase şi variate ca stil şi elemente de tactică. In optimile de finală ale probei de simplu bărbaţi, reprezentantul R.P.R., Marin Viziru a obţinut un frumos succes învingînd pe cunoscutul tenis­­man polonez Lids cu 3—1 (7—5, 8—6, 3—6, 7—5). Un rezultat sur­priză s-a înregistrat și în sferturile de finală ale probei de simplu femei unde Vaida (R. P. Ungară) a între­cut-o pe Irina Ponova cu 2—0 (6—4, 6-2). Iată alte rezultate din ziua a doua a concursului : Simplu femei (sferturi de finală): Jejdrejowska (R. P. Polonă) Nicu­lescu (R.P.R.) 2—0 (6—1, 6-2); Stănescu—Siegler 2—0 (6—2, 6—3); Namian—El. Roşianu 2—0 (6—3, 6-2). Dublu femei (sferturi de finală): Stăncescu, Ponova (R.P.R.)— Stetino­­va (R. Ceh ), Tchakerova (R.P.R.) 2—0 (6—2, 6—3). Întrecerile continuă cu începere de la ora 8.151 dimineaţa și 15 după a­­miaza. Ştiri sportive Vineri şi-a început turneul în U­­niunea Sovietică echipa de fotbal Energia Steagul Roşu din Oraşul Stalin. In primul meci fotbaliştii ro­­mîni au întîlnit la Odesa echipa locală Casa Ofiţerilor. După un joc rapid mult apreciat de cei peste 25 000 de spectatori, echipa Energia a ob­ţinut victoria cu scorul de 2-1 (2-0). Joi s-a desfăşurat in oraşul Kîrd­­joli întîlnirea internaţională de fot­bal dintre echipa locală Minior şi e­­chipa Minerul Petroşani. In tot tim­pul jocului fotbaliştii romîni au de­monstrat o superioritate evidentă, ter­­m­inînd învingători cu scorul de 2-0 (1-0). Sîmbătă şi duminică, amatorii de baschet din Capitală vor avea ocazia să urmărească noi şi interesante în­­tîlniri internaţionale. Iată programul întîlnirilor de astăzi şi miine ce se vor desfăşura pe tere­nul „Ştiinţa“ Institutul Juridic, sîmbătă 1 septembrie ora 19: Cerveno Zname — Locomotiva P.T.T. (mascu­lin) ; ora 20,30 : Gwardia Varşovia — Ştiinţa — Ministerul Invăţămintului (feminin); duminică 2 septembrie ora 19: Cerveno Zname — Ştiinţa — Ministerul Invăţămintului (masculin) ; ora 20,30: Gwardia Varşovia — Ener­gia Constructorul Bucureşti. Echipa de fotbal a R. P. Ungare s-a retras din turneul olimpic In cursul unei conferinţe de presă care a avut loc recent la Budapesta, secretarul Comitetului Olimpic al R.P Ungare, István Kutas, a făcut cunos­cut că echipa reprezentativă d­e fotbal a R­­P Ungare nu va mai lua parte la turneul olimpic de fotbal de la Melbourne. SPECTACOLE Sîmbătă 1 septembrie 1956 CINEMATOGRAFE: Patria. Bucu­reşti, Gh Doja, Al. Sahia, I Alain Othello; Magheru, I. C. Krimu, Al. Popov, N. Rob­escu: Mama; Republica (Cinemascop): Tusca. Completare: Ba­let Japonez; Filimon Sirbu: Festivalul filmului ucrainean; V. Alecsandri, în­frăţirea intre popoare, Donca Simo, Arta, Libertăţii: Micul lustragiu. Ma. Kim Gorki: O aventură pe coasta Atlanticului; Timpuri Noi: Un mare monument al arhitecturii ruse. Zahari Zograf: Cintece maghiare. Floreta fe­meii, Pisica şi şoarecele; Cultural: Co­vorul fer­mecat;­ Elena Pavel, T. Vladi­­mirescu, Volga: Fum în pădure. Maeştrii baletului gruzin; Lumina, I Munca: Voci de primăvară; Cen­tral: Brigada de tanchişti; Vic­toria: Fata mexicană; Doina: Unda nu zboară vulturii; Tinerelului: Rio Escondido; 8 Martie: La re­ vedere, d­­e Grock; Griviţa, Olga Bancic: Contele de Monte Cristo (seria l-a);­ Vasile Roaltă■ Roşu şi negru (seria,­­l-a); Unirea. Mihail E.minescu: larlă­­mă; C. David: Un pahar cu bere; Car­­­paţi: Vagabondul (seria l-a); Mioriţa; Domnişoara de Scuderi; Moşilor; Sus pusul­ ,28 August: Popescu 10 m­ cons­trat. La mere; Itt» Pintilie: Amanţii din Toledo; Popular: Stele pe aripi. Pas­­uni din lupta partidului; 8 Mai: Casa mult visată; Gh. Coşbuc: Chitareia dragostei; Aurel Vlaicu: Maciovra. Bucureşti, Piaţa Setate« » Tel. 7.00.10­­­7.60,20;­7.60.40. - Secţia Scrisori REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ;­­ Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scritei­UL V. STALIN­­I STAS - 3452 - 52

Next