Munca, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 2781-2806)

1956-10-14 / nr. 2792

Pregătirile de iarnă trebuie să fie terminate înainte ca iarna să-şi trimită primii săi vestitori, bunul gospodar are gri­jă să-şi îndestuleze cămara cu pro­vizii. Nimic nu este neglijat. Cu a­­ceeaşi grijă se pregătesc pentru iarnă şi întreprinderile Industriale. Aproape pretutindeni conducerile administra­tive, ajutate de organizaţiile sindicale, fac ultimele pregătiri pentru punerea în stare de funcţionare a tuturor in­stalaţiilor de încălzire. Se repară aco­perişurile, se înlocuiesc geamurile sparte şi acolo unde se simte nevoie se fac paravane împotriva frigului. Asemenea lucrări au fost extinse la creşele şi căminele întreprinderilor. Multă atenţie este acordată conser­vării şi insilozării alimentelor pentru cantine, procurării veselei etc. Intr-un cuvânt se urmăreşte ca nici cel mai mic lucru să nu fie uitat. Bună­oară, la uzinele metalurgice ,,Mao Tze-dun" din Capitală, lucrările privind pregătirile pentru anotimpul friguros sunt pe cale de a fi terminate. De asemenea, pe şan­tierul de construcţii de locuinţe muncitoreşti din Floreasca, s-au luat măsuri eficace pentru ca ba­­racamentele constructorilor să fie cit mai călduroase, drumurile de acces să fie utilizabile, iar utilajele să-şi aibă asigurate şi ele un loc de ,,odih­nă“. Pregătirile sunt pe sfîrşite şi în unele întreprinderi energetice şi elec­trotehnice, la C.F R. etc. Timpul este destul de înaintat. Zilele lunii octombrie sunt încă indulgente. Normal ar fi ca acolo unde pînă în prezent nu s-a mani­festat interes pentru intimpinarea cum se cuvine a anotimpului friguros, să se întreprindă tot ce este posibil pentru ca aceste zile să fie folosite din plin. In unele întreprinderi insă, lu­crările merg destul de anevoios. A­­ceasta pentru că unii conducători eco­nomici şi­­ activişti sindicali, lipsiţi de spirit gospodăresc, se limitează să discute numai in şedinţe despre în­semnătatea lucrărilor menite să asi­gure o producţie ritmică pe anotimpul friguros. Cit despre muncă practică, nici vorbă! Iată un exemplu: cores­pondentul nostru voluntar Manole Stoica, din schela Moreni, ne scrie, printre altele, că direcţia Trestului de exploatare din Tîrgovişte nu ia in seamă cerinţele oficiilor referitoare la materialele trebuincioase îndeplinirii planului pentru pregătirile de iarnă. Spicuim din corespondenţă: „Oficiul transporturi din Moreni duce o lipsă acută de cauciucuri pentru maşini. De aceea, în momentul de faţă, în gara­jul din Moreni stau pe butuci şapte autocamioane de patru tone. Tot aici, lanţurile triplex şi duplex pentru trolii de intervenţii sunt căutate cu lumina­rea... Oficiul de foraj nu dispune de material lemnos pentru lucrările de astereală ale turlelor“. In încheiere corespondentul îşi pune întrebarea: „Oare experienţa tristă a iernilor trecute, cind producţia a avut de su­ferit, nu e destul de convingătoare ?* Anevoios decurg lucrările de ame­najare a drumurilor de acces la sondele de pe cuprinsul Oficiului de foraj Tirgu-Jiu. Din motive neînţelese conducerea întreprinderii Regionale de Transporturi Auto- Rădăuţi amină (nu se ştie pînă cind) repararea acoperişurilor, insta­larea sobelor de încălzit, înlocuirea geamurilor sparte, văruirea interioa­relor la garajele din Fălticeni, Doro­­hoi, Păltinoasa etc. Ca atare munci­torii, cari au semnalat de mult aceste neajunsuri, se întreabă nedumeriţi dacă le este sortit să lucreze şi in iarna ce se apropie în condiţii proaste, asemănătoare iernii precedente. Mai puţin interes manifestă şi conducerea Trustului VII Construcţii Petroşani faţă de modul in care vor fi depozi­tate pe timp de iarnă alimentele pen­tru cantine. Nici pină la ora actuală, cînd în multe întreprinderi aprovizio­nările pentru iarnă sint înaintate, spa­ţiile pentru visi­ozarea alimentelor n-au fost pregătite aici. Magazii fără rafturi, unele chiar fără uşi, interioare nevăruite — iată cum arată o bună parte din încăperile in care urmează a se păstra legumele, zarzavaturile, car­tofii și alte produse pentru iarnă, ne­cesare cantinelor constructorilor din Valea Jiului. Oare ce gîndesc conducătorii acestor întreprinderi ? Cum și în ce fel justifi­că această răminere in urmă ?. Sau consideră cumva — ceea ce ar fi ex­trem de grav — că sarcinile de plan pot fi realizate fără ca să se asigure condiţii bune de lucru şi de trai mun­citorilor ? Obţinerea unor indici înalţi de producţie, sporirea productivităţii mun­cii, reducerea preţului de cost, evita­rea îmbolnăvirilor şi accidentelor de muncă presupune din partea fiecărui conducător de întreprindere grijă deo­sebită pentru a se asigura muncitori­lor condiţii optime de lucru şi de c­ai. Iată de ce se impune de urgenţă, a­­tîta cît timpul este favorabil, ca acti­viştii sindicali şi conducătorii econo­mici din întreprinderile rămase în urmă cu pregătirile de iarnă să nu piardă vremea in zadar. Să se facă tot ce este posibil pentru a se asigura o aprovizionare bună cu combustibil, materiale, materii prime şi alimente pentru perioada de iarnă. In ha­lele de lucru, reparaţiile să fie fă­cute conştiincios, iar sistemul de în­călzire, pus în stare de funcţionare. O deosebită atenţie necesită a fi a­­cordată amenajării drumurilor de ac­ces care duc către sonde, spre Înde­părtatele şantiere de construcţii, pen­tru ca în timpul ploilor sau al topirii zăpezii să fie practicabile. La calea ferată, acolo unde nu s-a făcut, plu­gurile de zăpadă să fie gata de a in­tra in acţiune, parazăpezile să fie reparate şi aşezate la locurile predis­puse viforniţelor. Conducerea I.T.B. şi organele sindicale de aici au dato­ria să înveţe şi ele din experienţa ani­lor trecuţi cind liniile de tramvaie, autobuse şi troleibuse ce deservesc , pe locuitorii Capitalei au fost troienite de zăpadă şi adesea numai cu mari întirzieri desfundate. Iarna e capricioasă. De aceea, zilele însorite care au mai intirziat pe me­leagurile noastre trebuie folosite din plin pentru ca unele întreprinderi să facă mici retuşuri la capitolul „pre­gătiri de iarnă", iar cele cedaşe să recupereze rămânerea în urmă. Conducătorii economici şi activiştii sindicali să folosească resursele şi mijloacele ce le stau la indemină pentru ca iarna să găsească în­treprinderile pregătite din toate punc­tele de vedere. îndeplinirea ritmică a planului de producţie, obţinerea unei înalte productivităţi a muncii, reduce­rea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor depind, in mare măsură, de condiţiile prielnice care sunt create pentru ca cei ce muncesc să lucreze tot atât de bine şi pe ano­timpul de iarnă. Din Uniunea Sovietică Cazahstanul a predat statului 1 miliard 340 de mii de puduri de cereale Datorită ajutorului multilateral acordat de Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic, cultivatorii de cereale din Cazahstan au dat ţării 1 miliard 340 mii puduri cereale, depaşind planul cu 402 milioane puduri. Această victorie dovedeşte justeţea sarcinii trasate de partid şi guvern cu privire la lărgirea agriculturii pe seama folosirii pămînturilor înţelenite. Intr un termen scurt s-au desţelenit in Cazahstan 20 milioane hectare. Marea victorie pe frontul cerealelor situează Cazahstanul ca al doilea grînar al K­.R.S S. Trebuie subliniat că sov­hozurile din Cazahstan dau țării cerealele cele mai ieftine. Costul unui chintal de cereale este de 12—18 ruble, adică mult mai mic decit cel prevăzut in plan. Anul acesta sovhozurile din republică vor realiza un venit de apro­ximativ un miliard de ruble şi vor recupera astfel în mare măsură cheltuielile făcute pentru organizarea şi construirea lor. In clişeu : harta noilor sovhozuri cerealiere înfiin­ţate în R. S. S. Cazahă. Ele sunt în număr de 337.­meroase aşezări muncitoreşti bine amenajate, magazine, cantine, şcoli, cluburi şi au fost construite 304 km de căi ferate. Statul sovie­tic a alocat fonduri mari pentru construirea noilor sovhozuri. Acum întreaga regiune — de la malurile riului Isim pină la raio­nul Kziliusk — care in trecut era aproape pustiu — s-a transformat intr-o uriaşă ,,fabrică de cereale" Una din aceste „fabrici" este sov­hozul cerealier „Bostandik“. Aici s-a strins în medie de Pe fiecare hectar din cele 27.000 de hectare cite 22 kintale cereale, iar pe unele loturi de pămint producţia la hectar la griul de primăvară a atins 35 kintale la hectar. Acest sovhoz a fost înfiinţat în primăvara anului trecut. Noii lo­cuitori au înălţat aci intr-un timp scurt numeroase case de locuit, au construit un club, o cantină, ma­gazine, şcoli. Anul acesta sovhozul a terminat printre primele lucrările de Insă­­minţare şi a început înaintea tutu­rora strîngerea recoltei bogate. — Strîngerea recoltei in două faze — povesteşte Konstantin Nau­mov, agronomul-şef al sovhozului — a redus timpul cositului şi a micşorat la minimum pierderile de cereale, a dat posibilitatea să obţi­nem suplimentar 45 000 kintale grine. Strîngerea recoltei in două faze a redus şi preţul de cost al unui kintal de cereale. Datorită acestui fapt sovhozul a realizat peste plan aproximativ 2,5 milioa­ne ruble acumulări. Pe seama a­­cestor acumulări au fost sporite alocările pentru construcţia de case de locuit, instituţiilor social­­culturale şi drumurilor asfaltate. Pregătindu-se pentru strîngerea recoltei, mecanizatorii din sovho­zuri au chibzuit din timp cum să repartizeze mai bine oamenii, să facă intr-aşa fel ca munca fiecăruia să fie cit mai productivă şi ca cerealele să fie strinse rapid şi fără pierderi. Au fost create agre­gate de combine, brigăzi pentru curăţirea cerealelor şi brigăzi de transport. Chiar din primele zile ale cositului toţi mecanicii au de­păşit considerabil norma. Combi­­nerii sovhozului, Fiodor Ciornii şi Stepan Leskov, au cosit cite 42— 45 hectare de cereale pe zi, înde­plinind norma de schimb în pro­porţie de peste 350 la sută. Expe­rienţa acestui sovhoz cerealier a fost folosită pe scară largă şi in celelalte gospodării din regiune. Concomitent cu secerişul, colhozu­rile și sovhozurile au transportat cerealele la centrele de colectare. Sovhozul cerealier ,, Bostandik" a terminat primul predarea cotelor către stat. ...Pe pămînturile desțelenite din regiunea Kokcetar s-a terminat strîngerea recoltei. Lupta a fost ciștigată. Alături de cultivatorii de grine localnici au lucrat la strin­­gerea recoltei tineri veniţi aici din diferite regiuni ale ţării. Tineretul din ţările de democra­ţie populară a acordat un mare a­­jutor cultivatorilor de grine din Kokcetar. In sovhozul cerealier „Jdanov", de pildă, au participat la strîngerea recoltei tineri din Ceho­slovacia. In sovhozul Simferopol — din R.P.R. Cultivatorii de grine din Kokcetar le-au mulţumit din toată inima pentru ajutorul frăţesc acordat. Terminînd strîngerea recoltei bo­gate, oamenii muncii de pe ogoa­rele colhozurilor și sovhozurilor din regiunea Kokcetav desfășoară lupta pentru recolta anului viitor. PETRO­MINOVS •STAN, PAVLODAK­î,.j£NGU/g n. • NOTARUL REPUBLICILOR UN­I OMA Le 'HOTARUL REGIUNILOR UNII FERATE EXISTENTE UNII FERATE IN PROIECT SOVU02.UR! NOI CENTRELE REGIUNILOR Din toate colturile patriei In­salina Ocnele Mari munca minerilor a devenit mai uşoară datorită folosirii maşinilor sovietice de înaltă productivitate. In foto, havatorul fruntaş Ion Istrătescu taie sare cu Haveza sovietică. El dă în medie peste două norme zilnic SUBSTANIE Pe strada Atelierului, au răsărit, ca peste noap­te, schelele unei construc­ţii noi. Betonierele uruie din zori pînă-n seară, zi­darii dau zor, iar clădirea se înalţă văzînd cu ochii. Ce se construieşte aici? Inginerul Valeriu Vîrlan, de la întreprinderea de Construcţii nr. 2, condu­cătorul lucrării, ne-a dat informaţia necesară. — Construcţia aceasta este o substaţie electrică a I.T.B.-ului pentru ali- ELECTRCA montarea reţelei de trolei­buse. Ea ocupă o suprafa­ţă de 700 m.p Are subsol. Carter şi etaj, cu planşee de beton armat monolit. — In ce stadiu se a­­flă lucrarea ? — In momentul de față se lucrează la cofrajul plă­­cii peste etaj, iar zidăria e pe terminate. Concomi­tent, ne pregătim de iar­nă. Se instalează o sală a cazanelor cu radiatoare, pentru ca lucrul să nu în­ceteze pe timpul friguros. Locuinţe pentru P.T.T.-işti In cartierul Rahova oa­menii se obişnuiseră cu zo­rul celor care clădeau blo­cul muncitoresc, şi atunci cînd schelele au fost ridi­cate şi zgomotele construc­ţiei au încetat, li s-a părut ciudat. Liniştea însă n-a durat mult. In aceeaşi zi, au început să sosească ca­mioanele încărcate cu mo­bile şi cele 59 de aparta­mente au prins viaţă La ferestre au apărut perdele şi ghivece cu flori, iar lar­ma copiilor se auzea pină departe. Concomitent cu acest bloc dat în folosinţă zilele trecute pentru muncitorii şi funcţionarii din unitatea P.T.T. din Bucureşti, Mi­nisterul Poştelor şi Teleco­municaţiilor a pus la dis­poziţia salariaţilor săi un bloc la Baia Mare. Pînă la sfîrşitul anului, alte blocuri construite la Suceava, Re­şiţa şi Deva îşi vor primi locatarii, în case proprii, clădite cu credite de la stat, se vor muta 150 de familii. Concursul de fotografii turistice Succesul concursurilor de fotografii turistice pentru amatori a crescut de la an la an organizat pentru a treia oară, concursul se află în prima fază și se în­cheie la 15 decembrie a.c. Numărul mare de fotoama­­tori, precum și pregătirile ce s-au făcut pînă în pre­zent, lasă să se întrevadă înalta valoare la care se v­a desfăşura această între­cere, a cărei menire este să ajute la cunoaşterea frumuseţilor patriei, la râs­­pândirea turismului şi la creşterea numărului de fo­tografi amatori. Cu toate că acest con­curs este în atenţia gene­rală, unele comisii de foto­­amatori de pe lângă consi­liile sindicale regionale au trecut la iniţiative care me­rită a fi folosite. Aşa de pildă, comisiile de la Iaşi şi Tg. Mureş au organizat cursuri de iniţiere şi in­struire in legătură cu teh­nica fotografiatului. Comi­siile din Timişoara, Arad şi Oradea se consultă prin scris cu secţia de fotoama­­tori de pe lingă Casa de Cultură a Sindicatelor din Bucureşti. La acest concurs pot par­ticipa membrii de sindicat, cooperatori, ţărani munci­tori, tineretul studios, pio­nieri, militari şi membrii cercurilor de fotografi a­­matori constituite pe lingă casele de cultură ale sindi­catelor sau consiliile sindi­cale regionale și Birourile de Turism și Excursii F. B. Grîne de pe pămînturile desțelenite Oamenii muncii de pe ogoarele colhozurilor și sovhozurilor din re­giunea Kokcetav au adus un mare avort la miliardul de puduri de cereale pe care l-a dat tării Ca­zahstanul in anul acesta. Cei din Kokcetav au livrat statului 169.8 milioane puduri grine. — Regiunea noastră — poves­teşte Evgheni Smirnov, directorul Direcţiei regionale a sovhozurilor Articol scris special pentru ziarul „Munca“ de IGOR SOKOLOV — este pe drept cuvânt denumită ţinutul bogăţiilor cerealiere. Cea mai mare parte a acestei bogăţii au creat-o anul acesta sovhozurile or­ganizate pe pămînturile desţelenite. Pină nu de mult creştea pe ace­ste păminturi neatinse de veacuri numai colib­a, iar In ultimii trei ani au fost valorificate numai in regiunea noastră 2,5 milioane hec­tare de păminturi înţelenite şi vir­gine In ultimii trei ani s-a schimbat aspectul regiunii Kokcetar. s-au transformat economia si cultura ei- In stepele nelocuite s-au ridicat in­ Proletari din toate țările, uniti-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. — nr. 2792 Duminică 14 octombrie 1956 4 pagini 20 bani Cu mult sub posibilităţi BRAILA (coresp. „Mun­ca“). — Pînă acum citeva zile, în raionul Brăila se însămintaseră 16.542 ha, respectiv numai 37 la sută din plan. E drept că in ca­drul celor 5 gospodării a­­gricole de stat din raion situaţia însămînţărilor se prezintă mulţumitor. La G.A S.­Romanu, de pildă, s-au insămînţat 2.400 ha griu şi 200 ha orz de toam­nă, situindu-se fruntaşe pe raion. In schimb, in sectorul individual situaţia se pre­zintă foarte slab Aici s-au insămînţat numai 1184 ha, cu mult sub cifra pla­nificată. Această situaţie reflectă şi slaba activitate a S.M.T. din raion care nu folosesc din plin capacita­tea de lucru a maşinilor, nu îndrumă cu competenţă ţărănimea muncitoare pen­tru grăbirea ritmului de însăminţări şi arături In raionul Brăila, însă mînţarea griului se face obişnuit după porumb In majoritatea comunelor din raion insă ţăranii munci­tori n-au fost suficient m­o­bilizaţi să elibereze terenu­rile de coceni, fapt ce a împiedicat aratul şi însă­­mînţatul. Aceasta a făcut ca în comuna Baldovineşti de pildă să se însăminţeze numai 8 ha din cele 623 ha. Pentru grăbirea munci­lor agricole de toamnă in comunele din raionul Brăi­la, comitetele comunale sindicale mixte sunt che­mate ca, alături de sfatu­rile populare respective, să desfășoare o muncă politi­că temeinică. * S Au terminat însamînţârile de toamna Colectiviştii, in­tovără­­şiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Siret au rea­lizat în seara zilei de 12 octombrie planul însă­­minţărilor de toamnă. Primii care au termi­nat insăm­inţările in ra­ion au fost colectiviştii din Negostina și Rus-S­iret. Şi R. S. F. S. R. a predat statului 2 miliarde 4 milioane poduri de cereale MOSCOVA 13 (A­­gerpres). — Comitetul Central al PC.U.S. şi Consi­liul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat o telegramă de felicitare colhoznicilor şi col­hoznicelor, lucrătorilor din S.M.T.-uri şi sov­hozuri, specialiştilor din agricultură, acti­viştilor de partid şi sovietici, tuturor oa­menilor muncii din regiunile, ţinuturile şi republicile autonome ale Republicii Socia­liste Federative So­vietice Ruse, pentru succesele repurtate în opera de sporire a producţiei de cereale. Colhozurile și sov­hozurile Republicii au predat statului 2.004.000. 000 puduri de cereale, sau cu 319.000. 000 de puduri mai mult decit a fost prevăzut în planul de stat Concertul marelui violonist David Oistrah cu Orchestra Simfonică Radio Marele violonist David Oistrah, ar­tist al poporului din U.R S.S., a dat sîmbătă seara în sala Ateneului R.P.R. un concert cu Orchestra Simfonică Radio. A dirijat Constantin Silvestri, maestru emerit al artei din R.P.R. După execuţia Simfoniei nr. 25 în sol minor de Mozart, David Oistrah a interpretat cu o remarcabilă măies­trie şi perfectă Înţelegere a stilului două concerte pentru vioară şi or­chestră de factură deosebită : Concer­tul nr. 5 în la major de Mozart şi Concertul în re major de Brahms. Eleganţa artistică şi sensibilitatea profundă a interpretării concertului de Mozart, redarea dramatismului Sîmbătă la amiază, Aleksei Petro­­vici Maresiev, Erou al Uniunii Sovie­tice, a făcut o vizită la Şcoala me­die mixtă nr. 28 din str. Arhitect Ion Mincu nr. 10. Pionierii şcolii au făcut o caldă pri­mire oaspetelui pe care l-au ales pio­nier de onoare al unităţii lor şi i-au înmînat daruri. A. P. Maresiev s-a adresat copiilor spunînd : „Vă mulţu­mesc din suflet pentru primirea ce mi-aţi făcut şi pentru că m-aţi ales pionier de onoare al unităţii voastre. Voi transmite pionierilor din Uniunea Sovietică urările şi salutul vostru prietenesc“. In cartea de aur a şcolii, A. P. Ma­resiev a scris: „Doresc fierbinte ele­vilor din şcoala nr. 28 mari succese la învăţătură şi în însuşirea înalte­lor calităţi morale“. Sîmbătă dimineaţa, regizorul sovie­tic A. M. Room, maestru emerit al artei din R.S.F.S R., a avut o întîlnire la Studioul cinematografic „Alexan­dru Sahia“ cu conducerea Studioului „Alexandru Sahia“ şi cu regizori de film documentar. In cadrul întîlnirii oaspetele a făcut brahmsian printr-o viguroasă tehnică solistică au sîhrnit aplauzele Îndelungi ale ascultătorilor. La cererea publicului David Oistrah a mai interpretat, acompaniat de or­chestră, Romanţa în fa major de Be­ethoven, de asemenea Siciliana din Sonata nr. 1 în sol minor pentru vi­oară solo de Bach şi Capriciu de Sta­­mitz. La concert au asistat tovarăşii L. Răutu, Constanţa Crăciun, Th. Iordă­­chescu, Mihail Ralea, Constantin Prisnea, Octav Livezeanu, Mihai A­­lexandru, muzicieni şi alţi oameni de artă şi cultură şi un numeros public. (Agerpres) un schimb de experienţă cu cineaştii români în problemele filmului docu­mentar. Regizorul A. M. Room a vizionat apoi filmul documentar „Învăţătoa­rea“, una dintre ultimele realizări ale Studioului „Al. Sahia“, şi un jurnal de actualităţi. Sîmbătă la amiază V. N. Stoletov, locţiitor al ministrului invăţămîntului superior al U R.S.S . şi O. K. Osipova, directoarea şcolii nr. 243 din Moscova, au vizitat Muzeul de Artă Populară din Calea Victoriei. i­ Sîmbătă dimineaţa Viktor Boriso­­vici Sociava, profesor la Institutul de Botanică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. din Leningrad, a conferenţiat în sala de festivităţi a Institutului de cercetări agronomice din Capitală des­pre „Probleme teoretice de geobota­­nică în lumina şcolii geobotaniştilor sovietici“. Conferinţa a fost ascultată cu deo­sebit interes de numeroşi cercetători de la­­ C.A.R. şi I C.Z şi profesori de la Institutul agronomic „Nicolae Băl­­cescu“ din Capitală. Vizitele oaspeţilor sovietici ★ ★ S. V. Kaftanov . Sîmbătă dimineaţa a părăsit Ca­pitala, plecînd la Budapesta, S. V. Kaftanov, prim locţiitor al ministrului Culturii al U.R.SS, care ne-a vizitat ţara timp de citeva zile. La plecare, pe aeroportul Băneasa, S. V. Kaftanov a fost salutat de to­varăşii Constanta Crăciun, ministrul Culturii, Constantin Prisnea, prim loc­ părăsit Capitala viitor, şi Mihai Alexandru locţiitor al ministrului Culturii, George Macoves­­cu. Vasile Dinu, directori generali in Ministerul Culturii, precum şi de alţi funcţionari superiori ai ministeru­lui Au fost de faţă V. V. Skorniakov, ataşat al ambasadei U.R.S.S. la Bu­cureşti. Vizitele delegaţiei de vechi militanţi ai P. C. U. S. Membrii delegaţiei de vechi mili­tanţi ai P.C.U.S. în frunte cu P. G. Moskatov, şi-au continuat s­mbătă di­mineaţa vizitele în Capitală. Oaspeţii au luat parte la conferin­ţa de partid a raionului „V. I. Lenin“. Participanţii la conferinţa raională au primit cu multă însufleţire pe ve­chii militanţi ai gloriosului P.C.U.S. Tov. Elena Iordăchescu-Lascu, mem­bru al C.C. al P.M.R., secretar al Co­mitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a urat oaspeţilor bun sosit şi i-a rugat să facă parte din prezidiul adunării. A luat apoi cuvîntul N. K. Vetoşkin care, în numele delegaţiei, a urat suc­ces lucrărilor conferinţei raionale de partid. El a subliniat că aplicarea creatoare a învăţăturii marxist-leni­­niste de către Partidul Muncitoresc Român este chezăşia construirii cu succes de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea, a societăţii noi, so­cialiste. P. I. Vişniakova şi-a împărtăşit im­presiile in legătură cu munca dusă de către P.M.R. in lumina învăţăturii le­niniste în rîndurile femeilor. Înapoiaţi la reşedinţa ce le-a fost rezervată, membrii delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S au primit vizita delegaţiei oamenilor de ştiinţă şi cul­tură din U R.S.S., condusă de V. N. Stoletov, care participă la manifesă­­rile din cadrul Lunii prieteniei româ­­no-sovietice. Membrii celor două de­legaţii — soli ai poporului sovietic care ne vizitează ţara — s-au întreţi­nut îndelung. Tot în cursul zilei de sîmbătă la Institutul de Geriatrie unde îşi des­făşoară o parte d­in activitatea sa şti­inţifică acad. prof. dr. C. I. Partion, oaspeţii au fost salutaţi de ilustrul om de ştiinţă şi de prof univ dr. Anca Aslan, directoarea institutului. (Agerpres). Constituirea Comisiei Naţionale a R. P. R. pentru U. N. E. S. C. O. De curînd a luat fiinţă Comisia Na­ţională a R.P.R pentru U.N.E.S.C.O. cu sediul la Bucureşti. Scopul Comisiei Naţionale este de a asigura colaborarea pe tărîmul edu­caţiei, ştiinţei şi culturii prin promo­varea legăturilor cu Secretariatul U.N.E.S.C.O. şi cu Comisiile Naţio­nale U.N.E.S.C.O. din alte ţări. Printre funcţiile Comisiei este şi a­­ceea de a asigură legătura între in­stituţiile din Republica Populară Ro­mina care se ocupă cu educaţia, şti­inţa şi cultura pe de o parte, şi Orga­nizaţia Naţiunilor Unite pentru Edu­caţie, Ştiinţă şi Cultură pe de altă parte. Comisia Naţională a Republicii Popu­lare Române pentru Organizaţia Naţi­unilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură se va compune dintr-un pre­­şedinte, trei vicepreşedinţi, un secre­tar general şi 13 membri, reprezen­tanţi de seamă ai ştiinţei, culturii şi educaţiei, şi din reprezentanţi ai Insti­tuţiilor de stat din domeniile cores­punzătoare. Comisia Naţională a Republicii Popu­lare Române pentru Organizaţia Na­ţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiin­ţă şi Cultură va funcţiona pe lingă Ministerul Culturii care, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, vor co­ordona activitatea acesteia. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru U.N.E.S.C.O. este următoarea: Preşedinte: acad. Iorgu Iordan, şeful subsecţiei ştiinţa limbii şi literaturii a Academiei Republicii Populare Româ­ne; vicepreşedinţi: acad. Mihail Raica, preşedintele I.R R.C.S, şeful secţiei fi­lozofie, ştiinţe economice şi juridice a Academiei Republicii Populare Ro­mâne; acad. Simion Stoilov, şeful sec­ţiei ştiinţe matematice şi fizice a A­­cademiei Republicii Populare Române ; Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii; secretar general: prof. Ion Nistor ; membri: Nicolae Sălăgeanu, rectorul Universităţii ,,C.­­ Parhon”­­Bucureşti, acad. George Călinescu, di­rectorul Institutului de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Republicii Populare Române, Tudor Bugnariu, locţiitor al ministrului Invăţămîntului, Banyai Ladislau, rectorul Universită­ţii „Bolyai" (Cluj), Mihail Ghelme­­geanu, vicepreşedinte al Societăţii pen­tru răspîndirea ştiinţei şi culturii, Ş­e­­fan Cleja, locţiitor al ministrului A­­facerilor Externe, Mihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sin­dicatelor, Petru Dumitriu, scriitor, membru in Biroul Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Romina, Bo­ris Caragea, scriptor, p­reşedinte al U­­niunii Artiştilor Plastici, George Ma­­covescu, directorul general al Cinema­tografiei, Kovács György, artist eme­rit al Republicii Populare Române (Tg. Mureş), Anton Breitenhofer, scriitor, redactor şef al ziarului „Neuer Weg’’, Susana Gîdea, prorector al Institutu­lui Politehnic din București. Şedinţa Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din R. P. R. Sîmbătă 13 octombrie a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Aso­ciaţiei pentru Naţiunile Unite din R.P.R., sub preşedinţia vicepreşedin­telui Asociaţiei, Eduard Mezincescu. Comitetul executiv a aprobat rapor­tul delegaţiei Asociaţiei la cea de a XI-a Adunare plenară a Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Naţiu­nile Unite, prezentat de acad. M. Ra­lea, sarcinile care revin Asociaţiei ca urmare a hotărîrilor Federaţiei Mon­diale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite şi planul de activitate al Aso­ciaţiei pentru sărbătorirea zilei O.N.U. (24 octombrie). La propunerea unor membri ai Co­mitetului executiv a fost adoptată în unanimitate o declaraţie în problema Canalului de Suez. La discuţiile care au avut loc au luat parte M. Macavei, acad. M. Raj­lea, prof. univ. M. Ghelmegeanu, Va­­lerian Zaharia, episcop de Oradea, B. Bereanu, Ligia Macovei, artistă eme­­rită a R.P.R., Păuna Marin, mamă e­­roină, şi alţi membri ai Comitetului executiv.

Next