Munca, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 2807-2831)

1956-11-01 / nr. 2807

Proletari din toate țările, unitivu ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII.­­ nr. 2807 Joi 1 noiembrie 1956 4 pagini 20 bani Salutînd Hotărîrea C. C. al P. M. R., a Consiliului de Miniştri şi a C. C. S. Oamenii muncii işi mobilizează forţele spre a contribui din politicii partidului şi guvernului Cuvîntul ceferiştilor Locomotive şi iar locomotive, miş­­cîndu-se graţios, sau odihnindu-se docile pe păienjenişul liniilor de oţel. Printre ele, oameni negri de ulei şi turn, doftoricindu-le, lustru­­indu-le alămurile lucitoare ce le în­cing pîntecele — mecanicii. In curtea Depoului C. F. R. Bucureşti e acea frămîntare cotidiană, ce nu se opreşte niciodată, fie vis­col, ploaia, ninsoare, sau sărbă­toare. Mecanicii sunt la datorie. Două pacificuri uriaşe aşteaptă, sub presiune, semnalul de plecare. Cehii semafoarelor se colorează cind în verde, cînd în galben pal, cind în roşu. Trăgîndu-şi şapca pe urechi, mecanicul Nae Paraschiv îşi anunţă tovarăşii : — E 4 iară 5 m­inute. Haidem ! Din remize, din ateliere, din mar­chizele locomotivelor, muncitorii de­poului, în grupuri de doi trei, se în­dreaptă spre sala mare a şcolii de calificare. Şi-au dat întîlnire aici pentru a-şi arăta încă odată bucu­ria lor izvorîtă din adîncul inimii, simţămintele lor pe care le au în­cercat şi le încearcă faţă de grija cu care partidul şi guvernul ţării înconjoară pe omul muncitor... Sala şcolii de calificare se dove­deşte a fi neîncăpătoare. Aşezaţi în bănci, muncitorii discută însufleţiţi între ei. Cuvintele lor, în mare parte, se referă la acelaşi subiect : Hotărîrea partidului, guvernului şi C.C.S. cu privire la îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. Se face linişte. Maistrul Vasile Stănescu vorbeşte despre Hotărîre. Muncitorii prezenţi îl urmăresc cu­­ atenţie. Cuvintele vorbitorului sînt aprobate unanim. Ca şi maistrul Stănescu ei ştiu că măsurile pre­văzute în Hotărîre au fost posibil de înfăptuit datorită muncii plină de abnegaţie a clasei noastre mun­citoare, a ţărănimii muncitoare, a intelectualităţii legată de popor. Ei, muncitorii depoului, au raportat cu mindrie partidului că angajamen­tele luate în cinstea sărbătorii Ma­relui Octombrie şi a alegerilor sin­dicale, au fost îndeplinite şi depă­şite înainte de termen. Planul de producţie exprimat în kilometri un­gere a fost depăşit cu 2,50 la sută ; productivitatea muncii a sporit cu 2,60 la sută ; preţul de cost a fost redus cu 0,6 la sută, iar realizările de economii de combustibil totali­zează 2.350 tone. Ce înseamnă toate acestea ? Acestea înseamnă ...dar să lăsăm să ne spună cazan­giul Marin Pavel, lăcătuşul Niculae Uşurelu, funcţionarul Horaţiu Co­­lumb... — Nu este pentru prima dată cînd noi, muncitorii depoului, ne adunăm in nedastă sale să luăm cunoştinţă de asemenea veşti îm­bucurătoare (o mulţumire sufleteas­că îi scaldă faţa cazangiului Marin Pavel, pe care se preling broboane de sudoare amestecate cu funin­gine). — Eu, am şase copii. Odată, dar nu numai odată, mi-am pus în­trebarea : „Ce s-ar fi intîmplat cu copiii mei, dacă eu, tatăl lor, aş fi fost nevoit să­ cerşesc mila capita­liştilor?" Acestei întrebări, to­varăşi, pe care cred că v-aţi pus-o mulţi dintre dvs, i-am găsit de mult răspunsul cuvenit. Dragoste faţă de acei ce muncesc nu au decit acei ce gindesc ca noi şi luptă pentru făurirea unei vieţi mai bune. Nu trebuie să uităm nici o clipă ce­ a fost muncitorul în trecut, şi ce este el astăzi. Nu mai departe, să ne aducem aminte de munca de istov care începea în zorii zilei şi se termina la miezul nopţii, de frigul pe care-l înduram în remize fără uşi, de murdăria pe care o duceam cu noi acasă, fiindcă nu aveam unde să ne spălăm. Astăzi, lucrăm opt ore, avem ateliere luminoase şi călduroase, baie, utilaj nou... Muncitorii ascultă şi aprobă. — Partidul şi guvernul nostru, to­varăşi, au ca lege sfîntă, după care se conduc, grija faţă de oamenii muncii. Iată că acum avem încă o dovadă... Şi lăcătuşul Niculae Uşu­relu începu să vorbească simplu, aşa cum se pricepe el. Nu are da­rul cuvintelor meşteşugite, însă el exprimă ceea ce gîndeşte fiecare muncitor de aici, din această sală. El ştie că duşmanii orînduirii noa­stre populare privesc cu ochi răi fiecare nouă realizare în folosul oamenilor muncii. De aceea la sfîr­­şitul celor spuse, el cheamă tova­răşii săi de muncă să-şi sporească vigilenţa revoluţionară, să întă­rească puterea statului nostru de­mocrat-popular. In cuvintele lor, muncitorii Depou­lui Bucureşti îşi exprimă dra­gostea şi încrederea lor neţărmurită faţă de partid şi guvern care con­duc cu fermitate poporul nostru muncitor pe drumul construirii so­cialismului, îşi manifestă prietenia lor sinceră faţă de Uniunea Sovie­tică şi celelalte ţări surori care construiesc socialismul. Fiecare vorbitor se angajează să-şi spo­rească realizările în muncă, con­tribuind prin toate eforturile sale la sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, cre­­înd în felul acesta, alături de în­tregul nostru popor muncitor, pre­misele viitoarelor măsuri de îm­bunătăţire a naiului celor ce mun­cesc, preconizate de partid. In aplauzele celor prezenţi, Eroul Muncii Socialiste, mecanicul Nico­­lae Lungu, citeşte telegrama pe care colectivul de muncitori, tehni­cieni şi funcţionari al depoului o adresează partidului şi guvernului, prin care se angajează să contri­buie cu forţe unite pentru obţine­rea de noi succese, pentru întărirea continuă a cuceririlor obţinute de plasa muncitoare ! * ...Afară,­­toamna se burzuluieşte, vrînd să stăvilească caii înaripaţi de oţel, ce aşteaptă semnalul de plecare. Urcînd scările marchizei, mecanicul Nae Paraschiv­ trase maneta sirenei. Unul din semafoare îşi coloră ochiul. La drum! La drum, străbătînd ki­lometri şi kilometri, aşa cum reali­zare cu realizare, poporul muncitor adaugă victoriile sale la construc­ţia socialistă a patriei, cu abnega­ţie, fermitate şi avînt. GH PANTAZI La mitingul de la Depoul C.F.R.-Bucureşti La schela Boldeşti BOLDEŞTI (coresp. „Munca“). „ Muncitorii şi brigadierii secţiei de Intervenţie a schelei Boldeşti s-au adunat într-un miting pentru a-şi ex­prima mulţumirea lor faţă de noua măsură a partidului, guvernului şi C.C.S. privind majorarea unor salarii şi îmbunătăţirea sistemului de pensii. Unul după altul, muncitorii petro­lişti iau cuvîntul, arătînd bucuria lor şi totodată hotărîrea de a dezvolta succesele obţinute. Printre cei care au vorbit a fost şi tovarăşul Ion Moise. El a spus printre altele: — La noi, în industria petroliferă, s-a îmbunătăţit în vara aceasta siste­mul de salarizare. Eu ca operator de intervenţie am acum un salariu de bază cu aproape 300 Iei mai mare ca înainte, iar prin munca în acord reu­şesc să cîştig lunar 1.000—1.200 lei. La acest salariu începînd din luna no­iembrie, conform recentei Hotărîri se vor adăuga alocaţiile de stat pentru cei 5 copii sub 14 ani pe care îi am. Ion Moise a arătat apoi contribuţia adusă de sondorii şi brigadierii sec­ţiei de intervenţii din schela Boldeşti. Brigada nr. 1 în cadrul căreia lu­crez a reuşit să reducă timpul de in­tervenţie la sonde în luna octombrie cu 42 la sută. Aceasta înseamnă zeci de tone de ţiţei date patriei peste plan. A vorbit apoi brigadierul Gh. Istrate. — Această hotărîre — a spus el — este încă o dovadă grăitoare a grijii pe care ne-o poartă nouă, oamenilor muncii, partidul şi guvernul. Aceste măsuri au fost posibile datorită creş­terii producţiei, productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Şi noi cei din brigada a IV-a am depăşit planul î­n octombrie cu 57 la sută. In cinstea zilei de 7 Noiembrie ne angajăm să executăm intervenţii de calitate, să depăşim planul cu 60 la sută. Asemenea lor şi ceilalţi muncitori de la secţia intervenţie din schela Boldeşti întîmpină noua Hotărîre cu succese pe care le obţin în mar­că în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie. Mitinguri pentru a-şi exprima satis­facţia pentru această Hotărîre au avut loc ieri după amiază în toate secţiile şi sectoarele de muncă din cadrul schelei petrolifere Boldeşti. In urmă cu trei zile mă aflam la Bicaz, însoţeam un gazetar străin, venit în vizită în ţara noastră. In timp ce ne plimbam prin colonia muncitorească de la Tunel-Intrare, intr-o clipită s-a pornit o furtună, cum numai la munte se poate porni. Am intrat intr-una din barăci, cu gînd să ne adăpostim de ploaie. Ne-a ieşit înainte o fată voinică, cu o basma bine legată sub băr­bie. Aflînd că tovarăşa pe care o însoţesc e o ziaristă din străină­tate, ne-a poftit cu căldură să intrăm înăuntru... „Poftim, aici e dormitorul fetelor... să vedeţi cum trăim noi". Interior modest, ziduri proaspăt spoite. Asprimea pereţi­lor albi era îndulcită de mulţimea broderiilor atîrnate deasupra pa­turilor. Dintre locatare, am găsit acasă doar cîteva. Cele mai multe se aflau la club — avea loc o conferinţă despre aniversarea Com­­somolului, urmată de film; altele, erau plecate în şat. Am fost sim­plu spectator la discuţia dintre zia­ristul străin şi o tinără electricia­­nă, al cărei nume, din păcate, nu l-am reţinut. Tinara aceasta i-a povestit că e de fel dintr-un sat din jurul Craiovei, că a venit pe șantier cu brigăzile U.T.M. numai pentru cîteva luni, dar între timp s-a calificat, a început să ciştige mai bine, 8.900 de lei lunar... „Ce gînduri de viitor nutreşti ?” a intrebat-o oaspetele nostru. Tinara s-a îmbujorat, celelalte fete au în­ceput a chihoti prieteneşte. „Işi pre­găteşte zestrea — a sărit una din ele — se mărită“. I-a im urat: „Să fie într-un ceas bun !“ Iar s-au Din carnetul reporterului pornit pe rîs fetele. Intr-un colţ, deasupra unui pat, am zărit o fo­tografie tăiată dintr-o revistă, în­rămată într-un cadru de lemn. Un peisaj de iarnă, zăpadă, munte, o fată care-şi curăţă schiurile. „Cine doarme in patul ăsta ?“ a întrebat oaspetele... „Roşu Ana. E în schim­bul de după amiază, nu e aici a­­cum." „Ii place să colecţioneze poze?" Fetele s-au uitat mirate una la alta... „Da! de unde, păi fata din fotografie e chiar dinsa^T" S-a potolit ploaia intre timp și ne-am putut continua plimbarea. Aflînd că e acasă, am găsit nime­­rit să facem o vizită lui Nicolae Mălăncioiu, unul din cei mai vechi tuneliști de la hidrocentrala ,• V. I. Lenin". L-am întrebat: „Cum de eşti acasă ?“ „Sunt un concediu medical, a început să mă necăjeas­că reumatismul". „Acum e bolnav, mi s-a plîns soţia lui, dar abia îl pot ţine acasă. E cu gîndul numai la inovaţia lui..." Mălăncioiu ino­vator? Asta era o surpriză, 11 ştiam ca pe un muncitor de frun­te, specialist în tuneluri, dar nu inovator. Despre inovaţia lui, nu mi-a permis deocamdată să suflu nici un cuvînt. Dar îmi iau totuşi permisiunea să arăt că — o dată realizată — va constitui o adevă­rată revoluţie in tehnica înaintării in subteran. Povestea Mălăncioiu: „N-am avut suficient sprijin. Şi fiindcă mi-am dait seama că ino­vaţia mea interesează mai mult industria mineritului, am cerut sprijin ministrului Industriei Car­bonifere Ideea a fost găsită bună şi maşina e acum un lucru, într-un an cred că-i gata construită". „După cum arăţi — a intervenit oaspetele — e vorba de o maşină complicată. Cum de te-ai gîndit la ea?". „Ei, e greu de spus. Tre­buie să ştiţi că la noi mai toţi tuneliştii au venit cu felurite ino­vaţii. Pentru ca viaţa să devină mai bună, trebuie să ne străduim la ridicarea productivităţii muncii, nu ? Altfel cum ar putea creşte salariul nostru ? Congresul al ll­­lea al partidului ne-a arătat lim­pede ce avem de făcut. S-au luat în ultimii ani măsuri de îmbună­tăţire a nivelului de trai. Se vor lua desigur şi alte măsuri. Aceasta depinde de felul cum va munci fiecare dintre noi...“. A doua zi , mă aflam încă la N. HOLBAN (Continuare în pag. 3-a) tapini ai tarii Aspect de la mitingul muncitorilor de la Klement Gottwald In numărul de azi, înaintea celui de­ al Il-lea con­gres al A.S.I.T. — Ing. Vasile Ne­­grescu : Documentarea tehnică a inginerilor și tehnicienilor — o problemă­­importantă (pag. 2-a) Dările de seamă și alegerile or­ganelor sindicale (pag. 2-ai DIN UNIUNEA SOVIETICA — Ivan Boicov: Pe șantierul hidro­centralei de la Bratsc (pag. 3-a) întrebări şi răspunsuri privind Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Con­siliului de Miniştri şi a C.C.S. (pag. 3-a) Să întărim unitatea ţărilor tână­rului socialismului — Declaraţia guvernului U.R.S.S. primită cu viu interes în ţările socialismului. (pag. 3-a) Atacul imperialist împotriva E­­giptului, unanim condamnat (pag. 4-a) Răspund prin noi angajamente măsurilor pentru ridicarea nivelului de trai Pe adresa Comitetului Central al Partidului Muncit­oresc Român, tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej şi a Consiliului de Miniştri, tovarăşului Chivu Stoica, sosesc din toată ţara sute şi sute de telegrame. Aceste telegrame oglindesc puternicul ecou pe care l-a avut Hotărîrea cu privire la măsurile luate pentru ridicarea nivelului de trai al muncitorilor, pensionarilor şi familiilor acestora. Ele redau bucuria oamenilor muncii şi hotărîrea lor de a munci mai departe cu avînt, mergînd pe drumul pe care ne conduce Partidul Muncitoresc Român. • ,,Am luat cunoştinţă cu satisfacţie de Hotărîrea cu privire la îmbu­nătăţirea sistemului de salarizare care contribuie la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din patria noastră“ — spun în telegrama lor adresată C.C. al P.M.R., oamenii muncii din întreprinderea „Drapelul Roşu“ din Oraşul Stalin. Exprimînd sen­imentele care au însufleţit mitin­gul lor, telegrama spune: „Sîntem recunoscători pentru grija părintească a partidului şi guvernului nostru drag şi ne luăm angajamentul de a lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al doilea Congres al P.M.R.“. • Cu îndreptăţită mindrie se adresează tovarăşii de la Rafinăria nr. 2 Ploeşti, Consiliului de Miniştri, spunînd: „La această măreaţă realizare şi-au adus contribuţia şi oamenii muncii din întreprinderea noastră care prin munca lor au reuşit să-şi realizeze planul de producţie în procent de 102,62 la sută pe perioada de la 1 ianuarie pînă în prezent“. • Vorbind despre Hotărîre, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­narii întreprinderii de tîmplărie 207 apreciază astfel importanţa ei . „Ea aduce în primul rînd o creştere imediată a veniturilor multor muncitori dintre noi şi constituie un serios stimulent pentru colectivul nostru de muncă care-şi exprimă angajamentul de a ridica pe o treaptă superioară calitatea produselor şi de a îndeplini planul de producţie pe anul 1956 pînă la data de 15 decembrie“. • La fel răspund în telegrama lor şi oamenii muncii de la fabrica de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin, care s-au angajat în cadrul mitin­gului ţinut ieri, să cinstească ziua de 7 Noiembrie lucrînd în contul zilei de 28 noiembrie 1956, să asigure creşterea cu 20 la sută a productivităţii muncii şi să reducă preţul de cost cu 0,5 la sută faţă de cel planificat. • In telegrama trimisă Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, colectivul uzinelor „Tudor Vladimirescu“-Bucureşti s-a angajat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să mărească productivitatea muncii faţă de plan cu 12 la sută şi să reducă preţul de cost cu 2 la sută. • Hotărîrea oamenilor muncii de a răspunde măsurilor luate în ve­derea îmbunătăţirii nivelului lor de trai se îmbină strîns cu voinţa de a apăra şi dezvolta cuceririle puterii populare din ţara noastră. In felul acesta, se exprimă şi telegrama colectivului unei staţiuni de utilaje de construcţie căi ferate, din raionul Craiova. • Mulţumiri pentru grija ce li se arată, exprimă nu numai muncitorii fabricilor şi uzinelor, dar şi meşteşugarii. Astfel, cooperatorii, tehnicienii şi funcţionarii cooperativei de producţie meşteşugărească „7 Noiembrie“-Bacău spun în telegrama adresată de ei Consiliului de Miniştri : „Mulţumim guvernului pentru grija permanentă ce o are pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Ne luăm angajamentul să muncim mai bine, să dăm produse de bună calitate şi să realizăm planul de producţie pe anul 1956 pînă la 10 decembrie“. Telegrame exprimînd profundul ataşament al oamenilor muncii din ţara noastră faţă de politica partidului şi guvernului, faţă de cauza socia­lismului şi a Păcii, au mai trimis colectivele Fabricii de confecţii şi tri­cotaje din oraşul Botoşani, Fabricii de medicamente nr. 1 din Bucureşti, Depoului de locomotive C.F.R- Timiş-Triaj din Oraşul Stalin şi ale altor numeroase întreprinderi din întreaga țară. Mecanizatori vrednici — Aici în staţiune nu găsiţi pe nimeni, tovarăşe — ne informă paznicul de la S.M.T. Orăştie — sunt pe teren pînă şi funcţionarii. — Bine, bine, dar trebuie să aflăm unde lucrează tractoarele. — Apăi avem 8 în raionul Haţeg, 16 în raionul Fia... Patru tractoare sunt pe aproape la Pricaz, trei la Sin­­tana. Şi paznicul, competent în materie, începu să ne vorbească cu lux de a­­mănunte despre repartizarea tractoa­relor in teren. Am pornit spre cele din apropiere, adică la colectiviştii din Pricaz. De la aceştia am auzit numai cuvinte de laudă la adresa tractoriştilor. Cu toţii sînt băieţi buni— ne-au spus ei — şi Şendrescu şi Vasile Miclea şi Cornel Socaci, dar mai cu seamă Adam Si­­mion al nostru. E fruntaş, noaptea ară, ziua seamănă. Nici nu ştii cind doarme. E drept că are şi ajutor, un elev. Ară cite 6 hectare pe zi, în joc de 2,90 cît e norma Şi ce arătură, poţi pune ceapă un grîu ! Intîmplarea a făcut ca peste cîteva minute să apară pe neaşteptate şi tractoristul Adam. A sosit de pe tarla cu camionul colectiviştilor, pentru nişte piese. Am discutat în general despre în­trecere. Ne-a informat foarte exact. De unde cunoştea a­tît de bine trac­toristul Adam Simion situaţia între­cerii ? Foaia volantă Materialele publicate în foaia vo­lantă le-am citit seara după ce fap­tele mecanizatorilor ne erau deja cu­noscute. Ei ne-au povestit că se află in întrecere in cinstea alegerilor sin­dicale şi a zilei de 7 Noiembrie. C­ă brigăzile fruntaşe sunt: a V-a­ condusă de Ştefan Stoica, a Vlll-a a lui Ni­­colae Cristea şi a Vll-a, condusă de Ioan Pop. Munca fiecărei brigăzi are ceva specific. Brigada lui Pop, de pildă, e vestită pentru faptul că toţi tractoriştii din cadrul ei îşi reali­zează planul, execută lucrări de cali­tate şi sunt cit se poate de discipli­naţi. Exemplul bun, ca de altfel şi cel rău, se răspîndeşte repede. Tot tractoriştii ne-au divulgat secretul a­­cestor „informări” operative. Au nişte organizatori de grupă unul şi unul. Organizatorul de grupă Ioan Udrea de la brigada a VIII-a. Ştefan Stoica de la a V-a şi ceilalţi nu se duc nicio­dată „neînarmaţi" la brigadă. Ajunşi aci ei se interesează de întrecere, de mîncare, de piese de schimb şi de multe altele. Să nu se creadă însă că totul a mers sau merge ca pe roate, că nu mai sunt şi lipsuri sau că nu s.au în-* tîmpiniat greutăţi. înainte de a ploua mecanizatorii au încercat să aplice re-­­ gulile agrotehnice diferenţiate : pe a­­locuri au pus o trupiţă, in alte părţi două. Apoi au efectuat arături super­ficiale la 8—10 cm. lată însă că a dat ploaia care a creat con­diţii favorabile. Fiind vorba de reputaţia staţiunii, mecanizatorii au trecut să are din nou aceste tarlale. In unele locuri colectiviş­tii s-au angajat să are şi ei o bună parte cu atelajele lor. Văzînd însă că tractoriştii avansează repede, i-au lăsat să facă ei lucrările conform contractului încheiat­ Şi lucrările îna­intează într-un ritm rapid, insă nu în dauna calităţii. Despre asta să-i lăsăm să vorbească chiar pe benefi­ciari, pe ţăranii muncitori care sa conving practic de superioritatea inu­crării pămîntului in comun şi cu mij­loace mecanizate. Cuvîntul întovărăşiţilor Tractoriştii mi-au vorbit de o scri-­ soare pe care am citit-o pe înserat la sediul staţiunii. Ea a fost adresată conducerii S.M.T de către membrii întovărăşirii agricole „Zori Noi" din Ziaşti, care în ziua de 13 octombrie s-au întrunit să primească noi mem­bri. In scrisoare se arată, printre al­tele, ce i-a determinat pe noii mem­­bri să intre în întovărăşire tocmai acum în toiul muncilor de toamnă : ,,Pe mine nu a reuşit să mă convingă nimeni cu vorba să intru în întovară­­şire — sunt reproduse cuvintele ţăra­nului muncitor Nicolae Păcurar — cină nu am văzut frumoasa arătură făcută de tractorişti pe tarlalele din Ziaşti“. Mai jos, membrii întovărăşirii roagă conducerea staţiunii să-l evi­denţieze pe tractoristul Iuliu Chinto­­veanu din brigada a VIII-a pentru comportarea sa şi calitatea lucrărilor efectuate şi­ aceasta nu este o excep­ţie. La fel se poate vorbi despre Ga­­vrilă Iovănescu, Adam Simion şi alţii. Tractoriştii staţiunii din Orăştie muncesc zi şi noapte, folosind cu pri­cepere timpul prielnic şi capacitatea de lucru a maşinilor. Asupra calităţii lucrărilor îşi spun cuvîntul colecti­viştii, întovărăşiţii. Din activitatea a­­cestor vrednici mecanizatori reiese că ei nu sînt simpli mînuitori de maşini. Cu fiecare hectar însămînţat ei s-au apropiat de sufletul oamenilor. Cu fiecare brazdă trasă ei reuşesc să-i orienteze spre munca în comun, să-i convingă încotro este calea belşugu­lui. C. ANDRAS corespondent al ziarului „Munca’* pentru regiunea Hunedoara S. M. T. Miroşi poate deveni din nou fruntaş Se înserase cînd am ajuns la casa de cimp a brigăzii a 8-a de la S.M.T. Miroşi. Pontatorul Virgil Popa tocmai arăta oamenilor rezultatele zilei. — Ştiţi care a ieşit primul ? Tot Gheorghe Fiorea. Dar pare-se că Bra­­şoveanu­­ o va lua înainte, deşi este nou în brigada noastră. — S-ar putea să fie aşa, — spuse şeful brigăzii, Ilie Ene — numai de s-o lăsa Fiorea... Şi discuţia continuă pînă tîrziu. In acest timp, pe ogoarele colectiviştilor din Strîmbeni, cele trei KD.P.-uri lucrau neobosite la lumina puternică a reflectoarelor. Schimbul de noapte avea să lucreze pînă in zorii zilei mulţi hantri. Brigăzi harnice ca aceasta mai sunt la S.M.T. Miroşi. Astfel, brigada I-a, condusă de Vasie Şerban, lucrînd la gospodăria agricolă colectivă Mozăceni a realizat 145 hantri. Sau brigada 9-a condusă de Fiorea Cercetaru care se întrece pe ogoarele gospodăriilor agri­cole colective din Burdea, Căldăraru şi Miroşi a efectuat 122 hantri şi al­tele. Aceste brigăzi fruntaşe nu reuşesc să acopere rămînerea în urmă a sta­ţiunii. . Aici persistă lipsuri serioase care pot şi trebuie să fie grabnic eli­minate. In cadrul staţiunii există per­sonal calificat suficient, cite 2-3 trac­torişti pentru fiecare maşină, lucru care dă posibilitate de a se organiza la fiecare brigadă schimbul doi. Moti­varea conducerii cum că schimbul doi poate da rezultate numai acolo unde există suprafeţe mari, este complet greşită, deoarece deplasarea în gol ar fi compensată de numărul de hantri ce se pot ara într-o noapte. O altă cauză care face ca S.M.T. Miroşi să rămînă în urmă este lipsa de control şi îndrumare a brigăzilor de tractoare. Aşa se explică de ce bri­gada 7-a, care lucrează in comuna Bă­lăci, nu a executat de la ieşirea în cîmp decît 38 hantri Tractoristul Au­rică Grigorescu, de pildă, nu a arat decit 4 hantri. Dacă ar fi fost mai des controlaţi, astfel de lucruri nu s-ar fi petrecut. Nici organele sfatului popular nu au dat sprijinul necesar brigăzilor de tractoare. Este semnificativ cazul bri­găzii a 4-a din comuna Tecuci care­ a trebuit să piardă multe zile de lucru pînă ce sfătul popular a stabilit peri­metrul celor două întovărăşiri. S.M.T. are toate posibilităţile să devină din nou fruntaş, aşa cum a fost şi in cam­pania de vară. D. BURCEA corespondentul ziarului „Munca" pentru regiunea Piteşti Noi perspective pentru învăţătură, muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri De curînd a apărut Hotărîrea Con­siliului de Miniştri nr. 1434 cu privire la completarea şi republicarea Hotă­­rîrii 91/1955 a C.C. al P­AT R. şi a Con­siliului de Miniştri al R.P.R. privitoare la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şco­lilor tehnice de maiştri. Hotărîrea cuprinde importante pre­vederi menite să creeze muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri mari posi­bilităţi pentru a continua studiile in institute tehnice de învăţămint supe­rior. In urma unor cursuri speciale de pregătire, organizate de Ministerul Invăţămîntului, pe baza propunerilor ministerelor interesate, absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, maiştrii din întreprinderile productive cu o înaltă pregătire tehnică şi practică îndelun­gată de conducere în producţie, vor trece un examen de diferenţă, faţă de şcoala medie la principalele obiecte de învăţămint, după care se vor putea prezenta la examenele de admitere în învăţămintul superior. In Hotărîre se arată că studenţii proveniţi din aceste categorii, pe baza recomandărilor făcute de întreprindere, vor primi din partea întreprinderilor care i-au recomandat burse pe toata, durata studiilor. Pe baza prevederilor Hotărîrii, Mi­nisterul Invăţămîntului, în colaborare cu ministerele de resort, va elabo­ra un regulament în vederea traduce­rii în viaţă a sarcinilor cuprinse in această Hotărîre, astfel ca cel mai tîrziu de la 1 ianuarie 1957 să înceapă cursurile pregătitoare pentru trecerea examenului de diferenţă faţă de şcoala medie. Cheltuielile pentru rechizitele necesare în perioada cursurilor de pre­gătire, precum şi pentru plata cadrelor didactice care vor preda la aceste cursuri, vor fi suportate de întreprin­derile respective. Reglementarea călătoriilor în Interes personal ale angajaţilor Ministerului Căilor Ferate, ale pens­onarilor foşti angajaţi ai Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie La propunerea ministrului Căilor Ferate, Consiliul de Miniştri a dat o Hotărîre prin care se stabileşte dreptul de călătorie gratuită în interes perso­nal al angajaţilor permanenţi ai Mi­nisterului Căilor Ferate, al pensiona­rilor care au fost angajaţi permanenţi ai Ministerului Căilor Ferate şi al membrilor de familie ai acestora, după cum urmează : — douăsprezece călătorii dus şi în­tors anual, pentru angajaţi ; — şase călătorii dus şi întors anual, pentru pensionari şi membrii de fami­lie ai angajaţilor şi pensionarilor. Prin membrii de familie ai angaja­ţilor şi pensionarilor se înţeleg soţia şi copiii minori. Călătoriile in interes personal se fac pe bază de permise individuale, vala­bile in tot cursul anului. Ministerul Căilor Ferate, cu avizul Comitetului Central al Sindicatelor muncitorilor C.F.R. și P.T.T., va da instrucțiuni de aplicare a acestei Ho­tărîri. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 445/956 privind reglementarea că­lătoriilor în interes personal ale anga­­jaților și pensionarilor Ministerului Căilor Ferate și ale membrilor lor de faunii? p? C­P­R. Se abrogă.

Next