Munca, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 2832-2857)
1956-12-01 / nr. 2832
Pag. 4 CAIRO 30 (Agerpres). — TASS : Presa egipteană a dat publicităţii interviul pe care la 28 noiembrie Aii Sabri, şeful cancelariei preşedintelui, l-a acordat unui grup de ziarişti egipteni. . Aii Sabri a subliniat că Egiptul cere retragerea neîntîrziată şi necondiţionată a trupelor intervenţioniştilor şi nu va îngădui prezenţa forţelor agresive pe teritoriul său La întrebarea dacă în prezent este exclus pericolul reluării operaţiunilor militare Sabri a răspuns negativ, arătînd că acest pericol va persista at timp cit trupele agresorilor se vor afla pe teritoriul Egiptului. El a subliniat că Egiptul a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să stabilească un termen pentru evacuarea trupelor străine de pe teritoriul său. Referindu-se la problema curăţirii Canalului de Suez Ali Sabri a spus : ,,Administraţia egipteană a Canalului de Suez va întreprinde curăţirea canalului, totuşi ea vrea să, primească ajutor tehnic din partea O.N.U. pentru ca guvernul să nu suporte povara cheltuielilor financiare ce decurg din executarea acestor operaţiuni. Totuşi, aceasta nu dă O.N.U. nici un drept la administrarea Canalului de Suez“. Referindu-se la declaraţia delegatului american la O.N.U., Lodge, că operaţiunile pentru curăţirea canalului pot începe în acelaşi timpp cu retragerea trupelor inamice, Aii Sabri a spus: ,,Această declaraţie exprimă numai punctul de vedere al d-lui Cabot Lodge, delegatul Statelor Unite. Poziţia Egiptului este clară. După cum a declarat ministrul Afacerilor Externe al Egiptului, Mahmud Fawzi, Egiptul nu va permite curăţirea canalului atît timp cit continuă agresiunea împotriva teritoriului egiptean. Operaţiunile de curăţire a canalului pot fi începute imediat după retragerea trupelor inamice". După cum a spus Aii Sabri, din rezoluţiile adoptate de Adunarea Generală a O.N.U. reiese cit se poate de limpede că retragerea forţelor agresoare nu este legată de curăţirea canalului. Trupele agresorilor trebuie să fie retrase neîntîrziat şi necondiţionat. Răspunzînd la o întrebare Aii Sabri a spus că forţele extraordinare ale O.N.U. se află în Egipt cu consimţămîntul guvernului egiptean şi staţionarea lor în viitor în această ţară depinde de acest consimţămînt. Forţele extraordinare ale O.N.U., a continuat Sabri, au, sosit în Egipt pentru îndeplinirea unei anumite sarcini şi dacă ele nu vor reuşi s-o îndeplinească guvernul egiptean va fi silit să ceară retragerea lor. Aii Sabri a arătat că agresiunea împotriva Egiptului a avut o influenţă negativă asupra situaţiei economice a Egiptului precum şi a ţărilor arabe şi a unor ţări asiatice. Totuşi întreruperea navigaţiei pe Canalul de Suez a prejudiciat în primul rînd ţările care au săvîrşit agresiunea. Răspunzînd la întrebarea dacă Egiptul va cere compensaţii statelor care au săvîrşit agresiunea împotriva lui. Aii Sabri a spus: „Vom cere compensaţii, ceea ce a şi fost anunţat de ministrul nostru al Afacerilor Externe“. El a subliniat de asemenea ca Egiptul va cere Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri pentru a trage la răspundere pe cei vinovaţi de agresiune. Referindu-se la problema voluntarilor care şi-au exprimat hotărîrea să vină în ajutorul poporului egiptean, Mi Sabri a spus: Egiptul nu a renunţat la voluntari, dar a aminat sosirea lor în Egipt, deoarece problema agresiunii Angliei, Franţei şi Israelului este în prezent examinată de Adunarea Generală a O.N.U. Problema participării voluntarilor depinde de poziţia O.N.U. După cum anunţă agenţia MEN, cîţiva redactori ai ziarelor care au participat la conferinţa de presă au atras lui Aii Sabri atenţia asupra afirmaţiilor propagandei engleze potrivit cărora Egiptul ar avea o alianţă militară cu U.R.S.S. şi că ofiţeri ruşi s-ar fi aflat printre trupele egiptene în timpul operaţiunilor din peninsula Sinai. Aii Sabri a caracterizat ca absurdităţi afirmaţiile privind participarea ofiţerilor sovietici la operaţiunile trupelor egiptene. „Nu admitem prezenţa străinilor în forţele noastre armate“ — a spus el, trupele agresoare să fie retrase imediat şi necondiţionat . Interviul acordat de şeful cancelariei preşedintelui Nasser unui grup de ziarişti egipteni Tratative anglo- franceze în problema Egiptului LONDRA 30 (Agerpres). — Vineri după amiază au început la Londra tratativele dintre guvernele Angliei şi Franţei în problema Egiptului. La tratative participă din partea Angliei, Butler, care asigură în prezent interimatul preşedinţiei guvernului britanic, ministrul de Externe, Selwyn Lloyd, şi H. MacMillan, ministrul Finanţelor, iar din partea Franţei — Pineau, ministrul de Externe, Louis Joxe, secretar general al Ministerului de Externe francez, şi Jean Chauvel, ambasadorul francez la Londra. Potrivit agenţiilor de presă, tratativele dintre reprezentanţii Angliei şi Franţei au drept scop stabilirea unei politici comune în legătură cu cererea Adunării Generale a O.N.U. privind retragerea trupelor anglo-franceze de pe teritoriul egiptean. In legătură cu aceasta, la Londra se subliniază „poziţia dificilă“ pe care cele două puteri occidentale o au în Orientul Mijlociu, ca urmare a intervenţiei lor în Egipt“ (corespondentul din Londra al agenţiei United Press). Declaraţia ministrului de Externe al Siriei DAMASC 30 (Agerpres). La 30 noiembrie, Salah Bitar, ministrul de Externe al Siriei, a convocat o conferinţă de presă cu ziariştii din Damasc. El a declarat că „există posibilitatea unui atac anglo-franco-israelian împotriva Siriei“. Ministrul sirian a declarat de asemenea că la frontierele Siriei cu Turcia şi Irakul se semnalează masive concentrări de trupe precum şi ample mişcări de trupe israeliene de-a lungul liniei de armistiţiu dintre Israel şi Siria. Dezminţind născocirile că Siria ar fi transformată într-o bază militară sovietică, Bitar a spus că această calomnie urmăreşte să justifice acţiunile ţărilor agresive care nu vor să respecte hotărîrile O.N.U. cu privire la retragerea trupelor lor de pe teritoriul Egiptului. Ţările agresive au nevoie de această campanie de calomnii, a declarat Bitar, deoarece complotul împotriva Siriei, organizat cu participarea puterilor occidentale şi a primului ministru al Irakului, Nuri Said, a fost descoperit. Prin organizarea unui putch armat, Nuri Said şi cei care SI patronează au căutat să dea o lovitură armatei siriene şi să schimbe regimul existent în ţară, în interesul imperialiştilor. Ministrul de Externe sirian a adăugat că în cazul unei agresiuni împotriva Siriei, guvernul „va cere ajutor politic şi militar din partea tuturor ţărilor“. Poporul sirian, armata şi guvernul Siriei, a spus în încheierea declaraţiei sale Sala’’ Bitar, sunt gata să respingă orice agresiune. Selwyn Lloyd recunoaşte oficial că Anglia şi Franţa caută să tergiverseze retragerea trupelor lor din Egipt LONDRA 30 (Agerpres). — Luînd cuvîntul în după amiaza de 29 noiembrie în cadrul dezbaterilor din Camera Comunelor cu privire la criza din Orientul Mijlociu, ministrul de Externe britanic Selwyn Lloyd a făcut o expunere cu privire la poziţia guvernului englez in problema retragerii trupelor britanice şi franceze din Egipt cerută de către O.N.U. Corespondentul agenţiei Reuter relatează că Lloyd a refuzat să formuleze vreun angajament al guvernului britanic de a- şi retrage neinteziat trupele din Egipt, „atît timp cit vor dura noile consultări anglo-franceze“ şi „înainte de a se examina alte probleme, cum ar fi viitorul Canalului de Suez“. Lloyd a căutat să justifice această poziţie declarînd că guvernele de la Londra şi Paris se gîndesc la o „retragere eşalonată“ şi că ele stabilesc o „corelaţie“ între retragerea trupelor lor din Egipt şi „consolidarea“ forţelor de poliţie O.N.U. precum şi cu deblocarea Canalului de Suez. Comentînd această „declaraţie provizorie“ a lui Selwyn Lloyd, corespondentul din Londra al agenţiei United Press — citat şi de unele ziare britanice — subliniază că ea „este prima declaraţie care afirmă că Anglia şi Franţa intenţionează să menţină în Egipt cel puţin o parte din trupele lor pînă ce se vor realiza progrese în operaţiile de curăţire a Canalului...“ (operaţii care, după cum se ştie, urmează să dureze cîteva luni). Declaraţia lui Lloyd a fost primită cu nemulţumire în Camera Comunelor şi de către ziarele britanice In Italia şi Israel cresc dificultăţile în aprovizionarea cu petrol ROMA 30 (Agerpres). După cum relatează ziarul „Unita“, consecinţele agresiunii anglo-franceze împotriva Egiptului se răsfrîng pe zi ce trece tot mai simţitor asupra economiei italiene. Ziarul arată că creşterea preţului benzinei şi cărbunelui (acum cîteva zile guvernul a hotărît să sporească cu 1.500 de lire preţul unei tone de cărbune importat din S.U.A.) provoacă o scumpire generală a costului vieţii. Se proiectează majorarea tarifelor pentru energia electrică (termenul actualelor tarife expiră la 30 noiembrie). TEL AVIV 30 (Agerpres). — France Presse anunţă că din cauza lipsei de benzină, autorităţile israeliene au dispus ca începînd de la 2 decembrie autovehiculele să circule doar 6 zile pe săptămînă. De asemenea, a fost interzisă circulaţia automobilelor particulare de la un oraș la altul. In Orientul arab situaţia continuă să ramină încornata. în ultimele zile a fost demascat complotul imperialist care ţinteşte sa sugrume Siria. Procedeul se aseamănă izbitor cu cel folosit ca pretext pentru invadarea Egiptului. Atunci, rolul de detonator al agresiunii i-a fost rezervat Israelului. Acum, o misiune identică a primit actualul guvern din Irak, susţinut de alte guverne ale ţărilor ce fac parte din pactul de la Bagdad. Israelul îşi are de asemenea partea sa in această acţiune agresivă. Pentru crearea pretextului guvernul de la Bagdad a expediat in Siria, pe căi ocolite, cantităţi masive de arme. Se urmărea provocarea unor vaste tulburări în Siria şi arestarea conducătorilor de la Damasc. In această situaţie, Irakul trebuia să trimită trupe în Siria, invocînd „necesitatea asigurării securităţii“ şi „apărarea" intereselor sale petrolifere în această ţară. Concomitent, trebuia să intervinăşi Israelul, de acum versat în a da lovituri tîlhăreşti ţărilor vecine. In cazul cînd complotul ar fi reuşit, prinţul moştenitor al Irakului, Abdul Illah, urma să fie numit vice-rege al Siriei. Israelul primea regiunea Gaza, întregul Ierusalim şi autorizaţia de a înfăptui proiectul de abatere a albiei fluviului Iordan. Trebuie subliniat că în acelaşi timp cu invadarea Siriei urma să fie ştearsă de pe harta şi Iordania. Autorităţile de la Damasc au descoperit însă depozitele de arme şi au arestat pe complotişti, demascind in faţa întregii lumi complicitatea guvernelor Irakului şi Israelului la noua provocare contra păcii în Orientul Apropiat Şi Mijlociu. Actualmente, noi ştir vin să arate că planul de invadare a Siriei nu a fost abandonat. Salah Bitar, ministru de Externe sirian, a dat publicităţii informaţii cu privire la concentrările de trupe irakiene, turce şi israeliene de-a lungul frontierelor Siriei. Secretarul general al Ligii Arabe, Abdel Khaiak Hessuran, a atras atenta asupra faptului că Siria ar putea deveni imediat obiectul unei agresiuni. Este evident că eşuarea aventurii contra Egiptului şi vastele ei consecinţe economice şi politice, înfurie cercurile agresive de la Londra şi Paris. Nu miră pe nimeni că imperialiştii nu se împacă cu starea de lucruri din Orientul arab, zonă în care popoarele sînt hotărîte să-și apere pînă la capăt independența și suveranitatea. Este de asemenea limpede că atacul contra Egiptului era numai una din verigile complotului imperialist împotriva popoarelor arabe. Acum, acest lucru nu mai este de domeniul planurilor secrete. Chiar în parlamentul britanic răsună voci care cer pe faţă să se revină la epoca brutalităţilor şi samavolniciilor colonialiste. Agenţia „France Presse“ scrie că un grup de deputaţi conservatori cer ca forţele britanice şi franceze să fie „regrupate imediat în Cipru şi Malta pentru formarea unei noi forte de intervenţie in cazul unei crize grave în Levant". Dar firele planului de invadare a Siriei şi Iordaniei ajung şi la Washington. Este ştiut, de altfel, că Statele Unite nu sînt străine de ţelurile agresive ale pactului de la Bagdad. Deşi nu participă oficial la această alianţă războinică, S.U.A. activează în cîteva din comitetele pactului şi, prin acordurile bilaterale cu Irakul, Iranul, Turcia şi Pakistanul aprovizionează masiv cu arme aceste ţări. In ultima vreme însă, odată cu definitivarea planurilor de invadare a Siriei şi Iordaniei, se pare că S.U.A. vor adera oficial la pactul de la Bagdad. Pînă atunci, au anunţat — într-o declaraţie recentă a Departamentului de Stat — „că se declară gata să sprijine sforţările colective ale acestor naţiuni“ (ţările membre ale pactului de la bagdad—n.r.). Apare astfel limpede că nu fără motiv a publicat Departamentul de Stat al S.U.A. această declaraţie care, în loc să condamne noile încercări de aflare la război în Orientul Apropiat şi Mijlociu, încurajează de fapt agresiunea şi pe agresori. Este, de altfel, concludent că tocmai în această perioadă nave militare americane din flota Atlanticului, avînd la bord comandanţi de vază ai marinei S.U.A., au fost trimise la Messina (Sicilia). Mai mult, actualmente, au loc manevre ale flotei americane în Mediterană. „In ţările arabe — scrie ziarul italian „II Paese" — cresc temerile că anglo-francezii, sprijiniţi eventual de americani, vor împinge una din ţările membre ale pactului de la Bagdad să atace guvernul din Damasc pentru a da astfel un caracter „legitim“ unei intervenţii directe“. Un fapt şi mai concludent care demască legăturile S.U.A. cu planurile agresive contra Siriei și Iordaniei este acela că, în momentul cind la Damasc a fost descoperit complotul, primul gest al guvernului irakian al lui Nuri Said a fost să ceară arme Statelor Unite. în fața acestor fapte care atestă că pacea în Orientul arab este grav ameninţată, devine limpede rostul campaniei de propagandă antisiriană dusă de oficialităţile de la Tel-Aviv, Paris, Washington, Londra şi Bagdad. Devine limpede că basmul cu privire la voluntarii şi armamentul sovietic din Siria, scornit de cercurile imperialiste, nu este decit o încercare de a justifica agresiunea. Ca şi în cazul invadării Egiptului, propaganda antisiriană şi răsuflata gogoriţă a „pericolului sovietic“ sunt preludiul unei noi samavolnicii imperialiste în Orientul arab. „Poveştile inventate de turci — scrie Anwar Sadat, cunoscut om politic egiptean — cu privire la intrarea de arme şi voluntari sovietici în Siria reprezintă doar un pretext pentru un atac“. Un pretext care, ca şi în cazul Egiptului, îi deserveşte chiar pe autori. Opinia publică mondială, cunoscînd metodele sîngeroase aie colonialiștilor, înfierează noile manevre ale acestora, condamnă încercările de reeditare a politicii „divide et impera“ („dezbină și domină“), politică de muit eşuată. In zadar caută propaganda imperialistă să creeze impresia unei lumi arabe frămîntate de disensiuni. Acest lucru este un fals. Pentru a nărui această scornire, este suficient de amintit doar un singur exemplu: uriaşa mişcare de solidaritate a tuturor popoarelor arabe cu Egiptul, victima agresiunii imperialiste. Este un fapt verificat că şi în ţările pactului de la Bagdad — împotriva voinţei unor cercuri diriguitoare — a luat naştere o puternică mişcare de solidaritate cu Egiptul. Această mişcare a demonstrat că popoarele arabe sunt strinsimite, că ele năzuiesc spre aceleaşi feluri de libertate şi independenţă. Acum, cind se conturează intenţiile agresive contra Siriei şi Iordaniei, în ţările pactului de la Bagdad se manifestă de asemenea o puternică opoziţie faţă de această nouă manevră războinică. Chiar în Irak, pionul principal al noilor planuri aventuriste ale imperialiştilor, au loc mari manifestaţii împotriva guvernului Nuri Said. Presa a anunţat că in oraşele Bagdad, Nedşef, Amar şi Ed Divania, demonstraţiile populare au fost înăbuşite sîngeros, seldîndu-se cu sute de morţi şi răniţi. Totuşi, demonstraţiile continuă, iar fruntaşi ai vieţii politice din Bagdad cer demisia guvernului Nuri Said şi ieşirea Irakului din pactul de la Bagdad. Toate aceste fapte arată în mod evident că guvernul Nuri Said nu este un guvern popular, că el nu exprimă interesele naţiunii irakiene. Toate aceste fapte infirmă propaganda imperialistă cu privire la „lumea arabă sfişiată de contradicţii“. împotriva voinței populare, guvernul lui Nuri Said, simbriaş imperialismului, joacă aşa cum cînta Londra, Parisul, Washingtonul. Şi nu e de mirare. In Irak stăpînesc doar 4 grupuri petrolifere străine : „Societatea petroliferă franceză“, „British Petroleum“, „Royal Dutch Shell“, precum şi un grup de societăţi petrolifere americane. Ele îşi împart cîte 23,75 la sută din beneficii. în schimb, poporul irakian, din bogăţiile căruia se înfruptă imperialiştii, suferă de mari lipsuri. Intr-adevăr, în Irak, de unde se extrag anual 40 milioane tone petrol, unde guvernului i-a revenit numai în 1955 suma uriaşă de 72 milioane lire sterline, 90 la sută din populaţie suferă de tuberculoză, iar 80 la sută trăieşte în colibe de lut şi nu posedă nici un fel de mobilă. Este de asemenea grăitor asupra stărilor de lucruri din Irak faptul că 88 ra sidă din ţărani nu posedă nici a zecea parte din suprafaţa totală a pămintului. Rolul provocator şi antipopular al guvernului Nuri Said în complotul imperialist împotriva Siriei şi Iordaniei nu poate fi ascuns. Tot aşa cum nu pot fi tăgăduite planurile colonialiste ale Angliei, Franţei şi Statelor Unite în Orientul arab. Opinia publică mondială se ridică cu hotărîre împotriva subminării păcii in această regiune a lumii. Pretutindeni, opinia publică îşi manifestă solidaritatea cu popoarele arabe şi cere O.N.U. să intervină la timp pentru a preveni agravarea inflaţiei în Orientul Apropiat şi Mijlociu, pentru a stăvili atacul pregătit de colonialişti împotriva Siriei şi Iordaniei, împotriva păcii şi securităţii generale. P. TATARU Noi ameninţări imperialiste asupra Orientului arab MUNKA Pentru întărirea continuă a prieteniei dintre China și India - Cuvîntarea rostită de Ciu En-lai în parlamentul indian — PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite cuvîntarea rostită la 29 noiembrie în parlamentul indian de Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze. In această cuvîntare, el a spus printre altele : Sper că cea de a doua vizită a mea în India va contribui la întărirea continuă a prieteniei dintre China şi India, care ne este atît de scumpă şi la eforturile noastre comune în numele păcii. Cînd vorbim despre prietenia dintre India şi China, ne amintim totdeauna cu un sentiment de bucurie de relaţiile noastre care datează din vremuri istorice îndepărtate. Guvernul şi poporul chinez nu vor uita niciodată sprijinul consecvent şi hotărît pe care guvernul indian şi poporul indian îl acordă luptei noastre pentru unificarea întregii noastre patrii, pentru repunerea Chinei în drepturile ei legitime în O.N.U. Pe de altă parte, guvernul indian şi poporul indian pot fi de asemenea încredinţaţi că în lupta pentru apărarea suveranităţii şi a integrităţii lor teritoriale, precum şi pentru apărarea păcii în întreaga lume, se vor bucura întotdeauna de sprijinul deplin al guvernului şi poporului chinez. Nu numai popoarele chinez şi indian, ci şi toate popoarele de 1.600.000.000 ale Asiei şi Africii vor de asemenea pacea. Conferinţa de la Bandung a reflectat în mod clar această dorinţă generală. Dar datorită faptului că nu au fost înlăturate cauzele izbucnirii războiului, datorită faptului că au mai existat forţe ale agresiunii, cu o lună în urmă a izbucnit agresiunea armată împotriva Egiptului, demascind in întregime chipul bestial al colonialiştilor, care nu se dau în lături de la nimic pentru a dezlănţui un război singeros în scopul apărării intereselor lor colonialiste. In prezent nu se poate considera în nici un caz că în Egipt pacea a fost restabilită. Trupele intervenţioniştilor se află pînă in prezent pe teritoriul Egiptului şi suveranitatea acestei ţări continua să fie încălcată. China este gata ca împreună cu India să depună eforturi pentru a obţine retragerea totală a trupelor intervenţioniştilor din Egipt, instaurarea uneipăci adevărate în Egipt Unitatea populaţiei celor două ţări ale noastre de aproape un miliard de oameni va fi o gigantică forţă morală şi materială pentru stabilizarea situaţiei în Asia şi Africa. Sîntem convinşi că luînd drept punct de plecare comun cele cinci principii şi spiritul Bandungului, vom putea rezolva problemele existente între ţările noastre, vom putea întări prietenia şi solidaritatea dintre ţările noastre şi vom putea depune eforturi mai mari pentru cauza păcii în Asia şi în întreaga lume. Astfel, vomputea consolida pacea în regiunea în care sunt situate cele două ţări ale noastre şi vom putea deveni un exemplu de coexistenţă paşnică şi colaborare prietenească şi prin aceasta vom putea întări pacea generală. Ştim bine că această poziţie este comună pentru prietenii noştri indieni şi pentru noi. Sper că colaborarea noastră în opera de apărare a păcii se va întări și ipe viitor. Ajutor? Nu!... Ajutoor!!! Datorită crizei de petrol, consecinţă a agresiunii împotriva Egiptului, Anglia şi Franţa sunt la discreţia monopolurilor petrolifere americane. ..Standard Oi of California“ a şi anunţat o simţitoare majorare a preţurilor. (ZIARELE) (Desen de RADU DRAGAN) Sîmbătă 1 decembrie 1956 — nr. 2832 Un articol din ziarul „Trybuna Ludu“ VARȘOVIA 30 (Agerpres). — In numărul său din 28 noiembrie, ziarul „Trybuna Ludu“, organul C. C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a publicat un articol de fond intitulat „Ce scopuri urmărește această demagogie?“. In articol se spune că încă în octombrie, pe suprafaţa marelui val de însănătoşire se observa spuma demagogiei, încă pe atunci s au găsit oameni care s-au luat la întrecere care va scuipa mai departe. Totuşi, unii conştient, alţii inconştient, au acţionat în mod obiectiv împotriva Poloniei, împotriva forţelor care luptă pentru suveranitate, pentru viitorul Poloniei populare. Acest lucru trebuie amintit, se spune un articol, deoarece noroiul demagogiei continuă să plutească pe suprafaţa vieţii sociale, semănînd confuzie şi tinînd în mod obiectiv, independent de voinţa şi conştiinţa chiar şi a acelora care scuipă mai departe decit toţi ceilalţi, la crearea unei situaţii nedorite nu numai pentru cauza socialismului ci şi în general pentru cauza ţării. Dar să spunem lucrurilor pe nume: în unele cercuri este la modă vînătoarea de „stalinişti“. In realitate, este vorba despre o vînătoare de comunişti, dintre care mulţi şi-au închinat întreaga viaţă luptei pentru cauza clasei muncitoare făcnd greşeli împreună cu întregul partid şi îndreptînd împreună cu el greşelile. Aceasta nu este o chestiune lipsită de importanţă, aşa cum nu a fost lipsită de importanţă nici în zilele din octombrie şi trebuie privită cu mai multă atenţie. De unde vine acest suflu ? Trebuie declarat că o trăsătură caracteristică a situaţiei noastre este aceea că întreaga opinie publică matură a adoptat o poziţie identică, indiferent de deosebirea de concepţii, şi anume că în interesul independenţei, şi bunăstării Poloniei este ca în ţară să domnească înţelegerea şi ordinea, să nu existe nici un fel de represalii, să nu se facă razii împotriva oamenilor, miliţia să fie miliţie, justiţia-justiţie, directorul-director, pentru ca procesul de democratizare a ţării să se facă sub conducerea partidului în mod metodic, organizat, fără elemente de anarhie. Trebuie declarat în continuare, scrie „Trybuna Ludu“, că întreaga opinie publică matură îşi dă seama că acest proces nu se poate desfăşura decît sub îndrumarea actualei conduceri a Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Vîntul demagogiei suflă din trei părţi, deşi, în mod obiectiv, într-o singură direcţie. Din partea elementelor scandaloase iresponsabile şi a reacţiunii politice. Urmează apoi demagogii stihiei, demagogi care nu-și dau seama de nimic, nici măcar de faptul că se joacă cu focul, demagogi cărora lee pare că partidul va permite ca împreună cu stihia să fie înmormîntat socialismul. Dar vîntul suflă nu numai de acolo, nu numai din partea celor de dreapta și din partea stihiei. Au apărut de asemenea râspînditorii ingenioşi ai diferitelor declaraţii anterioare ale activiştilor de partid, pentru ,,a dovedi“ că ei nu au gîndit întotdeauna aşa cum gîndesc acum. Este o demagogie obişnuită, ieftină, întreprinsă nu de stihia sau cei de dreapta, ci de acele cercuri care au fost denumite în istoria revoluţiei noastre cercuri ale conservatorilor de partid. De aceea sarcina zilei, sarcina momentului este in mod incontestabil să ne opunem demagogiei, să apărăm osatura unică a partidului, să menţinem înţelegere şi ordine, să apărăm ţara şi suveranitatea ei. Cu toţii ne pronunţăm pentru ca de la conducerea vieţii politice, de stat şi economice, să fie înlăturaţi oamenii lipsiţi de idei, carieriştii, trîntorii, oamenii pătaţi. Totodată, partidul va apăra din răsputeri demnitatea şi onoarea oamenilor căliţi din punct de vedere ideologic care, împreună cu partidul, au greşit şi tot împreună cu partidul îşi îndreaptă greşelile. Partidul nostru dispune în rîndurile sale de un fond de aur de oameni Aceste cadre, scrie în încheiere „Trybuna Ludu", reprezintă nu numai forţa partidului nostru, ci şi forţa creatoare a poporului. Un atac împotriva acestor cadre înseamnă un atac împotriva partidului nostru. Partidul va opri valul demagogiei ! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti Piata Scinteîi - Tel. 7.60 10: 7.60.20: 7.60 10. Sectia Scrisori: Tel 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scîntei .I. V. Stalin“. O Polonie libera şi suverană poate fi numai Polonia socialistă — Cuvîntarea lui W. Gomulka — VARŞOVIA 30 (Agerpres). — După cum transmite agenţia P.A.P., la 29 noiembrie a avut loc la Varşovia conferinţa pe întreaga Polonie consacrată alegerilor în Seimul R- P. Polone Conferinţa a fost convocată de Comitetul pe întreaga Polonie al Frontului Naţional şi de Comisia centrală consultativă a partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti creată în legătură cu alegerile în Seim. După aprobarea ordinei de zi a luat cuvîntul W. Gomulka, prim secretar al Comitetului Central al P.M.U.P., care a făcut o caracterizare a situaţiei internaţionale şi interne a ţării şi a vorbit despre sarcina la P.M.U.P. la apropiatele alegeri în Seim. Referindu-se la relaţiile polono-sovietice, W. Gomulka a subliniat uriaşa însemnătate a recentelor tratative de la Moscova, în cadrul carora au fost reglementate toate problemele care intereseaza cele două părti şi au fost puse bazele întăririi continue a relaţiilor frăţeşti, a prieteniei şi colaborării între Polonia şi Uniunea Sovietică. In continuare, W. Gomulka s-a referit la evenimentele din Ungaria. Cea mai mare zarvă în jurul evenimentelor din Ungaria, a spus el, o fac cercurile care îşi întemeiază politica pe intervenţia externă. Aceste cercuri au agiţat poporul ungar şi ele poartă o mare răspundere pentru sîngele vărsat în Ungaria. W. Gomulka a spus în continuare că poporul polonez va întări necontenit alianţa şi prietenia cu R. P. Chineză, R. Cehoslovacă, R. D. Germană şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Referindu-se la problemele vieţii interne,V. Gomulka a caracterizat sarcinile dezvoltării continue a democraţiei socialiste şi întăririi situaţiei economice în ţară. El a subliniat că greşelile comise în politica partidului nu pot umbri realizările uriaşe. In ciuda greşelilor comise în politica economică, perspectivele dezvoltării economice a Poloniei sînt bune. O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă. Această Polonie poate creşte, poate să-şi sporească puterea, să asigure poporului munca, să ridice bunăstarea. Masele de oameni ai muncii din ţara noastră nu vor admite niciodată o altă Polonie. Referindu-se la forţele retrograde poloneze, W. Gomulka a declarat în aprobarea generală a celor prezenţi că trebuie dusă o luptă neclintită împotriva elementelor provocatoare şi huliganice. Vorbitorul a subliniat ca unde grupuri lansează atacuri şi împotriva conducătorilor partidului care se dovediseră în trecut de bună credinţă şi care acum sprijină pe deplin şi aplică in practică programul trasat de cea de a 8-a plenară. Cei prezenţi la conferinţă au întîmpinat cu aplauze hotărîte afirmaţia lui Gomulka că nu se va permite calomnierea oamenilor costiţi şi devotaţi in prezent, a arătat în continuare voroborul, sarcina noastră cea mai urgentă este sporirea neîntreruptă a producţiei industrial şi agricole. W. Gomulka a spus apoi: Cuvintele mele trebuie considerate ca un discurs electoral al unui candidat al partidului nostru. Postulatele electorale ale P.M.U.P. sunt cuprinse în declaraţia comună a Frontului naţional unit. Partidul nostru — a arătat Gomulka—candidează în alegeri împreună cu alte partide politice şi organizaţii sociale, prezentînd o listă electorală comună, fapt care, potrivit părerilor duşmanului socialismului înseamnă lipsă de democraţie. Respingînd această afirmaţie. Gomulka a descris situaţia din perioada antebelică, cînd existau 27 de liste electorale, cînd activitatea partidului comunist era împiedicată şi cînd erau folosite bite sau chiar arme împotriva muncitorilor care luptau pentru drepturile lor juste. Această „democraţie ideală“ a slăbit Polonia antebelică. W. Gomulka a subliniat că candidaţii pentru alegerile de deputaţi în Seim trebuie să fie oameni care se bucură de încrederea maselor de oameni ai muncii, oameni capabili să realizeze programul construcției socialiste în Polonia populară. Situaţia din Ungaria BUDAPESTA 30 (Agerpres). Tot mai multe întreprinderi din întreaga ţară încep să livreze produse. In fabrici şi uzine lucrează acum 70- 90 la sută din muncitori şi funcţionari. Nu s-au prezentat la muncă numai acei care locuiesc în afara oraşului sau in cartiere lipsite deocamdată de mijloace de transport. La combinatul metalurgic „Csepel“ centrul industriei ungare, se munceşte intens. La 29 noiembrie au venit să lucreze la furnale 9500 de muncitori; la fabrica de maşini 8800; la fabrica de biciclete 2000; la fabrica de motociclete s-au prezentat toţi muncitorii. La fabrica de maşini „Ganz“ au fost reparate pînă acum numeroase vagoane de tramvai avariate. Aprovizionarea Budapestei se îmbunătăţeşte zi de zi. A început refacerea marilor magazine avariate în timpul luptelor. ★ BUDAPESTA 30. (Agerpres). — Prezidiul Republicii Populare Ungare a dat un decret cu privire la persoanele care au părăsit Ungaria după 23 octombrie 1956. Decretul precizează că nu vor fi pedepsite persoanele care au trecut graniţa între 23 octombrie 1956 şi data apariţiei prezentului decret dacă se înapoiază în ţară pînă la 31 decembrie 1956 inclusiv. ■k BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a remis misiunii diplomatice a Austriei în Ungaria o notă în care se spune printre altele : Tot mai mulţi părinţi cer Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Ungare să ajute la înapoierea cît mai grabnică în patrie a minorilor care au plecat sau au fost duşi cu forţa pe teritoriul Republicii Austria. Ministerul Afacerilor Externe roagă misiunea austriacă să acorde un ajutor activ la înapoierea ct mai grabnică în patrie a cetăţenilor unguri minori, . STAS - 3452 - 09