Munca, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 2858-2882)

1957-01-03 / nr. 2858

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ci ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL, SINDICATELOR DIN R. P. R. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi. Iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare., Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoa­rele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, har­nic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost za­darnice. Ţara noastră, bogată de la matură, s-a îm­bogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, produ­cătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în cee mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşu­gată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lip­surile provenite din recolta slabă a acestui an cit şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale econo­miei noastre. Ţara noastră liberă şi Independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de siste­mul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primej­­duiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate fosele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoa­relor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea Iniţia­tivei şi participării active a tuturor­­ fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construi­rea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentră­rii tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pen­tru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale po­porului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dum­neavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani. Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. In noaptea de Oţelarii hunedoreni au sărbătorit împreună revelionul — In jurul meselor şi lîngă focul cuptoarelor — HUNEDOARA (coresp. Munca") Din anul vechi au mai rămas cite­­va ore. Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, împreună cu familiile lor, se îndreaptă spre clubul muncito. Ţese­ţi cantina centrului şcolar profe­sional, unde comitetul de întreprin­dere şi conducerea Combinatului Si­derurgic au organizat serbarea reve­lionului. Tovarăşul Nicolae Catană, director general al Combinatului, şi iov. Vichente Bălan, preşedintele co­mitetului de întreprindere, au venit să felicite pe siderurgişti pentru fru­moasele lor realizări obţinute In anul 1956. Şi iată, sirena vesteşte miezul nopţii. Se sting luminile. Este linişte. In aceste minute, siderurgiştii şi con­structorii hunedoreni se gindesc la , realizările pe care le-au obținut, sub conducerea partidului în anul ce a trecut: construirea şi darea în exploa­tare a celor mai mari furnale ale ţă­rii, construirea celei de-a doua baterii de cocs, a halelor noii oțelării şi a la­minorului Bluming, a celor peste 200 de apartamente în oraşul nou, a spi­talului şi a restaurantului, asfaltarea străzilor şi bulevardelor prin grija sfatului popular, punerea In circulaţie a autobuselor pentru transportul în comun al cetăţenilor oraşului. Se ri­dică paharele în cinstea acestor im­portante realizări obţinute sub condu­cerea partidului şi guvernului. Izbuc­nesc urale pentru măsurile importante luate in recenta plenară a C.C. a P.M.R., măsuri care vor contribui la ridicarea şi mai mult a nivelului de viaţă al poporului nostru muncitor, la întărirea şi mai puternică a alian­ţei dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare, la grăbirea construi­rii socialismului în patria noastră. Se îmbrăţişează şi se felicită jurnaliştii şi ofelării. In acelaşi timp, pe platforma de in­­cărcare a cuptoarelor Martin ale Com­binatului, ofelării din schimbul de noapte s-au adunat şi ei pentru a ciocni paharele de vin şi a-şi ura unii altora un an nou fericit, angajîndu-se ca în 1957 să continue întrecerea pen­­tru sporirea numărului şarjelor răpi­­de. La orele 3.30 echipa prim-topitoru­­lul Aurel Stanciu de la cuptorul nr. 4 a elaborat prima şarjă de oţel din a­­nul acesta. In marea familie a ceferiştilor Fruntaşii Complexului C. F. R. , „Griviţa Roşie“ au petrecut noap-­­ tea Anului Nou laolaltă în frumo-­­ sul lor club care a cunoscut cu­­ acest prilej bunăvoia şi veselia , caracteristice zilelor de sărbătoare.­ Motivele de bucurie şi veselie j (n-au lipsit căci ceferiştii au sărbă-­­­ torit nu numai încheierea unui an j [ calendaristic, ci totodată un bilanţ J­­bogat a! vieţii roi pe care şi-o j j clădesc. Mulţi dintre cei prezenţi, j j printre care montatorul Vasile j I Bordeianu, maistrul Ion Paraschiv, j • trasatorul Mihai Camburov şi alţii) [ s-au mutat de curînd în locuinţe j j noi, iar mulţi alţii şi-au sporit­­ I simţitor veniturile în urma apli- j [ cării hotărîrii Comitetului Central) I al P. M. R„ a Consiliului de Mi- J [ niştri şi a Consiliului Central al j j Sindicatelor, privind îmbunătăţirea )­­ sistemului de salarizare şi pensii şi­ (acordarea de alocaţii pentru copiii)­­ salariaţilor.­­ Mai sunt doar felteva minute şi un nou an se va înscrie pe ră­bojul veacurilor­. In familia pensionarului Constantin Pop, fost mun­citor la Complexul Griviţa Roşie, se ridică paharul pentru sănătate, fericire și... așa cum completează fiul său George Pop, tehnician In secția IV mecanică a complexului, pentru „mai mulți ani într-un an"... Foto ST. ALBESCU LA MULŢI ANI, DRAGI PRIETENI! De 35 de ani lucrez ca electro­­sudor în uzina de reparat va­goane din Kiev. Numele Dovgo­­liuc este bine cunoscut de în­tregul colectiv al uzinei, aici a lucrat şi tatăl meu şi în prezent lucrează şi cîţiva din fraţii mei. În acest răstimp şi copiii mei au crescut. Fiul meu mai mare, Vladimir, este inginer şi lucrează în pre­­­zent într-o mare uzină din Don- I­bas, iar fiul mai mic, Iuri, a păşit I pe urmele mele, a absolvit şcoa- rta de 7 clase şi lucrează în uzi­na noastră ca electro-sudor. Lu­­­crăm umăr la umăr. Anul ce s-a ■curs a fost pentru mine şi fa­­■yiia mea un an fericit. Bunăsta- Arnoastră a sporit. In uzină ■hţ conferit cîţiva ani la rînd ...Elo cel mai bun electro-su­l&jPtH' acesta mi-a luat-o al­­■■ iie. Comisia de uzină a an­n Hide cel mai bun tr­ai* wisp’lt sudura electrică nu mie meu Iuri. El a obţinut înalţi decit mine. La mi-a fost penibil. Iuri­e încă un puşti şi totuşi m-a depă­şit. Apoi m-am gîndit: eu l-am învăţat doar meseria, deci suc­cesul său face cinste întregii noastre familii.Mai zilele trecute i-am spus : „Strădui­eşte-te finte ca titlul de onoare de cel mai bun electro­­sudor să fie totdeauna un bun al familiei noastre." El a tăcut. Ştiu că se gîndeşte la altceva Anul acesta el termi­nă şcoala de 10 ani şi se pregă­teşte să se înscrie la Institutul e­­lectrotehnic. Eu fireşte nu sunt împotrivă Aceasta este calea justă. Cred că în noul an se va realiza visul său. El va deveni student, iar eu voi păstra onoa­rea familiei în uzină. Sărbătorind anul nou în cercul familiei, noi vom ridica paharul și pentru noi succese ale Romî­­niei Populare. Un an fericit, dragi prieteni ! ALEXANDR DOVGOLIUC electro-sudor la uzina de repar;* vagoane din Kiev Anul XIII.­­ nr. 2858 I O I 3 IANUARIE 1957 4 pagini 20 bani Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a primit pe tovarăşii Pin Ci jen şi Li Cian-sen La 30 decembrie, tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, prim secreta­r­ al C.C. al P.M.R., a primit pe tovarşul Pîn Cijen, membru în Biroul pol­itic şi secretar al C.C. al Partidului Co­munist Chinez, conducătorul delega­ţiei Adunării Reprezentanţilor Popu­lari din întreaga Chină şi pe tovară­şul Li Cian-sen, membru al C­C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Fede­raţiei Sindicatelor din întreaga Chină. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Dră­­ghici, Constantin Pîrvulescu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Fazekas Janos, secretar al C.C. al P.M.R. Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R. A asistat de asemenea Ke Bo­nîan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucu­rești. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o at­mosferă caldă, tovărășească. Tovarăşul Chivu Stoica a primit delegaţia parlamentară chineză La 30 decembrie, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, a primit delegaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întrea­ga Chină în frunte cu Pen Cijen, con­ducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî-an, loc­ţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al o­­raşului Pekin. La întîlnire au participat tovarăşii Al. Moghioroş şi P. Borilă, prim vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Al. Bîrlădeanu, Gh. Hossu şi Şt. Voi­­tec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, A. Bunaciu, secretar al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale şi prof. univ. N. Sălăgeanu şi Gh. Vi­­draşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Th. Rudenco, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, Ed. Stan, prof. univ. N. Meli­­nescu. A fost prezent de Bo­nian, amba­sadorul R.P. Chîziczc*-ru B1....cy1 . Intîlnirea s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. iAeerpress In pag. IlI-a. Conferinţa de presă cu delegaţia parlamentară chineză Oaspeţii chinezi au părăsit Capitala Bătea un vint liniştit ce aducea cu el fulgi de nea. Insera. In sala cine­­m­atografului cifiva ţărani muncitori veniseră mai devreme, iar acum dis­cutau cu aprindere. Poate discuţia lor îl făcuse pe Dumitru Stanciu să se desprindă din grup şi să privească prin geam la becul din uliţă care îşi făcuse o căciulă de vată. Un zimbet o înflorise în coiful gurii. Zîmbea poate aducindu-și aminte cu amar de vremea cînd toboșarul satului aducea veste de la cirmnuire, veste ce era înecată într-un dorobanț de basamac la circiumă. „Cită deose­bire, doamne! Cită deosebire1" — ex­clamă bătrînul într-un timp, cu ochii duşi, mai mult pentru el. M-am apropiat. N-am vrut să-l tre­zesc brusc din visare. Am început să tuşesc uşor. Şi aşa m-am prins In vorbă. — Ce ştii tu, mă nepoate? Ce ştii tu? — mi se adresă el. Ştii tu ce sint alea zile de clacă... ştii tu ce e ăla opaiţ­., ştii tu...? — Cum să nu știu unchiule, — tl luai eu vorba din gură. — Ştii din cărfi, nepoate — imi răspunse calm bătrînul... — că adevă­rul a fost grăit in vremurile tale. Eu il am scris pe spate cu biciul logofă­tului... Şi după o vreme, schimbind vorba: — Ştii tu ce discută gureşii ăştia? N-am vrut să-i spun că știu, cu toate că prinsesem fragmente din convorbirea lor. — Discută despre plenară, nepoate. — Care plenară, moș Dumitre? — La sfat, o fac eu pe niznaiul, cu glndul de a-l iscodi. — Că tu pe ce lume ăi fi trăind ? Ori te prefaci... Despre plenara asta de acum la care tovarăşul Gheorghiu- Dej a vorbit de mărirea salariilor la muncitorime, de desfiinţarea cotelor de cereale, de... — Dar de unde le aflaşi pe toate, bitule ? — De la „cutie"' (aşa spune moş Dumitru radio-ului) taică şi din „Scinteia". Dar hai şi noi alăturea să ne dăm cu părerea că mai e pină la începerea filmului. Bucuros că-i pot fi de folos bătrî­­nului, mi-am dres vocea şi am­ în­ceput să citesc din raportul tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej prezentat la plenara C.C. al P.M.R. Unul cite unul au început să se desprindă din colţuri ţăranii şi să facă roată în jurul nostru. Moş Stan­ciu ii întirepină cu un zimbet cald, bucuros că la sflrşit o să „implice" şi el cum vine chestia... — Ce mă uiie, ce te codeşti? Treci calea lingă Petrei... Şi tu Stane scoate-fi căciula­tă din cap şi lasă tutunul, că aici e casă de lumină... Şi terminind de dădăcit pe cei din jur, moșneagul rămase intr-o poziție de așteptare... — Mă Petre, ia spune mă, tu pri­cepi cum vine asta cu contractarea ? — întrebă Ilie Enescu pe vecinul său. Se făcu un moment de liniște, după care se auzi vocea groasă a lui Pe­tre Mihai, cel care in orice ocazie­­mea să arate că e mai deştept cu o palmă decit ceilalţi. Şi aceasta n-o făcea din mîndrie, ci de hîtru ce era. — E clar, vere. Faci comerţ cu statul. Ifi prisoseşte, să zicem, o can­titate de x kg de porumb. O vinzi statului care îţi dă pe ea bani fru­moşi şi totodată posibilitatea să cum­peri la „întimpinare" pe pre( oficial tablă, siglă, piele... E o chestie, nu? — Isi inaltä el degetul arătător de la mina dreaptă, in semn de întărire a celor spuse... Din asta rezultă (ob­servaţi: Petre Mihai a citit „Moro­­mefii" de Marin Preda) trei ches­tiuni : Prima: statul ne-a scutit de cota obligatorie la porumb, griu, secar, floarea soarelui etc. A doua: statul ne dă înlesnire cun piață. A treia: noi sîntem acum cu mult mai mult interesați să producem can­­tităfi mari de cereale și să creștem animale. — Lasă ixplicațiile, Petre, că prea vorbești ca la carte, și dă izemplu personal — O întrerupe moș Stanciu, înciudat că i-a luat-o altul înainte. — Iar mă tachinezi, moș Dumitre. Mai leapădă și matale ardeiul de pe limbă. Măcar azi că e zi de an nou. Exemplu personal? Cresc o juncuță, pe care o duc la contractare, că po­rumb n-am făcut anu ăsta. Am cum­părat și eu de la cojani. Dar ’neatale ce planuri ai ? — Eu? — zise moş Stanciu scăr­pinindu-se in cap. Eu? Apoi, ca şi cînd răspunsul nu trebuia căutat aici zise:. O şi eu în rind cu oa­menii. Nu­^rui m­ai încape discuţie. Am cîteva oi sterpe. Le îngraş bur­duf şi după aceea... cu ele la coope­rativă, la vinzare... Discuţiile deveneau din ce in ce mai însufleţite. Roata celor din pii se făcuse mare. Toţi fineau să-şi dea cu părerea, să arate că vestea aceasta le-a adus mare bucurie... — Deci in concluzie? — zise Petre Mihai, găsind un nou prilej să arate că nimeni altul nu ştie să vorbească aşa de ,,radical" ca el. — Să lăsăm pe moş Dumitru să vorbească — zise careva. Moşul nu mai aşteptă şi invitaţia celorlalţi. El grăi: — Eu cred aşa: să facem cu topi­­i de faţă aici o scrisoare, pe care s-o trimitem prin­­nealui (arată spre nune) la Bucureşti, s-o dea in ga­zetă. — Şi ce să scrim in scrisoare, moş Dumitre ? — ...Că noi, {ăranii muncitori din comuna Aluniş aducem mulţumire partidului pentru noile­­înlesniri pe care ni le face... Şi să mai scrim că noi o să urmăm îndemnul lui... E bine, fraţilor? Cei din jur încuviinţară cu bucurie.­ P. GHEORGHE Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo" MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite răs­punsurile lui N.S. Hruşciov la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo“, V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo“, or­ganul Partidului Comunist din Cehoslovacia, s-a adre­sat lui N. S. Hrușciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., cu rugăminea de a răspunde la cîteva întrebări. Urmează întrebările și răspunsurile la aceste între­bări. întrebare: Hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. arată limpede că masele populare sunt su­ficient de puternice pentru a preîntîmpina un război şi pentru a-şi asigura, în condiţiile dezvoltării paş­nice, un viitor fericit. In anul care a trecut, omeni­rea a obţinut în această direcţie succese neîndoielni­ce, respingînd agresiunea în Egipt şi încercările de a restaura regimul reacţionar fascist în Ungaria. Care sunt, după părerea dv. sarcinile imediate ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice în întreaga lume ? Răspuns: Evenimentele din anul 1956 au arătat în mod convingător că lupta pentru menţinerea şi consolida­rea păcii este cea mai importantă sarcină a actualităţii. Această luptă exprimă interesele vitale fundamen­tale ale popoarelor. Se ştie că datorită eforturilor statelor iubitoare de pace s-a realizat o slăbire considerabilă a încordării in­ternaţionale. Această desfăşurare a evenimentelor a nemulţumit însă în mod vădit acele cercuri războinice ale puterilor occidentale care sunt interesate în continua­rea războiului rece, în aţîţarea urei între popoare, pentru ca monopolurilor capitaliste să le fie mai uşor să continue cursa înarmărilor şi să obţină de pe urma acestora profituri fabuloase. Tocmai de aceea, reacţiunea a început să complice si­tuaţia internaţională. Aceasta şi-a găsit expresia în VARŞOVIA 2 (Agerpres), - TASS. Posturile de radio poloneze au transmis răspunsu­rile tovarăşului N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. la întrebările redactorului şef al radiodifuziunii poloneze. întrebare : Care sunt perspectivele de dezvoltare a relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Polonia în noul an ? Răspuns: Anul 1956 a adus multe elemente noi în relaţiile de prietenie polono-sovietice. Au fost semnate acorduri importante care deschid mari posibilităţi pentru dezvoltarea şi consolidarea continuă a prieteniei fră­ţeşti indestructibile dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Polone. Am în vedere în primul rînd declaraţia comună în legătură cu tratativele între delegaţia Comitetului Central al P.C.U.S. şi guvernul Uniunii Sovietice şi delegaţia C.C. al P.M U.P. şi gu­vernului Republicii Populare Polone, precum și acordul între guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și guvernul Republicii Populare Polone privind statutul juridic al trupelor sovietice care se află temporar în Polonia. Este fără îndoială că în noul an 1957, noi vom depune eforturi comune pentru a lărgi colaborarea rod­nică polono-sovietică în toate domeniile vieţii economice, politice şi culturale, care corespunde intereselor vitale ale celor două ţări şi intereselor întregului lagăr al socialismului. întrebare : După părerea Dv., ce trebuie să aducă omenirii anul 1957? Răspuns: Cercurile agresive ale unor ţări occiden­tale şi propaganda lor depun destule eforturi pentru a insufla oamenilor pesimism şi neîncredere în ce priveşte perspectivele menţinerii şi consolidării păcii, pentru a-i face pe oameni să creadă în necesitatea fatală a cursei înarmărilor şi a războiului. In dorinţa lor de a împie­dica slăbirea încordării internaţionale, ele recurg la aventuri militare şi provocări. Agresiunea anglo-franco-israeliană în Egipt şi răs­coala contrarevoluţionară din Ungaria au dovedit în mod grăitor acest lucru. Popoarele însă urăsc cursa înarmărilor şi războiul. Ele doresc o viaţă paşnică şi liniştită pentru ele şi generaţiile viitoare şi sunt însufleţite de năzuinţa de a zădărnici uneltirile duşmanilor păcii. Aceasta este o chezăşie sigură că ideea păcii va repurta noi şi noi succese în ciuda tuturor planurilor agresive ale re­­acţiunii internaţionale. Avem toate motivele să credem că noul an 1957 va fi marcat prin victorii importante ale popoarelor în lupta lor pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru triumful prin­cipiilor coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. Ca şi în trecut, Uniunea Sovietică nu va pierde nici cel mai mic prilej pentru a asigura pacea şi securitatea. (Continuare în pag. 4­ a) Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările redactorului sei­f al radiodifuziunii poloneze Oamenii muncii salută cu însufleţire noile măsuri ale partidului Pentru o clipă, Gheorghiţa Vasile, responsabila cu munca culturală in comitetul de secţie din sectorul ring al istaturii „Dacia“ s-a oprit din citit. De bună seamă a ajuns la o problemă care trebuie mai mult dezbătută. E vorba de acel pasaj din raportul tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej jinut­­e plenara C.C. al P.M.B., care tratează despre Îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. In urma discuţiilor purtate, membrele grupei lo­cale nr. 5 s-au angajat sa dea peste plan mal & lire de bumbac decit In anul precedent. Aşa, de pl filatoarele Ştefania Gheorghe şi Ecaterina Tene vor da peste plan zilnic 2 kg lire. Ele Insă sint do­rite sä nu se oprească acU Fotografie şi text: P. COZIA Vom atrage şi mai mult oamenii muncii la dezbaterea problemelor de producţie Citind raportul tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al P.M.R., mi-am putut da sea­ma încă odată de rolul important pe care îl au sindicatele din ţara noastră în înfăptuirea politicii partidului şi guvernului. In raport se arată că anu­l acesta dezbaterea sarcinilor planului anual de producţie capătă o deosebită importanţă datorită măsurilor ce se iau în vederea lărgirii atribuţiilor şi drep­turilor conducerilor de întreprinderi în domeniul planificării producţiei şi fo­losirii mijloacelor materiale. Organele sindicale au primit sarcina să atragă masele de oameni ai muncii pentru a participa activ la dezbaterea planului de producţie, în aşa fel încît definiti­varea lui să se facă ţinîndu-se seama de propunerile valoroase ale muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor. Încă anul trecut, organizaţia noas­tră sindicală a adus un aport însemnat în dezbaterea problemelor de produc­ţie. Cu sprijinul ei adunările sindicale au fost organizate la un nivel mult mai înalt spre deosebire de alţi ani. Propu­nerile de îmbunătăţire a muncii făcute de muncitori în aceste adunări au fost studiate şi rezolvate fără întîrziere de conducerea administrativă. Acest lu­cru a întărit autoritatea organizaţiei sindicale, a făcut să crească prestigiul ei în faţa muncitorilor, care au deve­nit cointeresaţi în soluţionarea proble­melor grele. La operaţia de bobinat, de pildă, înainte vreme se obţinea o pro­ductivitate scăzută şi o calitate inferi­oară a produselor. Pe baza propuneri­lor făcute de un colectiv de muncitori în frunte cu r­inistrul-prim Milan Frantz, s-a trecut la transformarea u­­nei maşini de bobinat cu tamburi, prin a cărei punere în funcţiune s-au do­­bîndit rezultate bune. Iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ din Capi­tală se aplică în întreprinderea noas­tră încă de la apariţia ei. Totuşi nu peste tot ea dădea roade. In urma unei propuneri venită de jos, comitetul de întreprindere a trimis-o pe organiza­toarea de grupă Ioana Dogaru să stu­dieze iniţiativa la faţa locului. La în­toarcere, ea a împărtăşit celorlalţi or­ganizatori de grupă cum trebuie apli­cată iniţiativa în mod just, astfel că astăzi ea este aplicată cu succes de majoritatea grupelor din secţia ţesă­­torie. Tot în urma propunerilor muncitori­lor, noi am organizat anul trecut schimburi de experienţă în scopul ge­neralizării experienţei ţesătoarelor frun­taşe din întreprindere, Maria Anghe­­lache şi Stana Bărăgău, care folosesc cele mai bune mînuiri. Trebuie să arăt însă că au fost şi u­­nele propuneri făcute în grupe pe care comitetele de secţie şi conducerea ad­ministrativă le-au dat uitării. Aşa, de exemplu, în sectorul preparaţie la ca­­netat, se produceau ţevi de proastă ca­litate. Ţesătorii au arătat în dese rîn­­duri că din cauza aceasta au timpi morţi, dar nimeni nu s-a străduit să le vină în ajutor. Noi am inter­venit pe lîngă conducerea administra­tivă, care a rezolvat imediat problema prin întărirea controlului calităţii în sectorul preparaţie. In baza experienţei căpătate anii tre­cuţi şi a sarcinilor reieşite din recen­ta plenară a C.C. al P.M.R., comitetul de întreprindere împreună cu conduce­rea administrativă vor supune munci­torilor spre dezbatere planul pe anul 1957, începînd chiar de azi. Propune­rile ce se vor face vor fi rezolvate cu atenţie. S-a şi făcut propunerea de a se trece la şablonarea urzelilor. Un accent deosebit vom pune şi pe rezol­varea propunerilor şi sugestiilor făcute­ cu prilejul alegerii noilor organe sin­i­dicale. PETRE CONSTANTINESCU preşedintele comitetului de întreprindere Textila Gară „11 Iunie“-Piteş.

Next