Munca, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 2858-2882)
1957-01-03 / nr. 2858
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ci ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL, SINDICATELOR DIN R. P. R. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi. Iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare., Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la matură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în cee mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cit şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi Independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate fosele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea Iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani. Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. In noaptea de Oţelarii hunedoreni au sărbătorit împreună revelionul — In jurul meselor şi lîngă focul cuptoarelor — HUNEDOARA (coresp. Munca") Din anul vechi au mai rămas citeva ore. Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, împreună cu familiile lor, se îndreaptă spre clubul muncito. Ţeseţi cantina centrului şcolar profesional, unde comitetul de întreprindere şi conducerea Combinatului Siderurgic au organizat serbarea revelionului. Tovarăşul Nicolae Catană, director general al Combinatului, şi iov. Vichente Bălan, preşedintele comitetului de întreprindere, au venit să felicite pe siderurgişti pentru frumoasele lor realizări obţinute In anul 1956. Şi iată, sirena vesteşte miezul nopţii. Se sting luminile. Este linişte. In aceste minute, siderurgiştii şi constructorii hunedoreni se gindesc la , realizările pe care le-au obținut, sub conducerea partidului în anul ce a trecut: construirea şi darea în exploatare a celor mai mari furnale ale ţării, construirea celei de-a doua baterii de cocs, a halelor noii oțelării şi a laminorului Bluming, a celor peste 200 de apartamente în oraşul nou, a spitalului şi a restaurantului, asfaltarea străzilor şi bulevardelor prin grija sfatului popular, punerea In circulaţie a autobuselor pentru transportul în comun al cetăţenilor oraşului. Se ridică paharele în cinstea acestor importante realizări obţinute sub conducerea partidului şi guvernului. Izbucnesc urale pentru măsurile importante luate in recenta plenară a C.C. a P.M.R., măsuri care vor contribui la ridicarea şi mai mult a nivelului de viaţă al poporului nostru muncitor, la întărirea şi mai puternică a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la grăbirea construirii socialismului în patria noastră. Se îmbrăţişează şi se felicită jurnaliştii şi ofelării. In acelaşi timp, pe platforma de incărcare a cuptoarelor Martin ale Combinatului, ofelării din schimbul de noapte s-au adunat şi ei pentru a ciocni paharele de vin şi a-şi ura unii altora un an nou fericit, angajîndu-se ca în 1957 să continue întrecerea pentru sporirea numărului şarjelor răpide. La orele 3.30 echipa prim-topitorulul Aurel Stanciu de la cuptorul nr. 4 a elaborat prima şarjă de oţel din anul acesta. In marea familie a ceferiştilor Fruntaşii Complexului C. F. R. , „Griviţa Roşie“ au petrecut noap- tea Anului Nou laolaltă în frumo- sul lor club care a cunoscut cu acest prilej bunăvoia şi veselia , caracteristice zilelor de sărbătoare. Motivele de bucurie şi veselie j (n-au lipsit căci ceferiştii au sărbă- torit nu numai încheierea unui an j [ calendaristic, ci totodată un bilanţ Jbogat a! vieţii roi pe care şi-o j j clădesc. Mulţi dintre cei prezenţi, j j printre care montatorul Vasile j I Bordeianu, maistrul Ion Paraschiv, j • trasatorul Mihai Camburov şi alţii) [ s-au mutat de curînd în locuinţe j j noi, iar mulţi alţii şi-au sporit I simţitor veniturile în urma apli- j [ cării hotărîrii Comitetului Central) I al P. M. R„ a Consiliului de Mi- J [ niştri şi a Consiliului Central al j j Sindicatelor, privind îmbunătăţirea ) sistemului de salarizare şi pensii şi (acordarea de alocaţii pentru copiii) salariaţilor. Mai sunt doar felteva minute şi un nou an se va înscrie pe răbojul veacurilor. In familia pensionarului Constantin Pop, fost muncitor la Complexul Griviţa Roşie, se ridică paharul pentru sănătate, fericire și... așa cum completează fiul său George Pop, tehnician In secția IV mecanică a complexului, pentru „mai mulți ani într-un an"... Foto ST. ALBESCU LA MULŢI ANI, DRAGI PRIETENI! De 35 de ani lucrez ca electrosudor în uzina de reparat vagoane din Kiev. Numele Dovgoliuc este bine cunoscut de întregul colectiv al uzinei, aici a lucrat şi tatăl meu şi în prezent lucrează şi cîţiva din fraţii mei. În acest răstimp şi copiii mei au crescut. Fiul meu mai mare, Vladimir, este inginer şi lucrează în prezent într-o mare uzină din Don- Ibas, iar fiul mai mic, Iuri, a păşit I pe urmele mele, a absolvit şcoa- rta de 7 clase şi lucrează în uzina noastră ca electro-sudor. Lucrăm umăr la umăr. Anul ce s-a ■curs a fost pentru mine şi fa■yiia mea un an fericit. Bunăsta- Arnoastră a sporit. In uzină ■hţ conferit cîţiva ani la rînd ...Elo cel mai bun electro-sul&jPtH' acesta mi-a luat-o al■■ iie. Comisia de uzină a ann Hide cel mai bun trai* wisp’lt sudura electrică nu mie meu Iuri. El a obţinut înalţi decit mine. La mi-a fost penibil. Iurie încă un puşti şi totuşi m-a depăşit. Apoi m-am gîndit: eu l-am învăţat doar meseria, deci succesul său face cinste întregii noastre familii.Mai zilele trecute i-am spus : „Străduieşte-te finte ca titlul de onoare de cel mai bun electrosudor să fie totdeauna un bun al familiei noastre." El a tăcut. Ştiu că se gîndeşte la altceva Anul acesta el termină şcoala de 10 ani şi se pregăteşte să se înscrie la Institutul electrotehnic. Eu fireşte nu sunt împotrivă Aceasta este calea justă. Cred că în noul an se va realiza visul său. El va deveni student, iar eu voi păstra onoarea familiei în uzină. Sărbătorind anul nou în cercul familiei, noi vom ridica paharul și pentru noi succese ale Romîniei Populare. Un an fericit, dragi prieteni ! ALEXANDR DOVGOLIUC electro-sudor la uzina de repar;* vagoane din Kiev Anul XIII. nr. 2858 I O I 3 IANUARIE 1957 4 pagini 20 bani Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a primit pe tovarăşii Pin Ci jen şi Li Cian-sen La 30 decembrie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovarşul Pîn Cijen, membru în Biroul politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Chinez, conducătorul delegaţiei Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină şi pe tovarăşul Li Cian-sen, membru al CC. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Fazekas Janos, secretar al C.C. al P.M.R. Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R. A asistat de asemenea Ke Bonîan, ambasadorul R.P. Chineze la București. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Tovarăşul Chivu Stoica a primit delegaţia parlamentară chineză La 30 decembrie, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit delegaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în frunte cu Pen Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî-an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin. La întîlnire au participat tovarăşii Al. Moghioroş şi P. Borilă, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Al. Bîrlădeanu, Gh. Hossu şi Şt. Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, A. Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi prof. univ. N. Sălăgeanu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Th. Rudenco, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Ed. Stan, prof. univ. N. Melinescu. A fost prezent de Bonian, ambasadorul R.P. Chîziczc*-ru B1....cy1 . Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. iAeerpress In pag. IlI-a. Conferinţa de presă cu delegaţia parlamentară chineză Oaspeţii chinezi au părăsit Capitala Bătea un vint liniştit ce aducea cu el fulgi de nea. Insera. In sala cinematografului cifiva ţărani muncitori veniseră mai devreme, iar acum discutau cu aprindere. Poate discuţia lor îl făcuse pe Dumitru Stanciu să se desprindă din grup şi să privească prin geam la becul din uliţă care îşi făcuse o căciulă de vată. Un zimbet o înflorise în coiful gurii. Zîmbea poate aducindu-și aminte cu amar de vremea cînd toboșarul satului aducea veste de la cirmnuire, veste ce era înecată într-un dorobanț de basamac la circiumă. „Cită deosebire, doamne! Cită deosebire1" — exclamă bătrînul într-un timp, cu ochii duşi, mai mult pentru el. M-am apropiat. N-am vrut să-l trezesc brusc din visare. Am început să tuşesc uşor. Şi aşa m-am prins In vorbă. — Ce ştii tu, mă nepoate? Ce ştii tu? — mi se adresă el. Ştii tu ce sint alea zile de clacă... ştii tu ce e ăla opaiţ., ştii tu...? — Cum să nu știu unchiule, — tl luai eu vorba din gură. — Ştii din cărfi, nepoate — imi răspunse calm bătrînul... — că adevărul a fost grăit in vremurile tale. Eu il am scris pe spate cu biciul logofătului... Şi după o vreme, schimbind vorba: — Ştii tu ce discută gureşii ăştia? N-am vrut să-i spun că știu, cu toate că prinsesem fragmente din convorbirea lor. — Discută despre plenară, nepoate. — Care plenară, moș Dumitre? — La sfat, o fac eu pe niznaiul, cu glndul de a-l iscodi. — Că tu pe ce lume ăi fi trăind ? Ori te prefaci... Despre plenara asta de acum la care tovarăşul Gheorghiu- Dej a vorbit de mărirea salariilor la muncitorime, de desfiinţarea cotelor de cereale, de... — Dar de unde le aflaşi pe toate, bitule ? — De la „cutie"' (aşa spune moş Dumitru radio-ului) taică şi din „Scinteia". Dar hai şi noi alăturea să ne dăm cu părerea că mai e pină la începerea filmului. Bucuros că-i pot fi de folos bătrînului, mi-am dres vocea şi am început să citesc din raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej prezentat la plenara C.C. al P.M.R. Unul cite unul au început să se desprindă din colţuri ţăranii şi să facă roată în jurul nostru. Moş Stanciu ii întirepină cu un zimbet cald, bucuros că la sflrşit o să „implice" şi el cum vine chestia... — Ce mă uiie, ce te codeşti? Treci calea lingă Petrei... Şi tu Stane scoate-fi căciulată din cap şi lasă tutunul, că aici e casă de lumină... Şi terminind de dădăcit pe cei din jur, moșneagul rămase intr-o poziție de așteptare... — Mă Petre, ia spune mă, tu pricepi cum vine asta cu contractarea ? — întrebă Ilie Enescu pe vecinul său. Se făcu un moment de liniște, după care se auzi vocea groasă a lui Petre Mihai, cel care in orice ocaziemea să arate că e mai deştept cu o palmă decit ceilalţi. Şi aceasta n-o făcea din mîndrie, ci de hîtru ce era. — E clar, vere. Faci comerţ cu statul. Ifi prisoseşte, să zicem, o cantitate de x kg de porumb. O vinzi statului care îţi dă pe ea bani frumoşi şi totodată posibilitatea să cumperi la „întimpinare" pe pre( oficial tablă, siglă, piele... E o chestie, nu? — Isi inaltä el degetul arătător de la mina dreaptă, in semn de întărire a celor spuse... Din asta rezultă (observaţi: Petre Mihai a citit „Moromefii" de Marin Preda) trei chestiuni : Prima: statul ne-a scutit de cota obligatorie la porumb, griu, secar, floarea soarelui etc. A doua: statul ne dă înlesnire cun piață. A treia: noi sîntem acum cu mult mai mult interesați să producem cantităfi mari de cereale și să creștem animale. — Lasă ixplicațiile, Petre, că prea vorbești ca la carte, și dă izemplu personal — O întrerupe moș Stanciu, înciudat că i-a luat-o altul înainte. — Iar mă tachinezi, moș Dumitre. Mai leapădă și matale ardeiul de pe limbă. Măcar azi că e zi de an nou. Exemplu personal? Cresc o juncuță, pe care o duc la contractare, că porumb n-am făcut anu ăsta. Am cumpărat și eu de la cojani. Dar ’neatale ce planuri ai ? — Eu? — zise moş Stanciu scărpinindu-se in cap. Eu? Apoi, ca şi cînd răspunsul nu trebuia căutat aici zise:. O şi eu în rind cu oamenii. Nu^rui mai încape discuţie. Am cîteva oi sterpe. Le îngraş burduf şi după aceea... cu ele la cooperativă, la vinzare... Discuţiile deveneau din ce in ce mai însufleţite. Roata celor din pii se făcuse mare. Toţi fineau să-şi dea cu părerea, să arate că vestea aceasta le-a adus mare bucurie... — Deci in concluzie? — zise Petre Mihai, găsind un nou prilej să arate că nimeni altul nu ştie să vorbească aşa de ,,radical" ca el. — Să lăsăm pe moş Dumitru să vorbească — zise careva. Moşul nu mai aşteptă şi invitaţia celorlalţi. El grăi: — Eu cred aşa: să facem cu topii de faţă aici o scrisoare, pe care s-o trimitem prinnealui (arată spre nune) la Bucureşti, s-o dea in gazetă. — Şi ce să scrim in scrisoare, moş Dumitre ? — ...Că noi, {ăranii muncitori din comuna Aluniş aducem mulţumire partidului pentru noileînlesniri pe care ni le face... Şi să mai scrim că noi o să urmăm îndemnul lui... E bine, fraţilor? Cei din jur încuviinţară cu bucurie. P. GHEORGHE Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo" MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite răspunsurile lui N.S. Hruşciov la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo“, V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo“, organul Partidului Comunist din Cehoslovacia, s-a adresat lui N. S. Hrușciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., cu rugăminea de a răspunde la cîteva întrebări. Urmează întrebările și răspunsurile la aceste întrebări. întrebare: Hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. arată limpede că masele populare sunt suficient de puternice pentru a preîntîmpina un război şi pentru a-şi asigura, în condiţiile dezvoltării paşnice, un viitor fericit. In anul care a trecut, omenirea a obţinut în această direcţie succese neîndoielnice, respingînd agresiunea în Egipt şi încercările de a restaura regimul reacţionar fascist în Ungaria. Care sunt, după părerea dv. sarcinile imediate ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice în întreaga lume ? Răspuns: Evenimentele din anul 1956 au arătat în mod convingător că lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii este cea mai importantă sarcină a actualităţii. Această luptă exprimă interesele vitale fundamentale ale popoarelor. Se ştie că datorită eforturilor statelor iubitoare de pace s-a realizat o slăbire considerabilă a încordării internaţionale. Această desfăşurare a evenimentelor a nemulţumit însă în mod vădit acele cercuri războinice ale puterilor occidentale care sunt interesate în continuarea războiului rece, în aţîţarea urei între popoare, pentru ca monopolurilor capitaliste să le fie mai uşor să continue cursa înarmărilor şi să obţină de pe urma acestora profituri fabuloase. Tocmai de aceea, reacţiunea a început să complice situaţia internaţională. Aceasta şi-a găsit expresia în VARŞOVIA 2 (Agerpres), - TASS. Posturile de radio poloneze au transmis răspunsurile tovarăşului N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. la întrebările redactorului şef al radiodifuziunii poloneze. întrebare : Care sunt perspectivele de dezvoltare a relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Polonia în noul an ? Răspuns: Anul 1956 a adus multe elemente noi în relaţiile de prietenie polono-sovietice. Au fost semnate acorduri importante care deschid mari posibilităţi pentru dezvoltarea şi consolidarea continuă a prieteniei frăţeşti indestructibile dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Polone. Am în vedere în primul rînd declaraţia comună în legătură cu tratativele între delegaţia Comitetului Central al P.C.U.S. şi guvernul Uniunii Sovietice şi delegaţia C.C. al P.M U.P. şi guvernului Republicii Populare Polone, precum și acordul între guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și guvernul Republicii Populare Polone privind statutul juridic al trupelor sovietice care se află temporar în Polonia. Este fără îndoială că în noul an 1957, noi vom depune eforturi comune pentru a lărgi colaborarea rodnică polono-sovietică în toate domeniile vieţii economice, politice şi culturale, care corespunde intereselor vitale ale celor două ţări şi intereselor întregului lagăr al socialismului. întrebare : După părerea Dv., ce trebuie să aducă omenirii anul 1957? Răspuns: Cercurile agresive ale unor ţări occidentale şi propaganda lor depun destule eforturi pentru a insufla oamenilor pesimism şi neîncredere în ce priveşte perspectivele menţinerii şi consolidării păcii, pentru a-i face pe oameni să creadă în necesitatea fatală a cursei înarmărilor şi a războiului. In dorinţa lor de a împiedica slăbirea încordării internaţionale, ele recurg la aventuri militare şi provocări. Agresiunea anglo-franco-israeliană în Egipt şi răscoala contrarevoluţionară din Ungaria au dovedit în mod grăitor acest lucru. Popoarele însă urăsc cursa înarmărilor şi războiul. Ele doresc o viaţă paşnică şi liniştită pentru ele şi generaţiile viitoare şi sunt însufleţite de năzuinţa de a zădărnici uneltirile duşmanilor păcii. Aceasta este o chezăşie sigură că ideea păcii va repurta noi şi noi succese în ciuda tuturor planurilor agresive ale reacţiunii internaţionale. Avem toate motivele să credem că noul an 1957 va fi marcat prin victorii importante ale popoarelor în lupta lor pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. Ca şi în trecut, Uniunea Sovietică nu va pierde nici cel mai mic prilej pentru a asigura pacea şi securitatea. (Continuare în pag. 4 a) Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările redactorului seif al radiodifuziunii poloneze Oamenii muncii salută cu însufleţire noile măsuri ale partidului Pentru o clipă, Gheorghiţa Vasile, responsabila cu munca culturală in comitetul de secţie din sectorul ring al istaturii „Dacia“ s-a oprit din citit. De bună seamă a ajuns la o problemă care trebuie mai mult dezbătută. E vorba de acel pasaj din raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej jinute plenara C.C. al P.M.B., care tratează despre Îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. In urma discuţiilor purtate, membrele grupei locale nr. 5 s-au angajat sa dea peste plan mal & lire de bumbac decit In anul precedent. Aşa, de pl filatoarele Ştefania Gheorghe şi Ecaterina Tene vor da peste plan zilnic 2 kg lire. Ele Insă sint dorite sä nu se oprească acU Fotografie şi text: P. COZIA Vom atrage şi mai mult oamenii muncii la dezbaterea problemelor de producţie Citind raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al P.M.R., mi-am putut da seama încă odată de rolul important pe care îl au sindicatele din ţara noastră în înfăptuirea politicii partidului şi guvernului. In raport se arată că anul acesta dezbaterea sarcinilor planului anual de producţie capătă o deosebită importanţă datorită măsurilor ce se iau în vederea lărgirii atribuţiilor şi drepturilor conducerilor de întreprinderi în domeniul planificării producţiei şi folosirii mijloacelor materiale. Organele sindicale au primit sarcina să atragă masele de oameni ai muncii pentru a participa activ la dezbaterea planului de producţie, în aşa fel încît definitivarea lui să se facă ţinîndu-se seama de propunerile valoroase ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Încă anul trecut, organizaţia noastră sindicală a adus un aport însemnat în dezbaterea problemelor de producţie. Cu sprijinul ei adunările sindicale au fost organizate la un nivel mult mai înalt spre deosebire de alţi ani. Propunerile de îmbunătăţire a muncii făcute de muncitori în aceste adunări au fost studiate şi rezolvate fără întîrziere de conducerea administrativă. Acest lucru a întărit autoritatea organizaţiei sindicale, a făcut să crească prestigiul ei în faţa muncitorilor, care au devenit cointeresaţi în soluţionarea problemelor grele. La operaţia de bobinat, de pildă, înainte vreme se obţinea o productivitate scăzută şi o calitate inferioară a produselor. Pe baza propunerilor făcute de un colectiv de muncitori în frunte cu rinistrul-prim Milan Frantz, s-a trecut la transformarea unei maşini de bobinat cu tamburi, prin a cărei punere în funcţiune s-au dobîndit rezultate bune. Iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ din Capitală se aplică în întreprinderea noastră încă de la apariţia ei. Totuşi nu peste tot ea dădea roade. In urma unei propuneri venită de jos, comitetul de întreprindere a trimis-o pe organizatoarea de grupă Ioana Dogaru să studieze iniţiativa la faţa locului. La întoarcere, ea a împărtăşit celorlalţi organizatori de grupă cum trebuie aplicată iniţiativa în mod just, astfel că astăzi ea este aplicată cu succes de majoritatea grupelor din secţia ţesătorie. Tot în urma propunerilor muncitorilor, noi am organizat anul trecut schimburi de experienţă în scopul generalizării experienţei ţesătoarelor fruntaşe din întreprindere, Maria Anghelache şi Stana Bărăgău, care folosesc cele mai bune mînuiri. Trebuie să arăt însă că au fost şi unele propuneri făcute în grupe pe care comitetele de secţie şi conducerea administrativă le-au dat uitării. Aşa, de exemplu, în sectorul preparaţie la canetat, se produceau ţevi de proastă calitate. Ţesătorii au arătat în dese rînduri că din cauza aceasta au timpi morţi, dar nimeni nu s-a străduit să le vină în ajutor. Noi am intervenit pe lîngă conducerea administrativă, care a rezolvat imediat problema prin întărirea controlului calităţii în sectorul preparaţie. In baza experienţei căpătate anii trecuţi şi a sarcinilor reieşite din recenta plenară a C.C. al P.M.R., comitetul de întreprindere împreună cu conducerea administrativă vor supune muncitorilor spre dezbatere planul pe anul 1957, începînd chiar de azi. Propunerile ce se vor face vor fi rezolvate cu atenţie. S-a şi făcut propunerea de a se trece la şablonarea urzelilor. Un accent deosebit vom pune şi pe rezolvarea propunerilor şi sugestiilor făcute cu prilejul alegerii noilor organe sinidicale. PETRE CONSTANTINESCU preşedintele comitetului de întreprindere Textila Gară „11 Iunie“-Piteş.