Munca, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 2858-2882)

1957-01-03 / nr. 2858

Pag. 4-a Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo" (Urmare din pag. l­ a) atacul agresorilor anglo-franco-israelieni împotriva E­­giptului şi în complotul fascist contrarevoluţionar îm­potriva orînduirii democrat-populare din Ungaria. Ast­fel, imediat s-a agravat simţitor primejdia unui nou război mondial. Dar atît o aventură, cit şi cealaltă au eşuat. De ce nu au reuşit imperialiştii să-şi realizeze pla­nurile ? In primul rînd, deoarece forţele care luptă pentru pace sînt acum suficient de puternice pentru a-i înfrîna pe acei aventurieri care, urmărind scopurile lor venale, vor să împingă popoarele în nenorocirile unui nou război. Acum trebuie să fie limpede pentru toţi că orice în­cercare a imperialiştilor de a dezlănţui un război, orice încercare a forţelor reacţiunii de a atenta la cuceririle popoarelor ţărilor socialiste vor primi riposta cuvenită. Unul din învăţămintele principale ale anului care a trecut este acela de a întări vigilenţa popoarelor îm­potriva uneltirilor agresorilor imperialişti, de a des­făşura cu hotărîre lupta pentru pace. Este neîndoielnic că în noul an, 1957, forţele păcii se vor întări şi mai mult şi aceasta va contribui într-o măsură însemnată la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale. De o mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale şi întărirea păcii în întreaga lume ar fi astăzi, după părerea mea, reducerea armamentelor şi forţelor armate, interzicerea armei atomice şi cu hi­drogen, încetarea cursei înarmărilor ar contribui la întărirea încrederii internaţionale, iar reducerea uria­şelor cheltuieli pentru înarmare ar duce la ridicarea bunăstării popoarelor. Guvernul sovietic a dat dovadă în repetate rînduri de iniţiativă şi a prezentat propuneri constructive în pro­blema dezarmării. Mai mult, Uniunea Sovietică a în­făptuit în această direcţie o serie de măsuri practice, reducînd considerabil forţele sale armate. Un rol activ în lupta pentru consolidarea păcii îl au Republica Ce­hoslovacă, Republica Populară Chineză, toate ţările socialiste. O mare însemnătate pentru micşorarea încordării in­ternaţionale ar avea-o crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, ceea ce ar corespunde desigur in­tereselor vitale ale tuturor popoarelor deoarece crearea unui asemenea sistem ar asigura menţinerea păcii. Dezvoltarea pe toate căile a legăturilor economice şi culturale internaţionale, bazate pe principiile egalităţii in drepturi, a fost şi continuă să fie un factor important în stabilirea unei mai mari încrederi şi înţelegeri între popoare. Uniunea Sovietică a fost şi este pentru cola­­borarea economică largă, nestingherită cu toate ţările, colaborare liberă de orice discriminare, pentru lărgirea legăturilor culturale. Acestea sunt, după părerea mea, unele probleme ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi a­­­­sigurarea unei păci trainice în întreaga lume. întrebare: Poporul muncitor din toate ţările va sărbători anul acesta o dată remarcabilă — cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie Această zi aminteşte partidelor comuniste şi muncitoreşti să se unească şi mai hotărît sub steagul marxism-leninismului, să lupte şi mai per­severent pentru crearea unei trainice unităţi interna­ţionale a clasei muncitoare. Care este după părerea dv. lucrul cel mai im­portant în înfăptuirea acestui țel ? Răspuns : In octombrie 1917, clasa muncitoare, oa­menii muncii din țara noastră, sub conducerea marelui Lenin, a partidului bolșevic, au răsturnat regimul ca­pitalist, au creat statul socialist al muncitorilor şi ţă­ranilor, în calea construirii societăţii noi au stat greutăţi uriaşe. Poporul sovietic le-a biruit însă şi a construit socialismul. Se poate spune cu toată certitudinea că după 1917, întreaga evoluţie internaţională, înaintarea popoare­lor pe calea progresului, s-a desfăşurat sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După popoarele din U.R.S.S., pe calea socialismu­lui au păşit popoarele Marii Chine, Cehoslovaciei şi­­ale altor ţări din Europa şi Asia. S-a format se în­­tăreşte şi se dezvoltă marea comunitate a ţărilor so­cialiste, care formează sistemul socialist mondial. In aceste­­ari, forţa îndrumătoare şi conducătoare o con­stituie partidele comuniste şi muncitoreşti. Victoriile clasei muncitoare, victoriile oamenilor mun­cii din Uniunea Sovietică şi din toate ţările socialiste se datoresc faptului că în activitatea lor partidele co­muniste şi muncitoreşti din aceste tari s-au călăuzit neabătut după învăţătura marxist-leninistă, unica învă­ţătură justă a proletariatului. Sub steagul marxist-leninismului partidele comu­niste din Franţa, Italia şi alte ţări duc o luptă in­transigentă pentru cauza clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii. Tocmai de aceea duşmanii socialismului îşi îndreaptă focul împotriva partidelor revoluţionare şi în primul rind împotriva partidelor din acele ţări în care clasa muncitoare a învins şi şi-a instaurat puterea de stat, în care se­­ construieşte sau s-a construit socialismul. La ce procedee mîrşave nu recurg duşmanii clasei muncitoare pentru a aduce dezbinare in mişcarea co­munistă, pentru a zdruncina unitatea rîndurilor par­tidelor comuniste şi muncitoreşti. O reclamă deosebit de largă se face ideilor aşa-numitului „comunism­ naţional“, opunerii elementelor de însemnătate universală pe care le-a dat Revoluţia din Octombrie şi care sunt necesare pentru trecerea cu succes de la capitalism la socialism a particularităţilor naţionale ale dezvoltării spre socialism în diferite tari. Fireşte, că fiecare ţară are particulari­tăţile ei în lupta pentru victoria dictaturii proletaria­tului şi în construirea socialismului, particularităţi de­terminate de condiţiile naţionale şi istorice Totuşi, oricare ar fi aceste particularităţi ele nu desfiinţează legile fundamentale ale revoluţiei socialiste. Aborda­rea unilaterală, punerea pe primul plan a particulari­tăţilor naţionale, a „căilor aparte“ ale înaintării spre socialism într-o ţară sau alta aduc prejudicii atît cau­zei construirii socialismului în ţara respectivă, cît şi întregii comunităţi a ţărilor socialiste. Sarcina constă în a întări vigilenţa faţă de uneltirile duşmanilor socialismului, în a da o ripostă hotărîtă tuturor încercărilor de a submina bazele unităţii clasei muncitoare şi a avangărzii sale — partidele comuniste şi muncitoreşti. Este necesar să fim vigilenţi şi faţă de acei care sub masca de prieteni, sub steagul luptei pen­tru socialism desfăşoară o activitate de dezbinare a rîn­durilor socialiste, aducînd prin aceasta, intenţionat sau nu, un serviciu imperialiştilor, care caută să dezorga­nizeze forţele revoluţionare. Noi trebuie să ne pătrundem de sentimentul răspun­derii istorice şi să mobilizăm forţele pentru întărirea partidelor comuniste şi muncitoreşti pentru întărirea solidarităţii proletare şi a unităţii rîndurilor noastre, pentru strîngerea rîndurilor mişcării muncitoreşti in­ternaţionale, să fim credincioşi principiilor marxism­­leninismului, principiilor internaţionalismului proletar, chemării de luptă, „proletari din toate ţările uniti-vă !“ întrebare: Recentele evenimente au subliniat din nou necesitatea unităţii trainice şi a celei mai strînse colaborări a ţărilor lagărului socialist pe baza prin­cipiilor formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956. Care sunt după părerea dv. sarcinile principale ale întăririi acestei colaborări în 1957? Răspuns : Aveţi perfectă dreptate cînd spuneţi că re­centele evenimente au subliniat din nou cu toată forţa necesitatea unităţii trainice şi a colaborării celei mai strînse a ţărilor lagărului socialist. Principiile formu­late în declaraţia guvernului sovietic din 30 octom­brie 1956 au constituit şi constituie temelia temeliilor în relaţiile dintre U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste. Din păcate însă, în trecut aceste principii au fost uneori încălcate. Acest lucru nu putea, bineînţeles, să nu aducă prejudicii prieteniei dintre popoarele ţărilor socialiste şi a fost folosit de elemente duşmănoase pentru aţîţa­­rea stărilor de spirit naţionaliste, pentru slăbirea uni­tăţii ţărilor noastre. întărirea continuă a colaborării dintre ţările so­cialiste cere aplicarea întocmai a principiilor leniniste ale respectării intereselor naționale ale tuturor po­poarelor, acordarea de ajutor reciproc frățesc, dezvolta­rea prin toate mijloacele a legăturilor de­ prietenie, pentru ca poporul fiecăruia dintre statele noastre să simtă folosul practic al acestei colaborări. Care este izvorul forţei invincibile a ţărilor socia­liste ? Izvorul rezidă în unitatea şi coeziunea, în tăria co­munităţii ţărilor socialiste, aceasta o constituie che­zăşia unor noi succese ale socialismului. Trebuie să păzim această măreaţă cucerire a popoarelor. Aş vrea să atrag atenţia asupra lărgirii continue a legăturilor economice dintre ţările socialiste, ceea ce va contribui la un nou avînt al economiei şi bunăstării oamenilor muncii. Un rol important l-ar avea lărgirea schimbului de experienţă în ce priveşte organizarea muncii în diferitele ramuri ale industriei şi agriculturii, sporirea productivităţii muncii, aplicarea în producţie a realizărilor ştiinţei şi tehnicii. Este firească năzuinţa popoarelor ţărilor socialiste de a fi mai aproape unul de altul, de a şti mai mult unul despre altul De aceea, este important să se adîncească şi să se lărgească le­găturile culturale. Nu putem uita că oamenii muncii din ţările socialiste construiesc o viaţă nouă, fără exploatatori şi exploa­taţi, în condiţii cînd există lagărul ţărilor capitaliste, unde clasele dominante, partidele şi guvernele lor au dus şi duc o politică îndreptată împotriva ţărilor noas­tre. De aceea, este necesar să perfecţionăm apărarea colectivă a ţărilor socialiste, să acţionăm intens pe a­­rena internaţională pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. întrebare: Evenimentele din ultimele luni au arătat din nou că prietenia şi frăţia cehoslovaco-so­­vietică este trainică şi de nezdruncinat. Ne puteţi spune dv. cîteva cuvinte despre importanţa acestei prietenii pentru popoarele celor două ţări şi pentru evoluţia internaţională ? Răspuns: Oamenii sovietici preţuiesc mult relaţiile de sinceră şi frăţească prietenie şi tovărăşie care s-au statornicit între popoarele noastre încă din trecut. In anii războiului împotriva fascismului german şi în perioada de după război, prietenia sovieto-cehoslovacă s-a călit, s-a întărit şi a devenit o prietenie veşnică Pe ce se bazează această prietenie? Ea se bazează pe comunitatea intereselor fundamentale ale popoarelor ţărilor noastre, pe comunitatea ideilor şi ţelurilor în lupta pentru cauza socialismului şi comunismului, pen­tru pace în întreaga lume, pentru fericirea popoarelor, pe profundă stimă şi încredere reciprocă Ea se bazează pe principiile nobile ale internaţionalismului proletar şi constituie un exemplu de relaţii de tip nou între sta­tele socialiste, întărirea prieteniei şi frăţiei dintre popoarele noastre contribuie la dezvoltarea economică şi culturală a ambelor ţări, ne dă posibilitatea de a ne ajuta unul pe altul şi de a învăţa unul de la altul, de a merge înainte cu mai mult succes, de a învinge mai uşor greutăţile. Considerăm că oamenii sovietici au ce învăţa de la oamenii muncii cehoslovaci, care au multe realizări re­marcabile în dezvoltarea economiei lor naţionale şi a culturii lor. Popoarele Cehoslovaciei şi Uniunii Sovietice trebuie să păzească cu grijă şi să întărească prin toate mij­loacele prietenia lor, s-o apere împotriva uneltirilor duşmanilor. Trebuie să fim vigilenţi, să nu uităm că militariştii germani urzesc planuri revanşarde, pre­gătesc forţe pentru noi aventuri militare împotriva popoarelor ţărilor noastre, împotriva popoarelor Eu­ropei. Popoarele Cehoslovaciei pot fi sigure că poporul so­vietic va fi întotdeauna prietenul lor sincer şi de nă­dejde. Ingăduiţi-mi, tovarăşe redactor, să urez cititorilor combativului ziar „Rude Pravo“, harnicelor şi talenta­telor popoare ale Cehoslovaciei frăţeşti, gloriosului Par­tid Comunist din Cehoslovacia succese în construirea statului său socialist, în ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii. La mulţi ani, dragi tovarăşii Urările de Anul Nou adresate poporului francez de N. S. Hruşciov MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite răspun­sul lui N. S Hruşciov la întrebările corespondentului ziarului „L'Humanité". Corespondentul la Moscova al ziarului francez „L’Humanité“, Pierre Hentges, s-a adresat tovarăşului Hruşciov cu întrebarea: „Ce urări aţi dori să transmi­­teţi oamenilor muncii francezi cu ocazia Anului Nou ?“ Răspuns: Cu prilejul Anului Nou aş dori să trans­mit prin ziarul vostru de luptă urările mele cele mai bune oamenilor muncii din Franţa şi întregului popor francez. Popoarele Uniunii Sovietice şi ale Franţei sînt unite prin legături tradiţionale de prietenie, cimentate prin lupta comună în două războaie mondiale împotriva duşmanului comun. In prezent, cînd militariştii germani îşi ridică din nou capul, îşi creează o armată, se pregă­tesc de noi aventuri militare, popoarele ţărilor noastre trebuie să-şi unească şi mai mult forţele în lupta pen­tru menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii atît în Europa, cit şi in lumea întreagă. Poporul sovietic nutreşte un sentiment de profundă solidaritate frăţească pentru clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii din Franţa care duc o luptă curajoasă pentru pace şi democraţie, pentru un viitor mai bun pentru Franţa. Oamenii muncii francezi au dat nu odată pilde de riposte hotărîtoare forţelor negre ale reacţiunii şi fascismului stîrnind admiraţia întregii omeniri iubi­toare de libertate. Clasa muncitoare franceză, fidelă spiritului internaţionalismului proletar, în frunte cu con­ducătorul ei încercat ,Partidul Comunist Francez, a păşit întotdeauna şi păşeşte în avangarda luptătorilor pentru ideile libertăţii şi socialismului. Sînt ferm convins că clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă, toţi de­mocraţii din Franţa, unindu-şi forţele lor, vor dobîndi în anul care vine succese în lupta pentru preîntîmpinarea unui nou război distrugător, pentru menţinerea şi con­solidarea păcii, pentru progres social şi măreţia naţio­nală a patriei lor. Oamenii muncii francezi vor avea întotdeauna în popoarele din Uniunea Sovietică cei mai credincioşi prieteni. Fie ca anul 1957 să fie un an de întărire a prieteniei şi colaborării dintre popoarele noastre ! Dragi prieteni, pentru noul an vă urez fericire ! MUNKA Revelionul organizat de N. A. Bulganin în Palatul Mare al Kremlinului MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS : La 31 decembrie, tovarăşul N. A. Bulganin a organizat revelionul în sălile Palatului Mare al Kremlinului. Aici se află conducătorii Partidului Comunist şi guvernului sovietic, to­varăşii N. S. Hruşciov, K. E. Voro­­şilov, L. M. Kaganovici, G. M. Ma­lenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molo­tov, M G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A. Suslov, G. K. Jukov, L. I. Brej­­nev, D T. Şepilov, E. A. Furţeva, N. M. Svernik, A. B. Aristov, N. I. Beliaev, P. N. Pospelov, miniştri, deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ai Sovietelor Supreme ale republicilor unionale, ofiţeri superiori ai armatei sovietice, oameni de şti­inţă, fruntaşi ai fabricilor şi uzinelor din Moscova, ai colhozurilor, sovho­zurilor şi S.M.T.-urlor, inovatori în producţie şi agricultură, scriitori, ar­tişti, arhitecţi, profesori, medici şi in­gineri. Deschizînd reuniunea, şeful guver­nului sovietic toastează pentru ve­chiul an care a însemnat pentru oa­menii sovietici noi succese în toate domeniile muncii lor creatoare, pen­tru poporul sovietic, pentru oaspeţii prezenţi în sală. Pînă la sosirea noului an mai sînt cîteva minute. Cei prezenţi ascultă cuvîntarea de anul nou a lui K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., adresa­tă cetăţenilor marelui stat sovietic. Cuvîntarea de Anul Nou a lui K. E. Voroşilov Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Uniunii Sovietice ! In numele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S., al guvernului sovietic şi al Comitetului Central al Partidului Comunist, vă felicit căldu­ros cu prilejul Anului Nou. Anul 1956 a fost marcat prin mari realizări in viaţa poporului nostru, in eroica sa muncă paşnică. însufleţiţi de hotăririle Congresului al XX-lea al partidului comunist, oamenii sovietici au depăşit planul anual in domeniul industriei, au strîns o recoltă exce­lentă de cereale şi de alte produse a­­gricole. S-a făcut mult în anul care a tre­cut pentru Îmbunătăţirea vieţii poporu­lui sovietic, pentru ridicarea bună­stării sate şi pentru avîntul continuu al agriculturii, precum şi a activităţii oamenilor muncii în toate domeniile construcţiei comunismului. Avem tot temeiul să ne mîndrim pentru succesele obţinute, fără să ui­tăm însă de lipsurile şi greutăţile pe care vom trebui să le lichidăm pe drumul victoriilor noastre. Anul care a trecut este remarcabil prin politica externă iubitoare de pace activă a statului sovietic. Una din dovezile în acest sens este vizita făcută anul trecut în ţara noastră de multe delegaţii guvernamentale şi parlamentare. Pentru pace şi priete­nie intre popoare luptă alături de noi marea Republică Populară Chineză şi întregul lagăr al ţărilor socialiste Po­poarele Asiei şi Africii care luptă îm­potriva jugului colonialist, pentru in­dependenţă, văd în Uniunea Sovie-Orologiul Kremlinului bate miezul nopţii. A sosit Anul Nou. Cei prezenţi se ridică în picioare. Răsună acordu­rile măreţe ale imnului de stat al U.R.S.S. Nicolai Alexandrovici Bulganin toastează pentru marele popor sovie­tic. Apoi urmează alte toasturi. Ridi­­cînd paharul, Nikita Sergheevici Hruşciov spune că oamenii sovietici doresc pacea care le este necesară pentru munca creatoare, pentru ca ţara să devină tot mai puternică, iar viaţa tot mai luminoasă şi plină de bucurii. Dar remarcă N. S. Hruşciov, nu trebuie să uităm că într-o serie de ţări capitaliste se duce o cursă febrilă a înarmărilor şi de aceea nu trebuie să uităm nici o clipă de arma­ta noastră, trebuie să o înzestrăm cu tehnică şi armament de prim rang. Cică un puternic bastion al păcii şi li­bertăţii. Creşte şi se întăreşte mişca­rea partizanilor păcii, care a şi deve­nit o forţă puternică împotriva aţîţă­­torilor la război. Fireşte că toate acestea stîrnesc fu­ria şi ura imperialiştilor care vor să agraveze situaţia internaţională. Ei au atacat Egiptul paşnic şi au fost or­ganizatorii rebeliunii contrarevoluţio­nare din Ungaria. Forţele păcii s-au dovedit însă a fi mai puternice Aven­turile periculoase ale imperialiştilor au fost lichidate. Trăgînd învăţăminte din evenimen­tele anului care a trecut, poporul so­vietic şi toţi prietenii păcii şi liber­tăţii îşi vor strînge şi mai mult rîndu­­rile pentru a asigura o pace şi o securitate trainică. Dragi tovarăşi şi prieteni ! Popoa­rele ţării noastre păşesc în noul an strîns unite în jurul partidului lor co­munist iubit, cu veselie şi credinţă în triumful cauzei noastre măreţe. Cu prilejul Anului Nou — 1957 — felicit încă odată din toată inima pe toţi oa­menii sovietici — pe muncitori, col­hoznici, intelectuali, pe ostaşii sovie­tici, pe femeile şi tineretul nostru. Vă doresc din tot sufletul sănătate şi suc­ces în muncă, în învăţătură şi în în­treaga voastră activitate, spre ferici­rea patriei noastre. Cu prilejul Anului Nou transmit felicitări şi urări de bine popoarelor frăţeşti din ţările socialiste, precum şi tuturor popoarelor lumii. La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! Acest lucru l-am făcut, 11 facem, şi îl vom face pentru că vrem să menţinem şi să întărim pacea, pen­tru că trebuie să apărăm cuceririle marelui Octombrie, puterea sovietică. In încheiere N. A. Bulganin toas­tează pentru diplomaţi, ambasadori, miniştri plenipotenţiari­, însărcinaţi cu afaceri şi membri ai legaţiilor. In sălile Palatului Kremlinului răsună din nou aplauze furtunoase. Răspunde decanul Corpului Diplo­matic din Moscova, dl. Rolf R. Sohl­­man, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Suediei în U.R.S.S. Acest revelion festiv organizat de şeful guvernului sovietic N. A. Bul­ganin s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceritate, cordialitate și prieter­nie. • MOSCOVA (Agerpres). TASS: Intîmpinînd Anul Nou, lucrătorii din agricultura U.R.S.S. fac bi­lanţul anului care a trecut. A­­cesta a fost un an de mari vic­torii în toate ramurile agriculturii şi creşterii animalelor. Colhozu­rile şi sovhozurile din Ţara So­vietică au obţinut cea mai mare recoltă din întreaga istorie a ţării. Au fost predate statului cu peste 1 ooo.ooo.ooo poduri de cereale mai mult decit în anul 1955. In anul 1956 a continuat valo­rificarea de noi pămînturi în ră­săritul Ţării Sovietice. In decurs de trei ani în această parte a U.R.S.S. au fost arate uriaşe în­tinderi de pămînturi înţelenite — 35.500.000 ha. Aceasta reprezintă cu peste 1,5 ori mai mult faţă de suprafeţele arabile din Marea Britanie, Italia şi Franţa luate laolaltă. • KUIBÎŞEV (Agerpres). — TASS : La hidrocentralele de la Kuibîşev a început să dea cu­rent industrial cel de al 12-lea hidroagregat. Odată cu darea în exploatare a celui de al 12-lea hidroagre­gat constructorii hidrocentralei şi-au îndeplinit angajamentul pentru anul 1956. Puterea hidro­centralei de la Kuibîşev a atins 1.260.000 de kW. In anul 1957 vor fi puse în­ funcţiune celelalte 8 agregate şi hidrocentrala de la Kuibîşev va începe să funcţioneze cu întrea­ga sa putere de 2.100.000 kW. • PEKIN (Agerpres). — China Nouă . In anul 1956 producţia industrială a R­ P. Chineze a de­păşit prevederile planului cu peste 4 la sută. In anul 1956 cea mai mare creştere în producţia industrială a fost înregistrată în sectorul in­dustriei grele. In 1956, producţia de fontă a fost cu un milion de tone mai mare decît în anul 1955. Nivelul producţiei de oţel a depăşit nivelul anului prece­dent cu 1.500.000 tone, producţia de oţel laminat cu 1.1oo.ooo tone, producţia de cărbune cu 1.5oo.ooo tone, producţia de pe­trol cu 210.000 tone, producţia de electricitate cu 3.000 milioane de kW ore şi producţia de ci­ment cu 1.900.000 tone. In anul 1956 producţia de ţe­sături a fost cu 3.300.000 metri mai mare decît în 1955, produc­ţia de hîrtie cu 140.000 tone, şi cea de zahăr cu 11o.ooo tone. Anul acesta s-a terminat con­strucţia şi au fost date în ex­ploatare peste 140 de noi între­prinderi importante. • VARŞOVIA (Agerpres). — S-a terminat primul an al cinci­nalului polonez. Ţara a făcut un nou pas important în dezvolta­rea economiei sale. După cum subliniază ziarul "Zycie War­­zawy", în 1956 planul de stat a fost depăşit cu 3—4 la sută la producţia industrială. Producţia a crescut cu peste 11 la sută în comparaţie cu anul precedent. • ULAN BATOR (Agerpres).— Intr-un articol intitulat „O mare victorie a poporului", ziarul­­Um­en" citează date sugestive care ilustrează realizările Repu­blicii Populare Mongole în 1956. Efectivul de vite — bogăţia naţională a ţării — a crescut în decursul anului cu 1.300.000 de capete. Consiliul de Miniştri al R.P. Mongole Ş. C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol au adoptat hotărîrea cu privire la reducerea de la data de 1 ia­nuarie 1957 a preţurilor cu amă­nuntul la peste 400 diferite bu­nuri de larg consum. • HANOI (Agerpres). ,— Ziarul „Niam Dan" a publicat un arti­col de fond în care analizează succesele industriei Republicii Democrate Vietnam în 1956. Industria a îndeplinit planul de stat în ansamblu înainte de termen — pînă la 30 noiembrie. Producţia industrială a crescut de cinci ori în comparaţie cu 1955. • NEW YORK (Agerpres). — Agenţia Associated Press rela­tează că în anul 1956 Statele U­­nite au bătut recordul în ce pri­veşte falimentele firmelor comer­ciale. Astfel, în primele zece luni ale anului 1956 au dat faliment 10.705 firme comerciale în com­paraţie cu 9116 în anul trecut. In ce priveşte procentul de fali­mente pe număr de întreprinderi el creşte în mod îngrijorător. Astfel, în luna august 1956 la fie­care 10.000 de firme, 52 au dat faliment în comparaţie cu 42 în august 1955. In medie numărul falimentelor in 1956 a fost de 1070 pe lună în comparaţie cu 912 în anul precedent. Luate pe categorii cele mai multe falimen­te au avut loc în industria de mobile fiind urmată de industria încălţămintei, a maşinilor elec­trice şi a îmbrăcămintei de lux. • LONDRA (Agerpres). — »Anul Nou a început în Marea Britanie printr-o creştere a cos­tului vieţii" anunţă agenţia France Presse, adăugind că în urma scumpirii combustibilului, au fost majorate tarifele la auto­buse şi metro în întreaga ţară. De asemenea începînd de la 1 ianuarie a fost scumpit tariful convorbirilor telefonice. Intr-o serie de ramuri ale Industriei engleze se constată o depresiune. In legătură cu a­­ceasta au loc o reducere a pro­ducţiei şi concedieri de munci­tori. S au făcut concedieri la so­cietatea "Elvis Limited" pentru producţia de motoare de avioa­ne, la uzina din Coventry a so­cietăţii de automobile ,Standard Motor Company* şi la alte între­prinderi. Din 100.000 de muncitori care lucrează in industria mobilei din Anglia, aproape 10.000 de mun­citori nu au de lucru; ceilalţi lu­crează o săptămînă de lucru ne­completă. Comentatorul pentru problemele industriale al ziaru­lui "Manchester Guardian" scrie că »problemele care stau în faţa întreprinzătorilor se agravează şi mai mult prin lipsa de com­bustibil care ameninţă mii de muncitori cu concedierea". Co­mentatorul scrie că numai în­­tr-un singur cartier din Londra, în urma raţionării benzinei, 20.000 de muncitori din industria mobilei sunt în primejdie de a fi concediaţi. • MEXICO CITY. — In Mexic a existat o situaţie nefavorabilă în domeniul comerţului exterior. Potrivit datelor revistei „Siem­­pre", scăderea preţurilor la măr­furile de export şi creşterea pre­ţurilor la mărfurile de import au avut ca urmare faptul că numai în opt luni ale anului 1956, Mexi­cul a pierdut 219 milioane pesos. • SANTIAGO DE CHILE. — In 1956, economia statului Chile a întîmpinat dificultăţi serioase. Volumul producţiei industriei de pielărie s-a redus cu 40 la sută. Un număr de 136 de întreprinderi textile au lucrat numai cîte patru zile pe săptămînă. O serie de fabrici au fost închise. Aceeaşi situaţie a domnit în industria metalurgică, a sticlei, a cărbu­nelui şi în alte ramuri ale indus­triei chiliene. In Chile, costul vieţii a crescut în decurs de nouă luni cu 31 la sută. In 1956, deficitul bugetar al statului Chile a crescut cu 20 mi­liarde pesos. Impozitele indirecte au sporit cu 7 miliarde pesos. In decurs de cîteva luni, în Chile a fost emisă monetă hîrtie in va­loare de peste 30 miliarde pe­sos. • NEW YORK. —.Situația eco­nomică a insulei Haiti, — scria ziarul «New York Times", — este cu totul disperată. Poporul su­feră mari lipsuri". Potrivit ziaru­lui "Christian Science Monitor", mizeria din Haiti ,depăşeşte tot ce se poate vedea oriunde în altă parte in emisfera apusea­nă*. Venitul mediu pe cap de lo­cuitor, arată ziarul, se cifrează în Haiti la numai 65 dolari pe an. FAŢĂ IN FAŢĂ Aşa începe anul 1957... In ţările socialiste in ţările capitalului La 1 ianuarie, Saar-ul a devenit cel de-al zecelea land al Repu­blicii Federale Germane. De bună seamă nimeni nu a contestat a­­cestei provincii caracterul ei ger­­man. Dar astăzi ca și In 1935, cind Hitler anexa această regiune, Saar-ul capătă o valoare de sim­­­bol. Simbolul unei victorii a celor mai reacţionare cercuri vestger­­mane, al şovinismului virulent de­venit politică oficială. Ca şi Hitler in 1935, cancelarul Adenauer a fost primit cu alai In capitala Saar-ului, in­ovaţiile fre­­netice ale fasciştilor nepocăiţi, ale militariştilor şi vechilor panger­­martişti. încă de acum cîteva săp­­tămini autorităţile locale s-au pre­gătit in vederea acestui eveniment hotărit prin acordurile intervenite între guvernul de la Paris şi cel de la Bonn. Prin multele măsuri, poate cea mai caracteristică constă în h­otă­­rirea de a schimba nomenclatura străzilor din Saarbrücken. Numele marilor muzicieni şi scriitori cla­sici germani au fost schimbate în grabă cu cele ale mareşalilor şi generalilor din trecut, de prefe­­rinţă ale celor care au executat în 1871 invadarea Franţei. Integrat economiei franceze după terminarea războiului, Saar-ul tre­buia să contribuie la despăgubirea Franţei devastată de hitlerişti. Pentru Franţa, el constituia şi o garanţie împotriva creşterii poten­­ţialului militar german. E drept in situaţia actuală c­ind ambele ţări au fost incluse în sistemul mi­litar agresiv al blocului Atlantic, o asemenea garanție devenise ca­ducă. Interesele americane cereau ca Saar-ul să devină german, mai întli, fiindcă monopolurile ameri­cane sunt mai strîns legate de cele vest-germane decit de cele franceze în al doilea rînd, din motive de tactică propagandistică. Obţinerea Saar-ului serveşte guvernului de la Bonn ca argument împotriva ger­­manilor care critică politica sa războinică în felul acesta, tratativele fran­­co-germane din ultimele luni au avut un caracter pur formal. Soar­­ta Saar-ului fusese de mult hotă­­rită între Bonn şi Washington. Tratativele erau doar decorul me­nit să salveze prestigiul guvernului francez şi să liniştească într-o oa­recare măsură opinia publică fran­ceză. Fiindcă predarea marilor bogăţii miniere ale Saar-ului, unei Germanii care se pregăteşte de o înarmare atomică nu surlde deloc majorităţii francezilor. Cu atît mai mult, cu cît, chiar în preajma cercurilor oficiale de la Bonn, n-au lipsit aluzii şi ieşiri iredentiste în ce priveşte soarta provinciilor fran­ Preludiu saarez ceze Alsacia şi Lorena, vechi o­­biectiv al pangermanismului Nu-i vorbă, cancelarul Adenauer s-a străduit să contribuie și el la ,,lini­ştirea" francezilor. Numai că încercările sale au un iz ce amin­tește foarte neplăcut trecutul. De pildă: „Epoca de disensiuni te­­ritoriale — a spus Adenauer — care a durat atîtea secole a tre­cut, iar obstacolul unei rivalităţi franco-germane nu va mai împie­dica calea Europei". Aluziile pan-europeniste ale lui Adenauer sunt deosebit de suspec­­te. Ideea unificării europene în ju­rul unei Germanii revanşarde şi militariste şi în condiţiunile refa­­cerii tentacularelor monopoluri din Ruhr nu are putere de atracţie pentru celelalte ţări europene. Cit despre înlăturarea obstacolului ri­valităţii franco-germane europenii au mai auzit Vorbea despre asta Hitler, oride cîte ori mai jupuia pe unul din vecinii săi. Ultima dată i-a jurat-o după München a pre­­mierului francez Daladier. Rezul­­tatul a fost cel ştiut Ştergerea frontierelor europene, transforma­rea continentului intr-un singur lagăr de concentrare, ceea ce fra­zeologia nazistă numea bombastic : „Nation Europa“. lată de ce, alu­ziile europeniste ale lui Adenauer nu vor linişti pe nimeni, ci dim­­potrivă. Cit despre locuitorii din Saar, situaţia lor reală e departe de a fi prea fericită. Mai îndli fiindcă alipirea la R. F. Germană în­seamnă automat obligativitatea serviciului militar în noul Wehr­macht şi o serie întreagă de difi­­cultăţi economice, deoarece din punct de vedere vamal şi monetar, Saar-ul va rămtne încă 3 ani în sistemul francez. Alte greutăţi sunt cele legate de legislaţia muncito­rească, cea franceză fiind supe­­rioară celei existente în R. F. Ger­mană Salutată cu satisfacţie de re­­vanşarzi vest-germani, primită cu legitimă îngrijorare in Franţa şi restul Europei apusene, alipirea Saar-ului marchează la începutul acestui an preferinţa vădită pe care cercurile conducătoare ameri­­cane o acordă guvernului de la Bonn. Mandatară a voinţei ameri­cane pe pămlntul european Ger­mania occidentală constituie un element de îngrijorare permanentă. Solidaritatea şi veghea popoarelor europene trebuie să îndiguiască veleităţile militariştilor şi marilor capitalişti vest-germani de „euro­penizare" după binecunoscutul mo­del hitlerist. Istoria antebelică nu mai trebuie să se repete •» A. T. RAZVAN Telegrama adresată de N. A. Bulganin revistei italiene „Noi Donne“ MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite telegrama adresată de N. A. Bulganin redacţiei revistei italiene de femei „Noi Donne" . Felicit pe cititoarele revistei „Noi Donne" şi prin revista voastră poporul italian cu prilejul noului an. Urez re­vistei voastre în noul an noi succese în lupta pentru pace, democraţie şi progres. Uniunea Sovietică a năzuit totdeau­na spre dezvoltarea relaţiilor de prie­tenie cu Italia, spre o largă colabora­re economică şi culturală între ţările noastre. Fie ca anul 1957 să fie anul dezvoltării cu succes a relațiilor sovie­­to-italiene Urez din toată inima femeilor italie­­ne și întregului popor italian fericire în noul an. REDACTIA 51 ADMINISTRAŢIA: București Piata Scînteii - Tel. 7.60 10: 7.60.20: 7.60.40.­­ Sectia Scrieri: Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii .I. V. Stalin*. Joi 8 Ianuarie 1957 — nr. 2858 §t#a­t­STAS - 3452 - 52 US ^

Next