Munca, februarie 1957 (Anul 13, nr. 2883-2907)
1957-02-01 / nr. 2883
Pag. 2-aIIi.I.J. :88 (Urmare din pag. 1-a) citoare, cu participarea activă a aproape totalitaţii intelectualilor, sub conducerea partidului, a arătat că poate să creeze, să dezvolte şi să gospodărească o puternică economie naţională. Politica partidului de industrializare socialistă s-a dovedit justă, corespunzătoare intereselor fundamentale ale ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de neplăcut domnilor capitalişti fugiţi peste hotare şi trusturilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a valorifica, în folosul poporului, petrolul, gazele naturale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bogăţii ale solului şi subsolului. La sfîrşitul anului 1956 producţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Energia electrică ce se producea în 1938 Intr-un an întreg, se produce in prezent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile; oţelul — în trei luni; gazul metan — în 28 de zile ; faţă de anul 1938, producţia de energie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare, producţia de cărbune de 2,3 ori mai mare, producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de al doilea război mondial producţia de petrol a ţării scăzuse pînă la 4 milioane tone anual. Astăzi industria noastră petroliferă produce 11 milioane tone ţiţei. O mare realizare a regimului nostru democrat-popular o constituie făurirea unei industrii proprii de construcţii de maşini. Cu ajutorul acestei industrii se lărgeşte şi se modernizează continuu baza tehnică a tuturor ramurilor industriei, agriculturii, transporturilor şi construcţiilor, se asigură introducerea tehnicii noi în întreaga economie naţională. Producţia industriei constructoare de maşini a fost în anul 1955 de 4 ori mai mare decît în anul 1949. In prezent, nu numai că acoperim aproape în totalitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantităţi mereu sporite de maşini şi utilaj industrial. In 1956, valoarea exportului de maşini a întrecut valoarea importului de maşini; anul acesta valoarea exportului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decît valoarea maşinilor pe care le importăm. Toate acestea sunt o expresie a profundei transformări ce s-a petrecut în economia ţării noastre, transformare ce a făcut ca Romînia să devină dintr-o ţară agrară înapoiată, o ţară industrial-agricolă în continuă dezvoltare. In acelaşi timp cu dezvoltarea puternică a industriei grele, s-a dezvoltat continuu şi industria producătoare de bunuri de larg consum. Faţă de anul 1938 în ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe preparate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi în dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, producţia globală de cereale a depăşit producţia de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul industriei socialiste se fac paşi mari pe calea mecanizării agriculturii. Numai In ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare circa 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze şi combine şi alte unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ultimele alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională sute de mii de familii de ţărani muncitori, urmînd îndemnul partidului, au intrat în întovărăşiri, cooperative agricole de producţie şi gospodării colective, pornind astfel pe calea transformării socialiste a agriculturii, calea ce duce la dezvoltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene, Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunăstării materiale a poporului muncitor. In anii primului plan cincinal salariul real al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creşterea salariului mediu, cît şi prin reducerea preţului bunurilor de larg consum. In anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de muncitori, s-au sporit salariile şi pensiile mici, s-a acordat alocaţia de stat pentru copii. In anul trecut sumele puse la dispoziţie de stat pentru asigurări sociale au fost de peste 2 miliarde lei, faţă de 658 milioane în 1949. Numărul oamenilor muncii şi al copiilor trimişi anual la odihnă, pe cheltuiala statului, în staţiile balneo-climaterice a crescut de la 195 mii în 1949, la 450 mii în 1956. In anii regimului democrat-popular, toiioanelor de oameni ai muncii le-au fost larg deschise porţile spre învăţămînt şi cultură. Trista moştenire a trecutului — analfabetismul — este aproape lichidat. Amintind realizările obţinute, partidul nostru arată în mod deschis poporului muncitor că există încă numeroase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut într-o măsură mai mcă decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru realizarea politicii partidului şi guvernului de îmbunătăţire sistematică a condiţiilor de viaţă ale poporului, are lupta pentru Înfăptuirea hotăririlor plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg consum a rămas în urma dezvoltării industriale şi aceasta creează greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Trebuie să ţinem seama că populaţia oraşelor s-a dublat aproape în anii puterii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut aproape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte astăzi mult mai bine ca Înainte. Plenara a hotărît ca în perioada care urmează, continuîndu-se dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sarcia dezvoltării sistematice a agriculturii, a industriei producătoare de imnuri de consum şi a construcţilor de locuinţe, concentrînd în aceste ramuri mijloace materiale şi financiare mult mai mari decît pînă acum. In vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărît reexaminarea unor prevederi ale directivelor celui de al doilea plan cincinal, în sensul micşorării investiţiilor de stat pe perioada 1956-1960. Aceasta va permite ca o parte mai mare a venitului naţional să fie alocată fondului de consum, în scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea al partidului, plenara a hotărît îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea câştigului muncitorilor. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea salarizării vor face ca încă anul acesta salariaţii să primească cu 2 miliarde şi jumătate lei mai mult decît în anul trecut. îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare prin revizuirea reţelelor tarifare, sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi îmbunătăţirea, normării muncii se vor face cu consultarea şi participarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderi. Nici nu încape îndoială că muncitorii, tehnicienii, inginerii, vor face propuneri concrete de mare însemnătate pentru definitivarea măsurilor propuse, în scopul găsirii celor mai potrivite soluţii care să asigure atît creşterea continuă a cîştigurilor muncitorilor cît şi îmbunătăţirea activităţii de producţie. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare trebuie să accentuez în faţa dvs. că ridicarea bunăstării poporului poate avea loc numai în condiţiile creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost Ca să trăim mai bine, mai îndestulat, trebuie să producem mai mult, mai bun şi mai ieftin. Ridicarea nivelului de trai este In mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă in fiecare schimb produse in valoare de zece mii de lei sau de cinci mii de lei. Trebuie să învăţăm să gospodărim mai bine întreprinderile, să folosim mai bine maşinile, materialele, timpul de lucru, suprafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene, Cunoaşteţi din documentele plenarei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frînează creşterea producţiei de cereale-marfă, Comitetul Central a hotărît să se desfiinţeze cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole şi să dezvolte pe scara cea mai largă achiziţiile. In condiţiile înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achiziţiilor la liberă înţelegere, creşte foarte mult importanţa sectorului socialist din agricultură în sporirea producţiei agricole-marfă şi constituirea fondului central al statului. Să sprijinim gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile astfel încît ele să aibă producţii bogate şi mari surplusuri de produse agricole pe care să le vîndă pe piaţă şi mai ales organizaţiilor comerciale de stat. Sarcina principală de constituire a fondului central de stat revine gospodăriilor agricole de stat care trebuie să devină în anii următori mari producătoare de cereale; in anul 1960 gospodăriile de stat trebuie să contribuie la fondul central al statului cu cel puţin 1 milion tone cereale. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orinduirea noastră de stat este dezvoltarea democraţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea economiei şi statului. Principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular este centralismul democratic, îmbinarea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-economice cu stimularea iniţiativelor de jos. Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al partidului a elaborat o serie de măsuri pentru lichidarea elementelor de centralizare excesivă în conducerea economiei şi administraţiei de stat, înlăturarea centralismului excesiv va spori eficacitatea activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor economice, a sfaturilor populare şi se va răsfrînge favorabil asupra întregii economii naţionale. Ea trebuie să ducă în acelaşi timp la întărirea disciplinei de stat şi a disciplinei de plan, la folosirea cu spirit de răspundere şi cu pricepere a atribuţiilor şi competinţelor mai largi acordate cadrelor conducătoare din întreprinderi şi organe locale. Este necesar să se asigure atragerea mai largă şi mai efectivă a oamenilor muncii în rezolvarea problemelor producţiei, în conducerea activităţii economice. Aceasta presupune lichidarea elementelor de formalism care mai există în organizarea consfătuirilor de producţie, participarea activă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la discutarea problemelor de producţie, a planurilor de măsuri tehnicoorganizatorice, în aşa fel încît fiecare lucrător să-şi poată spune cuvîntul şi să poată contribui efectiv la îmbunătăţirea activităţii economice, la îndeplinirea şi depăşirea planului. Să dăm o justă orientare tineretului, îndrumîndu-l spre ocupaţii legate direct de producţie, ca o măsură de prevenire şi combatere a birocratismului. Democraţia noastră socialistă este democraţia cea mai largă, deoarece ea asigură şi garantează exercitarea drepturilor şi libertăţilor democratice de către toţi cetăţenii, participarea la conducerea statului a maselor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Statul democrat-popular nu va îngădui însă ca duşmanii socialismului să folosească libertăţile democratice împotriva cuceririlor socialiste ale poporului muncitor. Cei care urmăresc să tulbure munca paşnică a poporului, să ridice mina împotriva orîndului democrat-populare, vor fi loviţi fără cruţare de forţa statului popular, stat al oamenilor muncii. Libertăţile democratice sînt un bun sfînt şi de neatins al poporului muncitor. Cetăţeni şi cetăţene, Pentru realizarea planurilor sale de construcţie economica şi culturală, poporul român are nevoie de pace. Activitatea desfăşurată de delegaţia R.P.R. la O.N.U. este o manifestare concretă a ataşamentului sincer al guvernului şi al poporului român pentru cauza întăririi păcii şi colaborării internaţionale. .... In ultimul timp cercurile imperialiste din apus şi-au intensificat acţiunile agresive şi au provocat o simţitoare agravare a situaţiei internaţionale. Agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului, amestecul provocator al cercurilor imperialiste în Ungaria cît şi acţiunea Statelor Unite ale Americii de subjugare a ţărilor din Orientul Apropiat şi Mijlociu sub firma aşa-zisei ,,doctrine Eisenhower“ sunt manifestări îngrijorătoare ale cercurilor agresive de a tîrî lumea într-un nou război. Totodată, aceste cercuri imperialiste desfăşoară o intensă activitate subversivă împotriva ţărilor socialiste , încercînd să semene discordie şi să submineze unitatea lagărului socialist. In întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace. Ele au determinat prăbuşirea acţiunilor aventuriste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Mişcarea de eliberare naţională din ţările Orientului a devenit mai activă şi mai cuprinzătoare. Solidaritatea internaţională de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apărarea păcii este unitatea ţărilor socialiste. O mare importanţă pentru întărirea continuă a coeziunii ţârilor lagărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a guvernului Uniunii Sovietice. Relaţiile dintre ţările lagărului socialist, întemeiate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii de stat, neamestecului reciproc în treburile interne, colaborarea strânsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unitatea ţărilor socialiste să fie de nezdruncinat. Recentele tratative bilaterale între delegaţiile guvernamentale şi de partid poloneze, germane, cehoslovace, chineze cu delegaţiile de guvern şi de partid din Uniunea Sovietică, întîlnirea de la Budapesta de la începutul acestui an între reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti şi ai guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S. au demonstrat deplina unitate şi solidaritate frăţească a ţărilor socialiste. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre delegaţiile guvernamentale romînă şi sovietică, declaraţia comună din 3 decembrie 1956, sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilustrează relaţiile de frăţească colaborare şi ajutor reciproc existente între ţările noastre şi dovedeşte încă odată că ne putem sprijini în toate împrejurările pe prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Un eveniment important în politica partidului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugoslavia şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Guvernul nostru se pronunţă pentru lărgirea legăturilor politice, economice şi culturale cu toate statele, indiferent de orlnduirea socială, respingînd Insă orice fel de încercare de imixtiune in treburile interne ale ţării noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări o constituie schimburile comerciale reciproc avantajoase. Guvernul Republicii noastre Populare militează pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate ţările, pentru lărgirea relaţiilor culturale şi ştiinţifice Intre toate popoarele, In vederea întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român. In fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheama pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la muncă şi la lupta pentru obţinerea unor noi realizări pe calea înfloririi economiei naţionale şi a ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Frontul Democraţiei Populare in faţa alegatorilor este un program de construire a socialismului, de munca paşnică pentru o viaţa mai investitiată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii.Niciodată mai mult ca acum nu a fost atît de puternică unitatea moral, politica a orinduirii noastre democratpopulare. Lichidarea asuprării naţionale şi asigurarea deplinei egalităţi in drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul romin face ca oamenii muncii maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi sa participe cu insuneţire alaturi de oamenii muncii romini la construirea socialismului în patria noastră comună, Republica Populară Romina. Luînd parte in mod unanim la alegerile de la 3 februarie, cetăţenii patriei noastre îşi vor manifesta adincul lor ataşament pentru puterea populară, încrederea nezdruncinată în orînduirea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională întăresc şi mai mult unitatea între partid, guvern şi popor şi arată hotărîrea oamenilor muncii de a contribui cu toată energia şi capacitatea lor creatoare la făurirea societăţii noi, socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Trăiască scumpa noastră patrie. Republica Populară Romînă 1 Trăiască victoria în alegeri a Frort-tului Democraţiei Populare ! La muncă şi la luptă pentru înflorirea patriei, pentru viitorul fericit al poporului nostru ! VOTUL NOSTRU CANDIDAŢILOR F. D. P. Cimîntarea tovarăşului Chivu Stoica MUNCA eemiss. r Mmum submui.... Vineri 1 februarie 1957 — nr. 2883 Rodnice sînt rezultatele aplicării politicii partidului şi guvernului IAŞI (de la trimisul şi corespondentul nostru). „ Miercuri după-amiază, în imensa hală a întreprinderii regionale de transport auto-Iaşi, peste cinci mii de cetăţeni din vechiul oraş al Moldovei, au participat la o mare adunare cetăţenească. Au fost prezenţi muncitori ai întreprinderilor industriale din oraş, ceferişti de la Atelierele ,,Iliei Pintilie“, centru cu o veche tradiţie de luptă revoluţionară, textilişti de la ,,Ţesătura“ şi „Textila Roşie", oameni de ştiinţă din centrele universitare, reprezentanţi ai culturii şi artei ieşene La a Ceastă adunare, a participat şi tovarăşul Iosif Chişinevschi, prembru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Iaşi-Nord. în sală domnea o atmosferă de entuziasm general. Se scandau lozinci care exprimau neţărmurita încredere în politica partidului, politică care ne conduce neabătut pe...drumul construirii socialismului, participanţii la adunare angajindu-se, în numele colectivelor din care fac parte de a lupt "ta necontenit pentru dezvoltarea şi pe mai departe a economiei naţionale, pentru traducerea în viaţă a Rezoluţiei recentei plenare a C.C. al P.M.R., chezăşie sigură a mersului nostru înainte. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetului regional P.M.R.Iaşi. Printre cei care au vorbit a fost şi muncitorul ceferist Constantin Crăciun de la Depoul C.F.R.-Iaşi. El a arătat succesele obţinute în luna ianuarie de colectivul întreprinderii în cinstea alegerilor. Luînd cuvîntul cazangiul Constantin Turcan a spus: „Dacă tineretul are acum posibilitatea de a-şi înfăptui toate năzuinţele, dacă acum el se bucură de drepturi pe care nu le-a avut nici cînd în trecut, toate acestea le datorăm partidului, regimului nostru democrat-popular. De aceea toţi tinerii din oraşul nostru vor vota cu încredere la 3 februarie candidaţii F.D.P., candidaţii" vieţii noastre noi“. Despre avîntul cultural în ţara noastră a vorbit pe larg profesorul universitar Gheorghe Ciobanu, prorector al Institutului Politehnic din IaŞi-Cuvîntul rostit de tovarăşul Constantin Surugiu, vechi luptător comunist, a fost ascultat cu un deosebit interes. El a pomenit despre teroarea sub care se desfășurau alegerile din trecut, teroare îndreptată în special asupra oamenilor muncii. Vorbitorul a subliniat apoi largul democratism al alegerilor din zilele noastre Apoi, în aplauzele entuziaste ale celor prezenţi a luat cuvîntul tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru in Biroul Politic al C.C al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care a spus: Adunările însufleţite ale alegătorilor care s-au ţinut şi se ţin in întreaga ţară, sunt o expresie a unităţii de monolit dintre partid, guvern şi popor, a profundului democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Niciodată în istoria patriei noastre, un regim nu s-a bucurat de atlta încredere din partea poporului, cum se bucură regimul democrat-popular. Amintind marile prefaceri petrecute în ţara noastră, vorbitorul a spus: „Rodnice ’sînt rezultatele aplicării politicii partidului şi guvernului în toate domeniile. " Poporul s-a convins că drumul indicat de partid este drumul just, că partidul nostru nu aruncă niciodată vorbe în "vînt, căci a ştiut întotdeauna să mobilizeze* oamenii munţii pentru înfrîngerea greutăţilor, pentru obţinereade noi şi noi succese pe tărîmul construirii socialismului. In anii puterii populare partidul nostru a dat o mare atenţie dezvoltării economice a tuturor regiunilor ţării. Vedem cu ochii noştri cum Moldova lăsată în cruntă înapoiere şi sărăcie de către capitalişti şi moşieri căpătă o înfăţişare nouă. Au fost date in folosinţă numeroase şi importante obiective industriale cum sunt: fabrica de rulmenţi Bîrlad, fabrica de antibiotice, fabrica de cherestea Ciurea, filatura de bumbac a fabricii „Moldova“. Numărul întreprinderilor a crescut de la 62 la 73 , au fost construite numeroase locuinţe şi au fost create obiective de interes social-cultural ca studioul regional de radio, Opera din Iaşi, Teatrul de Stat din Bîrlad şi altele In continuare, tovarăşul Iosif Chişinevschi a spus : ,,Au trecut peste 12 ani de la eliberarea ţării noastre, dar oamenii în vîrstă îşi amintesc viaţa din trecut plină de mizerie a muncitorilor, ţăranilor şi a unei bune părţi a intelectualilor, viaţă de amară şi cruntă asuprire şi exploatare. Muncitorii din ţara noastră erau supuşi unei exploatări asemănătoare cu cea a muncitorilor din ţările coloniale. Amintească şi muncitorii ieşeni mai bătrini, dintre care mulţi au ieşit la pensie, cîte ore lucrau pe zi în fabricile ce aparţineau capitaliştilor şi cum trăiau ei pe atunci , 12-14-16 ore de lucru cu salariu de foame, în condiţii igienice aproape insuportabile, fără ventilaţie, fără asistenţă medicală, fără concedii de odihnă. »• Afiintească şi muncitorii mai tineri din Iaşi de chipurile istovite ale părinţilor lor, de copilăria lor tristă, de foametea, cumplita foamete cronică pe care colţul uscat de pîine sau mămăliga rece n-o puteau potoli deloc. Dar cea mai mare plagă era nesiguranţa zilei de mîine. Cu totul altele sînt condiţiile de lucru ale muncitorilor. Astăzi clasa muncitoare este stăpînă pe mijloacele de producţie şi munceşte pentru ea, pentru creşterea puterii patriei sale a înfloririi ei. Muncitorul harnic, gospodar, simte răspunderea de stăpin In ţara sa. Noile fabrici şi uzine sunt utilate cu maşini din cele mai moderne. In multe locuri s-a extins mecanizarea. Pe lingă întreprinderi funcţionează cantine şi sanatorii de noapte pentru muncitori. Statul se îngrijeşte de asistenţa sanitară a populaţiei. Oamenii muncii primesc concedii de odihnăplătite, şi prin sindicate sînt trimişi la odihnă. In 1938 în Iaşi exista numai o singură universitate cu 2.170 studenţi din care numai 355 primeau burse. In prezent funcţionează la Iaşi 4 institute de învăţămînt superior cu 14 facultăţi şi cu un număr de peste 7.000 studenţi, dintre care peste 50 la sută sînt bursieri; ei sînt găzduiţi în cămine şi iau masa la cantine în condiţii ce nu se pot compara cu cele din trecut. Bunăstarea materială a studenţilor constituie o preocupare permanentă a partidului şi guvernului Urii. In oraşul Iaşi au fost construite 4 cămine studenţeşti, iar alte două sînt în construcţie. De asemenea s-a construit o clădire a Institutului politennic Institutul de igienă şi altele. Partidul şi guvernul acordă o atenţi erita deosebită oamenilor de ştiinţă şi cultură. Dispreţuiţi şi umiliţi in trecut oamenii ştiinţei şi artei, scriitorii, savanţii, artiştii se bucură azi de condiţii prielnice activităţii lor creatoare. In munca noastră ca în orice acţiune mare — a continua vorbitorul — au existat şi greşeli şi greutăţi generate de înapoierea economică din trecut a ţării noastre, de urmările războiului, la care adăugăm Insuficienta experienţă a cadrelor noastre In construcţia socialismului. Greşelile s au comis atît în ceea ce priveşte înfăptuirea unor proporţii juste între diferite ramuri ale economiei naţionale cit şi în îndeplinirea sarcinilor de ridicare a nivelului de trai. Cu toate acestea, oricît de serioasă ar fi natura greşelilor comise ele pot şi trebuie să fie îndepărtate Se mai întîmpplă ca unii oameni slăbi, lăsindu-se influenţaţi de manifestările ideologiei burgheze, nu înţeleg — unii nu vor să înţeleagă — că greutăţile pe care le avem sînt vremelnice. Am avut greutăţi mult mai mari, de exemplu, în perioada 1946— 1947, pe care le-am învins. Acum prin eforturile clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare şi ale celor mai buni şi cinstiţi intelectuali legaţi de pripor, sub conducerea partidului nostru, aceste greutăţi vor fi înlăturate cu succes. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M R. din decembrie 1956 a adoptat un şir de măsuri de cea mai mare importărinţă pentru crearea celor mai potrivite condiţii unei desfăşurări şi mai largi a iniţiativei şi activităţii creatoare a oamenilor muncii. Hotărîrile plenarei vor consolida şi mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului şi guvernului, vor întări hotărirea lor de a apăra şi dezvolta cuceririle revoluţionare ale poporului, de a demasca şi zdrobi orice uneltiri ale cercurilor imperialiste şi ale agenţilor lor, întărirea vigilenţei revoluţionare, întărirea statului democrat-popular, instrument principal al construirii vieţii noi, este o înaltă îndatorire cetăţenească Politica externă promovată de partidul şi guvernul nostru este o politică neabătută de pace, de prietenie şi colaborare între toate popoarele lumii, o politică de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite. La baza politicii externe a ţării noastre stă prietenia veşnică, tot mai strînsă cu marea Uniune Sovietică, China populară şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Recentele tratative dintre delegaţiile guvernamentale ale R.P.R. şi Uniunii Sovietice ilustrează din nou cu multă tărie relaţiile frăţeşti de sinceră prietenie între ţările noastre socialiste. După cum ştiţi, pentru a ne ajuta să învingem consecinţele recoltei slabe de anul trecut, Uniunea Sovietică ne va livra sub formă de credit încă din prima jumătate a anului 1957 o cantitate de 450 000 tone grâu şi 60 000 tone furaje. Mii de tone de cereale din U.R.S.S. au şi sosit in ţară Dacă am fi încercat să procurăm greu dintr-o ţară capitalistă, aceasta ar fi costat foarte scump poporul nostru. In încheierea cuvîntărîi sale, tovarăşul I. Chişinevschi a spus : Poporul român păşeşte cu încredere înainte. El este însufleţit de Ideile Partidului Muncitoresc Român El este însufleţit de construcţia socialismului căreia consacră întreaga energie creatoare. Apreciatele alegeri vor demonstra cu toată vigoarea devotamentul poporului faţă de această măreaţă cauză. Ele vor demonstra în«■emnătetea tactului că în ţara noastră partidul, truvernul şi poporul constituie o forţă politică unită şi atotbiruitoare. Tovarăşul. Chişinevschi în mijlocul alegătorilor din Iaşi Alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare - temelia puterii populare CIMPULUNG (de la trimisul nostru).„ Ieri a avut loc în localitate o mare adunare cetăţenească a alegătorilor din circumscripţia electorală Cîmpulung Moldovenesc. La această adunare a participat şi tovarăşul Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Cîmpulung Moldovenesc. Toţi cei care s-au perindat prin faţa microfonului au amintit de exploatarea sîngeroasă fie a moşierului român, fie a celui austriac sau maghiar, vremuri de adevărată bejenie, cînd oraşul Cîmpulung a fost „străjuit“ de vulturul cu două capete al monarhiei habsburgice. Din văile atunci umbrite de pădurile de brad, exploatatorii sugeau sevă, iar oamenii, localnicii, trudeau şi înfruntau amarul. Oraşul Cîmpulung trăieşte astăzi o viaţă nouă. Imaginea noului oraş se poate vedea peste tot. In apropierea gării sînt construite blocuri muncitoreşti din beton şi cărămidă, mari, spaţioase şi cu tot confortul necesar. Peste apa Moldovei s-au construit 785 locuinţe individuale pe baza creditelor acordate de stat. Una din ele este a mecanicului Ion Beluşică — care de altfel a luat cuvîntul la adunarea cetăţenească şi a vorbit despre aceste realizări — ca şi ceilalţi vorbitori care au subliniat succesele dobîndite sub conducerea partidului. La tribună a urcat Filip Zaraghieviei, ţăran muncitor din comuna Moldoviţa Este îmbrăcat în iţari, cămaşă lungă brodată şi bondă, vorbeşte despre satul lor nou. — Cămin cultural cu echipă artistică, dispensar şi staţionar, farmacie, bibliotecă, şcoală şi cîte şi mai cîte altele — toate sînt astăzi în satul nostru elemente ale vieţii noastre noi din ce în ce mai bune i-o datorăm partidului care ne conduce. Avem încredere în partid — a continuat el — pentru că am văzut şi am simţit în propria noastră viaţă tot ce s-a făcut pentru noi. Ştim că de acum încolo se va face şi mai mult Partidul se poate bizui pe noi ca pe oameni de nădejde ai noii orînduiri. Au luat cuvîntul mulţi oameni, muncitori ca Ion Aureliuc, Ilie Bocheană, Vasile Erhan, profesori şi preoţi, gospodine şi pensionari Cu toţii au exprimat încredere în regimul democratpopular şiau subliniat că, vor da cu încredere votul lor la 3 februarie, candidaţilor Fp.Pr. Luînd cuvîntul tov. Emil Bodnăraş a subliniat că" prefacerile adînci care s-au produs pe cuprinsul întregii noastre ţări, despre care au amintit alegătorii se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care acreat condiţiipentru răsturnarea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia cu 50 ani în urmă s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîmpulung sînt fenomene care s-au generalizat pe întinşui întregii noastre ţări. Sunt mai bine de 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. In această perioadă s-a afirmat întreaga capacitate creatoare a proporului nostru muncitor: a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită, urmînd îndrumările partidului, caută să ridice, zi de zi clădirea aceasta minunată — Republica Populară Romina. Fără îndoială că realizările atît din ţara noastră, cît şi din celelalte ţări socialiste nu sînt pe placul lumii capitaliste, nu sînt pe placul acelora pe care noi i-am îndepărtat de la putere, cărora le-am curmat posibilităţile de a jefui oamenii şi de a trăi din munca altora. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară in faţa poporului spre a-i cere votul, supunînd votului politica partidului. Rezultatele cu care ne prezentăm astăzi sînt însemnate. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte. Mijloacele principale de producţie se găsesc azi, în mîinile oamenilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei l-au creat — statul de democraţie populară. Puterea in ţara noastră aparţine oamenilor muncii şi nu altcuiva şi această putere oamenii muncii şi-o organizează aşa cum le convine mai bine, conform intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i împiedice a-şi organiza această putere. Suntem hotărîți să strivim orice încercare din partea oricui de a clinti puterea populară și a statului nostru democrat-popular sub cea mai neînsemnată formă s-ar manifesta. Puterea oamenilor muncii se organizează respectind legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. Dupăce a evocat trecutul de luptă al PIC.R. vorbitorul a subliniat că, în lupta să pentru construirea socialismului în ţara noastră, P.M.R. se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa mişcării revoluţionare internaţionale. Democraţia populară este o democraţie pentru oamenii muncii, este dictatura pentru duşmanii celor ce muncesc, pentru acei care caută să restaureze vechile lucruri. Fiecare om al muncii este dator să ajute în fiecare zi la întărirea acestei puteri, a puterii populare, a puterii oamenilor muncii, a dictaturii proletariatului, pentru că proletariatului, ca clasa cea mai înaintată, îi revine sarcina de a avea rolul conducător în făurirea statului, în dezvoltarea puterii populare. Dacă în zilele tulburi în care reacţiunea credea că poate să restaureze stăpînîrea in Ungaria, şi pe la noi unii visau la vreo restaurare a vechilor orînduiri, fără îndoială că şi-au găsit răspunsul. Să întărim în fiecare moment alianţa cu ţărănimea muncitoare, — aceasta este temelia puterii populare. Să săvîrşim în fiecare zi construcţia statului democrat-popular ca formă superioară de organizare a societăţii, căreia îi revine rolul să construiască orlnduirea nouă în care om pe om să nu se mai poată exploata. în China, în Mongolia, Vietnam, Polonia, Germania democrată sau Romînia sau în alte ţări de democraţie populară se vorbeşte acelaşi limbaj, atunci cînd este vorba de construirea societăţii noi, de înlăturarea capitaliştilor de la putere, atunci cînd este vorba de eliberarea omului de sub robia capitalistă. Cercurile imperialiste agresive, duşmane ale păcii, nu ne-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce le aşteaptă in cazul cind ar fi atentat la independenţa noastră. Ele ar fi intîmpinat nu numai rezistenţa noastră ci şi solidaritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru, ar antrena după sine puterea de neînvins a lagărului nostru întreg în care există şi bomba atomică şi, multe altele care pot pune la punct pe aventurierii războinici. Domnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi sîntem în 1957, nu în 1907. Tovarăşi, să ţinem la curăţenia învăţăturii noastre. Ştiinţa nu se împacă cu falsuri. Marxism-leninismul este o ştiinţă. Politica noastră nu este o politică întîmplătoare. Partidul nostru se călăuzeşte după învăţătura ştiinţifică întemeiată, fondată şi verificată de experienţă şi care zilnic se îmbogăţeşte prinexperienţă Referindu-se la hotărîrile plenare C.C. al P.M.R. din decembrie, tov. Emil Bodnăraş a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sînt întîmplătoare. Ele sînt rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Noi avem nevoie de cereale pentru fondul centralizat, pentru a asigura alimentarea oraşelor, instituţiilor, armatei, pentru a avea rezerve de stat. Fiindcă nici un gospodar nu trăieşte fără rezerve, avem nevoie de cantităţi mari de cereale; astăzi oamenii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pîine ca pe vremea cînd mureau la 38—40 de ani. Desigur că mai există greutăţi în aprovizionare, recunoaştem şi nu ne speriem de ele. Le vom învinge. Facem totul pentru ca oamenii să trăiască bine. Nu-i aşa de simplu să le rezolvi pe toate, dar noi depunem eforturi în această direcţie. Pentru a produce mai mult, pămîntul trebuie lucrat mai bine. Noi am desfiinţat cotele ca să-l ajutăm pe ţăran să acorde mai mult interes culturii pămintului, pentru a obţine recolte mai bogate, să dea o producţie mai mare cu ajutorul maşinilor pe care am început să le fabricăm în fabricile noastre. Să-l ajutăm pe ţăran să treacă la forme superioare de muncă a pămîntului, în asociaţii, în întovărăşiri, în gospodării colective. In ceea ce priveşte ţărănimea să-i vorbim gospodăreşte, convingător, despre avantajele achiziţiilor. Noi am văzut răspunsul ei la desfiinţarea cotelor: intrarea în mare număr în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. În ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane din ţară care sînt complet cooperativizate Am trecut la descentralizarea aparatului nostru administrativ şi economic pentru că s-au creat condiţii pentru aceasta. Sistemul socialist este prin esenţă un sistem centralizat. Dar centralismul nostru poartă o denumire deosebită : centralism democratic. El trebuie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie antrenată la formularea unor hotărîri şi la luarea unor măsuri. Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea rigide care au devenit o frină. Referindu-se la lărgirea competenţei şi atribuţiilor sfaturilor populare, vorbitorul a subliniat că astăzi cetăţenii participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele comisii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere în administrarea treburilor. Nu este normal ca Sfatul popular din Botoşani să nu poată angaja 4 măturători fără aprobare din Bucureşti. Formele birocratice de conducere vor fi astfel, în mare măsură înlăturate. Sfaturile populare să-şi administreze veniturile, iar cetăţenii să le tragă la răspundere ! In încheiere tov. Emil Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adresate P.M.R. subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în capacitatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F.D.P. şi voim face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Em. Bodnăraş în mijlocul alegătorilor din Cîmpulung Moldovenesc