Munca, februarie 1957 (Anul 13, nr. 2883-2907)

1957-02-01 / nr. 2883

Pag. 2-a­­II­i­.I.J. :88 (Urmare din pag. 1-a) citoare, cu participarea activă a a­­proape totalitaţii intelectualilor, sub conducerea partidului, a arătat că poa­te să creeze, să dezvolte şi să gospo­dărească o puternică economie naţio­nală. Politica partidului de industrializa­re socialistă s-a dovedit justă, cores­punzătoare intereselor fundamentale ale ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de neplăcut domnilor capitalişti fu­giţi peste hotare şi trusturilor impe­rialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem­ o puternică bază materială pentru a valorifica, în folo­sul poporului, petrolul, gazele natu­rale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bogăţii ale solului şi sub­solului. La sfîrşitul anului 1956 pro­ducţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Ener­gia electrică ce se producea în 1938 Intr-un an întreg, se produce in pre­zent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile; oţelul — în trei luni; gazul metan — în 28 de zile ; faţă de anul 1938, producţia de ener­gie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare, producţia de cărbune de 2,3 ori mai­ mare, producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de al doilea răz­boi mondial producţia de petrol a ţă­rii scăzuse pînă la 4 milioane tone anual. Astăzi industria noastră petro­liferă produce 11 milioane tone ţiţei. O mare realizare a regimului nos­tru democrat-popular o constituie fău­rirea unei industrii proprii de con­strucţii de maşini. Cu ajutorul aces­tei industrii se lărgeşte şi se moder­nizează continuu baza tehnică a tutu­ror ramurilor industriei, agriculturii, transporturilor şi construcţiilor, se a­­sigură introducerea tehnicii noi în în­treaga economie naţională. Produc­ţia industriei constructoare de ma­şini a fost în anul 1955 de 4 ori mai mare decît în anul 1949. In prezent, nu numai că acoperim aproape în to­talitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantităţi mereu sporite de maşini şi utilaj industrial. In 1956, valoarea exportului de maşini a în­trecut valoarea importului de maşini; anul acesta valoarea exportului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decît valoarea maşinilor pe care le importăm. Toate acestea sunt o ex­presie a profundei transformări ce s-a petrecut în economia ţării noastre, transformare ce a făcut ca Romînia să devină dintr-o ţară agrară înapoiată, o ţară industrial-agricolă în continuă dezvoltare. In acelaşi timp cu dezvoltarea pu­ternică a industriei grele, s-a dezvol­tat continuu şi industria producătoare de bunuri de larg consum. Faţă de anul 1938 în ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se pro­duc de cinci ori mai multe preparate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi în dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, producţia globală de cereale a depăşit producţia de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul in­dustriei socialiste se fac paşi­ mari pe calea mecanizării agriculturii. Numai In ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare circa 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze şi com­bine şi alte unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ulti­mele alegeri de deputaţi în Marea A­­dunare Naţională sute de mii de fa­milii de ţărani muncitori, urmînd în­demnul partidului, au intrat în înto­vărăşiri, cooperative agricole de pro­ducţie şi gospodării colective, pornind astfel pe calea transformării socia­liste a agriculturii, calea ce duce la dezvoltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene, Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunăstării materiale a poporului mun­citor. In anii primului plan cincinal sa­lariul real al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creşterea sala­riului mediu, cît şi prin reducerea preţului bunurilor de larg consum. In anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de muncitori, s-au sporit salariile şi pensiile mici, s-a acordat alocaţia de stat pentru copii. In anul trecut sumele puse la dis­poziţie de stat pentru asigurări so­ciale au fost de peste 2 miliarde lei, faţă de 658 milioane în 1949. Numărul oamenilor muncii şi al copiilor trimişi anual la odihnă, pe cheltuiala statului, în staţiile balneo-climaterice a crescut de la 195 mii în 1949, la 450 mii în 1956. In anii regimului democrat-popular, toiioanelor de oameni ai muncii le-au fost larg deschise porţile spre învă­­ţămînt şi cultură. Trista moştenire a trecutului — analfabetismul — este aproape lichidat. Amintind realizările obţinute, parti­dul nostru arată în mod deschis po­porului muncitor că există încă nume­roase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut într-o măsură mai m­că decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru rea­lizarea politicii partidului şi guvernu­lui de îmbunătăţire sistematică a con­diţiilor de viaţă ale poporului, are lupta pentru Înfăptuirea hotăririlor plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg con­sum a rămas în urma dezvoltării in­dustriale şi aceasta creează greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Tre­­buie să ţinem seama că populaţia o­­raşelor s-a dublat aproape în anii pu­terii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut a­­proape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte astăzi mult mai bine ca Înainte. Plenara a hotărît ca în perioada care urmează, continuîndu-se dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sar­­c­ia dezvoltării sistematice a agricul­turii, a industriei producătoare de imnuri de consum şi a construcţilor de locuinţe, concentrînd în aceste ra­muri mijloace materiale şi financia­re mult mai mari decît pînă acum. In vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, plenara din de­cembrie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a ho­tărît reexaminarea unor prevederi ale directivelor celu­­i de al doilea plan cincinal, în sensul micşorării investi­ţiilor de stat pe perioada 1956-1960. Aceasta va permite ca o parte mai mare a venitului naţional să fie alo­cată fondului de consum, în scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea al partidului, plenara a hotărît îmbună­tăţirea sistemului de salarizare şi spo­rirea câştigului muncitorilor. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea salarizării vor face ca încă anul acesta salariaţii să primească cu 2 miliarde şi jumă­tate lei mai mult decît în anul trecut. îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare prin revizuirea reţelelor ta­rifare, sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi îmbunătăţirea, normă­rii muncii se vor face cu consultarea şi participarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din între­prinderi. Nici nu încape îndoială că munci­torii, tehnicienii, inginerii, vor face propuneri concrete de mare însemnă­tate pentru definitivarea măsurilor propuse, în scopul găsirii celor mai potrivite soluţii care să asigure atît creşterea continuă a cîştigurilor mun­citorilor cît şi îmbunătăţirea activi­tăţii de producţie. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare trebuie să accentuez în faţa dvs. că ridicarea bunăstării poporului poate avea loc numai în condiţiile creşterii produc­ţiei şi a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost Ca să trăim mai bine, mai îndestulat, trebuie să producem mai mult, mai bun şi mai ieftin. Ridicarea nivelului de trai este In mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă in fiecare schimb produse in valoare de zece mii de lei sau de cinci mii de lei. Trebuie să în­văţăm să gospodărim mai bine între­prinderile, să folosim mai bine maşi­nile, materialele, timpul de lucru, su­prafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene, Cunoaşteţi din documentele plena­rei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frînează creşte­rea producţiei de cereale-marfă, Co­mitetul Central a hotărît să se desfi­inţeze cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole şi să dezvolte pe scara cea mai largă achiziţiile. In condiţiile înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achi­ziţiilor la liberă înţ­elegere, creşte foarte mult importanţa sectorului so­cialist din agricultură în sporirea pro­ducţiei agricole-marfă şi constituirea fondului central al statului. Să spriji­nim gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile astfel încît ele să aibă producţii bogate şi mari surplusuri de produse agricole pe care să le vîndă pe piaţă şi mai ales organizaţiilor co­merciale de stat. Sarcina principală de constituire a fondului central de stat revine gospodăriilor agricole de stat care trebuie să devină în anii urmă­tori mari producătoare de cereale; in anul 1960 gospodăriile de stat trebuie să contribuie la fondul central al statului cu cel puţin 1 milion tone ce­reale. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orinduirea noa­stră de stat este dezvoltarea demo­craţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea eco­nomiei şi statului. Principiul fundamental de organiza­re a statului nostru democrat-popu­lar este centralismul democratic, îm­binarea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-economice cu stimularea iniţiativelor de jos. Plenara din decembrie 1956 a Co­mitetului Central al partidului a ela­borat o serie de măsuri pentru lichi­darea elementelor de centralizare ex­cesivă în conducerea economiei şi ad­ministraţiei de stat, înlăturarea cen­tralismului excesiv va spori eficaci­tatea activităţii întreprinderilor şi or­ganizaţiilor economice, a sfaturilor populare şi se va răsfrînge favorabil asupra întregii economii naţionale. Ea trebuie să ducă în acelaşi timp la în­tărirea disciplinei de stat şi a dis­ciplinei de plan, la folosirea cu spirit de răspundere şi cu pricepere a atribu­ţiilor şi competinţelor mai largi acor­date cadrelor conducătoare din între­prinderi şi organe locale. Este necesar să se asigure atragerea mai largă şi mai efectivă a oameni­lor muncii în rezolvarea problemelor producţiei, în conducerea activităţii e­­conomice. Aceasta presupune lichida­rea elementelor de formalism care mai există în organizarea consfătui­rilor de producţie, participarea activă a muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor la discutarea problemelor de pro­ducţie, a planurilor de măsuri tehnico­­organizatorice, în aşa fel încît fiecare lucrător să-şi poată spune cuvîntul şi să poată contribui efectiv la îmbună­tăţirea activităţii economice, la înde­plinirea şi depăşirea planului. Să dăm o justă orientare tineretului, îndrumîn­­du-l spre ocupaţii legate direct de producţie, ca o măsură de prevenire şi combatere a birocratismului. Democraţia noastră socialistă este democraţia cea mai largă, deoarece ea asigură şi garantează exercitarea drepturilor şi libertăţilor democratice de către toţi cetăţenii, participarea la conducerea statului a maselor de oa­meni ai muncii de la oraşe şi sate. Statul democrat-popular nu va în­gădui însă ca duşmanii socialismului să folosească libertăţile democratice împotriva cuceririlor socialiste ale po­porului muncitor. Cei care urmăresc să tulbure munca paşnică a poporu­lui, să ridice mina împotriva orîndulu­i democrat-popul­are, vor fi loviţi fără cruţare de forţa statului popular, stat al oamenilor muncii. Libertăţile democratice sînt un bun sfînt şi de neatins al poporului muncitor. Cetăţeni şi cetăţene, Pentru realizarea planurilor sale de construcţie economica şi culturală, poporul român are nevoie de pace. Activitatea desfăşurată de delega­ţia R.P.R. la O.N.U. este o manifes­tare concretă a ataşamentului sincer al guvernului şi al poporului român pentru cauza întăririi păcii şi colabo­rării internaţionale. .... In ultimul timp cercurile imperiali­ste din apus şi-au intensificat acţiu­nile agresive şi au provocat o sim­ţitoare agravare a situaţiei interna­ţionale. Agresiunea anglo-franco-is­­raeliană împotriva Egiptului, ameste­cul provocator al cercurilor imperia­liste în Ungaria cît şi acţiunea Sta­telor Unite ale Americii de subjugare a ţărilor din Orientul Apropiat şi Mij­lociu sub firma aşa-zisei ,,doctrine Eisenhower“ sunt manifestări îngri­jorătoare ale cercurilor agresive de a tîrî lumea într-un nou război. Tot­odată, aceste cercuri imperialiste des­făşoară o intensă activitate subver­sivă împotriva ţărilor socialiste , în­­cercînd să semene discordie şi să submineze unitatea lagărului socia­list. In întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace. Ele au de­terminat prăbuşirea acţiunilor aventu­riste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Mişcarea de eliberare naţională din ţările Orientului a devenit mai acti­vă şi mai cuprinzătoare. Solidaritatea internaţională de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apă­rarea păcii este unitatea ţărilor socia­liste. O mare importanţă pentru întă­rirea continuă a coeziunii ţârilor la­gărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a guvernului Uniu­­nii Sovietice. Relaţiile dintre ţările la­gărului socialist, întemeiate pe princi­­piile deplinei egalităţi în drepturi, res­­pectării independenţei şi suveranităţii de stat, neamestecului reciproc în treburile interne, colaborarea strânsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unita­tea ţărilor socialiste să fie de nezdrun­cinat. Recentele tratative bilaterale între delegaţiile guvernamentale şi de par­tid poloneze, germane, cehoslovace, chineze cu delegaţiile de guvern şi de partid din Uniunea Sovietică, întîl­­nirea de la Budapesta de la începutul acestui an între reprezentanţii parti­delor comuniste şi muncitoreşti şi ai guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S. au de­monstrat deplina unitate şi solidari­tate frăţească a ţărilor socialiste. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său o consti­tuie prietenia şi alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre de­legaţiile guvernamentale romînă şi sovietică, declaraţia comună din 3 de­cembrie 1956, sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilustrează relaţiile de frăţească colaborare şi a­­jutor reciproc existente între ţările noastre şi dovedeşte încă odată că ne putem sprijini în toate împrejurările pe prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Un eveniment important în politica partidului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugosla­via şi Uniunea Comuniştilor din Iugo­slavia. Guvernul nostru se pronunţă pentru lărgirea legăturilor politice, economi­ce şi culturale cu toate statele, indi­ferent de orlnduirea socială, respin­­gînd Insă orice fel de încercare de imixtiune in treburile interne ale ţării noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări o constituie schimburile comerciale re­ciproc avantajoase. Guvernul Republi­cii noastre Populare militează pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate ţările, pentru lărgirea relaţiilor culturale şi ştiinţifice Intre toate po­poarele, In vederea întăririi păcii şi colaborării inter­naţionale. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român. In fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheama pe oamenii mun­cii de la oraşe şi sate la muncă şi la lupta pentru obţinerea unor noi reali­zări pe calea înfloririi economiei na­ţionale şi a ridicării continue a nive­lului de viaţă al celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Fron­tul Democraţiei Populare in faţa ale­gatorilor este un program de construi­re a socialismului, de munca paşnică pentru o viaţa mai investitiată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii.­­Niciodată mai mult ca acum nu a fost atît de puternică unitatea moral, politica a orinduirii noastre democrat­­populare. Lichidarea asuprării naţio­nale şi asigurarea deplinei egalităţi in drepturi a naţionalităţilor conlocu­itoare cu poporul romin face ca oa­menii muncii maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi sa participe cu insun­eţire alaturi de oamenii muncii romini la construirea socialismului în patria noastră comună, Republica Populară Romina. Luînd parte in mod unanim la ale­gerile de la 3 februarie, cetăţenii pa­triei noastre îşi vor manifesta adincul lor ataşament pentru puterea populară, încrederea nezdruncinată în orîndui­­rea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţiona­lă întăresc şi mai mult unitatea în­tre partid, guvern şi popor şi arată hotărîrea oamenilor muncii de a con­tribui cu toată energia şi capacitatea lor creatoare la făurirea societăţii noi, socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, iniţiatorul şi organizatorul vic­toriilor noastre ! Trăiască scumpa noastră patrie. Re­publica Populară Romînă 1 Trăiască victoria în alegeri a Frort-­­tului Democraţiei Populare ! La muncă şi la luptă pentru înflo­rirea patriei, pentru viitorul fericit al poporului nostru ! VOTUL NOSTRU CANDIDAŢILOR F. D. P. Cimîntarea tovarăşului Chivu Stoica MUNCA eemiss. r M­mum submui.... Vineri 1 februarie 1957 — nr. 2883 Rodnice sînt rezultatele aplicării politicii partidului şi guvernului IAŞI (de la trimisul şi corespon­dentul nostru). „ Miercuri după-a­­miază, în imensa hală a întreprinde­rii regionale de transport auto-Iaşi, peste cinci mii de cetăţeni din ve­chiul oraş al Moldovei, au participat la o mare adunare cetăţenească. Au fost prezenţi muncitori ai întreprin­derilor industriale din oraş, ceferişti de la Atelierele ,,Iliei Pintilie“, cen­tru cu o veche tradiţie de luptă revo­luţionară, textilişti de la ,,Ţesătura“ şi „Textila Roşie", oameni de ştiinţă din centrele universitare, reprezen­tanţi ai culturii şi artei ieşene La a­ Ceastă adunare, a participat şi­ tova­­răşul Iosif Chişinevschi, prembru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., se­cretar al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Iaşi-Nord. în sală domnea­ o atmosferă de en­tuziasm general. Se­­ scandau­­ lozinci care exprimau neţărmurita încredere în politica partidului, politică care ne conduce neabătut p­e...drumul­ constru­irii socialismului, participanţii la a­­dunare angajindu-se, în numele co­lectivelor din care fac parte de a lupt "­ta necontenit pentru dezvoltarea şi pe mai departe a economiei naţionale, pentru traducerea în viaţă a Rezolu­ţiei recentei plenare a C.C. al P.M.R., chezăşie sigură a mersului nostru înainte. Adunarea a fost deschisă de tova­răşul Dumitru Gheorghiu, prim se­cretar al Comitetului regional P.M.R.­­Iaşi. Printre cei care au vorbit a fost şi muncitorul ceferist Constantin Crăciun de la Depoul C.F.R.-Iaşi. El a arătat succesele obţinute în luna ianuarie de colectivul întreprinderii în cinstea alegerilor. Luînd cuvîntul cazangiul Constan­tin Turcan a spus: „Dacă tineretul are acum posibilitatea de a-şi înfăp­tui toate năzuinţele, dacă acum el se bucură de drepturi pe care nu le-a a­­vut nici cînd în trecut, toate acestea le datorăm partidului, regimului nos­tru democrat-popular. De aceea toţi tinerii din oraşul nostru vor vota cu încredere la 3 februarie candidaţii F.D.P., candidaţii" vieţii noastre noi“. Despre avîntul cultural în ţara noa­stră a vorbit pe larg profesorul uni­versitar Gheorghe Ciobanu, prorector al Institutului Politehnic din IaŞi-Cuvîntul rostit de tovarăşul Con­stantin Surugiu, vechi luptător co­­munist, a fost ascultat cu un deosebit interes. El a pomenit despre teroarea sub care se desfășurau alegerile din trecut, teroare îndreptată în special asupra oamenilor muncii. Vorbitorul a subliniat apoi largul democratism al alegerilor din zilele noastre Apoi, în aplauzele entuziaste ale celor pre­­zenţi a luat cuvîntul tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru in Biroul Politic al C.C al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care a spus: Adunările însufleţite ale alegători­lor care s-au ţinut şi se ţin in în­treaga ţară, sunt o expresie a unită­ţii de monolit dintre partid, guvern şi popor, a profundului democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe­ şi sate. Niciodată în istoria patriei noastre, un regim nu s-a bucurat de atlta în­credere din partea poporului, cum se bucură regimul democrat-popular. Amintind marile prefaceri petrecu­te în ţara noastră, vorbitorul a spus: „Rodnice ’sînt rezultatele aplicării po­liticii partidului şi guvernului în toa­te domeniile. " Poporul s-a convins că drumul in­dicat de partid este drumul just, că partidul nostru nu aruncă niciodată vorbe în "vînt, că­ci a ştiut întotdea­una să mobilizeze* oamenii munţii pentru înfrîngerea greutăţilor, pentru obţinerea­­de noi şi noi succese pe tă­­rîmul construirii socialismului. In anii puterii populare partidul nostru a dat o mare atenţie dezvoltării economice a tuturor regiunilor ţării. Vedem cu ochii noştri cum Moldova lăsată în cruntă înapoiere şi sărăcie de către capitalişti şi moşieri căpătă o înfăţişare nouă. Au fost date in fo­losinţă numeroase şi importante o­­biective industriale cum sunt: fabrica de rulmenţi Bîrlad, fabrica de anti­biotice, fabrica de cherestea Ciurea, filatura de bumbac a fabricii „Mol­dova“. Numărul întreprinderilor a crescut de la 62 la 73 , au fost con­struite numeroase locuinţe şi au fost create obiective de interes social-cul­tural ca studioul regional de radio, Opera din Iaşi, Teatrul de Stat din Bîrlad şi altele In continuare, tovarăşul Iosif Chi­şinevschi a spus : ,,Au trecut peste 12 ani de la eliberarea ţării noastre, dar oamenii în vîrstă îşi amintesc viaţa din trecut plină de mizerie a munci­torilor, ţăranilor şi a unei bune părţi a intelectualilor, viaţă de amară şi cruntă asuprire şi exploatare. Mun­citorii din ţara noastră erau supuşi unei exploatări asemănătoare cu cea a muncitorilor din ţările coloniale. Amintească­ şi muncitorii ieşeni mai bătrini, dintre care mulţi au ieşit la pensie, cîte ore lucrau pe zi în fabri­cile ce aparţineau capitaliştilor şi cum trăiau ei pe atunci , 12-14-16 ore de lucru cu salariu de foame, în condiţii igienice aproape in­­suportabile, fără ventilaţie, fără­ asis­tenţă medicală, fără concedii de odih­nă. »­• Afii­ntească­ şi muncitorii mai tineri din Iaşi de chipurile istovite ale pă­rinţilor lor, de copilăria lor tristă, de foametea, cumplita foamete cronică pe care colţul uscat de­ pîine sau mă­măliga rece n-o­ puteau potoli deloc. Dar cea mai mare plagă era nesigu­ranţa zilei de mîine. Cu totul altele sînt condiţiile de lucru ale muncitorilor. Astăzi clasa muncitoare este stăpînă pe mijloacele de producţie şi munceşte pentru ea, pentru creşterea puterii patriei sale a înfloririi ei. Muncitorul harnic, gos­­podar, simte răspunderea de stăpin In ţara sa. Noile fabrici şi uzine sunt utilate cu maşini din cele mai moderne. In multe locuri s-a extins mecanizarea. Pe lingă întreprinderi funcţionează can­tine şi sanatorii de noapte pentru muncitori. Statul se îngrijeşte de a­­sistenţa sanitară a populaţiei. Oame­nii muncii primesc concedii de odihnă­­plătite, şi prin sindicate sînt trimişi la odihnă. In 1938 în Iaşi exista numai o sin­­gură universitate cu 2.170 studenţi din care numai 355 primeau burse. In prezent funcţionează la Iaşi 4 in­stitute de învăţămînt superior cu 14 facultăţi şi cu un număr de peste 7.000 studenţi, dintre care peste 50 la sută sînt bursieri; ei sînt găzduiţi în cămi­ne şi iau masa la cantine în condiţii ce nu se pot compara cu cele din trecut. Bunăstarea materială a stu­denţilor constituie o preocupare per­manentă a partidului şi guvernului Urii. In oraşul Iaşi au fost construite 4 cămine studenţeşti, iar alte două sînt în construcţie. De asemenea s-a construit o clădire a Institutului poli­­ten­nic Institutul de igienă şi altele. Partidul şi guvernul acordă o atenţ­i erita deosebită oamenilor de ştiinţă şi cultură. Dispreţuiţi şi umi­liţi in trecut oamenii ştiinţei şi artei, scriitorii, savanţii, artiştii se bucură azi de condiţii prielnice activităţii lor creatoare. In munca noastră ca în orice ac­ţiune mare — a continua­ vorbitorul — au existat şi greşeli şi greutăţi ge­nerate de înapoierea economică din trecut a ţării noastre, de urmările războiului, la care adăugăm Insufi­cienta experienţă a cadrelor noastre In construcţia socialismului. Greşelile s au comis atît în ceea ce priveşte înfăptuirea unor proporţii juste între diferite ramuri ale econo­miei naţionale cit şi în îndeplinirea sarcinilor de ridicare a nivelului de trai. Cu toate acestea, oricît de seri­oasă ar fi natura greşelilor comise ele pot şi trebuie să fie îndepărtate Se mai întîmpplă ca unii oameni slăbi, lăsindu-se influenţaţi de mani­festările ideologiei burgheze, nu înţe­leg — unii nu vor să înţeleagă — că greutăţile pe care le avem sînt vre­melnice. Am avut greutăţi mult mai mari, de exemplu, în perioada 1946— 1947, pe care le-am învins. Acum prin eforturile clasei muncitoare, a­­liată cu ţărănimea muncitoare şi ale celor mai buni şi cinstiţi intelectuali legaţi de pripor, sub conducerea parti­dului nostru, aceste greutăţi vor fi înlăturate cu succes. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M R. din decembrie 1956 a adoptat un şir de măsuri de cea mai mare importărin­ţă pentru crearea celor mai potrivite condiţii unei desfăşurări şi mai largi a iniţiativei şi activităţii creatoare a oamenilor muncii. Hotărîrile plenarei vor consolida şi mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului şi guvernului, vor întări hotărirea lor de a apăra şi dez­­volta cuceririle revoluţionare ale po­porului, de a demasca şi zdrobi orice uneltiri ale cercurilor imperialiste şi ale agenţilor lor, întărirea vigilenţei revoluţionare, întărirea statului democrat-popular, instrument principal al construirii vie­ţii noi, este o înaltă îndatorire cetă­ţenească Politica externă promovată de parti­dul şi guvernul nostru este o politică neabătută de pace, de prietenie şi co­laborare între toate popoarele lumii, o politică de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite. La baza politicii externe a ţării noastre stă prietenia veşnică, tot mai strînsă cu marea Uniune Sovietică, China populară şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Recentele tratative dintre delegaţiile guvernamentale ale R.P.R. şi Uniunii Sovietice ilustrează din nou cu multă tărie relaţiile fră­ţeşti de sinceră prietenie între ţările noastre socialiste. După cum ştiţi, pentru a ne ajuta să învingem consecinţele recoltei slabe de anul trecut, Uniunea Sovietică ne va livra sub formă de credit încă din prima jumătate a anului 1957 o can­titate de 450 000 tone grâu şi 60 000 tone furaje. Mii de tone de cereale din U.R.S.S. au şi sosit in ţară Dacă am fi încercat să procurăm greu dintr-o ţară capitalistă, aceasta ar fi costat foarte scump poporul nostru. In încheierea cuvîntărîi sale, tova­răşul I. Chişinevschi a spus : Poporul român păşeşte cu încredere înainte. El este însufleţit de Ideile Partidului Muncitoresc Român El este însufleţit de construcţia socialismului căreia­­ consacră întreaga energie creatoare. Apreciatele alegeri vor de­monstra cu toată vigoarea devota­mentul poporului faţă de această mă­reaţă cauză. Ele vor demonstra în­­«■emnătetea tactului că în ţara noas­tră partidul, truvernul şi poporul con­stituie o forţă politică unită şi atot­biruitoare. Tovarăşul­­. Chişinevschi în mijlocul alegătorilor din Iaşi Alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare - temelia puterii populare CIMPULUNG (de la trimisul nos­tru).„ Ieri a avut loc în localitate o mare adunare cetăţenească a ale­gătorilor din circumscripţia electo­rală Cîmpulung Moldovenesc. La a­­ceastă adunare a participat şi tova­răşul Emil Bodnăraş, membru în Bi­roul Politic al C.C. al P.M.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, candidat al F.D.P. în circum­scripţia electorală Cîmpulung Moldo­venesc. Toţi cei care s-au perindat prin faţa microfonului au amintit de exploata­rea sîngeroasă fie a moşierului român, fie a celui austriac sau maghiar, vre­muri de adevărată bejenie, cînd ora­şul Cîmpulung a fost „străjuit“ de vulturul cu două capete al monarhiei habsburgice. Din văile atunci umbrite de pădurile de brad, exploatatorii su­­geau sevă, iar oamenii, localnicii, tru­deau şi înfruntau amarul. Oraşul Cîmpulung trăieşte astăzi o viaţă nouă. Imaginea noului oraş se poate vedea peste tot. In apropierea gării sînt construite blocuri muncito­reşti din beton şi cărămidă, mari, spa­ţioase şi cu tot confortul necesar. Pe­ste apa Moldovei s-au construit 785 locuinţe individuale pe baza creditelor acordate de stat. Una din ele este a mecanicului Ion Beluşică — care de altfel a luat cuvîntul la adunarea ce­tăţenească şi a vorbit despre aceste realizări — ca şi ceilalţi vorbitori care au subliniat succesele dobîndite sub conducerea partidului. La tribună a urcat Filip Zaraghie­­viei, ţăran muncitor din comuna Mol­­doviţa Este îmbrăcat în iţari, cămaşă lungă brodată şi bondă, vorbeşte des­pre satul lor nou. — Cămin cultural cu echipă artisti­că, dispensar şi staţionar, farmacie, bibliotecă, şcoală şi cîte şi mai cîte altele — toate sînt astăzi în satul nostru elemente ale vieţii noastre noi din ce în ce mai bune i-o datorăm partidului care ne conduce. Avem încredere în partid — a con­tinuat el — pentru că am văzut şi am simţit în propria noastră viaţă tot ce s-a făcut pentru noi. Ştim că de acum încolo se va face şi mai mult Parti­dul se poate bizui pe noi ca pe oameni de nădejde ai noii orînduiri. Au luat cuvîntul mulţi oameni, mun­citori ca Ion Aureliuc, I­lie Bocheană, Vasile Erhan, profesori şi preoţi, gos­podine şi pensionari Cu toţii au ex­primat încredere în regimul democrat­­popular şi­­au subliniat că, vor da cu încredere votul lor la 3 februarie, can­didaţilor F­p.Pr. Luînd cuvîntul tov. Emil Bodnăraş a subliniat că" prefacerile adînci care s-au produs pe­ cuprinsul întregii noa­stre ţări, despre care au amintit ale­gătorii se datoresc clasei muncitoare şi partidului­ ei, forţa­ conducătoare care a­­creat condiţii­­pentru răsturna­rea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia cu 50 ani în urm­ă s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîmpulung sînt fenomene care s-au generalizat pe întinşu­i întregii noas­tre ţări. Sunt mai bine de 9 ani de la pro­clamarea Republicii Populare Româ­ne. In această perioadă s-a afirmat întreaga capacitate creatoare a pro­­porului nostru muncitor: a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită, urmînd îndrumările partidului, caută să ridi­ce, zi de zi clădirea aceasta minuna­tă — Republica Populară Romina. Fără îndoială că realizările atît din ţara noastră, c­ît şi din celelalte ţări socialiste nu sînt pe placul lumii ca­pitaliste, nu sînt pe placul acelora pe care noi i-am îndepărtat de la pu­tere, cărora le-am curmat posibilită­ţile de a jefui oamenii şi de a trăi din munca altora. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară in faţa poporului spre a-i cere votul, supunînd votului politica parti­dului. Rezultatele cu care ne prezen­tăm astăzi sînt însemnate. Ţara noas­tră a făcut paşi uriaşi înainte. Mij­loacele principale de producţie se gă­sesc azi, în mîinile oamenilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei l-au creat — statul de de­mocraţie populară. Puterea in ţara noastră aparţine oa­menilor muncii şi nu altcuiva şi a­­ceastă putere oamenii muncii şi-o or­ganizează aşa cum le convine mai bine, conform intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i îm­piedice a-şi organiza această putere. Suntem­ hotărîți să strivim orice în­cercare din partea oricui de a clinti puterea populară și a statului nostru democrat-popular sub cea mai neîn­semnată formă s-ar manifesta. Pu­terea oamenilor muncii se organizea­ză respectind legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. După­­ce a evocat trecutul de luptă al PIC.R. vorbitorul a subliniat că, în lupta să pentru construirea socialis­mului în ţara noastră, P.M.R. se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa miş­cării revoluţionare internaţionale. Democraţia populară este o demo­craţie pentru oamenii muncii, este dictatura pentru duşmanii celor ce muncesc, pentru acei care caută să restaureze vechile lucruri. Fiecare om al muncii este dator să ajute în fie­care zi la întărirea acestei puteri, a puterii­ populare, a puterii oamenilor muncii, a dictaturii proletariatului, pentru că proletariatului, ca clasa cea mai înaintată, îi revine sarcina de a avea rolul conducător în făurirea sta­tului, în dezvoltarea puterii populare. Dacă în zilele tulburi în care reac­­ţiunea credea că poate să restaureze stăpînîrea in Ungaria, şi pe la noi unii visau la vreo restaurare a ve­chilor orînduiri, fără îndoială că şi-au găsit răspunsul. Să întărim în fiecare moment alian­ţa cu ţărănimea muncitoare, — a­­ceasta este temelia puterii populare. Să săvîrşim în fiecare zi construc­ţia statului democrat-popular ca formă superioară de organizare a societăţii, căreia îi revine rolul să construiască orlnduirea nouă în care om pe om să nu se mai poată ex­ploata. în China, în Mongolia, Vietnam, Polonia, Germania democrată sau Romînia sau în alte ţări de democra­ţie populară se vorbeşte acelaşi lim­baj, atunci cînd este vorba de con­struirea societăţii noi, de înlăturarea capitaliştilor de la putere, atunci cînd este vorba de eliberarea omului de sub robia capitalistă. Cercurile imperialiste agresive, duş­mane ale păcii, nu ne-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce le aşteaptă in cazul cind ar fi atentat la indepen­denţa noastră. Ele ar fi intîmpinat nu numai rezistenţa noastră ci şi solida­ritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru, ar antrena după sine puterea de neînvins a la­gărului nostru întreg în care există şi bomba atomică şi, multe altele care pot pune la punct pe aventurierii răz­boinici. Domnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi sîntem în 1957, nu în 1907. Tovarăşi, să ţinem la curăţenia în­văţăturii noastre. Ştiinţa nu se îm­pacă cu falsuri. Marxism-leninismul este o ştiinţă. Politica noastră nu este o politică întîmplătoare. Parti­dul nostru se călăuzeşte după învăţă­tura ştiinţifică întemeiată, fondată şi verificată de experienţă şi care zilnic se îmbogăţeşte prin­­experienţă Referindu-se la hotărîrile plenare­ C.C. al P.M.R. din decembrie, tov. Emil Bodnăraş a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sînt în­tîmplătoare. Ele sînt rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Noi avem nevoie de cereale pentru fondul centralizat, pentru a asigura alimentarea oraşelor, instituţiilor, ar­matei, pentru a avea rezerve de stat. Fiindcă nici un gospodar nu trăieşte fără rezerve, avem nevoie de canti­tăţi mari de cereale; astăzi oa­menii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pîine ca pe vremea cînd mureau la 38—40 de ani. Desi­gur că mai există greutăţi în aprovi­zionare, recunoaştem şi nu ne spe­riem de ele. Le vom învinge. Facem totul pentru ca oamenii să trăiască bine. Nu-i aşa de simplu să le re­zolvi pe toate, dar noi depunem efor­turi în această direcţie. Pentru a produce mai mult, pă­­mîntul trebuie lucrat mai bine. Noi am desfiinţat cotele ca să-l ajutăm pe ţăran să acorde mai mult interes culturii pămintului, pen­tru a obţine recolte mai bogate, să dea o producţie mai mare cu ajutorul maşinilor pe care am început să le fa­bricăm în fabricile noastre. Să-l aju­tăm pe ţăran să treacă la forme su­perioare de muncă a pămîntului, în asociaţii, în întovărăşiri, în gospodă­rii colective. In ceea ce priveşte ţărănimea să-i vorbim gospodăreşte, convingător, despre avantajele achiziţiilor. Noi am văzut răspunsul ei la desfiinţarea cotelor: intrarea în mare număr în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. În ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane din ţară care sînt complet cooperativizate Am tre­cut la descentralizarea aparatului nostru administrativ şi economic pen­tru că s-au creat condiţii pentru acea­sta. Sistemul socialist este prin esenţă un sistem centralizat. Dar centralis­mul nostru poartă o denumire deose­bită : centralism democratic. El tre­buie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie antrenată la for­mularea unor hotărîri şi la luarea unor măsuri. Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea rigide care au devenit o frină. Referindu-se la lărgirea competenţei şi atribuţiilor sfaturilor populare, vor­bitorul a subliniat că astăzi cetăţenii participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele comisii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspun­dere în administrarea treburilor. Nu este normal ca Sfatul popular din Botoşani să nu poată angaja 4 mătu­rători fără aprobare din Bucureşti. Formele birocratice de conducere vor fi astfel, în mare măsură înlăturate. Sfaturile populare să-şi administreze veniturile, iar cetăţenii să le tragă la răspundere ! In încheiere tov. Emil Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adre­­sate P.M.R. subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în capa­citatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F.D.P. şi voim­ face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pentru Marea Adunare Naţională.­­ Tovarăşul Em. Bodnăraş în mijlocul alegătorilor din Cîmpulung Moldovenesc

Next