Munca, martie 1957 (Anul 13, nr. 2908-2934)

1957-03-01 / nr. 2908

Pentru deplinul succes al muncilor agricole de primăvară * * Sunt gata pentru a ieşi la cîmp Staţiunea de maşini şi tractoare Săm­aş este una din tinerele unităţi agricole de pe cuprinsul regiunii Cluj. La numai aproape doi ani de la înfiinţare, ea a devenit o puternică bază a agriculturii socialiste. Rezulta­tele de pînă acum ale pregătirii cam­paniei de primăvară redau aspectul muncii avîntate pe care o depune co­lectivul acestui S.M.T. pentru obţi­nerea unui succes deplin. Astfel, de­­aproape 15 zile aci s-au terminat re­paraţiile şi recepţionând celor 49 de tractoare, 50 de pluguri, 10 semănă­tori, 13 discuitori şi alte utilaje agri­cole care aşteaptă timpul prielnic pen­tru a fi folosite pe cîmp. Măsurile organizatorice au constituit şi ele una din preocupările de bază ale colectivului de conducere. Din cele 9 brigăzi existente în 1956 s-au consti­tuit anul acesta 12, iar pentru prima dată aici s-au creat două brigăzi per­manente. Personalul tehnic al atelie­relor a fost şi el repartizat pe unităţi mici unde vor lucra pe tractoare. Pe lingă toate acestea un succes deosebit îl constituie şi înfiinţarea cursului de 9 luni pentru noi cadre de tractorişti. Elevii, tineri ţărani muncitori din gos­podăriile colective din raionul Săr­­maş vor avea aci o pregătire deosebi­tă, multilaterală. Cu asemenea pregătiri S.M.T.-Săr­­maş este gata pentru a începe munci­le de primăvară pentru continuarea şi mai departe a succeselor lor. In foto­grafie: Şirul de tractoare gata pentru marşul pe ogoare. Ele mai sunt con­­trolate de membrii brigăzii a 6-a de tractorişti în frunte cu brigadierul Vulpe Constantin care deţine primul loc în întrecerea pentru reparaţiile înainte de termen la tractoare. In me­­dalion mecanicul Gliga Titus şi ute­­mistul Kecskes Kalman, doi dintre fruntaşii atelierului mecanic care-şi depăşesc norma cu peste 50 la sută. Text­ul foto: EM. SIRZEA Vor executa un volum sporit de lucrări agricole mecanizate GALAŢI (coresp. „Munca“).­Pen­tru ca în primăvara acestui ani să se execute în bune condiţiuni un vo­lum de lucrări agricole de 156.440 hantri, ceea ce înseamnă cu 16.000 mai mult decât în perioada corespun­zătoare a anului trecut, conducerile celor 24 de S.M.T.-uri din regiune au luat măsurile necesare. Pînă la data de 22 februarie a.c. au şi fost înche­iate contracte pentru o suprafaţă de circa 115.000 ha. Dezvoltarea sectorului socialist din agricultura regiunii Galaţi permite S.M.T.-urilor să încheie contracte şi să deservească cu 345 unităţi agricole socialiste mai mult ca in primăvara anului trecut. Peste 95 la sută din capacitatea de lucru a parcului de maşini şi tractoare din S.M.T. , vor avea acoperite sarcinile de pro­ducţie datorită sectorului socialist. Pînă în prezent un număr de 11 S.M.T.-uri dintre care cităm cele din Făurei, Viziru şi Şendreni, au termi­nat reparaţiile la maşini şi tractoare. In acest an celor 24 S.M.T.-uri din regiune li se vor adăuga încă două S.M.T.-uri — Pechea şi Jirlău — ale căror construcţii se află aproape ele faza de finisare. Cîteva cifre... BUZĂU (coresp. „Munca“).—Cîteva cifre... In actuala campanie de repa­raţii, Centrul Mecanic Buzău a efec­tuat reparaţii la un număr de 226 motoare de tractor, cu 66 motoare re­parate mai mult ca in anul trecut. Du­­rata de reparaţii a unui tractor a fost redusă in medie cu 8 zile. Cifrele poate nu spun prea mult. Insă, tinind seama de faptul că ele au fost realizate in acelaşi spatiu de lu­cru, cu acelaşi utilaj şi cu acelaşi nu­măr de oameni ca şi in perioada co­respunzătoare din 1956, ele sunt deo­sebit de grăitoare. Ridicarea califică­rii mecanicilor prin specializarea lor, organizarea lucrului pe ansamble şi subansamble, aprovizionarea la timp cu piese şi materiale, îmbunătăţirea transportului intern, constituie secre­tul realizărilor obţinute Ştefan Zai­­nea. Ion Romaniuc, Vasile Comşa sunt numai o parte din mecanizatorii care au contribuit la împlinirea cifre­lor amintite. Se dezvoltă baza legumicolă locală GALAŢI (coresp. „Munca“).­­ Sfatul popular regional Galaţi a pus recent la dispoziţia a 110 grădi­nari constituiţi într-o asociaţie denu­mită „Asociaţia legumicolă Brateşul“, suprafaţa de 200 ha., obţinută în preajma lacului Brateş in urm­a scă­derii apelor. Prin înfiinţarea asocia­ţiei respective, baza legumicolă lo­cală se lărgeşte, creindu-se astfel premize pentru mai buna aprovizio­nare a oraşului. „Asociaţia legumi­colă Brateşul“ a contractat încă de pe acum 66 ha. cu O.C.L. Aprozar, şi 50 ha cu Agevacoop Galaţi. Proletari din toate ţările, uniti-vul ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAI AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII - nr 2908 Vineri 1 Martie 1957­­ 4 pagini 20 bani Cu aceleaşi maşini şi combustibil mai multă energie electrică In anul 1956, industria noastră energetică a obţinut o seamă de suc­­cese importante în creşterea produc­ţiei de energie electrică şi în lupta pentru reducerea, în acelaşi timp a consumului specific de combustibil. Factorul motor care a contribuit la înfăptuirea realizărilor amintite a fost întrecerea socialistă între termocen­tralele electrice, întrecere care în cursul anului trecut avea ca obiectiv principal mersul economic şi neîntre­rupt al uzinelor. Animat de dorinţa de a îmbunătăţi mereu formele de organizare a între­cerii, în scopul de a mări eficacitatea ei în îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la termocen­trala Cîmpina a luat, în acest an, iniţiativa ca în cadrul întrecerii socia­liste între centrale să se pună accent pe realizarea unei producţii sporite, cu aceleaşi maşini şi cu aceeaşi can­titate de combustibil. Pornind întrecerea socialistă sub a­­ceastă lozincă nouă, colectivul de muncă de la termocentrala din Cîm­pina s-a angajat ca în cursul anului 1957 să sporească producţia de abur a cazanelor cu 25 tone/oră, să scur­teze timpul de execuţie a reparaţiilor capitale la Instalaţiile de cazane cu 30 de zile, să reducă consumul spe­cific de combust­­il cu 110 Kcal/kWh faţă de realizările anului 1956, să re­ducă consumul propriu tehnologic cu 0,25 la sută faţă de indicele planifi­cat, să sporească productivitatea muncii cu 11,8 la sută faţă de anul 1956 etc. Atenţiune! transmitem emisiunea „Ora femeii“ Semnalul acesta se poate auzi de trei ori pe zi, respectiv în fiecare schimb, la anu­mite ore, la difuzoarele din toate secţiile fabri­cii de pîine şi biscuiţi „Steagul Roşu“ din Ca­pitală. Iniţiativa organi­­zării unei asemenea e­­misiuni — inaugurată la 20 februarie — apar­ţine comisiei de femei de pe lingă comitetul de întreprindere. E drept că programul nu durea­ză prea mult, însă el cuprinde lucruri intere­sante, instructive. Din el nu lipsesc informaţii­le cu privire la rezulta­tele ce le înscriu mun­citoarele din fabrică în întrecerea desfăşurată In cinstea zilei de 8 Martie, de modul cum le-au obţinut. In rîndul evidenţiatelor se numă­ră cocătoarele Maria Năstăsache, Maria Di­ma, modelatoarele de franzelă Vasilica Tudor, Maria Grosu care depă­şesc zilnic norma cu procente între 30—60 la sută — şi altele. In a­­celaşi timp, nu sunt cru­ţate nici muncitoarele ce se lasă pe tinteală, care sunt astfel ajutate să păşească alături de întregul colectiv. Un interes deosebit suscită sfaturile gospo­dăreşti ce se transmit în cadrul emisiunii „Ora femeii“, cît şi tratarea unor probleme de ordin casnic. Comisia de femei de la fabrica „Steagul Ro­şu“ a iniţiat şi alte ac­ţiuni în­ întîmpinarea zilei de 8 Martie. Aşa sunt: discuţii cu tinere­le muncitoare de la că­minul fabricii, scurte şedinţe cu mamele co­piilor de la creşă, întîl­­niri între muncitoarele pensionare şi tinerele muncitoare; de aseme­nea, brigada de agita­ţie artistică pregăteşte un program-„surpriză“ ce va fi prezentat la şedinţa festivă dedicată Zilei Internaţionale a Femeii. V­ă mai amintiţi de cuvintele cu care s-au despărţit tine­rii veniţi din toate colţurile lumii la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia ? Ia­­tă-le: „Ne revedem în 1957 la Moscova !“ Au trecut doi ani de atunci, dar amintirea minunate­lor zile petrecute în Varşovia vor rămîne pentru totdeauna în ini­mile tineretului, ca un splendid simbol al prieteniei şi dragostei de viaţă. Acum reprezentanţii ti­nerei generaţii de pe toate meri­dianele globului se pregătesc pentru cel de-al VI-lea Festival Mondial pe care îl va găzdui mi­nunata Moscovă. Din India şi Chile, din Japonia şi Canada, din Cehoslovacia şi Anglia, de pe toa­te cele cinci continente sosesc ştiri despre pregătirile tineretului lumii pentru mîndra şi entuziasta sa sărbătoare. Alături de ei — şi cu aceeaşi însufleţire — se pregăteşte pen­tru Festivalul de la Moscova şi tineretul ţării noastre. Curînd vor începe primele etape ale concursu­rilor republicane de selecţie, care vor desemna pe paricipanţii ţării noastre la cel de-al VI-lea Festi­val Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor. Cu gîndul la Moscova, la splendidele zile ale Festivalu­lui tinerii noştri se pregătesc de zor pentru concursurile republi­cane de selecţie. Primii lauri DAN IORDĂCHESCU n-a dez­minţit nici de data aceasta obir­­gia sa moldovenească şi ne-a pri­mit cu o amabilitate deosebită. Despre valoarea tînărului solist al Operei de Stat vorbesc mai bine decît cuvintele noastre, cele cinci premii cucerite la mari ma­nifestaţii muzicale Internaţionale. Primii lauri l-a cucerit la cel de-al cincilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. „Acest succes a fost de bun augur — ne spune zîmbind Dan Iordăchescu. Au urmat apoi „Concursul Schumann“ la Berlin, „Concursul Mozart“ la Salzburg... Geneva...". Toate aceste mari concursuri Internationale au însemnat consa­crarea tînărului nostru solist in lumea muzicală mondială. „Păstrez cete mai frumoase amintiri de la Varşovia si cu multi din cei cu care m-am împrietenit atunci c­a danezul Helmer Petersen, sovieti­cul Artur Eisen, bulgarul Kiril Kostov, cehoslovacul Antonín Svorc m-am intîlnit apoi la diferi­san­te concursuri Internationale port cu ei corespondentă". Acum, Dan Iordăchescu lucrează la Comitetul naţional de pregătire a tineretului nostru pentru cel de-al VI-lea Festival. Şi nu numai atît......La Moscova vreau să cvit cele mai frumoase arii închinate dragostei de viaţă şi prieteniei. Pentru aceasta am început să mă pregătesc încă de pe acum...* Sintem­ convinşi că la Moscova tînărul şi talentatul nostru clntă­­reţ va continua seria succeselor Începută la Varşovia. : Un dans al prieteniei Numai trecind Intr-o dimineaţă pe culoarele Teatrului C.C.S. Iţi poli da seama­ de febrila activita­te pe care o desfăşoară valorosul ansamblu al Consiliului Central al Sindicatelor. Dintr-o cameră răsu­nă o frintură din „Aria antică" de Antonio Caldara, de alături se au­de melodia suavă a unui cântec de dor, de jos ajung până la noi ecourile compoziţiei pe care o exersează orchestra şi, după ce cotim, zgomotul dintr-o sală ne dă ghies să deschidem uşa. Trei tineri dansatori repetă de zor. Distingem mai întîi cîteva fragmente din sprinţarul joc popular „Căluşarii" apoi, identificăm în jocul plin de viaţă frumoasa compoziţie popu­lară „Trei ciobănaşi"... Ei se pre­gătesc pentru concursul de selec­fie organizat In Întîmpinarea Fes­tivalului. Unul dintre dansatori e o cuno­ştinţă mai veche: FLORIAN PA­RASCAN. In 1949 lucra ca ajustor de precizie la un atelier mecanic. Dragostea pentru artă l-a Îndrep­tat paşii către Ansamblul C.C.S. Aci a inceput să muncească cu a­­ceeaşi conştiinciozitate şi în 1951 tînărul ajustor trăieşte satisfacţia primului succes: la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor de la Berlin, ansamblul C.C.S., din care făcea şi el parte, a fost laureat. ...Dar scurta pauză s-a terminat şi cei trei dansatori au reluat re­petiţiile. Florian Parascan cu Stoi­ca Ovidiu şi Nichita Pop exersea­ză acum o splendidă şi originală compoziţie , un dans al prieteniei inspirat de insigna F.M.T.D. Dar din ansamblul C.C.S. nu se pregă­tesc numai ei pentru concursul de selectie in vederea Festivalului. Instrumentistul Petre Drăghici (corn) ca şi soliştii Constantin Ga­bor, Emil Nanu, Matei Jipa, Ma­riana Mărculescu şi Gina Oprea pregătesc valoroase lucrări. Nu i-am putut Întrerupe din repetiţii, l-am recunoscut Insă după... com­poziţiile pe care le exersau : Pe­tre Drăghici — Sonata de Beetho­ven... Constantin Gabor — arta lui Don Battholo din „Bărbierul din Sevilla"... Emil Nanu — „De ce nu vii“ — de Gh. Dima Un cîntec pentru Festival Compozitorul EUGEN TEGER autorul cunoscutelor melodii de muzică ușoară „Mai știi", „Mi-e dor“, „Dîmboviță apă dulce" şi „Cintec de leagăn" este şi core­petitor la Ansamblul C.C.S. Zilele FLORIN ȘERBAN Desene de GH. MARINESCU Pregătiri pentru Festivalul de la Moscova FLORIAN PARASCAN (Continuare In pag. 8-a) DAN IORDĂCHESCU EUGEN TEGER I­NI ȚI AJ IV E C­REATOARE ==== în lupta=== pentru produse mai multe, mai bune şi mai ieftine 1280 tone oţel în contul lunii martie # 1.000.000 lei economii La oţelăria Martin din Combinatul metalurgic Re­­şiţa, la cuptoare cit şi în hala de turnare întrece­rea a cuprins pe toţi siderurgiştii. Fiecare muncitor şi tehnician uderurgist este animat acum de do­rinţa de a munci mai bine, mai cu spor, ca anga­jamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai să nu ră­­mină numai vorba, ci să devină lapte. Că oţelarii reşiţeni îşi vor respecta cu­­vîntul este cert. Cuptoarele Reşiţei produc acum mai mult metal. Iată şi rezultatele unui scurt bilanţ al întrecerii. Ca obiectiv principal pentru sporirea producţiei de oţel, echipele de topitori şi-au propus să ridice la un Înalt grad indicii de utilizare a cuptoarelor, să aplice experienţa cea mai avantajoasă în redu­cerea timpului de pregătire şi elaborare a şarjelor. Ca rezultat, între 1-25 februarie, producţia speci­fică pe metru pătrat suprafaţă vatră de cuptor ori zi nominală a sporit cu 9 la sută faţă de cea pla­nificată pe întreaga oţelărie. Cei mai înalţi indici au fost obţinuţi la cuptoarele 5 şi 6, unde producţia specifică de oţel a fost sporită cu 22 şi respectiv 21 la sută. Pînă acum, oţelarii reşiţeni au elaborat 263 şarje rapide. Pa lingă aceste realizări, oţelarii reşiţeni au săr­bătorit în ziua de 25 februarie un nou su­cces. In această zi ei au raportat că planul lunar de pro­ducţie a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen, dînd primele 1280 tone oţel in contul lunii marlia. Luptind pentru reducerea preţului de cost al oţe­-----------------------­­lului printr-o justă folosire a materiei prime şi reducerea consumului specific pe tona de oţel, oţelarii reşiţeni au realizat pină acum o economie de 1 milion lei. In fruntea întrecerii pe întreaga oţelărie s-au cla­sat tinerii oţelari din brigăzile prim topitorilor Va­sile Mocea, Moraru Constantin şi Bucaleci Alexan­dru de la cuptorul nr. 6 care au dat cu 618 tone mai mult oţel peste plan De asemenea şi echipele prim topitorilor Focht losif, Fiat Petru Şi Jemânaru Adam au elaborat cu 500 tone oţel mai mult peste prevederile planului. Mai mult oţel peste plan au dat şi echipele prim oţelarilor Garaş Ioan, Căpuţan Ioan, Köstner Latueaţiu şi alţii. Birou Rusalim şi Plăvitu Iancu corespondenţi voluntari Din succesele reşiţenilor CUVÎNTUL | METALURGIŞTILOR | BĂCĂUANI | BACAU (coresp. „Munca“) Du-­­ minică s-a ţinut în localitate o con- x sfătuire cu muncitori şi cadre de­­ conducere din întreprinderile meta-­­ lurgice ale regiunii: uzinele „Meta-­­ lurgica“ şi „Muncitorul Liber" din­­ Bacău, I.M.S.­Roman, I.M.S. „Ceah- X răul“-Piatra Neamţ. X Concentrîndu-şi atenţia asupra lip- X surilor care se mai manifestă in pro- X ducţie, participanţii la discuţii au­­ dezbătut cu simţ de răspundere fie- x care problemă ridicată în consfătuire, X arătind ş­i căile pentru lichidarea de- X ficientelor.­­ In acest scop au hotărlt să-şi insu-­­­şească iniţiativa colectivului uzinelor­­ „I. C. Frimu“-Sinaia, care are drept o lozincă: „Fiecare produs cu un preţ X de cost cit mai redus“.­­ La sfirşit, participanţii la consfătui­ A­re s-au angajat, în numele tuturor X muncitorilor, inginerilor și tehnicieni­ a lor din întreprinderile metalurgice pe A care le-au reprezentat, ca prin insu- A șirea tehnicii înaintate și aplicarea A metodelor avansate de muncă să rea- A lizeze planul pe 1957 cu cel puțin 10 A zile înainte de termen, să mărească­­ productivitatea muncii cu 2 la sută o și să reducă prețul de cost cu 1 la­­ sută rață de plan. d In primele 2 zile după luarea angajamentelor OŢELUL ROŞU (coresp. „Munca"). — După calendar, luna februarie are 28 de zile. După topitorii de la „Oţelul Roşu“ însă, numai 26 de zile. De ce? Nu-i greu de ghicit. La data de 26 ei au încheiat planul lunar. Incepînd din ziua de 27, producţia de oţel apar­ţine lunii martie. Intîmplarea face ca această zi să fie şi prima după luarea angajamen­telor în cinstea lui 1 Mai. Oţe­larii au pornit cu toate forţele bătălia pentru respectarea cu­­vîntului dat. Dar, ca întotdea­una, unii au reuşit să înregis­treze rezultate mai bune decît ceilalţi. Astfel, echipele con­duse de prim-topitorii Ilie Beu­­că, Iosif Farcăş şi Silviu Po­­sipal de la cuptorul 4, în cele două zile după luarea angaja­mentelor, adică la 27 şi 28 fe­bruarie, au dat 50 de tone oţel peste prevederile planului. Prin aceasta ei au adus cea mai mare contribuţie la depăşirea cu 630 tone oţel a planului lu­nar al secţiei. Mulţi îşi pun în­trebarea : cum au reuşit ? Răs­punsul este simplu: încărcarea la maximum a cuptoarelor şi scurtarea timpului de elaborare a şarjelor. Tribuna participanţilor la întrecerea socialistă Largi posibilităţi de a mări producţia de peşte Cu multă atenţie am citit lucrările plenarei lărgite a C.C.S. din ia­nuarie 1957, în cadrul căreia s-au dezbătut sarcinile ce revin sin­dicatelor pentru tradu­cerea în viaţă a Hotă­­rîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 de­cembrie 1956. Reiese din aceste lucrări im­portanţa ce trebuie să se acorde de acum îna­inte consfătuirilor de producţie şi, prin int­er­­mediul acestora, parti­cipării mult mai active a muncitorilor la con­ducerea treburilor între­prinderii. Şi pînă a­­cum în consfătuirile noastre de producţie se făceau propuneri în le­gătură cu mai buna organizare a muncii în scopul sporirii produc­ţiei de peşte şi a creş­terii productivităţii. Dar, de aceste propuneri or­ganele tehnice şi ad­ministrative n-au ţinut seama întotdeauna. De pildă, nu odată am propus în consfătuirile noastre să se sape o grilă din ghiolul Văca­­ru prin japşa Muzis­­cina şi lăsaturile grin­dului Stipoc, care să facă posibilă retrage­rea puietului la scăde­rea apelor din anumite jepsi (ce rămîneau complet izolate) în ghiolul Ligheanu și a­­poi în Dunărea Veche. E drept că s-a trimis o dragă care să sape gîrla amintită, dar ea a venit în perioada a­­pelor scăzute, astfel că n-a mai putut intra prin gîrla Ligheanca, pentru a ajunge în ghiolul Văcaru. De a­­ceea, munca pescarilor de la secţia Mila 23 a fost îngreunată, întrucît ei pătrundeau mai ane­voie într-o serie de ghioluri izolate, pentru a pescui. A sosit timpul ca propunerea aceasta să prindă viață. Săparea de noi gîrle este impor­tantă prin faptul că ele vor duce apele dulci in ghiolurile izolate, spo­rind considerabil fon­dul piscicol. Tot­odată, aceasta înlesneşte pes­cuitul şi contribuie la sporirea productivităţii munc­i şi îmbunătăţirea calităţii peştelui prin reducerea timpului de deplasare a oamenilor în raza acestor bunuri de pescuit, cît şi a ce­lui necesar pentru tran­sportul peştelui vînat la cherhana. Dovadă o constituie faptul că prin săparea gîrlei Obreti­­nul Mare din Dunărea Veche (Mila 23) s-a a­­juns să se obţină o pro­ducţie sporită de peste anul trecut, ceea ce a contribuit ca secţia noastră să-şi depă­şească planul anual cu aproape 1 milion kilo­grame, dînd statului în total 2.239.000 kg. peşte. Am reînnoit această propunere şi în cadrul recentei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din sectorul industriei pes­căreşti, pentru a grăbi traducerea, ei în viaţă. Am cerut de asemenea, ca atît conducerea în­treprinderii cît şi aceea a sectorului nostru, să ţină in general seama de înfăptuirea neîntîr­­ziată a propunerilor fă­cute în consfătuirile de producţie ale pescari­lor, şi care sunt menite să contribuie la dezvol­tarea fondului piscicol, la sporirea cantităţilor de peşte pescuit. In a­­celaşi timp, ţin să sub­liniez că avem nevoie de un sprijin mai mare din partea comitetului de întreprindere pentru punerea în practică a propunerilor noastre juste. Avlnd convingerea că propunerea de față va fi realizată la tim­pul potrivit, colectivul de muncitori pescari de la Mila 23 m-a de­legat să mă angajez in numele său că secţia noastră va depăşi pla­nul de producţie în 1957 cu 25 la sută. Perso­nal”, îmi iau angaja­mentul să-mi depăşesc planul individual pe în­tregul an cu 50 la sută şi să contribui la cali­ficarea a doi tineri pen­tru a deveni pescari destoinici. PERFIL COZLOV muncitor pescar, Mila 23, întreprinderea Piscicolă Tulcea A intrat în funcţiune un nou cuptor pentru var TURDA (coresp. „Munca“). Acum trei zile maistrul Ovidiu Sîrbu­ a aprins focul în noul cuptor pentru ars var de la fabrica „Victoria So­­cialistă" din Turda.­­Acesta este cel de al 4-lea cuptor care intră în funcţiune la această întreprindere. Cuptorul nr. 3 a fost dat în folosin­­­ţă în cursul anului trecut. Noul cuptor de var asigură spori­rea considerabilă a producţiei, capa­citatea sa zilnică fiind de circa 60 de tone. De menţionat că încărcarea cuptorului este mecanizată, ea reali­­zîndu-se cu ajutorul unui vagonet basculant, acționat electric. Construc­­ția noului cuptor de la „Victoria Sen­cialistă" a fost gata cu două săp­­tămâni înainte de termen. MÂRŢIŞOARE... Un mărţişor pentru fata iubită? Poate! Foto-reporterul nostru a păstrat cea mai mare discreţie... 1 martie... In Magazinul Univer­sal „Victoria" se vînd tradiţiona­lele mărţişoare. Fotografia : St. ALBESCU Pregătiri în staţiunile balneare de pe litoral In prezent, la Constanţa, Mamaia, Eforie, Vasile Roaită şi Techirghiol au început pregătirile pentru a se asigura cele mai bune condiţii de găzduire celor ce vor veni să-şi pe­treacă concediul sau pentru trata­ment balnear în aceste staţiuni. Odată cu lucrările de curăţire, re­parare sau amenajare a vilelor şi caselor de odihnă existente, se lu­crează la noi construcţii, urmărin­­du-se ca în acest an capacitatea sta­ţiunilor de pe litoral să se măreas­că cu peste 8.000 de locuri faţă de anul trecut. Pe malul lacului Techir­ghiol, între Eforie şi Vasile Roaită, se construieşte un nou stabiliment pentru băi de nămol cu o capacitate de 800 de locuri şi un altul la Efo­rie. Tot la Eforie se construieşte şi o casă de odihnă cu o capacitate de 100 de locuri, la Vasile Roaită o casă sanatorială cu o capacitate de 200 de paturi, iar la Techirghiol vor fi date în curînd in folosinţă încă trei vile cu circa 110 locuri. La Va­sile Roaită se amenajează un hotel cu 104 camere, iar la Eforie, odată cu amenajarea radicală a falezei, se construiesc un restaurant şi o cofe­tărie, iar pe plaje cabine de baie şi vestiare. Au început şi lucrările de înfrumu­seţare a staţiunilor. La Constanţa se lucrează la amenajări horticole pe bd. „V. I. Lenin“, pe faleza „Mihai Eminescu“ şi la farul genovez; în staţiunea Vasile Roaită se lucrează la faleza Cazinoului, iar in staţiunea Techirghiol pe faleză, pe bd. „Tudor Vladimirescu“ și în parcul „Ovidiu".

Next