Munca, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 2935-2959)
1957-04-02 / nr. 2935
De pe întreg cuprinsul patriei * * * ★ " Imagini de la fabrica „Vitrometan". O marcă de fabricaţie ce s-a făcut cunoscută in orice colţ al ţării. In anii puterii populare fabrica „Vitrometan“ din Mediaş a devenit o unitate de bază în producerea unor bunuri de larg consum din sticlă. An de an, numărul şi sortimentul produselor cresc. Multe din acestea înainte se importau din ţări cu tradiţie în prelucrarea sticlei. Vizitînd această uzină am luat cu ajutorul aparatului fotografic cîteva aspecte ilustrative de muncă. Pe mecanicul inovator Koroş Nicolae ii poţi întîlni pretutindeni unde sunt instalate cuptoarele. El îngrijeşte de buna funcţionare a lor. Cind a fost fotografiat (foto 1) zăbovise mai mult la cuptorul nr. 1. El urmărea cu atenţie examenul pe care-l dădea dispozitivul de ars semiautomat al buteliilor de sticle verzi. O nouă inovaţie din cele multe al cărei autor este. Bună treabă...! Inovaţia respectivă aduce întreprinderii economii de peste 60.000 lei anual. In secţia tineretului (gravat) am avut multe de văzut. Este o secţie nou înfiinţată în fabrică. Aci se gravează multe şi variate articole din sticlă pentru laboratoare. Munca ce se face cere o bună calificare. Exactitatea cotărilor se face prin principiul vaselor comunicante şi a altor procedee de cea mai mare precizie, interesantă secţie...! Cine munceşte aci ? Tineret! După cum şi secţia este denumită. Am întilnit, de exemplu, pe gravorul Harsány Alexandru, fruntaş în muncă, (are o depăşire a normei lunară în medie cu 65 la sută). De asemenea utemista Otilia Bruzac responsabila unei echipe de gravatoare, in cinstea zilei internaţionale a oamenilor muncii, împreună cu echipa ei îşi depăşeşte planul în medie cu peste 25 la sută dînd lucru de cea mai bună calitate. Foto-reportaj: E. SIRZEA Articole de sezon IAȘI (coresp. „Munca“) Odată cu primele zile de primăvară în vitrinele magazinelor de textile, confecţii şi încălţăminte din localitate au apărut noi articole de sezon. In ultimele zile ale lunii martie au intrat în magazinele de desfacere cantităţi apreciabile de ţesături de bumbac, stămburi cu desene atrăgătoare, ţesături de lină In culori deschise, imprimeuri de mătăsuri etc., articole cerute mult de cumpărători. In magazinele de confecţii au fost expuse spre vînzare, în afara stocurilor existente, sute de costume de camgarn in culori deschise, pardesie, balonseide, haine de catifea etc. Recent, a fost deschis şi un magazin de pălării. In magazinele şi raioanele de încălţăminte s-au pus de asemenea la dispoziţia cumpărătorilor cantităţi apreciabile de încălţăminte uşoară. In cursul lunii martie s-au vîndut de asemenea multe articole de sport. Buna aprovizionare a magazinelor și deservirea ireproșabilă a cumpărătorilor a determinat ca în cursul lunii martie să se vîndă mărfuri din magazinele O.C.L. Produse Industriale Iași cu 4 milioane lei mai mult decît în luna martie 1956. Noutăţi din munca culturală a sindicatelor Colţul Festivalului O încăpere potrivită in incinta fabricii textile „Flamura Roşie" din Capitală... Pereţii sunt drapaţi in mătase albastră.. Ciţiva tineri aranjează cu grijă faldurile. Alţii confecţionează din pinză colorată o stemă mare, stema atit de cunoscută a celui de-al Vl-lea. Festival. Şi această cameră se amenajează „Colţul FestivaluluiCele amintite sint numai cîteva din preparative. „Colţul Festivalului" se va îmbogăţi cu fotomontaje, reviste, cărţi, un aparat de radio şi chiar un televizor. Da, conducerea fabricii intenţionează să-l procure din fondul întreprinderii. Şi din zilele Festivalului de la Moscova tinerii de la „Flamura Roşie" vor putea sărbători această deosebită manifestare a tineretului din întreaga lume, împreună cu miile de participanţi la ea. Comitetul de întreprindere a hotărit recent ca prin comisia culturală — al cărei responsabil este tovarăşul Jean Călugăru — să sprijine acţiunile tineretului. Formaţiile artistice de amatori pregătesc programe închinate Festivalului. In cinstea lui dirijorul formaţiei corale, tovarăşul Ion Ghibuş, a compus un cintec original intitulat „Suveica". De asemenea, corul învaţă o serie de cintece sovietice, ce vor fi interpretate în original. Brigada artistică de agitaţie repetă un nou program satiric, se pregăteşte o seară de ghicitori literare etc. Ajutaţi de comitetul de întreprindere, tinerii de la „Flamura Roşie" luptători şi ei pentru pace şi prietenie intre popoare, intimpină cu bucurie Festivalul de la Moscova. S. B. O universitate populară pentru părinţi Copii! Bucurii şi necazuri, fericire şi griji. Dar mare parte din griji — plinea de toate zilele sau şcoala — nu mai împovărează azi pe cei ce muncesc. Ei ştiu că viitorul fiilor sau fiicelor lor este asigurat. Ceea ce-i frămîntă însă azi pe părinţi e Intrebarea : cum să ne creştem copiii; cum să-i educăm mai bine, să facem din ei oameni adevăraţi ? Pentru a sprijini oamenii muncii în educarea copiilor lor, comitetul de întreprindere de la fabrica textila „Dacia“, în colaborare cu S.R.S.C. — filiala Bucureşti, a organizat o Universitate Populară pentru părinţi. Profesori de specialitate au vorbit în cadrul acesteia pe teme deosebit de interesante. La sfîrşitul fiecărei conferinţe a rulat un film adecvat. Astfel după conferinţa „De ce este bine să înveţe băieţii şi fetele împreună", a fost vizionat filmul „Mîine va fi prea tîrziu’*, iar după expunerea „Crearea unor relaţii juste între membrii familiei, factor important în educarea copiilor", a rulat filmul „Dubla Lotte*. Conferenţiarii sunt Îndrăgiţi „La noi — ne spune tovarăşul Augustin Diniş de la Atelierele Auto C.F.R. — e suficient să afişăm la loc vizibil titlul conferinţei, data cînd se ţine, numele conferenţiarului şi avem asigurată participarea a cel puţin 200 muncitori". De ce ? Drept răspuns v-ar pofti să ascultaţi măcar odată pe tovarăşa profesoară Elena Petricu, pe tovarăşii Maxidovici, sau Sîngiorzan, lectori ai S.R.S.C., vorbind despre tainele Mării Mediterane, despre situaţia internaţională, ori despre alte probleme. Ceea ce place mult ascultătorilor, este faptul că aceşti conferenţiari se străduiesc să facă expuneri interesante şi în cadrul discuţiilor lămuresc probleme neînţelese, prin răspunsuri la Întrebări, diafilme, planșe etc. Iată de ce la Atelierele Auto C.F.R. mobilizarea la conferințe nu mai constituie o problemă. In loc de cronică — In pag. 11-a — E limpede că avem de-a face cu nişte spectatori de fotbal ! Poate ceva mai expansivi decît alţii — mă rog asta depinde şi de temperament. O imagine din multele care s-ar fi putut culege duminică pe stadionul „23 August“ dacă lăsai la o parte terenul de joc şi ţi-ai fi aruncat ochii în tribune. Reporterul nostru fotograf i-a surprins pe aceşti „pasionaţi“ în timpul unei faze „tari“ din meciul Ştiinţa Timişoara—C.C.A. Cît priveşte amănuntele despre fotbal şi alte manifestări sportive din Capitală, puteţi citi în pagina 2-a a ziarului nostru Impresiile brigăzii „Pe şleau!“ ai cărei membri şi-au luat de data aceasta rolul de spectatori pe terenurile de aport. FOTOGRAFIA : P. COZIA unele manifestaţii sportive Proletari din toate ţările»uniţivu I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII.nr. 2935 MARȚI 2 APRILIE 1957 4 pagini 20 bani In Valea Jiului a început experimentarea sistemului îmbunătăţit de salarizare VALEA JIULUI (de la trimişii noştri). De la 1 aprilie, în exploatările carbonifere din Valea Jiului a început experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit. Pentru aceasta, pe lingă fiecare exploatare au fost formate comisii centrale şi sub-comisii pe sectoare, care se ocupă cu prelucrarea şi aplicarea în practică a prevederilor sistemului de salarizare îmbunătăţit. Comisiile au început să organizeze adunări în care minerii, tehnicienii şi inginerii dezbat problemele legate de o mai bună organizare a procesului de producţie, în vederea sporirii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. In ziua de 28 martie, de pildă, la mina Petrila, după ieşirea din sat, minerii s-au adunat în sala de festivităţi. In expunerea sa, tovarăşul Constantin Cenuşe, directorul exploatării a venit cu exemple concrete de la locul de muncă, explicînd minerilor cu cît va creşte salariul lor după îmbunătăţirile ce se vor aduce sistemului de salarizare. Pentru simplificarea numărului mare de funcţiuni, vorbitorul a arătat că din cele 207 funcţiuni existente, vor rămîne numai 63. Tot la această adunare, a fost pus in discuţie planul de măsuri tehnico-organizatorice menit să asigure îmbunătăţirea procesului de producţie în scopul creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Printre altele s-a stabilit să se facă o mai bună aprovizionare a locurilor de muncă cu cele necesare, ca lemn de mină şi vagonete goale. De asemenea, să se defalce planul pe grupe, dîndu-li-se acestora cu cel puţin 2 zile înainte de începutul lunii, foile de acord. Pe marginea expunerii şi a planului de măsuri, minerii au pus numeroase întrebări şi au făcut vii discuţii. Ei au accentuat asupra necesităţii lichidării lipsurilor ce se mai manifestă în diferite compartimente de muncă, cerînd insistent conducerii să uimească realizarea propunerilor făcute. Totodată, ei s-au angajat că vor depune eforturi sporite pentru mărirea producţiei de cărbune. Asemenea prelucrări au fost făcute şi la celelalte mine din Valea Jiului. VEŞTI DIN HUNEDOARA O nouă secţie a început să producă Ultima zi din martie, ora 6 dimineaţa. Rodajul centrifugalelor, a pompelor de circuite, a elevatorului şi a celorlalte utilaje s a terminat. Constructorii, împreună cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei cocsochimice sunt în aşteptarea unui însemnat eveniment: punerea în funcţiune a noii secţii de sulfat de amoniu, prima de acest fel din ţara noastră. Prin punerea în funcţiune, cu ajutorul specialiştilor sovietici, a secţiei de sulfat de amoniu, Combinatul Siderurgic din Hunedoara pe lingă cantităţile mari de fontă, oţel, laminate şi cocs pe care le dă, va asigura anual mii de tone de sulfat de amoniu, preţios îngrăşămînt azotos, pentru agricultura ţării noastre, precum şi cantităţi mari de sileni, sulfat de carbon şi alte produse necesare industriei farmaceutice Laminoriştii şi-au sporit angajamentele la la intrarea în hala laminoare g 8 I. lor este afişat un panou mare. 8 I ^ Pe el e scris : „In cinstea zilei de 8 8 1 Mai vom da 2.000 tone laminate g 8 peste plan. Alături de acest panou I g se află graficul secţiei. Pe el noi- g 8 motorul scrie în fiecare dimineaţă 8 I tonajul peste plan cumulat de la g începutul anului. 8 Ieri de dimineaţă pe grafic au 8 ji apărut primele zeci de tone date g g peste angajament. Laminoriştii g 8 s-au adunat atunci într-un scurt 8 8 miting în cadrul căruia au fost căi 8 g duros felicitaţi de tovarăşul Nico-go lae Cătană, directorul general al 8 8 Combinatului Siderurgic, de corni-jj g tetul de partid şi comitetul de g 8 întreprindere, pentru cele peste 8 8 2.000 tone laminate peste plan cît g şi pentru străduinţa lor reflectată 8 8 în creşterea indicelui de utilizare a 8 8 laminorului cu 7,18 la sută faţă de g g indicele planificat cît şi în scade- 8 8 rea rebuturilor sub cifra admisă. 8 8 La obţinerea acestui rezultat, g g schimbul prim maistrului lamino-8 8 rist Gheorghe Andrăşescu are cel 8 8 mai mare merit. Numele lui este j1 g trecut pe panoul de onoare. De la g 8 începutul anului şi pînă la 1 a 8 aprilie a laminat peste plan 900 g g tone oţel. Pînă la 1 Mai lamino- 8 8 riştii hunedoreni s-au hotărît să 8 8 dea peste angajamentul iniţial cel g g puţin 1.000 tone laminate de bună g 8 calitate, (coresp. „Munca“). JOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOU S. M. T. fruntaş la lucrările de primăvară — Aro sub redacţia ziarului „Munca“ ? Aici S.M.T. Inoteşti din raionul Cricov, Ploeşti. — Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al S.M.T.-ului nostru a reuşit să îndeplinească întregul volum de lucrări programate pentru campania de primăvară şi să-l depăşească pînă azi 1 aprilie cu 182 hantri. — Mai notaţi vă rugăm că tractoriştii din brigada condusă de Ion Dinu folosind din plin capacitatea tractoarelor şi a maşinilor agricole şi-a Îndeplinit planul pe campanie în proporţie de 184 la gură siruindu-se astfel în fruntea Întrecerii pornite în cinstea lui 1 Mal. Vizita delegaţiei române în R* P* Bulgaria La Sofia şi împrejurimi SOFIA 1 — de la trimisul special „Agerpres“. Duminică dimineaţa, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au vizitat complexul hidroenergetic „Stalin“ de pe râul Isker, în apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acumulare „Pancerovo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele baraj „Stalin“. Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lucrări în domeniul electrificării ţării şi extinderii irigaţiilor, realizate în anii regimului democrat-popular în Bulgaria. Puterea instalată a centralelor electrice din Repubica Populară Bulgaria a crescut considerabil. Intr-un singur an puterea instalată a întrecut de 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafeţele irigate au crescut de asemenea de 4,5 ori faţă de cele irigate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre importanţa lucrărilor executate şi perspectivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înalţme de 73 m, stăvileşte apele Isker-ului, formînd un lac de acumulare lung de 16 km, cu o suprafaţă de 11 km.p. Apele Isker-ului acţionează două hidrocentrale cu o putere totală de 50.000 de kW. Un alt baraj pe Isker, un canal deschis de 70 km şi un lac de acumulare de 10 km.p. vor permite irigarea unor mari suprafeţe de teren, constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de sporturi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei, delegaţia romina, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vizitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropierea Sofiei, iar apoi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei şi magazinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşului şi parcul naţional Vitoşa. In cursul vizitelor delegaţia romina a fost însoţită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar și ai guvernului Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivcov. In drum spre Plovdiv PLOVDIV — De la trimişii speciali Agerpres. Luni dimineaţa, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne alcătuită din tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, G. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roşianu, ambasadorul Republicii Populare Romine la Sofia, care se află In vizită oficială in Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegaţia este Insolită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii Internaţionale a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, M. Tarabanov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgaria, Iordan Stelimov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit un drum în oraşul Bazargic, unde locuitorii oraşului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului român. In centrul oraşului a avut loc un scurt miting. Delegaţia română, a fost salutată de Liuben Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenţi cu aplauze şi aclamaţii in cinstea prieteniei bulgaro-romine, a solidarităţii tuturor ţărilor socialiste In frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de maşini porneşte din nou. Pe tot parcursul, prin localităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române este întlmpinată cu deosebită căldură. Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Conavo. Această gospodărie cuprinde 1.000 de familii de ţărani care şi-au unit 4.500 ha. de teren pentru a le lucra în comun. Conducătorii de partid şi de stat români au stat de vorbă cu colectiviştii care lucrează la răsadniţele de roşii. Către ora la delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române a ajuns la Plovdiv, important centru cultural şi economic al Republicii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeţilor romini s-a adunat o imensă mulţime de oameni. Conducătorii autorităţilor locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Ijakangiev, preşedintele statului popular orăşenesc, Spas Gospodov, prim secretar al comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cilkov, preşedintele statului popular regional, i-au salutat cu căldură pe oaspeţii români. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populară Române şi Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. Marele miting din piaţa centrală a oraşului Plovdiv In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. Deasupra mulţimii care se întinde pînă departe in piaţă, în parcul oraşului şi pe străzile învecinate, se vedeau pancarte cu chemări in limbile romină şi bulgară . „Trăiască prietenia bulgaroromină“, „Trăiască pacea în lumea întreagă“, „Bine a fi venit dragi prieteni din Rominia“, „Dunărea nu ne desparte, ne uneşte“, „Salut de luptă de la feroviarii din Plovdiv, tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica. Mitingul a fost deschis de Nicola Babangiev, preşedintele statului popular orăşenesc, care a salutat sosirea in oraşul Plovdiv a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române. Cuvintările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oierit buchete de Hori conducătorilor de stat şi de partid români şi bulgari. La amiază statul popular orăşenesc a pierit o masă în cinstea oaspeţilor. Cuvîntarea tov. A.lugov Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene, De cîteva zile în ţara noastră se află delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca în numele vostru şi în numele întregului popor bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noştri prieteni romîni şi în persoana lor pe poporul frate român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delegaţie de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne este o dovadă clară a legăturilor prieteneşti strînse între poporul nostru şi fraţii săi romini. Atît de călduros şi cordial pot fi intimpinaţi numai reprezentanţii unui popor prieten, reprezentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti, care sunt legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o colaborare reciprocă tovărăşească. Cu astfel de sentimente calde a întîmpinat poporul român în 1948 delegaţia noastră guvernamentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost intîmpinată delegaţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întîmpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sentimente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi intimpină acum peste tot în ţara noastră pe scumpii săi oaspeţi romîni. Vechi, străvechi sunt legăturile şi prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta comună împotriva robiei străine, pentru independenţă naţională. Poporul nostru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecaţi ai robiei otomane, în Rominia au găsit refugiu şi sprijin din partea poporului român militanţi revoluţionari bulgari ca : Botev, Levski, Karaveiov şi alţii. In Rominia au activat vitejii revoluţionari bulgari, organizînd cete de luptă şi trezind conştiinţa naţională a poporului nostru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de recunoştinţă de fiii poporului român căzuţi in lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub robia turcească; el păstrează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legături şi această prietenie s-au întărit în anii întunecatei tiranii fasciste, în lupta comună a celor două popoare pentru înlăturarea robiei fasciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, independenţă şi progres social. Tovarăşi şi tovarăşe ! Veacuri de-a rindui clicile reacţionare conducătoare atît din Bulgaria cit şi din Rominia au făcut tot posibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar nici burghezia bulgară, nici cea romină, nici stăpînii lor imperialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti între popoarele bulgar şi român. De peste 12 ani cele două popoare construiesc împreună, mînă în mînă, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor socialist. Atît poporul bulgar cît şi poporul român, sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, tind astăzi către un ţel comun — construirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, Inimile oamenilor miricii sunt animate de aceleaşi sentimente, de aceleaşi ginduri şi de aspiraţii comune — să transforme ţările lor în state socialiste înfloritoare, să construiască fericirea și bunăstarea lor. (Continuare in pag. 4-a) Cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din Republica Populară Romină, care, asemenea vouă, construiesc socialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani îndelungaţi înflăcăraţii revoluţionari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi însufleţite a poporului. Plovdivul a cunoscut in ultimul deceniu o puternică dezvoltare. In oraşul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Ţărănimea din regiunea Plovdiv a obţinut succese remarcabile în opera de construire a socialismului la sate, înfloreşte şi se răspîndeşte cultura ; a crescut numărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înoitoare, a succeselor de seamă obţinute de poporul bulgar sub conducerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei şi culturii, în construirea socialismului. Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia creatoare a maselor de milioane, înăbuşite în trecut de stăpînirea burghezo-moşierească. Rezultatele obţinute de poporul bulgar în anii puterii democrat-populare pe tărîmul dezvoltării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, demonstrează justeţea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de învăţătura marxist-leninistă. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din inimă pe oamenii muncii din Romînia. Ele bucură pe oamenii muncii din toate ţările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul român desfăşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflorirea economică şi culturală a Republicii Populare Romíne şi bunăstarea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obţinut succese de seamă în industrializarea socialistă a ţării. Sectorul socialist al agriculturii creşte şi se dezvoltă necontenit. Rezultate însemnate au fost obţinute în domeniul dezvoltării culturii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre, dragi tovarăşi, se datorează profundelor transformări istorice ce s-au înfăptuit în ţările noastre sub conducerea partidelor marxist-leniniste. Zadarnic încearcă propaganda imperialistă să calomnieze orînduirea noastră democratpopulară. Această propagandă mincinoasă este spulberată de măreţele realizări ale popoarelor noastre, care In decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş Înainte pe calea lichidării înapoierii economice şi culturale de ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două tărî socialiste. (Continuare in pag. 4-a)