Munca, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 2935-2959)

1957-04-02 / nr. 2935

De pe întreg cuprinsul patriei * * * ★ " Imagini de la fabrica „Vitrometan". O marcă de fabricaţie ce s-a făcut cunoscută in orice colţ al ţării. In anii puterii populare fabrica „Vitrometan“ din Mediaş a devenit o unitate de bază în producerea unor bunuri de larg consum din sticlă. An de an, numărul şi sortimentul produselor cresc. Multe din acestea înainte se importau din ţări cu tradiţie în prelucrarea sticlei. Vizitînd această uzină am luat cu ajutorul aparatului fotografic cîteva aspecte ilustrative de muncă. Pe mecanicul inovator Koroş Nicolae ii poţi întîlni pretutindeni unde sunt instalate cuptoarele. El îngrijeşte de buna funcţionare a lor. Cind a fost fotografiat (foto 1) zăbovise mai mult la cuptorul nr. 1. El urmărea cu atenţie examenul pe care-l dădea dispozitivul de ars semiautomat al buteliilor de st­icle verzi. O nouă inovaţie din cele multe al cărei autor este. Bună treabă...! Inovaţia respectivă aduce întreprin­derii economii de peste 60.000 lei anual. In secţia tineretului (gravat) am avut multe de văzut. Este o secţie nou înfiinţată în fabrică. Aci se gravează multe şi variate articole din sticlă pentru laboratoare. Munca ce se face cere o bună calificare. Exactitatea cotărilor se face prin prin­cipiul vaselor comunicante şi a altor procedee de cea mai mare precizie, interesantă secţie...! Cine munceşte aci ? Tineret! După cum şi secţia este denumită. Am întilnit, de exem­plu, pe gravorul Harsány Alexandru, fruntaş în muncă, (are o depăşire a normei lunară în medie cu 65 la sută). De asemenea utemista Otilia Bruzac responsabila unei echipe de grava­­toare, in cinstea zilei internaţionale a oamenilor muncii, împreună cu e­­chipa ei îşi depăşeşte planul în medie cu peste 25 la sută dînd lucru de cea mai bună calitate. Foto-reportaj: E. SIRZEA Articole de sezon IAȘI (coresp. „Munca“) Odată cu primele zile de primăvară în vitrinele magazinelor de textile, confecţii şi în­călţăminte din localitate au apărut noi articole de sezon. In ultimele zile ale lunii martie au intrat în magazinele de desfacere cantităţi apreciabile de ţesături de bumbac, stămburi cu desene atrăgătoare, ţesături de lină In culori deschise, imprimeuri de mătăsuri etc., articole cerute mult de cumpărători. In magazinele de confecţii au fost expuse spre vînzare, în afara stocu­rilor existente, sute de costume de camgarn in culori deschise, pardesie, balonseide, haine de catifea etc. Recent, a fost deschis şi un magazin de pălării. In magazinele şi raioanele de încălţăminte s-au pus de asemenea la dispoziţia cumpărătorilor cantităţi apreciabile de încălţăminte uşoară. In cursul lunii martie s-au vîndut de asemenea multe articole de sport. Buna aprovizionare a magazi­nelor și deservirea ireproșabilă a cumpărătorilor a determinat ca în cursul lunii martie să se vîndă măr­furi din magazinele O.C.L. Produse Industriale Iași cu 4 milioane lei mai mult decît în luna martie 1956. Noutăţi din munca culturală a sindicatelor Colţul Festivalului O încăpere potrivită in incinta fa­bricii­ textile „Flamura Roşie" din Ca­pitală... Pereţii sunt drapaţi in mătase albastră.. Ciţiva tineri aranjează cu grijă faldurile. Alţii confecţionează din pinză colorată o stemă mare, ste­ma atit de cunoscută a celui de-al Vl-lea. Festival. Şi această cameră se amenajează „Colţul FestivaluluiCele amintite sint numai cîteva din preparative. „Colţul Festivalului" se va îmbogăţi cu fotomontaje, reviste, cărţi, un apa­rat de radio şi chiar un televizor. Da, conducerea fabricii intenţionează să-l procure din fondul întreprinderii. Şi d­in zilele Festivalului de la Moscova tinerii de la „Flamura Roşie" vor pu­tea sărbători această deosebită mani­festare a tineretului din întreaga lume, împreună cu miile de participanţi la ea. Comitetul de întreprindere a hotărit recent ca prin comisia culturală — al cărei responsabil este tovarăşul Jean Călugăru — să sprijine acţiunile tine­retului. Formaţiile artistice de amatori pregătesc programe închinate Festiva­lului. In cinstea lui dirijorul formaţiei corale, tovarăşul Ion Ghibuş, a com­pus un cintec original intitulat „Su­veica". De asemenea, corul învaţă o serie de cintece sovietice, ce vor fi in­terpretate în original. Brigada artis­tică de agitaţie repetă un nou pro­gram satiric, se pregăteşte o seară de ghicitori literare etc. Ajutaţi de comitetul de întreprin­dere, tinerii de la „Flamura Roşie" luptători şi ei pentru pace şi prietenie intre popoare, intimpină cu bucurie Festivalul de la Moscova. S. B. O universitate populară pentru părinţi Copii! Bucurii şi necazuri, fericire şi griji. Dar mare parte din griji — plinea de toate zilele sau şcoala — nu mai împovărează azi pe cei ce muncesc. Ei ştiu că viitorul fiilor sau fiicelor lor este asigurat. Ceea ce-i frămîntă însă azi pe părinţi e Intre­­barea : cum să ne creştem copiii; cum să-i educăm mai bine, să facem din ei oameni adevăraţi ? Pentru a sprijini oamenii muncii în educarea copiilor lor, comitetul de în­treprindere de la fabrica textila „Da­cia“, în colaborare cu S.R.S.C. — fi­liala Bucureşti, a organizat o Uni­versitate Populară pentru părinţi. Profesori de specialitate au vorbit în cadrul acesteia pe teme deosebit de interesante. La sfîrşitul fiecărei con­ferinţe a rulat un film adecvat. Ast­fel după conferinţa „De ce este bine să înveţe băieţii şi fetele împreună", a fost vizionat filmul „Mîine va fi prea tîrziu’*, iar după expunerea „Crearea unor relaţii juste între mem­brii familiei, factor important în edu­carea copiilor", a rulat filmul „Dubla Lotte*. Conferenţiarii sunt Îndrăgiţi „La noi — ne spune tovarăşul Au­gustin Diniş de la Atelierele Auto C.F.R. — e suficient să afişăm la loc vizibil titlul conferinţei, data cînd se ţine, numele conferenţiarului şi avem asigurată participarea a cel puţin 200 muncitori". De ce ? Drept răspuns v-ar pofti să ascultaţi măcar odată pe tovarăşa profesoară Elena Petricu, pe tovarăşii Maxidovici, sau Sîngiorzan, lectori ai S.R.S.C., vorbind despre tainele Mă­rii Mediterane, despre situaţia inter­naţională, ori despre alte probleme. Ceea ce place mult ascultătorilor, este faptul că aceşti conferenţiari se străduiesc să facă expuneri intere­sante şi în cadrul discuţiilor lămuresc probleme neînţelese, prin răspunsuri la Întrebări, diafilme, planșe etc. Iată de ce la Atelierele Auto C.F.R. mobilizarea la conferințe nu mai con­stituie o problemă. In loc de cronică — In pag. 11-a — E limpede că avem de-a face cu nişte spectatori de fotbal ! Poate ceva mai expansivi decît alţii — mă rog asta depinde şi de tempera­ment. O imagine din multele care s-ar fi putut culege duminică pe sta­dionul „23 August“ dacă lăsai la o parte terenul de joc şi ţi-ai fi a­­runcat ochii în tribune. Reporterul nostru fotograf i-a surprins pe aceşti „pasionaţi“ în timpul unei faze „tari“ din meciul Ştiinţa Timişoara—C.C.A. Cît priveşte amănuntele despre fotbal şi alte manifestări sportive din Capi­tală, puteţi citi în pagina 2-a a zi­arului nostru Impresiile brigăzii „Pe şleau!“ ai cărei membri şi-au luat de data aceasta rolul de spectatori pe terenurile de aport. FOTOGRAFIA : P. COZIA unele manifestaţii sportive Proletari din toate ţările»­uniţivu I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII.­nr. 2935 MARȚI 2 APRILIE 1957 4 pagini 20 bani In Valea Jiului a început experimentarea sistemului îmbunătăţit de salarizare VALEA JIULUI (de la trimişii noş­tri).­­ De la 1 aprilie, în exploată­rile carbonifere din Valea Jiului a început experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit. Pentru aceasta, pe lingă fiecare exploa­tare au fost formate comisii cen­trale şi sub-comisii pe sectoare, care se ocupă cu prelucrarea şi a­­plicarea în practică a prevederilor sistemului de salarizare îmbunătăţit. Comisiile au început să organizeze adunări în care minerii, tehnicienii şi inginerii dezbat problemele le­gate de o mai bună organizare a procesului de producţie, în vederea sporirii productivităţii muncii şi re­ducerii preţului de cost. In ziua de 28 martie, de pildă, la mina Petrila, după ieşirea din sat, minerii s-au adunat în sala de festivităţi. In ex­punerea sa, tovarăşul Constantin Cenuşe, directorul exploatării a ve­nit cu exemple concrete de la locul de muncă, explicînd minerilor cu cît va creşte salariul lor după îm­bunătăţirile ce se vor aduce siste­mului de salarizare. Pentru simplificarea numărului mare de funcţiuni, vorbitorul a ară­tat că din cele 207 funcţiuni exis­tente, vor rămîne numai 63. Tot la această adunare, a fost pus in dis­cuţie planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice menit să asigure îm­bunătăţirea procesului de produc­ţie în scopul creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Printre altele s-a stabilit să se facă o mai bună aprovizionare a locurilor de muncă cu cele nece­sare, ca lemn de mină şi vagonete goale. De asemenea, să se defalce planul pe grupe, dîndu-li-se aces­tora cu cel puţin 2 zile înainte de începutul lunii, foile de acord. Pe marginea expunerii şi a pla­nului de măsuri, minerii au pus nu­meroase întrebări şi au făcut vii discuţii. Ei au accentuat asupra ne­cesităţii lichidării lipsurilor ce se mai manifestă în diferite comparti­mente de muncă, cerînd insistent conducerii să uimească realizarea propunerilor făcute. Totodată, ei s-au angajat că vor depune efor­turi sporite pentru mărirea produc­ţiei de cărbune. Asemenea prelucrări au fost fă­cute şi la celelalte mine din Valea Jiului. VEŞTI DIN HUNEDOARA O nouă secţie a început să producă U­ltima zi din martie, ora 6 dimineaţa. Rodajul centrifu­galelor, a pompelor de cir­cuite, a elevatorului şi a celorlal­te utilaje s a terminat. Constructo­rii, împreună cu muncitorii, tehni­cienii şi inginerii uzinei cocsochi­mice sunt în aşteptarea unui în­semnat eveniment: punerea în funcţiune a noii secţii de sulfat de amoniu, prima de acest fel din ţara noastră. Prin punerea în funcţiune, cu a­­jutorul specialiştilor sovietici, a secţiei de sulfat de amoniu, Com­binatul Siderurgic din Hunedoara pe lingă cantităţile mari de fontă, oţel, laminate şi cocs pe care le dă, va asigura anual mii de tone de sulfat de amoniu, preţios îngră­­şămînt azotos, pentru agricultura ţării noastre, precum şi cantităţi mari de sileni, sulfat de carbon şi alte produse necesare industriei farmaceutice Laminoriştii şi-au sporit angajamentele la l­a intrarea în hala laminoare­ g 8 I. lor este afişat un panou mare. 8 I ^ Pe el e scris : „In cinstea zilei de 8 8 1 Mai vom da 2.000 tone laminate g 8 peste plan. Alături de acest panou I g se află graficul secţiei. Pe el noi- g 8 motorul scrie în fiecare dimineaţă 8 I tonajul peste plan cumulat de la­­ g începutul anului. 8 Ieri de dimineaţă pe grafic au 8 ji apărut primele zeci de tone date g g peste angajament. Laminoriştii g 8 s-au adunat atunci într-un scurt 8 8 miting în cadrul căruia au fost căi­ 8 g duros felicitaţi de tovarăşul Nico-­g­o lae Cătană, directorul general al 8 8 Combinatului Siderurgic, de corni-­jj g tetul de partid şi comitetul de g 8 întreprindere, pentru cele peste 8 8 2.000 tone laminate peste plan cît­­ g şi pentru străduinţa lor reflectată 8 8 în creşterea indicelui de utilizare a 8 8 laminorului cu 7,18 la sută faţă de g g indicele planificat cît şi în scade- 8 8 rea rebuturilor sub cifra admisă. 8 8 La obţinerea acestui rezultat, g g schimbul prim maistrului lamino-8 8 rist Gheorghe Andrăşescu are cel 8 8 mai mare merit. Numele lui este j1 g trecut pe panoul de onoare. De la g 8 începutul anului şi pînă la 1 a­ 8 a­prilie a laminat peste plan 900 g g tone oţel. Pînă la 1 Mai lamino- 8 8 riştii hunedoreni s-au hotărît să 8 8 dea peste angajamentul iniţial cel g g puţin 1.000 tone laminate de bună g 8 calitate, (coresp. „Munca“). JOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOU S. M. T. fruntaş la lucrările de primăvară — Aro sub redacţia ziarului „Mun­ca“ ? Aici S.M.T. Inoteşti din raionul Cricov, Ploeşti. — Colectivul de muncitori, tehni­cieni şi ingineri al S.M.T.-ului nostru a reuşit să îndeplinească întregul vo­lum de lucrări programate pentru cam­pania de primăvară şi să-l depăşească pînă azi 1 aprilie cu 182 hantri. — Mai notaţi vă rugăm că tractoriş­tii din brigada condusă de Ion Dinu folosind din plin capacitatea tractoare­lor şi a maşinilor agricole şi-a Înde­plinit planul pe campanie în proporţie de 184 la gură siruindu-se astfel în fruntea Întrecerii pornite în cinstea lui 1 Mal. Vizita delegaţiei române în R* P* Bulgaria La Sofia şi împrejurimi SOFIA 1 — de la trimisul special „Agerpres“. Duminică dimineaţa, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ca şi Petre Borilă au vizitat comple­xul hidroenergetic „Stalin“ de pe râul Isker, în apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantie­rul barajului lacului de acumulare „Pancerovo“, la hidrocentrala „Pasa­­rel“ şi la marele baraj „Stalin“. Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lu­crări în domeniul electrificării ţării şi extinderii irigaţiilor, realizate în anii regimului democrat-popular în Bul­garia. Puterea instalată a centralelor electrice din Repub­ica Populară Bul­­­garia a crescut considerabil. Intr-un singur an puterea instalată a întrecut de 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafeţele irigate au crescut de a­­semenea de 4,5 ori faţă de cele iri­gate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre impor­tanţa lucrărilor executate şi perspec­tivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înalţ­me de 73 m, stăvileşte apele Isker-ului, formînd un lac de acumulare lung de 16 km, cu o suprafaţă de 11 km.p. A­­pele Isker-ului acţionează două hidro­centrale cu o putere totală de 50.000 de kW. Un alt baraj pe Isker, un ca­nal deschis de 70 km şi un lac de a­­cumulare de 10 km.p. vor permite iri­garea unor mari suprafeţe de teren, constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de sporturi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei, delega­ţia romina, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vizitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropierea Sofiei, iar apoi cen­trul reconstruit al capitalei Bulgariei şi magazinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al o­­raşului şi parcul naţional Vitoşa. In cursul vizitelor delegaţia romina a fost însoţită de conducători ai Parti­dului Comunist Bulgar și ai guvernu­lui Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivcov. In drum spre Plovdiv PLOVDIV — De la trimişii spe­ciali Agerpres. Luni dimineaţa, de­legaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne alcă­tuită din tovarăşii: Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, conducătorul delegaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíne, membru al Biroului Po­litic al C.C. al Partidului Muncito­resc Romín, Petre Borilă, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Le­­onte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Parti­dului Muncitoresc Romin, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Ex­terne al Republicii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Munci­toresc Romin, G. Gaston Marin, pre­şedintele Comitetului de Stat al Pla­­nificării, M. Roşianu, ambasadorul Republicii Populare Romine la Sofia, care se află In vizită oficială in Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegaţia este Insolită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Popu­lare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii Internaţionale a C.C. al Par­tidului Comunist Bulgar, M. Taraba­­nov, locţiitor al ministrului Afaceri­­lor Externe al Republicii Populare Bulgaria, Iordan Stelim­ov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit un drum în oraşul Bazargic, unde locuitorii oraşului au făcut o primire sărbăto­rească solilor poporului român. In centrul oraşului a avut loc un scurt miting. Delegaţia română, a fost salu­tată de Liuben Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Par­tidului Muncitoresc Romín. Cuvînta­­rea sa a fost subliniată de cei pre­zenţi cu aplauze şi aclamaţii in cin­stea prieteniei bulgaro-romine, a so­lidarităţii tuturor ţărilor socialiste In frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de maşini porneşte din nou. Pe tot parcursul, prin localită­ţile pe unde trece, delegaţia guver­namentală şi de partid a Republicii Populare Române este întlmpinată cu deosebită căldură. Oaspeţii se o­­presc la unul din sectoarele coope­rativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Co­­navo. Această gospodărie cuprinde 1.000 de familii de ţărani care şi-au unit 4.500 ha. de teren pentru a le lucra în comun. Conducătorii de partid şi de stat români au stat de vorbă cu colectiviştii care lucrează la răsadniţele de roşii. Către ora la delegaţia guverna­mentală şi de partid a Republicii Populare Române a ajuns la Plovdiv, important centru cultural şi econo­mic al Republicii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeţilor romini s-a adunat o imensă mulţime de oa­meni. Conducătorii autorităţilor locale —­ Todor Zvezdov, prim secretar al co­mitetului regional al Partidului Co­munist Bulgar, Nicola Ijak­angiev, preşedintele statului popular orăşe­nesc, Spas Gospodov, prim secretar al comitetului orăşenesc al Partidu­lui Comunist Bulgar, Atanas Cilkov, preşedintele statului popular regio­nal, i-au salutat cu căldură pe oas­peţii români. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost into­nate imnurile de stat ale Republicii Populară Române şi Republicii Popu­lare Bulgaria. Apoi tovarăşii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. Marele miting din piaţa centrală a oraşului Plovdiv In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. Deasupra mul­ţimii care se întinde pînă departe in piaţă, în parcul oraşului şi pe stră­zile învecinate, se vedeau pancarte cu chemări in limbile romină şi bul­gară . „Trăiască prietenia bulgaro­­romină“, „Trăiască pacea în lumea întreagă“, „Bine a fi venit dragi prie­teni din Rominia“, „Dunărea nu ne desparte, ne uneşte“, „Salut de luptă de la feroviarii din Plovdiv, tovară­şilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica. Mitingul a fost deschis de Nicola Bab­angiev, preşedintele statului popular orăşenesc, care a salutat so­sirea in oraşul Plovdiv a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Repu­blicii Populare Române. A luat apoi cuvîntul tovarăşul An­ton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bul­gar. S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim se­cretar al C.C. al Partidului Muncito­resc Romin, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducă­torul delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Ro­mâne. Cuvintările tovarăşilor Anton Iu­gov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plov­div, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale bulgare, au urcat la tri­bună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oierit buchete de Hori conducătorilor de stat şi de partid români şi bulgari. La amiază statul popular orăşenesc a pierit o masă în cinstea oaspeţi­lor. Cuvîntarea tov. A.­lugov Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene, De cîteva zile în ţara noastră se află delegaţia gu­vernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Perm­iteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca în numele vostru şi în numele întregului popor bulgar să salut încă o­­dată din toată inima pe scumpii noştri prieteni romîni şi în persoana lor pe poporul frate român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delegaţie­ de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Ro­míne este o dovadă clară a legăturilor prieteneşti strînse între poporul nostru şi fraţii săi romini. Atît de călduros şi cordial pot fi intimpinaţi numai repre­zentanţii unui popor prieten, reprezentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti, care sunt legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o colaborare reciprocă tovărăşească. Cu astfel de sentimente calde a întîmpinat poporul român în 1948 delegaţia noastră guvernamentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost intîmpinată de­legaţia noastră guvernamentală de către poporul alba­nez, astfel am­ fost întîmpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sentimente de caldă afec­ţiune oamenii muncii de la noi intimpină acum peste tot în ţara noastră pe scumpii săi oaspeţi romîni. Vechi, străvechi sunt legăturile şi prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta co­mună împotriva robiei străine, pentru independenţă na­ţională. Poporul nostru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecaţi ai robiei otomane, în Rominia au găsit refugiu şi sprijin din partea poporului român militanţi revoluţionari bulgari ca : Botev, Levski, Kara­­veiov şi alţii. In Rominia au activat vitejii revoluţio­nari bulgari, organizînd cete de luptă şi trezind con­ştiinţa naţională a poporului nostru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de re­cunoştinţă de fiii poporului român căzuţi in lupta pen­tru eliberarea Bulgariei de sub robia turcească; el pă­strează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legături şi această prietenie s-au întărit în anii întu­necatei tiranii fasciste, în lupta comună a celor două popoare pentru înlăturarea robiei fasciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, independenţă şi progres social. Tovarăşi şi tovarăşe ! Veacuri de-a rindui clicile reacţionare conducătoare atît din Bulgaria cit şi din Rominia au făcut tot posi­bilul pentru a învrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar nici burghezia bulgară, nici cea romină, nici stăpînii lor imperialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti între popoarele bulgar şi român. De peste 12 ani cele două popoare construiesc îm­preună, mînă în mînă, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor so­cialist. Atît poporul bulgar cît şi poporul român, sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, tind astăzi către un ţel comun — construirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, Inimile oamenilor miricii sunt animate de aceleaşi sentimente, de aceleaşi ginduri şi de aspiraţii comune — să transforme ţările lor în state socialiste înfloritoare, să construiască fericirea și bunăstarea lor. (Continuare in pag. 4-a) Cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din Republica Populară Romină, care, asemenea vouă, construiesc so­cialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tra­diţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani îndelun­gaţi înflăcăraţii revoluţionari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi însufleţite a poporului. Plovdi­­vul a cunoscut in ultimul deceniu o puternică dezvoltare. In oraşul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Ţărăni­mea din regiunea Plovdiv a obţinut succese remarcabile în opera de construire a socialismului la sate, înflo­reşte şi se răspîndeşte cultura ; a crescut numărul şcoli­lor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înoitoare, a succe­selor de seamă obţinute de poporul bulgar sub condu­cerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei şi culturii, în construirea socialismului. Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia creatoare a maselor de milioane, înăbuşite în trecut de stăpînirea burghezo-moşierească. Rezultatele obţinute de poporul bulgar în anii puterii democrat-populare pe tărîmul dez­voltării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea ni­velului de trai al oamenilor muncii, demonstrează juste­ţea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de în­văţătura marxist-leninistă. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din inimă pe oamenii muncii din Romînia. Ele bucură pe oamenii muncii din toate ţările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul român desfăşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflorirea economică şi culturală a Republicii Populare Romíne şi bunăstarea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obţinut succese de seamă în industrializarea socialistă a ţării. Sectorul socialist al agriculturii creşte şi se dezvoltă necontenit. Rezultate însemnate au fost obţinute în do­meniul dezvoltării culturii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre, dragi tova­răşi, se datorează profundelor transformări istorice ce s-au înfăptuit în ţările noastre sub conducerea partide­lor marxist-leniniste. Zadarnic încearcă propaganda im­perialistă să calomnieze orînduirea noastră democrat­­populară. Această propagandă mincinoasă este spulbe­rată de măreţele realizări ale popoarelor noastre, care In decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş Înainte pe calea lichidării înapoierii economice şi culturale de ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două tărî socialiste. (Continuare in pag. 4-a)

Next