Munca, mai 1957 (Anul 13, nr. 2960-2984)

1957-05-03 / nr. 2960

1957, Mai, 1, Bucureşti Piaţa Stalin. De două ore şi mai bine se­­curg coloanele demonstranţilor, dar sfirşitul impunătoarei manifes­taţii este încă departe. Drapele, ta­blouri, pancarte, urale. Un linăr cu faţa arsă de soare, la braţ cu o fată îmbrăcată intr-o bluză albas­tră. Ea stringe la piept un uriaş buchet de liliac. Un bătrin cu o iarbă albă, desprins parcă dintr-un tablou. De pe umerii lui taică-său, o fetiţă întinde braţele către tribu­ne şi in ochii ei străluceşte soarele. Trece un bărbat cu mineca hainei băgată în buzunar, pe semne, inva­lid de război. Am mai văzut undeva pe acest om ? L-am mai văzut, desigur. Sau poate că nu e acelaşi om. Cînd, unde? Mi-am adus aminte... 1945. Mai, 1. Bucureşti. Primul intîi Mai liber. Atunci, în vreme ce înaintam încet spre locul unde se ţinea mitingul, am stat de vorbă cu un bărbat cu mineca hai­nei băgată în buzunar. Pe aceeaşi mînecă avea însemnul de invalid de război Tocmai ieşise din spi­tal; cearcănele din jurul ochilor, obrazul pămîntiu, buzele uscate, arătau că omul acesta a trecut prin grele suferinţe. Dar el nu grăia despre război, deşi tu­nurile mai bubuiau încă. „Am luat pămlntul boierului, ni s-au dat şi seminţe. Numai să avem vreme bu­nă...“ Alături, păşeau muncitorii de la S.E.T., A.P.A.C.A., C.A.M. Feţe trase, obosite. Dar ochii lor strălu­ceau. Stringeau în mîinile lor dra­pele roşii, le purtau cu mîndrie, cu bărbăţie. Şi totuşi, nici lor parcă nu le venea a crede că sînt liberi să sărbătorească inițiul Mai aşa cum­ îi îndeamnă inima. Nu-i mai urmă­reau copoii Siguranţei fasciste, nu-i­­ mai întîmpinau, la colţuri de stradă, gurile reci ale mitraliere­lor. Privesc acum cu interes carul a­­legoric al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", una din cele mai mari întreprinderi de acest gen din sud-estul Europei. Privesc chipurile îmbujorate ale muncitoarelor, rochi­ile lor multicolore... Sunt probabil printre acestea şi muncitoare care au defilat la 1 Mai 1945 — care au lucrat deci in magherniţele de la A.P.A.C.A. Sînt probabil printre acestea muncitoare care au demon­strat şi la l Mai 1946, şi la 1 Mai 1947, in anii aceia grei, anii sece­tei, anii­ haosului economic provocat de capitalişti. ...Cîţi ani sint de la primul 1 Mai liber? 12 ani. Cîţi ani să aibă oare băieţelul acela ciufulit, cu cravată roşie la git, care trece acum prin faţa tribunelor ? Să aibă oare zece ani? Lui, dacă i-aş povesti toate acestea, i s-ar părea că ascultă o poveste de demult, de tare demult. ...„­ Mai e sărbătoare, pentru clasa muncitoare!“ scandează de­monstranţii, care trec azi prin Piaţa Stalin. Da, e sărbătoare ! Da, clasa muncitoare poate fi mindră de succesele obţinute. Au rămas in urmă anii grei, anii de suferinţe. Clasa muncitoare e azi clasă con­ducătoare in stat. In alianţă cu ţă­rănimea muncitoare, cu sprijinul intelectualităţii legate de popor, au fost obţinute mari biruinţe. Ale lui, ale poporului muncitor, sunt fabri­cile şi uzinele, bogăţiile solului şi subsolului, munţii semeţi şi marea cea albastră. „Cu partidul nostru în frunte, vom avea victorii multe !“ scandea­ză demonstranţii. Da, partidului îi datorăm totul ! Partidului îi dato­răm viaţa nouă pe care o trăim, partidul este inima şi ochii noştri, el dă minţii noastre înţelepciune, braţelor noastre putere. Desigur, noi avem încă greutăţi. Dar azi, trăim mai bine decit ieri. Mîine, vom trăi mai bine ca azi. Aceasta o ştim cu siguranţă. Cu siguranţa care ţi-o dă sentimentul de stăpin în ţara ta. „U.R.S.S., bastion al păcii e!“ scandează demonstranţii. Şi dacă această lozincă revine parcă mai des decit altele, desigur că nu e o simplă întimplare. Fiecare om al muncii, fiecare demonstrant, simte nevoia de a-şi manifesta dragostea faţă de Uniunea Sovietică, elibe­­ratoarea noastră, fratele nostru mai mare, ţara in care — pentru prima oară — proletariatul a sărbătorit tradiţionala zi de 1 Mai în deplină libertate. Milioane de oameni de­monstrează azi liberi în ţările so­cialiste frăţeşti. Flutură drapelele roşii, sunt purtate tablouri şi pan­carte, se aud urale pe străzile Mos­covei glorioase şi ale Pekinului, ca­pitala ţării cu 600 milioane de oa­meni, pe străzile Varşoviei renăs­cute şi ale oraşului de aur, Praga, în Budapesta învingătoare şi in Sofia, oraşul-grădină... De la Elba la Pacific flutură biruitor steagul marxism-leninismului, de la Elba la Pacific se întinde azi lagărul ţă­rilor soialiste, lagăr puternic şi de neînvins, ca însăşi viaţa veşnic învingătoare. „Trăiască 1 Mai, ziua solidari­tăţii internaţionale a celor ce­­mun­cesc !“ st­rigă demonstranţii. In a­­ceastă zi însorită, gîndurile noas­tre se îndreaptă către proletariatul greu încercat din ţările capitalului, din ţările coloniale şi dependente. Sub conducerea partidelor lor co­muniste şi muncitoreşti, oamenii muncii din aceste ţări luptă in con­diţii grele pentru pline şi libertate, pentru o viaţă omenească. Ei ştiu că în această grea bătălie nu sunt izolaţi. Simţind alături umăr de frate, ei devin mai divzi, convinşi că, în cele din urmă, vor birui. 1957, Mai 1, Bucureşti. Sutele de mii de oameni ai mun­cii din Capitala ţării, care au de­monstrat ore în şir, au dovedit încă odată forţa lor, dorinţa lor fierbinte ca — sub conducerea par­tidului — să lupte zi de zi pentru o viaţă mereu mai bună, pentru pace, pentru socialism. N. HOLBAN -----------★ *---------------------------- ASPECTE Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Din însărcinarea Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, a Guvernului R.P.R. şi a Consiliului Central al Sindicatelor, vă salut şi vă felicit călduros cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor din toate ţările, împreună cu noi vor sărbători întîiul Mai un număr însemnat de prieteni dragi, delegaţi ai oamenilor muncii din 13 ţări. Adresăm scumpilor noştri oaspeţi un cald salut frăţesc. Tovarăşi, Sărbătorim ziua de 1 Mai ca oameni liberi într-o ţară liberă şi stăpîni pe munca noastră, mergem înainte pe dru­mul luminos al socialismului învingă­tor. Poporul român, constructor al vieţii noi, socialiste, trece astăzi în revistă cu îndreptăţită mîndrie patriotică succesele dobîndite. Intr-un timp scurt, prin munca avîn­­tată a oamenilor muncii, ţara noastră a fost transformată dintr-o ţară înapo­iată, într-o ţară cu o puternică indus­trie socialistă în continuă dezvoltare, Cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură înfloritoare. Se cimentează tot mai mult frăţia dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, dovada justeţei politicii naţionale a partidului şi statului nostru democrat-popular. Muncind cu însufleţire pentru reali­zarea hotărîrilor celui de al II-lea Con­gres al P.M.R. şi a măsurilor stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din decem­brie 1956, clasa muncitoare a obţinut succese importante. Planul producţiei globale a industriei socialiste pe primul trimestru al anului, a fost îndeplinit în proporţie de 107%. In numeroase întreprinderi s-au obţinut indici mai înalţi de utilizare a maşini­lor şi agregatelor şi însemnate reduceri ale cheltuielilor de producţie. Cu realizări importante întîmpină ziua de 1 Mai şi harnica noastră ţără­nime muncitoare, aliata de nădejde a clasei muncitoare în făurirea noii orîn­­duiri socialiste. Se dezvoltă şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Peste 860.000 de familii de ţărani muncitori s-au unit în circa 12.000 gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Ţărănimea muncitoare din sectorul socialist şi individual, muncitorii şi me­canizatorii din G.A.S. şi S.M.T. trebuie acum să desfăşoare o muncă intensă pentru a termina la timp muncile agricole de primăvară, întreţinerea cul­turilor, punînd bazele unei recolte bo­gate, în vederea îmbunătăţirii continue a aprovizionării industriei cu materii prime şi a populaţiei cu produse agro­­alimentare. Oamenii muncii din patria noastră preţuiesc aportul oamenilor de ştiinţă şi de cultură, al intelectualităţii, la construirea socialismului. Sîntem în­credinţaţi că oamenii de ştiinţă, cultu­ră şi artă vor lupta cu perseverenţă pentru ca ştiinţa şi tehnica, literatura şi arta să slujească tot mai bine cauza poporului, cauza socialismului şi păcii. Tovarăşi, Astăzi, la sărbătorirea zilei de 1 Mai, gîndurile noastre se îndreaptă cu dra­goste frăţească spre ţara în care pen­tru întîia oară s-a construit societatea socialistă, spre marea noastră prietenă şi aliată, Uniunea Sovietică. Anul acesta, oamenii sovietici, şi împreună cu ei oamenii muncii din lumea în­treagă, conduşi de partidele comuniste şi muncitoreşti, se pregătesc să întîm­­pine cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis omenirii calea spre co­munism, cu noi victorii în lupta lor pentru pace, democraţie şi socialism. Socialismul — idealul către care îşi îndreaptă speranţele întreaga omenire muncitoare — a triumfat în U.R.S.S., înaintează victorios în R. P. Chineză şi în ţările democrat-populare din Eu­ropa şi Asia. Socialismul s-a transfor­mat într-un puternic sistem mondial, care exercită o înrîurire uriaşă asupra întregii dezvoltări istorice a omenirii. în ţările lagărului socialist acest 1 Mai se sărbătoreşte sub semnul unui continuu avînt al economiei şi culturii, al creşterii bunăstării celor ce mun­cesc. Cu fiecare nou succes al popoare­lor din ţările socialiste se întăreşte şi creşte credinţa oamenilor muncii din lumea întreagă în cauza păcii şi socia­lismului. Trimitem salutul nostru fierbinte eroicului popor sovietic, constructor al comunismului, apărător neclintit al păcii, salutul nostru frăţesc marelui popor chinez şi tuturor popoarelor care construiesc cu succes socialismul. în ţările capitaliste, oamenii muncii sărbătoresc anul acesta ziua de 1 Mai sub semnul luptei împotriva exploată­rii crîncene, împotriva scăderii nivelu­lui lor de trai, pentru pace, libertate şi socialism. Clasa muncitoare din ţările capitalis­te îşi dă tot mai bine seama că numai prin forţa sa unită, prin concentrarea în jurul său a tuturor forţelor demo­cratice şi progresiste ale societăţii, se poate asigura o politică naţională co­respunzătoare intereselor poporului, se poate pune stavilă planurilor înrobi­toare ale imperialismului. In toate ţările, partidele comuniste şi muncitoreşti acţionează cu fermitate pentru întărirea unităţii mişcării mun­citoreşti mondiale marxist-leniniste, bu­nul cel mai de preţ al clasei munci­toare internaţionale, chezăşia victoriei în lupta popoarelor pentru pace, de­mocraţie şi socialism. Tuturor muncitorilor, ţăranilor şi in­telectualilor care în ţările capitaliste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru cuceri­rea şi apărarea independenţei, pentru pace şi progres social, poporul nostru liber le trimite salutul său frăţesc şi le urează victorie deplină în lupta lor dreaptă. Tovarăşi, Pe întreg globul pămîntesc, 1 Mai este sărbătorit anul acesta ca zi de unire a oamenilor muncii şi a tuturor forţelor progresiste şi democratice din toată lumea, în lupta pentru preîn­tâmpinarea unui nou război mondial, pentru apărarea şi consolidarea păcii. Solidaritatea oamenilor muncii de pretutindeni cu popoarele lagărului so­cialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, constituie un obstacol de neînvins în calea planurilor agresive imperialiste. Este în afară de orice îndoială că dacă popoarele lumii interesate în men­ţinerea şi consolidarea păcii vor fi vi­gilente şi vor acţiona unite şi cu per­severenţă, vor putea să împiedice realizarea planurilor şi uneltirilor răz­boinice ale cercurilor imperialiste şi sa readucă relaţiile internaţionale pe calea destinderii, pe calea colaborării paşni­ce între popoare. Cînd întregul său sprijin oricărei propuneri menită să ducă la destinde­rea internaţională, poporul nostru, conştient de­ marea sa forţă în cadrul puternicului lagăr socialist, care se con­duce după principiul : toţi pentru unul şi unul pentru toţi, va respinge cu ho­­tărîre şi pe viitor orice încercare de amestec în treburile sale interne. Să ştie toţi cei ce încearcă să exporte ca­pitalismul, că pe pămîntul scump al patriei noastre nu mai au ce căuta în vecii vecilor nici moşierii, nici fabri­canţii, nici trusturile străine. Poporul nostru consideră drept sar­cina sa supremă să contribuie cu toate forţele la consolidarea continuă a ma­relui lagăr socialist, în frunte cu marea Uniune Sovietică, aliata şi prietena de nădejde a poporului român. Tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român, Guvernul Republicii Populare Române şi Consiliul Central al Sindicatelor îşi exprimă convingerea nestrămutată că oamenii muncii, în frunte cu eroica şi talentata noastră clasă muncitoare, vor dezvolta iniţiati­va şi puterea lor creatoare pentru realizarea sarcinilor celui de al II-lea plan cincinal, creînd noi condiţii pen­tru continua îmbunătăţire a nivelului de trai material şi cultural al poporu­lui. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare şi organizatoare a poporului muncitor, inspiratorul tutu­ror victoriilor noastre ! Trăiască bastionul de neclintit al păcii şi socialismului, lagărul ţărilor so­cialiste, în frunte cu Uniunea Sovie­tică ! Sub steagul marxism-leninismului, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie. REPUBLICA POPULARA ROMINAJ Un aspect al tribunei centrale în timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai 1957 Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN­UL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII.­nr. 2960 VINERI 3 M­A­I 1957 4 pagini 20 bani Deschiderea mitingului Ora 9. Piaţa Stalin e o mare de oameni, de steaguri fluturînde în a­­dierea vîntului. Ghirlande de flori în­conjoară globul pămîntesc ce se află deasupra tribunei centrale, simbol al unităţii şi frăţiei muncitorilor de pre­tutindeni, precum şi portretele marilor dascăli ai proletariatului — Marx, Engels, Lenin. In tribuna oficială iau loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, dr. Petru Groza, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­şescu, Iosif Chişinevschi, Miron Const­t­antinescu, Alexandru Drăghici, Alexan­dru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvu­­lescu, Florian Dănălache. Resetele de aplauze, uratele prelun­gite, clipele de sinceră şi entuziastă manifestare pentru conducătorii iubiţi, arată puternica legătură dintre guvern şi popor, încrederea şi ataşamentul de nezdruncinat în partid, cîrmaciul în­ţelept care conduce poporul muncitor cu mînă sigură din victorie în vic­torie. In tribune sînt numeroşi invitaţi: membri ai C.C. al Partidului Munci­toresc Român, membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti, conducători ai instituţiilor centrale, a­­cademicieni, oameni de ştiinţă, artă şi litere, generali şi ofiţeri superiori, muncitori, ingineri, tehnicieni şi func­ţionari fruntaşi din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, fruntaşi în între­cerea socialistă. In tribuna rezervată corpului diplo­matic au luat loc şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Sunt prezenţi, de asemenea, reprezen­tanţii Federaţiei Sindicale Mondiale şi ai oamenilor muncii din 19 ţări, invi­taţi la sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţara noastră. Fanfara intonează Imnul Republicii Populare Române. Pentru un moment, piaţa­­a rămas goală. Alămurile fanfarei răsfrîng stră­lucirile seninei dimineţi de primăvară. In ritmul cadenţat al marşului partiza­nilor, intră în piaţă detaşamentele găr­zilor muncitoreşti înarmate. Feţe dîr­­ze, parcă cioplite în granit, pas hotă­­rît de muncitor stăpîn în ţara sa. Rîn­­duri, rînduri, într-o aliniere impunătoa­re. Măreaţa imagine dă sentimentul în­crederii în forţa de nebiruit a clasei Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, la apoi Cuvîntul tovarăşul Gheor­ghe Apostol, care în numele şi din în­sărcinarea C.C. al Partidului Muncito­resc Român, Guvernului R.P.R. şi Con­siliului Central al Sindicatelor, salută şi felicită pe oamenii muncii cu oca­zia zilei de 1 Mai, muncitoare. Urare, aplauze, caldă ma­nifestare de dragoste. Fruntaşii întrecerii în cinstea lui 1 Mai invitaţi la tribună, recunosc în membrii gărzilor muncitoreşti pe tova­răşii lor de luptă şi muncă. In deta­şamentul înarmat al eroicei „Griviţa Roşie“ defilează turnătorul Emilian Po­­pescu, azi inginer, umăr la umăr cu Tudose Drăghici, Ion Penciu, Constan-(Continuare în pag. 2-a) Braţul înarmat al clasei muncitoare Sub steagul marxism-leninismului, sub con-a ducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte spre victoria socialismului în scumpa noastră patrie !

Next