Munca, iunie 1957 (Anul 13, nr. 2985-3010)

1957-06-01 / nr. 2985

A­ C . . . O­p­t­i­m -viitorul omenirii stăzi e Ziua Internaţională a Copilului. Este al optulea an la rînd, de cînd din iniţiativa F.D.I.F. ziua de 1 iunie este sărbăto­rită de opinia publică progresistă din întreaga lume A-i scăpa pe copii de ameninţarea ororilor războiului, a le asigura condiţii normale de existenţă şi educaţie, a creşte din ei oameni să­nătoşi fiziceşte şi sufleteşte, culţi­a este un scop înălţător şi uman. Acest scop îi reuneşte pe oamenii cinstiţi de pretutindeni. Copiii sunt viitorul nostru, speran­ţa noastră. Fiecare mamă aplecîndu­­se asupra leagănului copilului ei, vi­sează la fericirea lui. Fiecare pedagog privind în ochii curioşi şi doritori de a cunoaşte ai elevilor săi se gîndeşte la viitorul lor. Tinerei generaţii îi aparţine viitorul — cum să nu te preocupi, aşadar, de educaţia şi for­marea ei ? Viaţa copiilor noştri este feri­cită şi plină de bucurii. Patria face totul ca generaţia ce creşte să devină o constructoare activă a noii socie­tăţi, formează oameni cu suflet şi i­­dealuri înalte, gata să slujească ne­precupeţit poporul Pentru copii au fost create noi şcoli şi biblioteci, teatre şi palate de cultură, parcuri şi stadioa­ne, tabere de pionieri şi case de odih­nă. Naşterea unui cojil este o bucurie în fiecare familie. Poporul se mîn­­dreşte pe bună dreptate cu măsurile şi realizărle obţinute în domeniul o­­crotirii copilului , rod al preocupării partidului şi guvernului de a creşte şi forma generaţia nouă. Ocrotirea mamei şi copilului a de­venit î­n ţara noastră o problemă de stat. Legile statului asigură manei şi copilului asistenţă medicală gratuită, concedii pentru mamele cu copii bol­navi iar pentru femeile gravide un concediu de 52 zile înainte de naştere şi 60 de zile după naştere. De aseme­­nea, printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P R. se acordă familiilor de salariaţi şi pen­sionari cu copii o alocaţie de stat. Chiar din primele zile ale vieţii copi­­lului sănătatea lui este vegheată de personal medical cu experienţă. In creşe şi grădiniţe pentru copii cei mici capătă tot ce au nevoie pen­tru educaţia şi dezvoltarea lor nor­mală. Pe întinsul ţării a crescut nu­mărul maternităţilor, al caselor de naştere, al dispensarelor şi clinicilor pentru copii, al grădiniţelor sezoniere şi al căminelor de zi. Drept rezultat al acestor înfăptuiri este faptul că la noi mortalitatea infantilă, al cărei procent ridicat constituia pe vremuri un stigmat al orînduirii burghezo-mo­­şiereşti, a scăzut simţitor. In ţara noastră învăţăm­întul a cu­noscut o mare dezvoltare Astăzi 1.784 248 de elevi frecventează cursu­rile diferitelor şcoli. Nenumărate in­stituţii extra-şcolare contribuie la dez­voltarea multilaterală a copiilor, for­mează în ei dragostea de muncă, faţă de tehnică, literatură şi sport. Experienţa istorică arată în mod convingător că numai în țăile unde puterea se află în mîinile oamenilor muncii, grija pentru copii devine una din sarcinile principale ale statului. Uniunea Sovietică poate fi pe drept cuvînt considerată țara copilăriei feri­cite. Măsurile luate și realizările în­făptuite confirmă pe deplin acest lu­cru. Pe toată imensitatea teritoriului ei, în oraşe, uzine, colhozuri, pînă în cele mai îndepărtate ţinuturi ale Nor­dului, au fost create numeroase insti­tuţii pentru copii. In timpul verii, în vacanţele de iarnă şi primăvară, mi­­lioane de copii îşi petrec timpul liber în cele mai frumoase staţiuni balneo­­climatice Pentru ei, patria nu precu­peţeşte nimic. în China- Cehoslovacia, Bulgaria, Polonia şi celelalte ţări din lagărul socialismului guvernele pun în apli­care măsuri largi pentru ca copiii să crească fericiţi şi sănătoşi. In R. P. Chineză numai sindicatele au creat peste 4.000 de creşe. In R P. Polonă, în anii primului plan de 6 ani s-au construit 1.514 şcoli, s-au ridicat pa­late de cultură ale tineretului, teatre, instituţii pentru copii. Cu totul altă imagine prezintă lu­mea capitalistă Nu­mai In ţările A­­mericii Latine 14.000000 de copii de vîrstă şcolară nu învaţă Mortalitatea copiilor într o serie de state continuă să rămînă catastrofal de mare. In Brazilia, fiecare al cincilea copil piere înainte de a împlini un an, iar pînă la împlinirea vîrstei de 5 ani piere fiecare al doilea copil. Şi atunci ce ne mai rămîne de spus despre colonii, unde nu există nici medici, nici spi­tale, unde foamea şi boala îi urmă­resc pe copii încă din prima zi a veni­rii lor pe lume. Intr-o serie de state, în goană după profituri mari, capita­liştii folosesc tot mai mult munca foar­te prost plătită a copiilor. Banii cîşti­­gaţi de copii reprezintă uneori singu­rul mijloc de întreţinere a familiei în care părinţii sunt şomeri. Furibunda goană a înarmării, fa­bricarea şi­ experimentarea de noi me­tode de distrugere nu lasă indiferentă opinia publică progresistă din întrea­ga lume. Dragostea faţă de copii, ne­liniştea pentru viitorul omenirii ii face pe oamenii simpli, din toate ţă­rile, să se gîndească tot mai mult cum să-i apere pe copii de foame şi boli, cum să facă din ei constructori conştienţi ai viitorului, purtători şi răspînditori ai progresului. Prima condiţie pentru atingerea a­­cestui scop este pacea. Se înţelege că lupta pentru a­­părarea copiilor se manifestă în pri­mul rînd prin salvgardarea păcii, prin stabilirea unor legături de prietenie şi colaborare între toate statele. Astăzi în apus şi răsărit, în nord şi sud, în toate colţurile globului pămîntesc lup­ta pentru pace a devenit o mişcare puternică. In ţara noastră Ziua Internaţională a Copilului ne prilejuieşte bilanţul u­­nor succese remarcabile, care ne face să simţim marea răspundere ce o a­­vem faţă de copii. Ceea ce s-a făcut şi se face trebuie dezvoltat şi comple­tat. Se mai vădeşte pe alocuri încă lipsă de interes Mai sunt creşe, că­mine, spitale, maternităţi prost între­ţinute, educatoare care nu-şi cunosc menirea şi mai ales părinţi care uită că ei sunt principalii, de la care co­pilul trebuie să înveţe şi să primească educaţia. Societatea noastră aşteaptă ca şcoala şi familia, organizaţiile sindi­cale şi cele de tineret, să creeze oa­­meni animaţi de sentimente nobile, disciplinaţi şi plini de avînt creator, cu respect faţă de vîrstnici, plini de dragoste faţă de patrie. Nevoile copii­lor trebuie satisfăcute. Joaca lor tre­buie îndrumată, preocupările lor tre­buie controlate Jucării mai bune şi mai educative, literatură mai multă, piese de teatru şi filme instructive, iată in ce constau dorinţele şi nevoile lor legitime. Cauza educării copiilor, a îmbună­tăţirii continue a vieţii lor este o ca­uză nobilă. Să ajutăm din toate for­ţele noastre la crearea de cele mai bune condiţii de dezvoltare armonioa­să, fizică şi intelectuală, a celor mici astăzi, a cetăţenilor de mîine ai pa­triei noastre libere. Ziua Internaţiona­lă a Copilului constituie o demon­straţie a dragostei şi grijii pentru ge­neraţia care creşte. N. Herlea a obţinut marele prerriu de onoare al concursului de la Verviers BRUXELLES 31 (Agerpres).­­ La 30 mai a.c. în finala concursului in­ternaţional de canto de la Verviers (Belga), marele premiu de onoare a fost decernat baritonului român Ni­colae Herlea. Ceilalţi solişti români care au par­­ticipat la concurs s-au calificat în finală precum urmează : soprana Ele­na Cincu, premiul II, basul Traian Popescu, premiul V, soprana Maria­­Voloşescu, menţiune. Ţinînd seama că la concurs au participat peste 100 solişti şi că din­tre aceştia 20 au fost admişi în fina­­lă, rezultatele obţinute de cântăreţii noştri constituie un mare succes. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-va 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII.­­ nr. 2985 Sîmbătă 1 iunie 1957 4 pagini 20 bani Răspund prin fapte chemării la întrecere VALEA CASELOR (coresp. „Mun­ca”). In chemarea lansată către toti petroliştii,, sondorii întreprinderii de foraj din Valea Caselor s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să sape 8.000 metri peste sarcinile de plan. Măsurile tehnico-organizatorice între­prinse în acest timp de către conduce­rea administrativă cum ar fi: inten­sificarea forajului cu noroi fluid, mu­tarea instalaţiilor în blocuri man pre­cum şi mai bună organizare a între­­­cerii socialiste au ajutat muncitorilor de aci să foreze de la începutul anu­lui peste 9.000 metri în plus. Ca rezultat al acestor importante depășiri, rezultă că de la data de 30 mai muncitorii acestei întreprinderi forează sonde în contul celui de-al II-lea semestru al anului. De remar­cat este de asemenea faptul că în a­­ceastă perioadă indicele de creștere a productivității muncii a fost sporit cu ■ 38,8 la sută. In numărul de azi: I. IUNIE — ZIUA INTERNAŢIO­NALA A COPILULUI - Olga Schi­­na-Adriana : Talente...; Gh. Florescu : Mihai, Piroşka şi Hans; A T. Raz­ván: Gînduri despre copiii lumii; Un cor, o excursie şi un orăşel căutat; Ovidiu Rîurean­u : Cîntec pentru prun­cul meu. (pag. 2-a) LUCRĂRILE CELUI DE AL II­­LEA CONGRES AL A.S.I.T. (pag. 3-a) C. Damian: De ce sînt scumpe pro­dusele fabricii de prefabricate din Oraşul Stalin ? (pag. 3-a) ACŢIUNEA DE CONSULTARE A MUNCITORILOR ŞI EXPERIMEN­TARE A MASURILOR DE ÎMBU­NĂTĂŢIRE A SISTEMULUI DE SA­LARIZARE ŞI NORMARE A MUN­CII — Voinea Iamandi : Norme teh­­nico-ştiinţifice, nu experimentale; I. lonescu : Spicuiri dintr-o gazetă de u­­zină; Ion Sora: Stimulent în spo­rirea producţiei agricole. (pag. 3-a); LA ZI: T. Feder: Dobîndă la „doctri­na Eisenhower“; L. Rodescu : Curaj... de nevoie. (pag. 4-a) Pe întreg cuprinsul patriei G.A.S. Rupea din regiunea Stalin a însămînţat în acest an 390 ha cu porumb hibrid în timp optim, iar te­renurile destinate acestei culturi au fost din vreme bine pregătite. A­­cum se face prăşitul. Tehnicienii şi inginerii gospodăriei controlează zil­nic starea de vegetaţie a culturii şi răsărirea buruienilor pe m.p. pentru a şti în orice moment cînd şi unde trebuie să se aplice prăşii­a. Pentru folosirea mai economică a braţelor de muncă şi reducerea preţului de cost se întrebuinţează prăşitoarele cu ani­male şi cultivatoarele autopurtate pe toate suprafeţele accesibile Pînă în prezent pe întreaga gospo­dărie s-au prăşit peste 100 hectare se­mănate cu porumb hibrid S-au evi­denţiat în munca aceasta conducătorii de atelaje Gh. Goldner, Ludovic Pop, Andrei Graef şi alţii din secţia Rupea. Secţiile cu lucrările cele mai înain­tate la toate culturile sint Caţa şi Ru­pea In cadrul gospodăriei s-au mai prăşit suprafeţe însemnate cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. Teofil Urnă voi corespondent voluntar D*-n pîf-nl n în fr»i X De cîte or'- 'ntrînt* într-un magazin alimentar, nu vi s-a întîm-JrTnSllUl C­Hi IUI­­? plat ca marfa cumpărată să fie cîntărită pe asemenea instrumente de­­ măsură ca cele din clişeul de față ? Undeva, într-un colț, ele poartă o inscripție : „Fabrica „Balanţa“-Sibiu“. lată o imagine din seefia unde se montează cîntarele semi­automate cu o sarcină maximă de 20 kg. Unul din fruntaşii acestei secţii este Iosif Căpăţînă, pe care îl vedem montînd ultimele piese la un nou jot de cîntare. In medie el îşi depăşeşte norma cu 150 la sută. Foto: EM. SIRZEA La Institutul de mine „Gh. Gheor­ghiu-Dej“ Petroşani Se apropie va­canţa mare. Parcă nici­odată în cursul anului ani, la in­stitut, nu e atîta fierbere ca in aces­te zile premergă­toare examenelor. Studenţii — fii ai oamenilor muncii — se pregătesc cu seriozitate şi per­severenţă pentru frumoasa profesiu­ne pe care şi-au a­­les-o: ingineri de mină. Prin grija statului nostru de­mocrat-popular ei au la dispoziţie săli de cursuri, bi­blioteci, laboratoa­re, cămine confor­tabile, haine gra­tuit, burse. Studen­ţii se străduiesc să lllllMIIMIIHIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIllllllllllllllliiiiimiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiilliilllllilllllllllinUIIIIIIIlllllllllllilIli răspundă grijii care li se arată prin îmbinarea cît mai folositoare a orelor de curs cu cele de practică, în mine şi laboratoare. Obiectivul nostru fotografic a surprins cîteva imagini din viaţa de fiecare zi a studenţilor. „Coşul vesel“ al că­minului a devenit unul din locurile cele mai preferate de recreare, (fotografia 1). Aci studenţii studiază şi repetă diferite cîntece din noul repertoriu cu care ansamblul in­stitutului se va prezenta la Festivalul regional al tine­retului. Fotografia 2 în­făţişează pe stu­denţii E­m­i­l­i­a­n Beldia şi Cornel Cetăuan din anul II în timpul unei experienţe în labo­rator. Masa a fost ser­vită. Studenţii se retrag fie in bi­blioteci, fie în parc, fie pe tere­nul de volei (foto­grafia 4). Fotografiile : A. BEREŞ CU APARATUL FOTOGRAFIC PRINTRE STUDENŢ! După orele de curs sau practică pe studenţi îi aş­teaptă o masă gustoasă şi consis­tentă. (în fotogra­fia 3 aspect de la cantina institutu­lui). Consfătuire între consumatori şi lucrătorii din comerţ BOTOŞANI (coresp. „Munca“). — Consiliul Sindical Local Botoşani şi secţia comercială a sfatului popular orăşenesc au organizat o consfătuire pe tema îmbunătăţirii deservirii, la care au participat consumatori, — muncitori din întreprinderi locale , directorii organizaţiilor comerciale şi responsabilii un­tăţilor de desfacere. Referatele prezentate au arătat că în majoritatea unităţilor comerciale se vădeşte preocupare pentru prezen­tarea cît mai corespunzătoare a pro­duselor, curăţenie cit şi faptul că ma­rea masă a lucrătorilor se străduieşte să răspundă corect cerinţelor consu­matorilor. Participanţii la consfătuire au scos însă la iveală şi multe dificienţe pe care d­rectorii întreprinderilor comer­ciale şi secţia comercială şi-au luat angajamentul să le înlăture de urgen­ţă. Faptul că brutăriile din oraş pun în desfacere pîine crudă şi cu impu­rităţi ,că din unităţile O.C.L. Produse Industriale lipsesc unele imprimeuri de vară, tricotaje etc, iar în unităţile O.C.L. Alimentara mărfurile se dis­tribuie fără ambalaj a făcut o­­biectul discuţiilor celor mai mulţi vor­bitori. Cu acest prilej a fost demas­cată şi înfierată activitatea necinstită a unor lucrători din comerţ, ca Da­vid Salner, care vindea mărfurile cu suprapreţ, Haia Marin, care distribuia carne în mod preferenţial, a speculan­tului Dumitru Stănescu cît și a ospă­tarului Grigore Amăriuței, care în­cărca notele de plată. Urmărind graficul contractului colectiv In sediul comitetului de întreprin­dere de la uzinele chimice „Gh. Gheorghiu-Dej"-Baia Mare se află un grafic pe care se poate urmări cum sunt înfăptuite cele 162 de puncte ale contractului colectiv pe anul 1957. Am privit cu atenţie rubricile grafi­cului şi am aflat lucruri interesante. In ce priveşte angajamentele cu pri­vire la producţie multe din ele au fost nu numai realizate dar şi depăşite. In luna aprilie, în cadrul Săptămînii ino­vatorului, au fost acordate premii pen­tru numeroasele inovaţii prezentate şi acceptate. Pe linie cultural-sportivă s-au obţi­nut de asemenea realizări importante. De pildă, a fost reparat complet şi împrejmuit terenul sportiv, s-au ame­najat un teren de volei şi baschet, o sală de gimnastică şi terenul de tenis. S-au efectuat reparaţii capitale la clubul întreprinderii, care dispune de o sală de şah, una de tenis de masă, cinematograf, popicărie, biliard şi o frumoasă bibliotecă. Echipa­­ culturală a fost înzestrată cu costume pentru dans şi un acordeon. Am constatat şi unele lipsuri. De pildă, nu s-a executat drenarea pivni­ţei pentru cantină, nu s-au făcut nici lucrările la pista de atletism, iar zgura roşie pentru terenurile de tenis (3 la număr) nu a fost încă adusă de la Oradea. V. Săsăranu corespondent voluntar Lucrările celui de al IIea Congres al A. S. I. T. — Şedinţele din ziua de 31 mai — Vineri, în cea de a treia zi a lucră­rilor Congresului A.S.I.T., participan­ţii au continuat să dezbată rapoartele generale prezentate în prima zi. Şedinţa de dimineaţă a fost prezi­dată de ing. Popa Gherasim­, ministrul Industriei Grele. Au luat cuvîntul in­ginerii : Silviu Crişan (Oraşul Sta­lin), Semerad Rădulescu (Bucureşti), Alexandru Chiriţescu (Constanţa), Io­nel Purica (Bucureşti) şi ing. Victor Teodorescu (Craiova). Reprezentanţii unor asociaţii tehni­­co-ştiinţifice de peste hotare au adre­sat Congresului saluturi: dr. Ing. Ma­rio Pinchera — din partea Asociaţiei Naţionale a Inginerilor şi Arhitecţilor Italieni (Italia), ing Liubomir Bar­barie — din partea Asociaţiei Ingine­rilor şi Tehnicienilor Iugoslavi (R.P.F. Iugoslavia), ing. Angeli Nuci — din partea inginerilor şi tehnicienilor al­banezi (R. P. Albania) şi ing. Ir. H. Sangster — din partea Institutului Regal al Inginerilor din Olanda. In continuare, la discuţii au luat cuvîntul : ing. Mihail Petrescu (Plo­eşti), ing. A. Negoiţă (Bucureşti), ing. Ilie Nisipeanu (Timişoara), acad. prof. Constantin Budeanu (Bucu­reşti), prof. Dumitru Motoc (Galaţi), ing. Dan Lubenescu şi prof. Teodor Bordeianu (Bucureşti). După pauză şedinţa a fost condusă de prof. dr. ing. Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., vicepreşedinte al A.S.I.T. Participanţii la Congres au fost sa­lutaţi de ing. Pak In-bin, şeful dele­gaţiei Asociaţiei ştiinţifice din indu­strie, agricultură şi gospodării pisci­cole (R.P.D. Coreeană) şi de prof. ing. Iakim Iakimov, şeful delegaţiei A­­sociaţiei Ştiinţifice şi Tehnice (R.P. Bulgaria). Au mai luat cuvîntul la discuţii ing. Alexandru Lungu (Bucureşti), Ing. Louis Claudian (Oraşul Stalin), dr. ing. Eugen Kimmel (Timişoara), acad. Gh. Ionescu-Siseşti (Bucureşti), ing. Marcel Jianu (Bucureşti), ing. Gheor­ghe Aldea (Ploeşti), ing­­. Moldov­­eanu (Bucureşti), ing. Tudorică Diu­mitriu (Iaşi), chimist Maria Tomescu (Hunedoara), ing. Ludovic Torpeny (Baia Mare), ing. Iulian Cazacu (O­­raşul Stalin), ing. Anton Bacu (Ti-* mişoara) şi ing. Andrei Kun (Regiu­­nea Autonomă Maghiară). In şedinţa de după amiază, prezida­­tă de ing. Gh. Gaston Marin, preşe*­dintele Comitetului de Stat al Planifi­­cării, au adus salutul lor ing. Iskan*­der Boyloglu, reprezentant al Asocia­­ţiei Inginerilor din Turcia, ing. Jo­­hann Lipinski, reprezentant al Uniunii Inginerilor şi Arhitecţilor din Austria, ing. Vaclav Drchal, reprezentant al Consiliului societăţilor tehnico-ştiinţi­­fice din R. Cehoslovacă, prof. ing. Kornél Rados, şeful delegaţiei Uniun­i societăţilor de ştiinţe naturale şi teh­nice din R.P. Ungară, ing Herbert West, reprezentant al Asociaţiei Ca­mera pentru tehnică din R.D. Germa­nă. Congresul a fost salutat de ase­menea de ing. Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T M., preşedintele Uniu­nii Asociaţiilor Studenţeşti din R P. Romînă. In încheierea discuţiilor generale a­­supra raportului Consiliului Central al A.S.I.T. şi a rapoartelor prezentate în prima zi a Congresului au luat cu­vîntul: prof. dr. ing. T. Tănăsescu (Bucureşti), precum şi inginerii Boris Jitaru (Timişoara), Gelu Cahn (Ga­laţi), Hari Deleanu (Bucureşti), Du­mitru Mleşniţă (Cluj), Dumitru Iones­­cu şi Gheorghe Lazaride (Bucureşti). In încheierea lucrărilor, Congresul a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care dă descărcare Consiliului Central al A.S.I.T. Seara, participanţii la Congres au asistat la un spectacol cu opera „Car­men“ prezentat pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P­ R. Lucrările Congresului se încheie sîmbătă. (Agerpres) (Continuare in pag. 3-a) Primirea la C.C.S. a delegaţiilor sindicale din ţările Americii Latine Ieri, la sediul Consiliului Central al Sindicatelor din RP.R., tovarăşul Anton Moisescu, secretar al C.C.S., a primit pe reprezentanţii sindicatelor din ţările Americii Latine care au participat la lucrările celei de-a II-a Conferinţe profesionale internaţionale a muncitorilor din transporturi, por­turi şi pescuit. La întrevedere a fost de faţă tov. P. Bărbulescu şeful sec­ţiei Relaţii Internaţionale a C.C.S. In numele sindicatelor şi oamenilor muncii din R.P.R., tovarăşul Anton Moisescu a salutat pe oaspeţi. Apoi, au vorbit delegaţi din Argentina, Brazilia, Ecuador, Mexic şi Uruguay. In cuvîntul lor, ei au mulţumit sindicatelor şi oamenilor muncii ro­­mâni pentru calda ospitalitate şi dra­­gostea cu care au fost înconjuraţi. Delegaţii au arătat că contactele personale şi vizitele reciproce cît mai dese vor contribui la o mai bună cunoaştere şi la întărirea unităţii dintre oamenii muncii din R.P.R. şi oamenii muncii din ţările Americii Latine. Relatînd impresiile sale Ricardo Cabrera, militant socialist din Uru­guay, a arătat că înainte de a porni spre ţara noastră s-au găsit oameni care au încercat să-l sperie folos­nd cunoscutele gogoriţe despre „cort­ea de fier“ şi „riscul de a nu te mai putea întoarce în patrie“. Apoi oas­petele Uruguayan a mărturisit bucuria pe care a resimţit-o vizitînd pentru întîia oară în viaţa sa o tară soc­a­­listă, o ţară condusă de muncitori. El a subliniat că văzînd succesele corn­strucţiei socialiste din ţara noastră şi-a întărit convingerea sa că, într-a­­devăr, clasa muncitoare poate condu­ce singură, fără burghezie şi mai bine decît burghezia. In încheiere Ricardo Cabrera a arătat că la înapoierea în patria sa, în cadrul adunăr­lor sindicale va vor­bi muncitorilor despre succesele obţi­nute de oamenii munc­i din R.P.R. în lupta pentru construirea unei vieţi noi. Felix Cueva din Ecuador şi-a ex­primat dorinţa ca o trupă artistică din Romînia să întreprindă un turneu în ţările Americii Latine. Segundo Martinez, secretar cu asi­gurările sociale al Sindicatului şoferi­lor din Pichincha (Ecuador), a predat tovarăşului Moisescu un steguleţ cu emblema sindicatului, dar a­ munci­torilor din transporturi din Ecuador. La sfîrşitul întîlnirii, tovarăşul An­ton Moisescu a răspuns la întrebările puse de delegaţi. In încheiere el a arătat că sindicatele şi oamenii mun­cii din R.P.R vor depune toate efor­turile pentru întărirea colaborării prieteneşti, a unităţii şi solidarităţii cu oamenii muncii şi sindicatele din ţările Americii Latine. Cu flori pe podul sondei««« O petrecere din acestea a avut loc şi mai zilele trecute. Motivul: Haralambie Bumbăcea, om la 58 de ani, a isprăvit de forat cea de-a cincizecea sondă. Aproape cîte o sondă la fiecare an al vieţii. Haralambie Bumbăcea are un caiet în care şi le-a notat pe toate. Un ca­iet ce începe cam prin 1914. Avea pe atunci 15 ani... ...Intrase la ,,Astra Romînă“, o so­cietate ce-şi pusese firmele pe multe din sondele văii. Sondele, nişte foi­­şoare joase (cam pe jumătatea unei turle de azi). Forajul ţinea cu anii. Săpat anevoios, primitiv. Nu se ajun­gea la mare adîncime. In jurul „ma­­iurilor“ ce loveau în prăjinile ce în­ţepau pămîntul, roboteau oameni, cam de 5—6 ori mai muli ca astăzi. Au trecut anii. Ani mulţi. Caietul s-a umplut aproape cu istoriile celor 50 de sonde. La Cîmpina... la Cep­­tura... la Doiceşti, Berea... Moreni, Ploeşti, Boldeşti... Odată cu trecerea anilor, Bumbăcea a trecut de la „mai“ la „masa rotary“. A ajuns brigadier din simplu podar. Acum a terminat de săpat sonda 403 Boldeşti — a 50-a sondă — cu 33 de zile mai devreme. Oamenii l-au felicitat pe podul sondei şi i-au dat flori. — Acum, fiindcă-i duminică şi o aşa aniversare, să închinăm un păhă­rel ! — au zis solidorii. ★ Peste dealurile Boldeştilor coboară seara. O seară liniştită, cu un miros de iarbă şi flori. (coresp. „Munca“) Nu ştiu cum o fi prin alte părţi. Insă pe la noi, pe Valea Prahovei, nu-i zi de odihnă ca să nu fie și de praznic. Beneficii vărsate sfatului popular de către întreprinderile din Piteşti PITEŞTI (coresp. „Munca”). Majo­ritatea întreprinderilor din Oraşul Pi­teşti au realizat în decursul acestui an însemnate beneficii ca rezultat al îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de producţie. O parte din aceste be­neficii au şi fost vărsate sfatului popular orăşenesc din care se vor face construcţii de locuinţe, pavări de străzi şi alte acţiuni cu caracter so­cial-cultural. Pînă în prezent în con­tul sfatului popular orăşenesc a fost vărsată suma de peste 470.000 lei. Contribuţia cea mai mare a adus-o Trustul de extracţie a petrolului care a depus în fond suma de 379.281 lei. Au mai depus de asemenea Direcţia Regională Silvică 58.356 lei, Trustul de Industrializare a Lemnului 22.000 lei, întreprinderea Metalurgică şi al­tele. Noi contractări de cereale In comuna Seimenii Mari continuă să se desfăşoare cu mult succes acţiu­nea de contractare a cerealelor. Ast­­fel, gospodăria agricolă colectivă „D. Lisenko” a contractat pînă în pre­zent 35.000 kg grîu şi 30.000 kg po­rumb. In afară de aceasta, colectiviştii au contractat şi ei 25.000 kg de grîu şi 20.000 kg porumb. Fruntaşi în această acţiune s-au dovedit a fi Maria Nicolae, Nicolae Cocor, Petre Tufă, Gheorghe Voinea, Maria Şerbănescu. Nici membrii întovărăşirii agricole din această comună nu s-au lăsat mai prejos. Ei au contractat pînă acum 20.000 kg grîu și 15.000 kg porumb. Nicu Boncota corespondent voluntar

Next