Munca, iulie 1957 (Anul 13, nr. 3011-3036)
1957-07-02 / nr. 3011
O nouă victorie a constructorilor hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz Comunicat de pe frontul electrificării: Prima fază a domesticirii Bistriţei s-a isprăvit ! Aşadar, la 30 iunie, aturtui cînd acele ceasornicelor se îndreptau către orele 11, în faţa ochilor noştri se săvîrşea a doua geneză a Bistriţei. Explozia — ca o solemnă bătaie de gong amplificată la infinit — a făcut să erupă în trombe ultima arteră care mai lega Bistriţa de vechiu-i făgaş. . Apoi, într-o tăcere de piatră, privirile oamenilor s-au aţintit spre punctul final al matcei, durată de constructori, acolo unde Bistriţa era megieşă fundaţiilor. Şi în această tăcere, aproape dureroasă, o şuviţă subţire de apă s-a strecurat cu sfiiciunea repede înghiţită de uriaşul faringe de beton. Şi din această solie plăpîndă, s-a născut dintr-odată o izbucnire sălbatică de ape. Bistriţa, buimacă, neputincioasă, învinsă, năvălind în neştire pe un nou curs, mi s-a părut atunci mai frumoasă ca oricînd, fiindcă prin ea zăream biruinţa omului. Ai fost urale, aplauze? Poate. Cred că nici chiar cei în cauză nu le-au interceptat. O bucurie care-ţi taie răsuflarea, pe care o simţi zbătîndu-se în piept ca o fiinţă vie, este mai întotdeauna o bucurie negălăgioasă, ca o imensă fîlfîire de aripi... Apoi? Apoi un flăcău negricios s-a afundat în Bistriţa (acolo unde înainte cu o jumătate de oră călcase cu piciorul pe uscat) şi ducindu-şi palmele căuş la buze, a sărutat cu patima unui amant picăturile de apă. Apoi, pe noua cale de apă a Bistriţei s-a ivit o plută. Şi în drumul cel nou al plutei desluşeam mai mult decît o imagine simbolică. Căci era pluta, prima vestitoare concretă a acestui fapt tulburător şi de netăgăduit. OAMENII AU MUTAT CURSUL BISTRIŢEI ! Apoi? Apoi am privit şirurile de oameni, retrăind în mine imaginea lor, aşa cum mi se arătase în aceste, zile pe şantierul hidrocentralei. Şi chemam amintirile atît de proasprete şi ele roiau în**•-**—-* 8 Stol de Tovarăşul Anton Beretca! — Prezent! a Prin pînza diafană a aducerilor ^ aminte deslușesc chipul bălai, cu trăsături încă nematurizate, al mais- 8 trului Beretca. — Ai văzut? jt — Am văzut ! 8 Tăcem, chiar și în această con- j* vorbire imaginară. Ne cunoaștem a bine și prea multe vorbe ne-mr 8 slinjeni. La 19 ani a venit la jj Bicaz, proaspăt absolvent al unei 9 şcoli profesionale, cu foarte puţină ştiinţă de viaţă, dar cu o nezdrunci- jjj nată încredere în socialism : „Pariig dal, tovarăşe dragă, cînd spunem ceva, apoi şi face/“ Ai dreptate, j) tovarăşe Beretca. De altminteri, g iată, aici, la picioarele noastre, 8 Bistriţa repetă acest adevăr... — Tovarăşul Ludovic Melniciuc! ” — Prezent! 8 O faţă rotundă, ochi inteligenţi, 11 bărbie voluntară, cioplită parcă cu g dalta. 11 iau după umeri şi-i spun: 8 „Ţii minte, Melniciuc? Cam aci s-a înfundat atunci drenul. Şi apa creş- g tea într-una. Şi tu ai pornit împo- 8 triva şuvoiului de apă“... — N-am fost singur. Şi lvacionil a fost. 8 — Şi lvacioni... g — Şi Petre Vancea. g — Şi el... — Oamenii! Se va scrie încă mult 8 despre Bicaz. Cărţi tehnice, cu nenumărate cifre şi schiţe. Poate şi g beletristice. Dar oamenii aceştia au scris cu mîinile lor o pagină de istorie pe care o vor citi copiii lor şi copiii copiilor lor. 8 Să vorbim despre ei? E prea puţin. Fiindcă dînşii au făcut a ceasta, mult mai bine. Prin faptele lor. ...La picioarele noastre, Bistriţa îşi mină apele pe drumul hărăzit de om. $ SORIN HOLBAND In clișeu , prima plută trece prin noul făris. w Foto : / * COZIA MITINGUL In dimineaţa zilei de 30 iunie, constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ au sărbătorit schimbarea cursului apelor Bistriţei printr-un însufleţit miting. Au fost de faţă ing. N. Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, şeful departamentului energiei electrice, şi alţi reprezentanţi ai Ministerului Industriei Grele, A. Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Dumitru Bereziţchi, prim secretar al comitetului regional Bacău al P.M.R., reprezentanţi ai Institutu-In pag. IlI-a. Hotărîrea Comitetului General al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Romíne cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport dinRepublica Populară Romînă lui de studii şi proiectări energetice, conducători ai şantierului hidrocentralei. Au asistat Ivan Rohail Illiiv, ambasadorul R. Cehoslovace la Bucureşti, membri ai Ambasadei şi specialişti din R. Cehoslovacă. La miting au luat cuvîntul tov. Ştefan Budescu, directorul general al şantierului hidrocentralei, iar în numele conducerii Ministerului Industriei Grele, ing. N. Gheorghiu a felicitat călduros pe constructori pentru rezultatele obţinute pînă acum. Din partea comitetului regional de partid Bacău constructorii au fost felicitaţi de tov. D. Bereziţchi. La miting au mai vorbit ing. Octavian Groza şi brigadierul C. Antonoaie. In încheiere, participanţii la miting au trimis telegrame de salut Comitetului Central al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri prin care se angajează să dea în exploatare hidrocentrala „V. I. Lenin“ în termenul stabilit şi să devină cadre calificate capabile să execute alte lucrări hidroenergetice importante a căror construcție va începe în țara noastră. Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! ORGANUL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. *niTriiTirTrirrT»mT 111 ii i h ii mi m -mu mu...................... _______ ____ Anul XIII.nr. 3011 MARTI 2 IULIE 1957 4 pagini 20 bani Interviu la faţa locului Numeroşi sînt acei care se simt legaţi de marea lucrare hidrotehnică de Pe Bistriţa şi care au ţinut să fie duminică la faţa locului pentru a asista la momentul devierii cursului rîului. Un prilej pentru noi de a le adresa cîteva întrebări pentru a le afla răzultatele"”'sicuîKLW,'“",îîn'AllL ^interviu, luat în parte „din mers“ în timpul vizitării lucrării. Dăm cuvîntul mai întîi profesorului D. Leonida care, după cum se știe, este autorul ideii construcției hidrocentralei de la Bicaz. In timpul vechiului regim el a luptat în van pentru realizarea ei. De aceea primul lui gînd face o apropiere între trecut şi prezent. — In aceste clipe — ne spune ci — sentimentele mele sînt amestecate. De bucurie pentru ceea ce văd şi de tristeţe provocate de aducerile aminte. Mă gîndesc în special la acei care au visat alături de mine construcţia de la Bicaz şi care au plecat dintre noi. Cît de bine mi-ar fi parat să fim azi aci împreună. Despre construcţia ca atare :Ea e o mare şcoală pentru constructorii noştri. Ei au pornit cu îndrăzneală la o lucrare atît de mare fără o experienţă la spate. Şi se achită frumos de sarcina lor. E un lucru care merită o apreciere deosebită. Apoi, după ce rămîne cîteva clipe pe gînduri: După această şcoală vine rândul apelor mai mari, ale Oltului, Mureşului. încurajat de rezultatele de pînă acum în domeniul construcţiilor hidrotehnice, profesorul Leonida priveşte cu optimism şi — în ciuda vârstei — cu neastîmpăr, spre noi planuri de viitor. La devierea cursu- u lui Bistriţei a venit § să participe şi unul din specialiştii de § frunte ai poporului , frate cehoslovac, li care ne ajută în construirea hidro-| centralei, dr. ing. 17,denek Jirousek, laureat al Premiu- lui de Stat al Republicii Cehoslovace. Bucuros de a fi la sărbătoarea constructorilor ne-a declarat. — De cînd am vizitat prima dată șantierul, locurile s-au schimbat desigur mult. Dar asta nu e totul. S-a schimbat foarte mult și munca. Prima etapă a fost cea mai grea. Fiind prima construcţie hidrotehnică de proporţii atît de mari, europiene, din Romînia, era şi firesc ca la început să fie greu. Acum, muncitorii au devenit buni cunoscători, organizarea muncii s-a îmbunătăţit, pe şantier predomină maşinile, betonul e produs pe cale industrială. Şantierul este o şcoală înaltă la care s-au format mulţi specialişti. Şi tov. Z. Jirousek mai adăugă : — Totodată şantierul e un loc unde se strînge şi mai mult prietenia şi frăţia dintre tehnicienii romini şi cehoslovaci, dintre popoarele noastre. Pentru documentarea cititorilor noştri asupra proporţiei hidrocentralei de la Bicaz l-am mai rugat să ne facă o comparaţie cu lucrările similare din R. Cehoslovacă. Iată ce ne-a răspuns : — Volumul lacului de acumulare de la Bicaz este de aproximativ un miliard metri cubi. Lacul de acumulare al celei mai mari hidrocentrale din Cehoslovacia este de ordinul a 500 milioane metri cubi, deci jumătate din volumul de acid de la Bicaz De altfel prin hidroentrala de la Stejarul posibilităţile energetice ale Bistriţei nu sunt epurate, problema aceasta aparţinînd viitorului. Printre oaspeţii veniţi la RioU, în "V zi se afl^i din numero5i )&ml Am .sncJIÎIP?" interesant să cunoaştem părerea unuia dintre ei. Iată ce ne-a spus Vasile Toader Andonesi din comuna Izvorul Alb, de pe valea Bistriţei, ,comună situată chiar mn regiunea vnb^ lac de acumulare • ^ — Credea lumea că n „ « Bistriţa din loc. Acum o s . „0 asta. Ce nu face omul c e ^ ^ sinării cite vezi pe aici! al,teama' Despre baraj, lucrare imp ăt Vasile Toader Andonesi a corL i . ’ T c. mpletat : — Lucrare mare. Şi se vâ/ 3 cei ce-1 fac îşi dau tot Mureşul Dacă-i lucru de mîntuială se ?deosebește. Deși nu-i specialist el a sezisat. cu multă justețe acest aspect foartt . portant pentru o astfel de const^^,^, Trece apoi la o altă chestiune : — Cum o să fie cu strămutare^ p Noi am dori, dacă s-o putea, c j;noi ne-om muta, să fim laolaltă cu 'oamenii din satul nostru, cu care necunoaştem şi ne înţelegem bine. P^rtidul şi guvernul o să ne ajute ca ce_ care să-şi găsească un rost. Şi a„Qj trebuie ţinut seama că hidrocent£aja va aduce o viaţă nouă în meorţii noştri. J ’ Cei mai greu de abordat în aceeaş|.j zi au fost constructorii — în special cei de la baraj. La posturile lor, s ei luau ultimele măsuri de rigoare. Pe Ştefan lvacioni, de pildă, l-am găsit în „linia întîia“ — pe pragul de pămînt minat care trebuia aruncat în aer pentru a deschide drumul Bistriţei pe malul stîng. In „linia întâia“ nu e timp mult pentru vorbă. De aceea Ivacioni a fost telegrafic în răspunsuri : ■— De cînd aştept clipa asta !... Atenţie la fire, nu călcaţi pe ele... Da, eu dau drumul Bistriţei pe malul stîng... Pe platforma de unde ne-am retras să urmărim evenimentul se găsea, ca un comandant de navă la postul său, directorul generalal lucrărilor — Ştefan Budescu. Prin telefon se transmiteau ultimele sale indicaţii. Printre ele aceea ca numeroşii privitori să fie evacuaţi din apropierea locului exploziei. __ Privederea e flama înţelepciunii, spune el. ...Explozia a avu Ioc. Dar pe director nu-l mai putin prinde. De altfel atenţia tuturor, concentrată pînă acum asupra oameidor, se mută asupra Bistriţei. Va tece pragul ? Cîteva momente de ezitare, in sfîrşit a trecut... O filă nouă începe in viaţa şantierului hidrocentralei „ Lenin" din MANU ROBAN Ultima comună cooperativizată din regiunea Constanţa Chilia Veche — ultima comună din raionul Tulcea — după Cetelchioi — ai cărei locuitori nu intraseră incă cu toţii în formele socialiste de lucrare a pămîntului laolaltă. Mă aflam la sfatul popular al comunei cînd un om voinic, cu obrazul asprit de urmele celor aproape 50 de ani pe căre i lăsase în urmă, deschise larg ușa. Mulțumire ai ce i se citea în ochii albaștri zimbitori îi făcu pe cei dinăuntru să-l întrebe din priviri: — Ei ce s-a întîmplat ? Ce bucuria a dat peste tine ? — Am terminat da acu, tovarășe președinte — vorbi dimtr-o suflare — omul. Puteţi începe lista cu fmine .Anton Lisavenco şi-a făcut datoria. A..recoltat... ce a avut ?de recoltat. Cei de faţă se priviră unii pe alţi zimtoind, apoi preşedintela se ridică şi vorbi ■■ \ — Ne-ai adus o ves-\ te bună Antoane. Dar înainte de a ne spune că v-aţi făcut datoria, fă cunoştinţă cu tovarăşii. Sînt agitatorii pe care-i aşteptam. Muncitori de la Constanţa. Urmară cîteva strângeri viguroase de mîini după care Anton Lisavenco vorbi uşor emoţionat. — Oamenii noştri vă aşteptau de mult. Sînt destui care-şi au gata făcute... în minute^ cererile de intrare SL întovărășire. Pe a mea — pentru cele trei hectare pe care le am — iat-o! Am scris-o de mult. Au trecut cîteva^ zile de la această Scenă. in comuna Chilia Veche au păşit pj cadea cooperativizării mai bine de fumăt.șij din numărul familiilor exisstente. ■ -Romini, ruși, ucrainieni, lipoveni. Este a 21-a și ultima comună din raionul Tulcea. Este ultima comună din întreaga regiune dintre Dunăre și Mare, din regiunea care astfel va fi curînd complet cooperaitivizată. GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Constanța. O acțiune importantă a C. S L.Giurgiu Analiza problemelor cu caracter social din întreprinderi Consiliul Sindical Local Giurgiu, analizînd situația planurilor de venituri și cheltuielii ale asigurărilor sociale din cîteva întreprinderi din orașul Giurgiu — printre care și Atelierele Navale Giurgiuia şi constatînd o seamă de lipsuriîn ceea ce priveşte cheltuirea judicioasă a fondurilor respective, a luat inniţiativa să organizeze un studiu asupra problemelor cu caracter social din Întreprinderi. Pentru realizarea în tot mai bune condiţii a acestui studiui care va fi urmat de măsuri concreţii s-a organizat pe lingă C./R.L.An colectiv format din medici, tehnieni şi muncitori fruntaşi, care va Analiza planurile complexe de măsuri din întreprinderi (studiul morbidităţii, cum sunt aplicate în practică ,măsurile de igienă industrială, de tehnică a securităţii muncii, cum muncesc conducerea şi comitetul de întreprindere pentru realizarea planului de venituri şi cheltuieli al asigurărilor sociale şi pentru reducerea zilelor de incapacitate temporară de muncă). Pînă în prezent, colectivul respectiv a vizitat cîteva întreprinderi mari unde a început studiul asupra problemelor mai sus arătate. Printre acestea se numără Atelierele Navale Giurgiu, O.C.L., Fabrica de conserve „Fructonil“, fabrica de zahăr „Popa Șapcă“ și altele. După terminarea studiului, în fiecare întreprindere vor avea loc consfătuiri cu conducerea întreprinderii, organele sindicale şi medicii respectivi, unde vor fi arătate lipsurile constatate şi măsurile pe care socoteşte colectivul respectiv că trebuie luate. De asemenea, pe oraş va fi organizată o consfătuire largă cu toţi medicii, atît din întreprinderi cît şi din spitale, unde se vor trage concluzii asupra măsurilor ce trebuia luate în viitor. Consfătuirea combinerilor din regiunea Piteşti DRAGANEŞTI OLT (coresp. „Munca“) — Comitetul sindical regional din agricultură şi silvicultură-Piteşti, îmopreuna cu trustul regional Gostat, a organizat la G.A.S. Drăgăneşti Olt o consfătuire de producţie cu combinetii din întreaga regiune. Din referatele prezentate şi discuţii, au reieşit rezultatele obţinute în campaniile trecute de unii combiner fruntaşi precum şi măsurile ce se impun pentru realizarea unei recolte fără pierderi. Cu prilejul consfătuirii combinerul fruntaş Nicolae Olteanu de la G.A.S. Petreşti a chemat la întrecere pe toţi combinerii cu următoarele obiective: • să recolteze zilnic 13 ha. (respectiv 26 tone cereale); • să facă economii de benzină în procent de 5 la sută şi să economisească piese de schimb. In scopul obţinerii acestor rezultate tov. Olteanu a arătat că printr-o îngrijire tehnică atentă va asigura funcţionarea neîntreruptă a combinei, va utiliza întreaga lăţime de lucru şi va folosi judicios viteza de înaintare a combinei cu capacitatea de lucru a batozei evitînd în acest fel pierderile de cereale şi eventualele defecţiuni. Chemarea sa la întrecere a fost susţinută cu căldură de restul combinerilor prezenţi la consfătuirea de producţie. Cetăţenii Capitalei cer interzicerea experienţelor cu armele nucleare Marea adunare publica de la Arenele Libertăţii consacrată sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo Luni după amiază a avut loc la Arenele Libertăţii o mare adunare publică convocată de Comitetul Naţional pentu Apărarea Păcii din R.P.R. în cadrul căreia au luat cuvîntul membri ai delegaţiei poporului nostru care au participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, din de 10—16 iunie 1957. La adunare au luat parte numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai cultelor, militari, gospodine. Adunarea a fost deschisă de acad. M. Ralea, membru în Consiliul Mondial al Păcii, vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Străbătînd distanţe enorme — a arătat printre altele vorbitorul — 402 reprezentanţi ai forţelor iubitoare de pace din 74 de ţări ale lumii s-au întîlnit la recenta sesiune a Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo — prima sesiune a marelui for internaţional al mişcării mondiale pentru pace care s-a ţinut în Asia. Ei au chemat popoarele să lupte cu energie mereu sporită pentru a obţine rezolvarea celei mai arzătoare probleme a zilelor noastre — problema înlăturării primejdiei unui război atomic, şi, ca o primă măsură pentru atingerea acestui ţel, încetarea imediată a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen care de pe acum ameninţă sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Stă în puterea popoarelor să se pună capăt acestor primejdii — iată ce au arătat la Colombo cu toată convingerea solii sutelor de milioane de partizani ai păcii de pe toate continentele. A luat apoi cuvîntul acad. dr. Vasile Mîrza, membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., conducătorul delegaţiei poporului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo. Vorbitorul a arătat că sesiunea de la Colombo a Consiliului Mondial al Păcii a fost una dintre adunările internaţionale cele mai reprezentative şi mai importante consacrată problemelor păcii şi slăbirii încordării internaţionale care s-a ţinut în ultimii ani. Sesiunea de la Colombo a Consiliului Mondial al Păcii a constituit o puternică manifestare a unităţii tuturor popoarelor în lupta pentru coexistenţa paşnică. La Colombo ca şi la sesiunile sale anterioare, Consiliul Mondial al Păcii a întruchipat cele mai arzătoare interese ale omenirii şi a exprimat prin hotărârile sale cerinţa cea mai urgentă a popoarelor : zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive imperialiste care vor să arunce popoarele într-un nou război. Popoarele pot şi trebuie să (Continuare in pag. a 4-a) Aspect dirt timpul adunării de la Arenele Libertăţii Preşedintele Ho Şi Mia va vizita Republica Populară Romînă HANOI 1 (Agerpres). — Ziare!» vietnameze au publicat la 1 iulie comunicatul cancelariei preşedintelui Republicii Democrate Vietnam, în care se spune că preşedintele Ho$i Min va pleca iff ..vizită oficială in mai multe ţări frăţeşti la rpgraţia şefilor acestor state. .... Preşedintele Ho Si Mun va vizita Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Cehoslovacă, Republica Populară Polonă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Federativă Iugoslavia, Republica Populara Ungară, Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Romînă. --------- Sărbătorirea ,,Zilei învăţătorului“ Duminică s-a sărbătorit în întreaga ţară pentru prima oară „Ziua învăţătorului“. Manifestările care au avut loc în toate raioanele au constituit expresia dragostei calde şi a preţuirii de care se bucură în R. P. Romînă slujitorii devotaţi ai şcolii. In Capitală, în sala din str. Batiştei nr. 14 din raionul 1 Mai, la Institutul de petrol şi gaze, în raionul Stalin, în sala cinematografului „Înfrăţirea între popoare“ din raionul Griviţa Roşie, la Institutul de construcţii, în raionul 23 August ca şi în celelalte raioane au avut loc adunări festive cu prilejul cărora au fost evidenţiaţi profesori şi învăţători fruntaşi. In cursul zilei au avut loc reuniuni tovărăşeşti, au fost vizitate expoziţii didactice etc. In oraşul Iaşi festivităţile consacrate „Zilei învăţătorului“ au coincis cu sărbătorirea celei de-a 60-a aniversări a şcolii medii nr. 3 din localitate, căreia i s-a atribuit denumirea de „Şcoala medie Costache Negruzzi". La adunarea festivă care a avut loc în localul acestei şcoli au participat peste 500 de profesori şi învăţători din oraşul şi raionul Iaşi, precum şi vechi absolvenţi ai şcolii. Aducînd salutul Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, tov. Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, a vorbit despre grija pe care partidul şi guvernul o acordă dezvoltării necontenite a învăţămîntului din ţara noastră. La Cluj a avut loc o adunare festivă la Casa Universitarilor la care a participat un mare număr de cadre didactice. Cu acest prilej a fost prezentat un referat cu privire la realizările obţinute de cadrele didactice din oraşul Cluj în instruirea şi educarea patriotică a elevilor şi în munca de culturalizare a poporului. S-a dat apoi citire listei de învăţători şi profesori distinşi cu ordine, medalii şi titluri pentru succesele obţinute im munca instructiv-educativă. La Palatul Culturii a avut loc deschiderea unei expoziţii de materiale didactice organizată cu acest prilej. Adunări festive consacrate „Zilei învăţătorului“ au mai avut loc la Turda, Bistriţa, Zalău, Aiud şi alte centre raionale. «Sut» de educatori, învăţători şi profesori din oraşul Tg. Mureş şi din satele şi comunele învecinate au luat parte la adunarea festivă organizată în cinstea „Zilei învăţătorului“. Tov. Udvarhlui Iosif, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Tg. Mureş, a dat citire listei celor distinşi cu ordine şi medalii ale R.P.R. pentru merite deosebite în muncă. Adunarea festivă a luat sfîrşit cu un program artistic la care şi-au dat concursul Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri şi orchestra simfonică de stat. După amiază, Teatrul secuiesc de stat a prezentat piesa „învăţătoarea“, iar seara la grădina de gimnastică s-a organizat o reuniune tovărăşească. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ a avut loc în toate cele 9 centre raionale din regiunea Baia Mare. Cu prilejul adunărilor festive cadrele didactice care s-au evidenţiat au fost distinse cu ordine, medalii şi titluri. Plecarea delegaţiei sindicale sovietice din domeniul asigurărilor sociale Duminică a părăsit Capitala înapoindu-se în patrie delegaţia sindicală sovietică condusă de I. I. Kozlov, şeful secţiei de asigurări sociale a Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. Delegaţia a făcut, la invitaţia C.C.S. din ţara noastră, un schimb de experienţă cu activiştii sindicali din domeniul asigurărilor sociale. I -T. Agerpres )