Munca, iulie 1957 (Anul 13, nr. 3011-3036)

1957-07-02 / nr. 3011

O nouă victorie a constructorilor hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz Comunicat de pe frontul electrificării: Prima fază a domesticirii Bistriţei s-a isprăvit ! Aşa­dar, la 30 iunie, aturtui cînd acele ceasornicelor se îndreptau către orele 11, în faţa ochilor noştri se săvîrşea a doua geneză a Bistri­ţei. Explozia — ca o solemnă bătaie de gong amplificată la infi­nit — a făcut să erupă în trombe ultima arteră care mai lega Bistriţa de vechiu-i făgaş. . Apoi, într-o tăcere de piatră, privirile oameni­lor s-au aţintit spre punctul final al matcei, durată de constructori, acolo unde Bistriţa era megieşă fundaţiilor. Şi în această tăcere, a­­proape dureroasă, o şuviţă subţire de apă s-a strecurat cu sfiiciunea repede înghiţită de uriaşul faringe de beton. Şi din această solie plă­­pîndă, s-a născut dintr-odată o izbucnire sălbatică de ape. Bistriţa, buimacă, neputincioasă, învinsă, năvălind în neştire pe un nou curs, mi s-a părut atunci mai frumoasă ca oricînd, fiindcă prin ea zăream biruinţa omului. Ai fost urale, aplauze? Poate. Cred că nici chiar cei în cauză nu le-au interceptat. O bucurie care-ţi taie răsuflarea, pe care o simţi zbătîndu-se în piept ca o fiinţă vie, este mai întotdeauna o bucurie ne­gălăgioasă, ca o imensă fîlfîire de aripi... Apoi? Apoi un flăcău negricios s-a afundat în Bistriţa (acolo unde înainte cu o jumătate de oră căl­case cu piciorul pe uscat) şi ducin­­du-şi palmele căuş la buze, a sărutat cu patima unui amant picăturile de apă. Apoi, pe noua cale de apă a Bistriţei s-a ivit o plută. Şi în dru­mul cel nou al plutei desluşeam mai mult decît o imagine simbo­lică. Căci era pluta, prima vesti­toare concretă a acestui fapt tulbu­rător şi de netăgăduit. OAMENII AU MUTAT CURSUL BISTRIŢEI ! Apoi? Apoi am privit şirurile de oameni, retrăind în mine imaginea lor, aşa cum mi se arătase în aceste, zile pe şantierul hidrocentralei. Şi chemam amintirile atît de proas­prete şi ele roiau în­­**•-**—-* 8 Stol de Tovarăşul Anton Beretca! — Prezent! a Prin pînza diafană a aducerilor ^ aminte deslușesc chipul bălai, cu­­ trăsături încă nematurizate, al mais- 8 trului Beretca. — Ai văzut? jt — Am văzut ! 8 Tăcem, chiar și în această con- j* vorbire imaginară. Ne cunoaștem a bine și prea multe vorbe ne-mr 8 slin­jeni. La 19 ani a venit la jj Bicaz, proaspăt absolvent al unei 9 şcoli profesionale, cu foarte puţină­­ ştiinţă de viaţă, dar cu o nezdrunci- jjj nată încredere în socialism : „Parii­­g dal, tovarăşe dragă, cînd spune­m ceva, apoi şi face/“ Ai dreptate, j) tovarăşe Beretca. De altminteri, g iată, aici, la picioarele noastre, 8 Bistriţa repetă acest adevăr... — Tovarăşul Ludovic Melniciuc! ” — Prezent! 8 O faţă rotundă, ochi inteligenţi, 11 bărbie voluntară, cioplită parcă cu g dalta. 11 iau după umeri şi-i spun: 8 „Ţii minte, Melniciuc? Cam aci s-a­­ înfundat atunci drenul. Şi apa creş- g tea într-una. Şi tu ai pornit îm­po- 8 triva şuvoiului de apă“... — N-am fost singur. Şi lvacioni­l a fost. 8 — Şi lvacioni... g — Şi Petre Vancea. g — Şi el... — Oamenii! Se va scrie încă mult 8 despre Bicaz. Cărţi tehnice, cu­­ nenumărate cifre şi schiţe. Poate şi g beletristice. Dar oamenii aceştia au­­ scris cu mîinile lor o pagină de­­ istorie pe care o vor citi copiii lor­­ şi copiii copiilor lor. 8 Să vorbim despre ei? E prea puţin. Fiindcă dînşii au făcut a­­­ ceasta, mult mai bine. Prin faptele­­ lor.­­ ...La picioarele noastre, Bistriţa­­ îşi mină apele pe drumul hărăzit­­ de om. $ SORIN HOLBAN­D In clișeu , prima plută trece prin noul făris. w Foto : / * COZIA MITINGUL In dimineaţa zilei de 30 iunie, con­structorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ au sărbătorit schimbarea cursului apelor Bistriţei printr-un însufleţit miting. Au fost de faţă ing. N. Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, şeful departamentului energiei electrice, şi alţi reprezentanţi ai Mi­nisterului Industriei Grele, A. Mălnă­­şan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Dumitru Bereziţchi, prim se­cretar al comitetului regional Bacău al P.M.R., reprezentanţi ai Institutu-In pag. IlI-a. Hotărîrea Comitetului General al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Romíne cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din­­­Republica Populară Romînă lui de studii şi proiectări energetice, conducători ai şantierului hidrocen­tralei. Au asistat Ivan Rohail Illiiv, am­basadorul R. Cehoslovace la Bucu­reşti, membri ai Ambasadei şi specia­lişti din R. Cehoslovacă. La miting au luat cuvîntul tov. Ştefan Budescu, directorul general al şantierului hidrocentralei, iar în nu­mele conducerii Ministerului Industri­ei Grele, ing. N. Gheorghiu a felici­tat călduros pe constructori pentru rezultatele obţinute pînă acum. Din partea comitetului regional de partid Bacău constructorii au fost fe­licitaţi de tov. D. Bereziţchi. La miting au mai vorbit ing. Octa­­vian Groza şi brigadierul C. Anto­­noaie. In încheiere, participanţii la miting au trimis telegrame de salut Comi­tetului Central al P.M.R. şi Consiliu­lui de Miniştri prin care se angajează să dea în exploatare hidrocentrala „V. I. Lenin“ în termenul stabilit şi să devină cadre calificate capabile să execute alte lucrări hidroenergetice importante a căror construcție va în­cepe în țara noastră. Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! ORGAN­UL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. *niTriiTirTrirrT»m­T­ 111 ii i h ii mi m -mu mu...................... _______ ____ Anul XIII.­nr. 3011 MARTI 2 IULIE 1957 4 pagini 20 bani Interviu la faţa locului Numeroşi sînt acei care se simt le­gaţi de marea lucrare hidrotehnică de Pe Bistriţa şi care au ţinut să fie du­minică la faţa locului pentru a asista la momentul devierii cursului rîului. Un prilej pentru noi de a le adresa cîteva întrebări pentru a le afla ră­­zultatele"”'sicuîKLW,'“",îîn'AllL ^interviu, luat în parte „din mers“ în timpul vi­zitării lucrării. Dăm cuvîntul mai întîi profesorului D. Leonida care, după cum se știe, este autorul ideii con­strucției hidrocen­tralei de la Bicaz. In timpul vechiului regim el a luptat în van pentru realiza­rea ei. De aceea primul lui gînd face o apropiere între trecut şi prezent. — In aceste clipe — ne spune ci — sentimentele mele sînt amestecate. De bucurie pentru ceea ce văd şi de tris­teţe provocate de aducerile aminte. Mă gîndesc în special la acei care au visat alături de mine construcţia de la Bicaz şi care au plecat dintre noi. Cît de bine mi-ar fi parat să fim azi aci împreună. Despre construcţia ca atare :­­Ea e o mare şcoală pentru con­structorii noştri. Ei au pornit cu în­drăzneală la o lucrare atît de mare fără o experienţă la spate. Şi se achi­tă frumos de sarcina lor. E un lucru care merită o apreciere deosebită. A­­poi, după ce rămîne cîteva clipe pe gînduri: După această şcoală vine rândul apelor mai mari, ale Oltului, Mureşului. încurajat de rezultatele de pînă acum în domeniul construcţiilor hidrotehnice, profesorul Leonida pri­veşte cu optimism şi — în ciuda vârs­tei — cu neastîmpăr, spre noi planuri de viitor. La devierea cursu- u lui Bistriţei a venit § să participe şi unul­­ din specialiştii de § frunte ai poporului , frate cehoslovac, li care ne ajută în­­ construirea hidro-­­| centralei, dr. ing. 1­7,denek Jirousek,­­ laureat al Premiu-­­ lui de Stat al Re­­publicii Cehoslovace. Bucuros de a fi la sărbătoarea constructorilor ne-a de­clarat. — De cînd am vizitat prima dată șantierul, locurile s-au schimbat desi­gur mult. Dar asta nu e totul. S-a schimbat foarte mult și munca. Prima etapă a fost cea mai grea. Fiind prima construcţie hidrotehnică de proporţii atît de mari, europiene, din Romînia, era şi firesc ca la început să fie greu. Acum, muncitorii au devenit buni cu­noscători, organizarea muncii s-a îm­bunătăţit, pe şantier predomină maşi­nile, betonul e produs pe cale indus­trială. Şantierul este o şcoală înaltă la care s-au format mulţi specialişti. Şi tov. Z. Jirousek mai adăugă : — Totodată şantierul e un loc unde se strînge şi mai mult prietenia şi frăţia dintre tehnicienii romini şi cehoslovaci, dintre popoarele noastre. Pentru documentarea cititorilor noştri asupra proporţiei hidrocentralei de la Bicaz l-am mai rugat să ne facă o comparaţie cu lucrările similare din R. Cehoslovacă. Iată ce ne-a răspuns : — Volumul lacului de acumulare de la Bicaz este de aproximativ un miliard metri cubi. Lacul de acumu­lare al celei mai mari hidrocentrale din Cehoslovacia este de ordinul a 500 milioane metri cubi, deci jumă­tate din volumul de acid de la Bicaz De altfel prin hidr­oentrala de la Stejarul posibilităţile energetice ale Bistriţei nu sunt epu­rate, problema a­­ceasta aparţinînd vii­torului. Printre oaspeţii ve­niţi la RioU, în "V zi se afl^i din numero5i )&ml Am .sncJIÎIP?" intere­sant să cunoaştem părerea unuia dintre ei. Iată ce ne-a spus Vasile Toader Andonesi din comu­na Izvorul Alb, de pe valea Bistriţei, ,comună situată chiar mn regiunea vnb^ lac de a­­cumulare • ^ — Credea lumea că n „ « Bistriţa din loc. Acum o s . „0 asta. Ce nu face omul c­ e ^ ^ sinării cite vezi pe aici! al,tea­ma' Despre baraj, lucrare imp­ ăt Vasile Toader Andonesi a corL i . ’ T c. mpletat : — Lucrare mare. Şi se vâ/ 3 cei ce-1 fac îşi dau tot Mureşul Dacă-i lucru de mîntuială se ?deose­­bește. Deși nu-i specialist el a sezisat. cu multă justețe acest aspect foartt . portant pentru o astfel de const^^,^, Trece apoi la o altă chestiune : — Cum o să fie cu strămutare^ p Noi am dori, dacă s-o putea, c j;noi ne-om muta, să fim laolaltă cu 'oa­­menii din satul nostru, cu care ne­­cu­­noaştem şi ne înţelegem bine. P^rti­­dul şi guvernul o să ne ajute ca ce_ care să-şi găsească un rost. Şi a„Qj trebuie ţinut seama că hidrocent£aja va aduce o­ viaţă nouă în m­eorţii noştri. J ’ Cei mai greu de abordat în aceeaş|.j zi au fost constructorii — în special cei de la baraj. La posturile lor, s ei luau ultimele măsuri de rigoare.­­ Pe Ştefan lva­cioni, de pildă, l-am găsit în „linia în­­tîia“ — pe pragul de pămînt minat care trebuia aruncat în aer pentru a deschide drumul Bistriţei pe malul stîng. In „linia în­tâia“ nu e timp mult pentru vorbă. De aceea Ivacioni a fost telegrafic în răspunsuri : ■— De cînd aştept clipa asta !... A­­tenţie la fire, nu călcaţi pe ele... Da, eu dau drumul Bistriţei pe malul stîng... Pe platforma de unde ne-am retras să urmărim eveni­mentul se găsea, ca un comandant de navă la postul său, directorul general­­al lucrărilor — Şte­fan Budescu. Prin telefon se transmi­teau ultimele sale indicaţii. Printre ele aceea ca numeroşii privitori să fie­ evacuaţi din apropierea locului exploziei. __ Privederea e flama înţelepciunii, spune el. ...Explozia a avu Ioc. Dar pe di­rector nu-l mai putin prinde. De alt­fel atenţia tuturor, concentrată pînă acum asupra oameidor, se mută asu­pra Bistriţei. Va tece pragul ? Cîteva momente de ezitare, in sfîrşit a trecut... O filă nouă începe in viaţa şantieru­lui hidrocentralei „ Lenin" din MANU ROBAN Ultima comună cooperativizată din regiunea Constanţa Chilia Veche — ulti­­m­­a comună din raionul Tulcea — după Cetel­­chioi — ai cărei locui­tori nu intraseră incă cu toţii în formele so­cialiste de lucrare a pă­­mîntului laolaltă. Mă aflam la sfatul popular al comunei cînd un om voinic, cu obra­zul asprit de urmele ce­lor aproape 50 de ani pe căre i lăsase în ur­mă, deschise larg ușa. Mul­țum­ire ai ce i se citea în ochii albaștri zimbi­­tori îi făcu pe cei dinăuntru să-l întrebe din priviri: — Ei ce s-a întîm­­plat ? Ce bucuria a dat peste tine ? — Am terminat da acu, tovară­șe președin­te — vorbi dimtr-o su­flare — omul. Puteţi începe lista cu fmine­­ .Anton Lisavenco­ şi-a făcut datoria. A­­..recol­tat... ce a avut ?de re­coltat.­­ Cei de faţă se priviră unii pe alţi zim­toind, apoi preşedintela s­e ri­dică şi vorbi ■■ \ — Ne-ai adus o ves-\ te bună Antoane. Dar înainte de a ne spune că v-aţi făcut datoria, fă cunoştinţă cu tova­răşii. Sînt agitatorii pe care-i aşteptam. Munci­tori de la Constanţa. Urmară cîteva strângeri viguroase de mîini după care Anton Lisavenco vorbi uşor emoţionat. — Oamenii noştri vă aşteptau de mult. Sînt destui care-şi au gata făcute... în minute^ cererile de intrare SL întovărășire. Pe a mea — pentru cele trei hec­tare pe care le am — iat-o! Am scris-o de mult. Au trecut cîteva^ zile de la această Scenă. in comuna Chilia Veche au păşit pj cadea cooperativizării mai bi­­­­ne de fumăt.șij din nu­­­­mărul familiilor exis­­s­tente.­ ■ -Romini, ruși, ucrainieni, lipoveni. Este a 21-a și ultima comună din raionul Tul­cea. Este ultima co­mună din întreaga re­giune dintre Dunăre și Mare, din regiunea ca­re astfel va fi curînd com­plet cooperaitivizată. GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiu­nea Constanța. O acțiune importantă a C. S L.­Giurgiu Analiza problemelor cu caracter social di­n întreprinderi Consiliul Sindical Local Giurgiu, analizînd situația planurilor de veni­turi și cheltuielii ale asigurărilor socia­le din cîteva întreprinderi din orașul Giurgiu — printre care și Atelierele Navale Giurgiui­a şi constatînd o sea­mă de lipsuri­­în ceea ce priveşte chel­tuirea judicio­asă a fondurilor respec­tive, a luat inniţiativa să organizeze un studiu asupra problemelor cu caracter social din Întreprinderi. Pentru reali­zarea în tot mai bune condiţii a aces­tui studiui care va fi urmat de măsuri concreţii s-a organizat pe lingă C./R.L.An colectiv format din medici, tehni­eni şi muncitori fruntaşi, care va Analiza planurile complexe de mă­­suri din întreprinderi (studiul morbi­dităţii, cum sunt aplicate în practică ,­măsurile de igienă industrială, de teh­nică a securităţii muncii, cum mun­cesc conducerea şi comitetul de între­prindere pentru realizarea planului de venituri şi cheltuieli al asigurărilor sociale şi pentru reducerea zilelor de incapacitate temporară de muncă). Pînă în prezent, colectivul respectiv a vizitat cîteva întreprinderi mari unde a început studiul asupra proble­melor mai sus arătate. Printre acestea se numără Atelierele Navale Giurgiu, O.C.L., Fabrica de conserve „Fructo­­nil“, fabrica de zahăr „Popa Șapcă“ și altele. După terminarea studiului, în fiecare întreprindere vor avea loc consfătuiri cu conducerea întreprinde­rii, organele sindicale şi medicii res­pectivi, unde vor fi arătate lipsurile constatate şi măsurile pe care soco­teşte colectivul respectiv că trebuie luate. De asemenea, pe oraş va fi or­ganizată o consfătuire largă cu toţi medicii, atît din întreprinderi cît şi din spitale, unde se vor trage concluzii asupra măsurilor ce trebuia luate în viitor. Consfătuirea combinerilor din regiunea Piteşti DRAGANEŞTI OLT (coresp. „Mun­ca“) — Comitetul sindical regional din agricultură şi silvicultură-Piteşti, îmo­­preuna cu trustul regional Gostat, a organizat la G.A.S. Drăgăneşti Olt o consfătuire de producţie cu combine­­tii din întreaga regiune. Din referate­le prezentate şi discuţii, au reieşit re­zultatele obţinute în campaniile tre­cute de unii combiner fruntaşi pre­cum şi măsurile ce se impun pentru realizarea unei recolte fără pierderi. Cu prilejul consfătuirii combinerul fruntaş Nicolae Olteanu de la G.A.S. Petreşti a chemat la întrecere pe toţi combinerii cu următoarele obiective: • să recolteze zilnic 13 ha. (res­­pectiv 26 tone cereale); • să facă economii de benzină în procent de 5 la sută şi să economi­sească piese de schimb. In scopul obţinerii acestor rezultate tov. Olteanu a arătat că printr-o în­grijire tehnică atentă va asigura funcţionarea neîntreruptă a combinei, va utiliza întreaga lăţime de lucru şi va folosi judicios viteza de înaintare a combinei cu capacitatea de lucru a batozei evitînd în acest fel pierderile de cereale şi eventualele defecţiuni. Chemarea sa la întrecere a fost sus­ţinută cu căldură de restul combineri­­lor prezenţi la consfătuirea de pro­ducţie. Cetăţenii Capitalei cer interzicerea experienţelor cu armele nucleare Marea adunare publica de la Arenele Libertăţii consacrată sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo Luni după amiază a avut loc la Arenele Libertăţii o mare adunare pu­blică convocată de Comitetul Naţional pentu Apărarea Păcii din R.P.R. în cadrul căreia au luat cuvîntul membri ai d­elegaţiei poporului nostru care au participat la lucrările sesiunii Consi­liului Mondial al Păcii de la Colombo, din de 10—16 iunie 1957. La adunare au luat parte numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, oameni de şti­inţă şi cultură, reprezentanţi ai culte­lor, militari, gospodine. Adunarea a fost deschisă de acad. M. Ralea, membru în Consiliul Mon­dial al Păcii, vicepreşedinte al Comi­tetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Străbătînd distanţe enorme — a a­­rătat printre altele vorbitorul — 402 reprezentanţi ai forţelor iubitoare de pace din 74 de ţări ale lumii s-au întîlnit la recenta sesiune a Consiliu­lui Mondial al Păcii de la Colombo — prima sesiune a marelui for inter­naţional al mişcării mondiale pentru pace care s-a ţinut în Asia. Ei au che­mat popoarele să lupte cu energie me­reu sporită pentru a obţine rezolvarea celei mai arzătoare probleme a zilelor noastre — problema înlăturării primej­diei unui război atomic, şi, ca o primă măsură pentru atingerea acestui ţel, încetarea imediată a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen care de pe acum ameninţă sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Stă în puterea popoarelor să se pună capăt acestor primejdii — iată ce au arătat la Colombo cu toată convingerea solii sutelor de milioane de partizani ai păcii de pe toate continentele. A luat apoi cuvîntul acad. dr. Vasile Mîrza, membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., con­ducătorul delegaţiei poporului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo. Vorbitorul a arătat că sesiunea de la Colombo a Consiliului Mondial al Păcii a fost una dintre adunările in­ternaţionale cele mai reprezentative şi mai importante consacrată problemelor păcii şi slăbirii încordării internaţio­nale care s-a ţinut în ultimii ani. Se­siunea de la Colombo a Consiliului Mondial al Păcii a constituit o puter­nică manifestare a unităţii tuturor popoarelor în lupta pentru coexisten­ţa paşnică. La Colombo ca şi la sesiunile sale anterioare, Consiliul Mondial al Păcii a întruchipat cele mai arzătoare inte­rese ale omenirii şi a exprimat prin hotărârile sale cerinţa cea mai urgentă a popoarelor : zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive imperialiste care vor să arunce popoarele într-un nou război. Popoarele pot şi trebuie să (Continuare in pag. a 4-a) Aspect dirt timpul adunării­ de la Arenele Libertăţii Preşedintele Ho Şi Mia va vizita Republica Populară Romînă HANOI 1 (Agerpres). — Ziare!» vietnameze au publicat la 1 iulie co­municatul cancelariei preşedintelui Re­publicii Democrate Vietnam, în care se spune că preşedintele Ho­$i Min va pleca iff ..vizită oficială in mai multe ţări frăţeşti la rpgraţia şefilor acestor state. .... Preşedintele Ho Si Mun va vizita Republica Populară Democrată Coreea­nă, Republica Cehoslovacă, Republica Populară Polonă, Republica Democra­tă Germană, Republica Populară Fede­rativă Iugoslavia, Republica Populara Ungară, Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria și Repu­blica Populară Romînă. ---------­ Sărbătorirea ,,Zilei învăţătorului“ Duminică s-a sărbătorit în întreaga ţară pentru prima oară „Ziua învă­ţătorului“. Manifestările care au avut loc în toate raioanele au constituit expresia dragostei calde şi a preţuirii de care se bucură în R. P. Romînă slujitorii devotaţi ai şcolii. In Capitală, în sala din str. Batiştei nr. 14 din raionul 1 Mai, la Institutul de petrol şi gaze, în raionul Stalin, în sala cinematografului „Înfrăţirea între popoare“ din raionul Griviţa Roşie, la Institutul de construcţii, în raionul 23 August ca şi în celelalte raioane au avut loc adunări festive cu prilejul cărora au fost evidenţiaţi profesori şi învăţători fruntaşi. In cursul zilei au avut loc reuniuni to­vărăşeşti, au fost vizitate expoziţii di­dactice etc. In oraşul Iaşi festivităţile consa­crate „Zilei învăţătorului“ au coincis cu sărbătorirea celei de-a 60-a ani­versări a şcolii medii nr. 3 din loca­litate, căreia i s-a atribuit denumirea de „Şcoala medie Costache Negruzzi". La adunarea festivă care a avut loc în localul acestei şcoli au participat peste 500 de profesori şi învăţători din oraşul şi raionul Iaşi, precum şi vechi absolvenţi ai şcolii. Aducînd salutul Ministerului Invă­­ţămîntului şi Culturii, tov. Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invă­­ţămîntului şi Culturii, a vorbit des­pre grija pe care partidul şi guvernul o acordă dezvoltării necontenite a învăţămîntului din ţara noastră. La Cluj a avut loc o adunare fes­tivă la Casa Universitarilor la care a participat un mare număr de cadre didactice. Cu acest prilej a fost pre­zentat un referat cu privire la reali­zările obţinute de cadrele didactice din oraşul Cluj în instruirea şi educarea patriotică a elevilor şi în munca de culturalizare a poporului. S-a dat apoi citire listei de învăţători şi pro­fesori distinşi cu ordine, medalii şi titluri pentru succesele obţinute im munca instructiv-educativă. La Palatul Culturii a avut loc des­chiderea unei expoziţii de materiale didactice organizată cu acest prilej. Adunări festive consacrate „Zilei în­văţătorului“ au mai avut loc la Turda, Bistriţa, Zalău, Aiud şi alte centre raionale. «Sut» de educatori, învăţători şi pro­fesori din oraşul Tg. Mureş şi din satele şi comunele învecinate au luat parte la adunarea festivă organizată în cinstea „Zilei învăţătorului“. Tov. Udvarhlui Iosif, preşedintel­e comite­tului executiv al sfatului popular oră­şenesc Tg. Mureş, a dat citire listei celor distinşi cu ordine şi medalii ale R.P.R. pentru merite deosebite în muncă. Adunarea festivă a luat sfîrşit cu un program artistic la care şi-au dat concursul Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri şi orchestra simfonică de stat. După amiază, Tea­trul secuiesc de stat a prezentat piesa „învăţătoarea“, iar seara la grădina de gimnastică s-a organizat o reuniune tovărăşească. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ a avut loc în toate cele 9 centre raio­nale din regiunea Baia Mare. Cu pri­lejul adunărilor festive cadrele didac­tice care s-au evidenţiat au fost dis­tinse cu ordine, medalii şi titluri. Plecarea delegaţiei sindicale sovietice din domeniul asigurărilor sociale Duminică a părăsit Capitala îna­­poindu-se în patrie delegaţia sindi­cală sovietică condusă de I. I. Koz­lov, şeful secţiei de asigurări sociale a Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. Delegaţia a făcut, la invitaţia C.C.S. din ţara noastră, un schimb de experienţă cu activiştii sindicali din domeniul asi­gurărilor sociale. I -T.­ ­Agerpres­ )

Next