Munca, august 1957 (Anul 13, nr. 3037-3061)

1957-08-01 / nr. 3037

In cinstea zilei de 23 AUGUST Reactorul atomic de 2000 Kw. a intrat în funcţiune Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA Vă raportăm cu satisfacţie că, în urma efortului depus de mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă de pe şantierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu specialiştii sovietici, azi, 31 iulie 1957, ora 15:53’, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în funcţiune. Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atin­gerea puterii nominale. Comitetul pentru Energia Nucleară de pe lingă Consiliul de Miniștri Institutul de Fizică Atomică al Academiei R.P.R. Minerii moldoveni au cuvîntul Colectivul întreprinderii miniere ,,Moldova“ din Cimpulung Moldove­nesc consacră Zilei minerului și celei de-a 13-a aniversări a eliberării pa­triei noastre însemnate succese in muncă. In cinstea acestor evenimente minerii de la­ Fundul­­ Moldovei au dat peste plan 470 tone minereu, trimiţînd furnalelor din ţară de la începutul anului şi pina la 30 iulie 1.800 tone minereu. Merite deosebite au minerii fruntaşi Ştefan Dominiciuc, Gavril Bodnărescu, Ştefan Grămadă şi Ilie Coţovan. Capacitatea de producţie a minei „Moldova“ creşte prin intrarea în func­ţiune a uzinei electrice de la sectorul Bîrnar şi a două instalaţii subterane de foraj la şantierul Ursu ; aceste in­stalaţii vor servi la cercetarea zăcă­mintelor de minereu în adîncime. De sărbătoarea lor minerii de la Leşu Ursului vor primi în folosinţă un frumos club. (Agerpres). In locuinţe noi CIMPULUNG MUSCEL (coresp. „Munca").­­ Paralel cu succesele în producţie ce le obţin an de an, mine­rilor întreprinderii carbonifere Cim­pu­­lung Muscel li se creează condiţii tot m­ai bune de viaţă. Numai în decurs de 4 ani, un număr de 219 muncitori mineri, tehnicieni şi ingineri au primit cred­­e de la stat pentru construirea de locuinţe. In cinstea Zilei mineru­lui alţi­ 15 muncitori se vor muta cu familiile lor în noile locuinţe. Printre ei se numără minerii : Vasile Dobre, Gheorghe Malancu, maistrul m­ner Niculae Firu, maistrul mecanic Stelian Şcafer şi alţii. O deosebită grijă acor­dă statul muncitorilor mineri şi în privinţa condiţiilor de recre­ere şi o­­dihna. In primul semestru al acestui an, 104 mineri şi 9 tehnicieni şi funcţio­nari s-au reconfortat petrecindu-şi concediul de odihnă în cele mai fru­moase staţiuni balneo-climaterice din ţară. Doar zilele acestea, minerii Ion Pe­­trescu şi Nicolae Rujenescu au plecat la Sovata, minerii Nicolae Pîrşan şi Gheorghe Herjana la Vasile Roaită, iar artificierul Iosif Drăghici la Băile Herculane etc Proletari din toate tarile, uniţi-vâî ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII. — nr 3037 Joi 1 august 1957 4 pagini 20 bani FRUMUSEŢILE PATRIEI BORSEC Cît e de frumos Borsecul,e o întrebare căreia îi pot da răspuns mii şi mii de oameni, care au trecut pe acolo. Borsecul este frumos, este bogat şi primitor. Este frumos, pentru că se află într-una din cele mai afunde văi de munte, între masivii Călimanului şi Ceahlăului, pe versan­tul de apus al munţilor Gherghiu­lui. Şoseaua Topliţa-Borsec, lungă de 26 km, este neînchipuit de frumoa­să, prin bogăţia priveliştilor ce ţi le oferă. In împrejurimi natura a semănat nenumărate alte frumuseţi : Grota Urşilor, Peştera de Gheaţă, Stînca Bufniţa, Făgetul şi multe altele. Borsecul este bogat. Din munţii împodobiţi ai pădurii dese ţîşnesc cantităţi imense de ape minerale. Izvoarele : Principal, Republica, Horia, Cloşca şi Crişan, Bălcescu, Kossuth, Petőfi, Pierre Curie, Străvechi şi Templu au devenit cunoscute sub denumirea de borviz de Borsec. Staţiu­nea, cu vilele sale cochete şi frumos amenajate, clubul, baza sportivă, cantinele şi mai ales gazdele, te captivează prin amabilitatea şi aten­ţia cu care te primesc. Vizitînd Borsecul, rămîi cu impresii şi amintiri de neuitat, cu ima­ginea unor încintătoare locuri pe care ai vrea să le revezi în fiecare an cu aceeași plăcere. Construcţiile cincinalului Pe şantierul viitoarei uzine de sodă de la Govora G­ara aceasta micuţă pare un pre­text. O gară de operetă. Nu m-ar fi mirat peste măsură dacă zidurile ei n-ar fi fost de pia­tră, ci de mucava. In spatele gării se află o uliţă întortochiată şi­­ un început relativ de şosea. Atît. Ba nu­­ mai este şi o birjă mirosind vag a naftalină şi bălegar. Ca şi în piesele lui Sebastian, şeful gării discerne fiece străin care poposeşte pe do­meniul dumisale. Pînă în urmă cu cîţiva ani, întrebarea sa era stereo­tipă : „Mergeţi la băi ?" Fiindcă Go­vora a avut întîi ape minerale, după aceea gară, singurul rost al acesteia din urmă fiind să amintească vile­­giaturiştilor că, la cîţiva bunicei ki­lometri de clădirea gării se află sta­ţiunea. Acum însă, întrebarea s-a modificat: „Mergeţi la şantier, sau la băi?" Nu vreau să spun prin a- i­ceasta că staţiunea şi-a scăzut din­­ puterea-i de vindecare , dar ivirea şantierului, aflat destul de aproape de gară, a schimbat ritmul de viaţă al megieşilor ei, şi-a impus conturu­rile­­ şi oamenilor şi naturii. In primele minute, totuşi, nu des­coperi nici o schimbare. Peisajul este uimitor, dar nu pare peisaj de şan­tier. Dealuri violet-albăstrii, uşor estompate de spumă, tremurătoare a norilor, orizont liliachiu, amestec de soare,­­ de verdeaţă, de cer­c şi o dăruire totală, molatecă, a naturii, în faţa privirilor însetate ale rarilor trecători. Dealurile se despică din­­tr-odată : din țăndările lor apar noi contururi— contururi de piatră, de fier, de beton — viitoarea uzină. O uzină între dealuri. Am încercat un vinovat simțămînt de romantism, gîndindu-mă că oamenii au ales un asemenea loc pentru fabricarea so­dei. Romantismul a ţinut 15 minute, a­­dică pînă la întîlnirea cu Nicolae Dimitriu, inginerul-şef al viitoarei uzine. „Am amplasat aci uzina, fiindcă natura s-a dovedit deosebit de darnică cu tot ceea ce avem noi nevoie" — mi-a explicat el. „Vă re­feriţi la privelişte ?“ — l-am întrebat. „Nu. Mult mai prozaic, la sare" — a sunat răspunsul. A urmat apoi un mic curs despre fabricarea sodei, din care am des­prins că materiile de bază sînt să­rurile de sodiu şi calciu aflate din belşug ■ în­ împrejuriimi. Cît despre apa necesară fabricaţiei­—la doi paşi e Oltul. In ceea ce priveşte utilajele, marea majoritate de provenienţă so­vietică, ele corespund ultimului cu­­vînt al tehnicii. U­zina de sodă nr. 2 — Govora, va fi, în pofida titulaturii sale, uzina „numărul unu", datorită capacităţii sale de producţie . Gospodinele care se necăjesc ori de cîte ori nu găsesc „sodă de rufe" ca şi alţi oameni, poate, nu-şi dau seama, în întregime de nesfîrşitele întrebuinţări pe care le au în in­dustrie soda calcinată şi soda caus­tică. Destul să înşiruiesc aci că soda calcinată se foloseşte la fabricarea sticlei, a aluminei, a fosfaţilor ; că soda caustică îşi găseşte întrebuin­ţare, sub formă lichidă, la rafinarea petrolului, iar sub formă solidă la fabricarea săpunului, a mătăsii arti­ficiale, la extragerea aluminiului etc, etc. Poate că toate acestea par plate, mai puţin interesante decit apusul de soare printre dealurile din jur, dar aceste cîteva date şi cifre sînt totuşi revelatoare. Revelatoare, fiindcă aflîn­­du-le ai brusc în faţă imaginea a­­tît de complexă a industrializării ţă­rii, cu multiplele ei faţete. Va să zi­că, necesitatea absolută a determi­nat construcţia uzinei. Va să zică, u­­zina aceasta face parte dintr-un pro­ces de construcţie continuu, de mari proporţii, procesul de construcţie so­cialistă a patriei întregi. O adevărată reacţie în lanţ, determinată de clădi­rea acelei formidabile temelii de care e nevoie pentru zămislirea edi­ficiului socialist... P­e şantier, timpul şi dimensiu­nile au legi aparte. Cele mai neaşteptate contraste sînt adu­se la acelaşi numitor, datorită acestui magic cuvînt, care este şantierul. Numai aici poţi întîlni roabe încăr- SORIN HOLBAN (Continuare In pag. 2­ a). In clişeu : aspect de pe şantierul uzinei de sodă din Govora. Se asamblează mecanismele de extracţie de la cuptorul de var. In numărul de azi: A. Mun­: Realizat şi... nerealizat (pag. 2-a) CONTROLUL OBŞTESC IN AC­ŢIUNE. — N. Grunzu : Inopinat. (pag. 2-a) Oamenii muncii ne scriu. (pag. 2-a) D. Burcea : Sporirea producţiei de cărbune în dezbaterea consfătuirii de producţie. (pag. 3-a) EXPERIMENTAREA SISTEMULUI ÎMBUNĂTĂŢIT DE SALARIZARE LA C. F. R. — Dumitru Lucaci: Re­zultatele unei activităţi concrete. (pag. 3-a) A 30-a aniversare a Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare (pag. 3-a) Guvernul Kişi nu favorizează prie­tenia între Japonia şi China. (pag. 4-a) Jocurile sportive internaţionale prie­teneşti . Noi succese repurtate de spor­tivii noştri. (pag. 4-a) Demonstraţii convingătoare .CRAIOVA (coresp. „Munca“). — Spre a veni în ajutorul strungarilor — care de la 1 iunie a.c. lucrează după norme tehnice îmbunătăţite, in­troduse odată­ cu începerea­­ experi­mentării măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii — comitetul de întreprindere de la „Electroputere“ , organizat de curînd o demonstraţie practică pri­vind aşchierea rapidă a metalelor. Demonstraţia a fost condusă de tov. Emil Mirzan, responsabilul comisiei cu întrecerea socialistă. Apoi teh­nologii Dumitru Kiss şi Teodor Buga­­riu au vorbit strungarilor despre ca­racteristicile metodei, despre geome­tria cuţitelor respective. La strungăria grea, demonstraţia practică a fost făcută de Roland Ka­­zimirovici pe un strung „Steagul Ro­şu", iar la strungăria uşoară de Ni­­colaie Neagoie, ambii fruntaşi în pro­ducţie. Primul, uzinînd un ax pentru tramvai de 170 mm, diametru l-a ter­­­­minat în 50 de minute faţă de 180 de minute cîte erau necesare pentru pre­lucrarea lui după procedeele vechi de lucru. Strungarul Nicolaie Neagoie a reuşit să convingă şi el pe tovarăşii săi de muncă de superioritatea meto­dei Bîkov-Bortkevici. Lucrînd cu 1.200 ture pe minut, cu un avans de 0,8 mm. şi o adîncime de 5 mm., el a strunjit o piesă în lungime de 400 m.m. în 24 de secunde faţă de 60 cîte erau nece­sare folosind vechea metodă. Prin împărţirea celor 47 cuţite spe­ciale Bîkov-Bortkevici celor de la strungăria uşoară şi a 20 de cuţite celor de la strungăria grea, aplicarea metodelor avansate a trecut de la­ a­­plicarea izolată, la aplicarea în masă, ceea ce va spori simţitor productivi­tatea muncii în secţia mecanică a fa­bricii." Intr-un orăşel al textiliştilor CISNADIE (coresp. „Munca“). — In aceste zile, oraşul, textiliştilor freamătă de lupta ce se dă în cele 5 întreprinderi de aci pentru îndepli­nirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. întrecerea munci­torilor se caracterizează prin obiective axate concret pe înfăptuirea principa­lilor indici de plan : producţie spo­rită, calitate superioară şi preţ de cost redus. Rezultatele unei asemenea întreceri sînt cum nu se poate mai grăitoare. Cîteva exemple: la fabrica „Dacia“, de la începutul anului şi pînă mai zilele trecute, se realizaseră peste pre­vederile planului 12.254 m2 de covoare populare şi economii­le de materie primă şi auxiliare echivalente cu­ preţul de cost al altor 2379 m2 covoare. La fabrica „Victoria“, bilanţul întrecerii este şi el rodnic: un plus de producţie de 4.200 m2 stofe şi 2560 m2 covoare plu­şate , şi economii de materie primă în valoare de 268.000 lei. In cinstea măreţei aniversări, aci se lucrează la două noi modele de covoare pluşate şi la executarea a patru noi articole de stofe în 10 desene. Cu realizări deosebite se­ mîndresc şi muncitoarele filaturii de bumbac „11 iunie“, care luptînd pentru reducerea preţului de cost au realizat în prima jumătate a anului economii în valoare de peste 400.000 lei şi cele de la „Mătasea Roşie“ care au realizat în afara sarcinilor planificate peste 59.000 m2 de diferite ţesături şi eco­nomii echivalente cu suma de 152.000 lei. îşi respectă cuventul dat De la 1 1 ianuarie pînă la 25 iulie colectivul rafinăriei nr. 1 Ploeşti a pro­dus 11.608 tone benzină peste plan. Pe aceeaşi perioadă de­ timp preţul de cost a fost redus cu 4,14 la sută faţă de 2,5 la sută , cît era angaja­mentul, iar productivitatea muncii a crescut cu 5,61 la sută în loc de 3 la sută cit era angajamentul. Trebuie arătat de asemenea că angajamentul de a realiza 9.055.000 Iei beneficii peste plan a fost îndeplinit înainte de ter­men, realizîndu-se pînă în prezent o depăşire de 4.227.000 lei faţă de an­gajament. Maxim Budileanu corespondent voluntar FESTIVALUL DE LA MOSCOVA Solii tineretului român participă activ la manifestările Festivalului MOSCOVA (De la trimişii speciali Agerpres).­­ In cea de a 4-a zi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, tinerii de­legaţi români au asistat la numeroase manifestări. IN PARCUL „SOKOL­­NIKI“, DELEGAŢIA ROMINA A FOST OASPETELE DELEGATIEI SOVIETICE. INTILNIREA care a du­rat peste 3 ore, A FOST O PUTERNI­CA MANIFESTARE A PRIETENIEI CARE LEAGA TINERETUL ROMI­­NIEI POPULARE DE TINERETUL MARII UNIUNI SOVIETICE ELIBE­RATOARE. Un alt grup al delegaţiei române a fost oaspetele tinerilor co­reeni. In cursul după-amiezii dele­gaţia romînă a primit vizita unui grup de delegaţi din ţările arabe. Un deosebit interes îi stîrnesc întîlnirile pe profesii. In afară de întîlnirile care s-au deschis marţi şi au continuat miercuri, a început întîlnirea tinerilor feroviari. La în­tîlnirea tinerilor mineri, la care participă şi Victor Dugues, secre­tar general al Uniunii Internaţio­nale a Sindicatelor Minerilor, au fost discutate problemele condiţii­lor de muncă şi securităţii muncii. La întîlnirea tinerilor fermieri şi arendaşi a fost discutată, pe baza raportului lui Burhold (Danemar­ca) problema posibilităţilor tineri­lor de a se instala în noi ferme şi de a asigura rentabilitatea lor. Ti­nerii tipografi au discutat proble­mele progresului tehnic în poligra­fie. In cadrul seminariilor internaţionale studenţeşti, astăzi (N.R.—ieri) s-a deschis seminarul studenţilor chimişti. Miercuri, în programul delegaţiei române nu figura nici un spectacol de­oarece mulţi dintre artiştii români s-au prezentat în faţa juriilor concursurilor internaţionale. S-a întîmplat însă un lucru neprevăzut: delegaţii muncitori­lor din raionul Krasnaia Presnna — cartier cu vechi tradiţii revoluţionare — au solicitat delegaţiei române să prezinte un spectacol anunţînd că toate pregătirile sînt făcute, că mii de locuitori doresc să-i cunoască pe ar­tiştii romîni. Astfel, seara orchestra de instrumente populare condusă de Ionel Budişteanu şi ansamblul de dan­suri populare U.T.M. au prezentat lo­cuitorilor vechiului raion muncitoresc un program de muzică populară româ­­nească. (­ Artiştii romîni sunt profund c­­ei moţionaţi de primirea ce le-o re­zervă publicul moscovit. Marţi seara, după spectacolul din Piaţa­­ Comunei, cei 20.000 de spectatori­­ i-au aclamat îndelung şi au scan­­dat „Spasibo vam, rumînî“. Deşi nu se pot anticipa rezultatele concursurilor artistice, trebuie să ară­tăm aprecierea deosebit de favorabilă de care s-au bucurat numeroşi solişti, printre care baritonul Ladislau Konia, dansatorii Ion Cîmpeanu şi Iosif Be­­reţchi, care au prezentat dansuri la­(Continuare în pag. IV-a) Tineri din delegaţia R. P. R. pe străzile Moscovei SA INTENSIFICAM TREIERIŞUL­ IN REGIUNEA GALAŢI Ritmul treierişului şi arăturilor de vară este sub posibilităţi încă de la 25 iulie secerişul păroase­lor în regiunea Galaţi s-a terminat. Pe cîmpuri nu se mai văd acum decit clăi de grîu şi secară aşezate în orîn­­duială. La aici sînt stoguri şi se tre­ieră. Nu se munceşte însă în chipul cel mai organizat cu putinţă. Drept ur­mare rezultatele sunt departe de a fi mulţumitoare. Pînă la 25 ale lunii, în raioane ca Lieşti, Măcin, Tecuci, Călmăţui şi Bujoru se treierase supra­feţe cu totul reduse. Pe regiune (fără G.A.S.) procentul atingea abia 16,15 la sută. Şi în unele G.A.S. — deşi pe trust s-a treierat 44 la sută — ritmul la tre­­ieriş este sub posibilităţi. In G.A.S. Bereşti, Brateş, Moscu şi altele spre exemplu, viteza la treieriş nu e pe mă­sura mijloacelor aflate în dotare. Principala cauză a rămînerii în ur­mă rezidă în concepţia greşită după care întîi trebuie să se termine sece­rişul şi apoi să se care snopii aproape în totalitate pe aici şi numai după a­­ceea să se înceapă treierişul. Situaţii de acest gen au fost destule în raza de activitate a S.M.T. Bereşti, Bujoru, şi altele. Aci, ca şi în alte părţi, bato­zele au fost scoase mai de mult pe aici, ele n-au început lucrul decît în ultimele zile. De ce? Fiindcă conducerile S.M.T. şi în special agronomii de sector n-au muncit coordonat împreună cu sfatu­rile, populare , pentru mobilizarea din timp a colectiviştilor şi ţăranilor mun­citori la transportul snopilor pe arii, pentru organizarea cetelor şi începerea cu toate forţele a treierişului. Lucrîn­­du-se pe felii s-a creat un decalaj mare între seceriş şi treieriş. Procentul scăzut la treieriş îşi mai are explicaţia şi în faptul că la multe din batoze se produc dese defecţiuni, ceea ce face ca randamentul lor zil­nic să nu atingă nici 50 la sută. Asemenea situaţii — consecinţă a lucrărilor de mîntuială la reparaţii — se găsesc la S.M.T. Năneşti, la S.M.T. Floreşti, la S.M.T. Traian Sat şi al­tele. Aci atelierele mobile nu imterţin cu maximum de operativitate pentru a înlătura defecţiunile ivite. Nici în ce priveşte arăturile de vară nu este o situaţie mai bună în regiu­nea Galaţi. Dezmiriştitul nu s-a făcut la vreme. Firesc ar fi fost — mai ales că a mai şi plouat — să se compen­seze această lipsă prin sporirea volu­mului la arăturile de vară. Procentul realizat însă în G.A.S. atingea la 25 iulie abia sub 5 la sută iar pe regiune (fără G.A.S.) numai 1,86 la sută. Cărui fapt se datorește această se­rioasă rămînere în urmă ? înainte de toate subaprecierii acestei lucrări. Bu­năoară, la G.A.S. Costache Negri (di­rector Moraru Ilie şi inginer şef Ber­­nanschi Constantin) s-a manifestat pu­ţin interes pentru strîngerea rapidă a spicelor de pe mirişti, pentru a se pu­tea intra cu tractoarele. Nefolosind măsurile cuvenite, tractoarele sunt foarte puţin folosite. Tot astfel în unele S.M.T., datorită proastei organi­zări a muncii şi defecţiunilor care se ivesc, numeroase tractoare din S.M.T. Ruşeţu, Mărtineşti, Tuluceşti, Fumu­­rei şi altele nu sunt folosite la arat. In prezent sarcina primordială a ce­lor de pe ogoare este aceea de a nu-şi precupeţi eforturile atunci cînd este vorba de asigurarea pîinii poporului. Comuniştii, membrii de sindicat, utemi­­ştii nu trebuie să aibă linişte atîta timp cît ştiu că recolta este încă pe cîmp. Datoria lor, a trustului G.A.S. şi Serviciului S.M.T., a conducerilor S.M.T. și G.A.S. este să facă tot ce este posibil pentru a impulsiona treie­,­risul .Toate batozele să lucreze cu în­treaga lor capacitate, iar combinele să treiere zi de zi din claie în claie. Toate tractoarele disponibile să tragă brazdă nouă pentru viitoarea recoltă. V. STANCU Brigăzi fruntaşe Cele 12 brigăzi de tractoare ale S.M.T. Făcăeni din raionul Feteşti au pornit în campania de vară, hotă­­rîte să îndeplinească cu cinste sarci­nile de plan la secerat, treierat şi dezmiriştit pe tarlalele gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor a­­­gricole. Şi au reuşit să facă acest lu­cru. Toate au terminat seceratul la timp, iar unele din ele şi-au depăşit cu mult planul pe care-l aveau. Brigada nr. I, condusă de Nicolaa Alexe, a realizat pînă în prezent 65%, din sarcinile de plan pe întreaga cam­panie de vară. Dintre tractorişti, C., Spînu a muncit cel mai bine, îndepli­­nindu-şi planul în proporţie de 200%". El a fost urmat de Gheorghe Ştefan, care a secerat 118 ha. faţă de 86 ha. cu cit fusese planificat, Tănase Lá­zár 108 ha. în loc de 86 ha., Gheor­ghe Olteanu 103 ha. în loc de 86 ha. , In prezent brigăzile dau zor să ter­mine treierişul şi dezmiriştitul. Constantin Frîncu corespondent voluntar Au terminat treierişul creierişui s-a intensificat in ultimele zile şi în regiunea Piteşti. Folosind timpul prielnic şi toată capacitatea de lucru a batozelor, multe gospodării a­­gricole colective, printre care cele din comunele Cucuieţi, Zlătărei, raionul Drăgăşani,­­ Văleni-Podgoria, raio­nul Topoloveni, şi altele au terminat treierişul. Pînă acum colectiviştii din comuna Stoicăneşti, raionul Drăgăşani, au treierat recolta de pe 65 ha şi au obţinut 162.000 kg grîu. O producţie de peste 2.000 kg grîu la hectar au obţi­nut şi colectiviştii din Tufeni, raionul Potcoava,­ Mogoşaniţ, raionul Găeşti, Zlătărei, raionul Drăgăşani etc. Odată cu lucrările agricole de vară în comuna Pechea a intrat în pro­ducţie o nouă staţiune de maşini şi tractoare din regiunea Galaţi. In prezent zecile de tractoare ale staţiunii ca şi celelalte maşini agri­cole ajută pe membrii gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole din împrejurimi, să stringă rodul bogat din acest an. In clişeu, un nou lot de tractoare gata să pornească pe ogoare.

Next