Munca, septembrie 1957 (Anul 13, nr. 3062-3086)

1957-09-01 / nr. 3062

De pe întreg cuprinsul patriei Fruntaşi pe ramură BACAU 31 (Agerpres).­­ La Bicaz a avut loc sîmbătă după-amiază fe­stivitatea decernării steagului de în­treprindere fruntaşă în ramura con­strucţii şi materialelor de construcţii, fabricii de ciment „Congresul al XIX- lea“ pentru realizăr­ile obţinute în pri­mul semestru al anului acesta. Cu toate că planul pe primul seme­stru a fost mărit cu 50 la sută, faţă de anul trecut, colectivul fabricii de 40 ciment a realizat în plus 36.547 tone de ciment şi 30.352 tone de klinker din care 23.974 tone klinker pentru ci­ment special. Productivitatea muncii, ca urmare a folosirii în întregime a capacităţii utilajelor şi instalaţiilor, a crescut cu peste 23 la sută faţă de plan. Prin reducerea consumului teh­nologic la păcură cu 7,1 kg. pe tona de klinker şi cu 16,2 kilovolţi ore pe tonă de ciment, producţia realizată în primul semestru a costat cu 5.556.000 lei mai puţin fata de plan. Numai e­­conomia de păcură realizată în acea­stă perioadă totalizează 1925 tone. Burse pentru studenţi din fonduri locale PITEŞTI. — Comitetul executiv al Sfatului popular regional Piteşti a ho­­tărît să aloce din fondurile locale unui număr de 95 studenţi, fii de muncitori şi colectivişti, burse pentru anul şco­lar 1957—1958 Vor beneficia de acest sprijin studenţi de la medicină, agro­nomie și politehnică. Emisiunile de televiziune S2 pot recepţiona şi în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN 31 (Agerpres) — In urma probelor făcute de specia­lişti s-a constatat că in regiunea Sta­lin poate pătrunde televiziunea. Pri­mele emisiuni de televiziune au putut fi vizionate de ţărani muncitori din Feldioara, Bod, Stupini, Ghimbav, Sîn­­petru, Hălciu, Măeruş, Prejmer şi din alte localităţi Pentru o mai bună re­­cepţionare a emisiunilor de televiziune s-a construit o antenă care va fi înăl­ţată la 30 metri. Alte încercări care s-au făcut au dus la constatarea că e­­misiunile de televiziune pot fi prinse și în unele cartiere ale Orașului Stalin. Grijă faţă de mamele cu mulţi copii De curînd, Sfatul popular al regiu­nii Suceava, prin Oficiul de prevederi sociale, a acordat ajutoare unice de stat unui număr de 26 mame cu mulţi copii Aceste ajutoare însumează 27.000 lei Printre cele care s-au bucurat de ele se află Zamfira T. Scutelnicu din corn. Tudora, raionul Botoşani, care a primit 1000 lei pentru naşterea celui de-al 12-lea copil, dintre care 8 sunt în viaţă. Tot cîte 1000 de lei au primit şi Anica B Alexoaie din corn. Corni, raionul Botoşani, mamă a 8 copii, Ve­ronica A Popescu din corn. Gemenea, raionul Cîmpulung, mamă a 9 copii, iar Ioana I. Condaca din com. Cîn­­dreni, raionul Vatra Dornei, mamă a 11 copii, a primit 2000 lei. Din anul 1950 pînă în prezent s-au acordat celor 1.006 mame din regiune, care au cel puţin 8 copii în viaţă, a­­jutoare în valoare de 1 032.000 lei, iar din 1953 pînă acum 5465 de mame din regiune au fost distinse cu ordine și medalii. Berthold Spender corespondent voluntar Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ________ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. In înt?mpinarea celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor .Luna presei sindicale“ la Oraşul Stalin In cinstea celui de al IVdea Con­gres Mondial al Sindicatelor, Biroul C.S.L.-Stalin, a luat o iniţiativă dem­nă de apreciat. El a declarat luna septembrie „Lună de răspindire şi popularizare a presei sindicaleSe înţelege că pentru aceasta s-a în­tocmit şi un plan de acţiune cu o­­biective precise. Rezolvarea în majoritate a acestor obiecte, cad — după cum e şi firesc — în sar­cina comisiei de presă a Consiliu­­lui. Aşa de pildă, membrii acestei co­misii acordă în aceste zile un spri­jin concret comitetelor sindicale din întreprinderile şi instituţiile din lo­calitate în organizarea „Colţului ce­lui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor“­ loc unde în curînd se vor afişa, ordinea de zi a Congre­sului, Apelul FSM şi alte materia­le de popularizare. Se îngrijesc de asemenea, ca în colaborare cu co­misiile muncii culturale de masă, să confecţioneze panouri cu fotogra­fii, articole decupate din ziare şi reviste, toate în măsură să ilustreze viaţa şi lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru pîine şi li­bertate, precum şi viaţa nouă, me­reu înfloritoare a oamenilor muncii din ţările ce construiesc astăzi cu succes socialismul. Ei vor organiza de asemenea, scurte conferinţe şi discuţii la cluburi şi colţuri roşii, asupra importanţei Congresului pen­tru întărirea unităţii internaţionale de luptă a clasei muncitoare. Ca acţiuni importante ce se între­prind în localitate în această lună, se mai pot menţiona : consfătuiri pe întreprinderi cu cititorii, cores­pondenţii voluntari şi difuzorii pre­sei sindicale, constituirea de grupe de citit în colectiv, recrutarea de noi corespondenţi şi difuzări volun­tari, etc. Cu 11.500.000 lei au redus reşiţenii preţul de cost al oţelului Oţel­arii reşiţeni obţin victorii mereu mai mari pe linia sporirii produc­ţiei, îmbunătăţirii cali­tăţii şi ieftinirii oţelului. De la începutul anului şi pînă acum, ei au dat patriei, peste sarcinile de plan, 20 140 tone o­­ţel de bună calitate şi la un preţ de cost redus în primele 7 luni ale acestui an, de exemplu, datorită reducerii pro­centului de rebuturi, micşorării consumului specific de lingoliere, combustibil, materii pri­me etc, preţul de cost al oţelului a fost redus cu peste 11.500.000 lei. Realizarea acestor im­portante economii se datoreşte şi faptului că oţelarii reşiţeni au pus un mare accent pe sporirea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea indicilor de utilizare a cuptoarelor Dovadă este faptul că productivitatea muncii a sporit cu 8,5 la sută faţă de plan, iar indicii de utilizare cu 8,1 la sută In luna au­gust, cele mai bune rea­lizări au fost obţinute de echipa condusă de oţe­larul Ioan Căputan. To­pitorii din echipa sa şi-au depăşit sarcina de plan cu 18 la sută. Nu s-au lăsat mai prejos nici echipele conduse de prim­­onitorii Iosif Pop, Gh. Barbu şi Petru Cornea. Acum, oţelarii, alături de întregul colectiv al combinatului Metalurgic Reşiţa se întrec în muncă pentru a cinsti prin noi victorii cea de a 40 a aniversare a Marii Revoluţii Socialis­­te din Octombrie. ANUL XIII,­nr. 306. DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1957 4 pagini 20 bani Prin folosirea gazelor de sondă în schelele petrolifere din Moldova, Oltenia, Piteşti Şi Ploeşti se scoate din adîncuri odată cu ţiţeiul o altă mare bogăţie—gazele petrolifere. Fiind bo­gate în hidrocarburi şi avînd o mare putere calorică, aceste gaze îşi găsesc o largă întrebuinţare atit in industria chimică, ca materie primă, cit şi în consumul industrial şi casnic. Petro­liştii din întreaga ţară au acordat a­­nul acesta o mai mare atenţie captă­rii şi valorificării maxbmre a gazelor de sondă. In perioada 1 ianuarie — 1 august au fost captate în plus, faţă de prevederile planului, 247.496.000 m.c. de gaze de sondă. Termocentralele din Comăneşti şi Borzeşti şi rafinăria nr­ 8 din Moldo­va sunt alimentate cu acest combustibil ieftin. In schelele de extracţie gazele sunt injectate în strat pentru a ajuta cu presiunea lor la scoaterea ţiţeiului. Inaugurarea căminului cultural „Ute Pintilie“ din Iaşi Zilele acestea s-a inaugurat la Iaşi căminul cultural „Ilie Pintilie“ din cartierul care poartă numele vrednicu­lui luptător ceferist. Căminul are o sa­lă de festivităţi cu scenă, bibliotecă, etc. Troleibus la Cluj In vederea îmbunătăţirii transpor­tului în comun, în oraşul Cluj se vor amenaja trasee de troleibus Primele trasee pe distanţa Piaţa Jdanov-Mă­­năştur şi Gara C­F­R -Someşeni, care vor fi terminate în cur­sul anului vii­tor, vor lega 11 km de linii în două sensuri. Pe aceste trasee vor circula troleibuze de fabricaţie romînească. Ulterior vor fi construite încă 7 tra­see în lungime de circa 25 km care vor lega diferite cartiere ale oraşului: Dîmbul rotund, Iris, Donath, Piaţa etc. Lucrările de construcţie a primei staţii de redresare a curentului elec­tric necesar tracțiunii troleibuselor vor fi începute cu fonduri locale în cursul acestui an. Acordul global—formă stimulativă în activitatea forestierilor CÎMPULUNG (coresp. „Munca“).— Dintr-o discuţie avută cu tovarăşul Ion Rizoiu, preşedintele comitetului de întreprindere de la I.F.E.T. Stîl­­peni-Piteşti, despre problema experi­mentării sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii, am desprins un fapt interesant, şi anume, că din luna august s-a organizat aici o brigadă complexă cu plata în acord global. Desigur, brigăzi complexe au existat în exploatările forestiere şi înainte. Totuşi, forma aceasta de or­ganizare cuprinde elemente noi, care o diferenţiază de celelalte. După cum se ştie, brigada com­plexă era compusă din mai multe bri­găzi simple care efectuau operaţii specifice: de doborît, corhănit, apro­piat şi încărcat. Aceste brigăzi sim­ple lucrau fiecare pe seama ei şi nu erau legate printr-un sistem stimula­tiv, fapt care făcea ca între faze să se nască timpi neproductivi şi ope­raţii fictive Ce aduce nou brigada complexă cu plata în acord global? Caracteristic este faptul că se creează un spirit de colectiv, deoarece plata muncii nu se mai face pe brigăzi simple şi faze de lucru, ci pentru materialul lemnos în­cărcat în vagoanele C.F.F de întrea­ga brigadă complexă. Aceasta deter­mină ca producţia de material lem­nos expediat către depozit să crea­scă de la 50 la 100 m.c. zilnic. De asemenea, noua formă de organizare a muncii mai prezintă şi alte avan­taje , se elimină total operaţiile fic­tive, planul este realizat ritmic, iar prin curăţirea parchetului se creează condiţii optime pentru regenerarea suprafeţelor exploatate. In afara sala­riului, membrii acestei brigăzi pri­mesc la terminarea exploatării par­chetului o Indemnizaţie specială de 10 la sută din salariul tarifar, ceea ce-i cointeresează să termine mai de­vreme exploatarea. Brigada care s-a constituit în par­chetul 81 Năpîrteanu, este condusă de Ion Moiceanu şi­­ printre primele de acest fel din ţară. Pentru o bună desfăşurare a procesului de producţie, ea a fost dotată cu noi mecanisme şi vagonete pentru transport, astfel încît majoritatea lucrărilor se fac mecani­zat. In prezent, se studiază organi­zarea altor brigăzi de acest fel. TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului HO ŞI MIX Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedinte al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a XII-a aniversări a proclamării independenţei R. D. Vietnam, sărbătoarea naţională a poporului vietnamez, vă rugăm să primiţi din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Guvernului Republicii­­ Populare Române, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a întregului popor romin, un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Oamenii muncii din Republica Populară Romină se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul vietnamez in intensa sa activitate pentru refacerea şi dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii naţionale şi sprijină lupta sa nobilă pentru unificarea paşnică şi pe baze democratice a Vietnamului, in conformitate cu aspiraţiile întregului popor vietnamez. Relaţiile frăţeşti dintre poporul român şi poporul vietnamez se string şi se dezvoltă continuu. Vizita recentă a tovarăşului Ho Si Min in ţara noastră a fost întimpinată cu multă bucurie căldură şi dragoste prietenească de către poporul român; ea reprezintă o dovadă a prieteniei care uneşte tot mai mult popoarele noastre şi a interesului reciproc pe care partidele şi guvernele noastre îl poartă pentru strîngerea necontenită a colaborării fră­ţeşti dintre ţările noastre socialiste. Urăm poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese in măreaţa operă de construire a socialismului in patria dv. şi de înfăptuire a unităţii naţionale a Vietnamului, spre binele şi progresul po­porului vietnamez, spre Întărirea păcii în lumea întreagă. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine GH. GHEORGHIUDEJ Prim Secretar al Comitetului Central ] al Partidului Muncitoresc Român Abundenţă de legume şi fructe în pieţe Pe pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti din ţară, unităţile co­merţului socialist desfac zilnic canti­tăţi tot mai mari de legume şi fructe. De la începutul anului magazinele de desfacere din întreaga ţară au vîn­­dut populaţiei cu peste 50.000 tone mai multe legume şi fructe decît în perioada corespunzătoare a anului trecut. S a asigurat o mai bună aprovizio­nare îndeosebi cu produse legumicole principale, ca : roşii, ceapă, cartofi şi altele. Datorită îmbunătăţirii trans­portului de la producător la unităţi, asigurării unor ambalaje mai co­respunzătoare şi grijei din partea lu­crătorilor din comerţ pentru păstrarea produselor s-a asigurat o calitate su­perioară a legumelor şi fructelor des­făcute populaţiei. In majoritatea re­giunilor, în oraşe, centre muncitoreşti şi staţiuni balneo­climaterice au fost organizate numeroase unităţi de des­facere model precum şi un însemnat număr de piaţete. Ca urmare a faptu­lui că majoritatea produselor au fost proaspete şi curate, unităţile de stat pentru desfacere­a legumelor şi fruc­telor au atras din zi în zi tot mai mulţi cumpărători şi au influenţat în mare măsură reducerea preţurilor la numeroase produse desfăcute pe piaţa neorganizată. In prezent unităţile comerciale de stat se străduiesc să asigure o bună aprovizionare pe timpul iernii. La fabrica de zahăr Chirila In acest an fabrica va prelucra 8000 vagoane sfeclă, adică cu 1500 vagoane sfeclă mai mult ca anul trecut. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii de zahăr Chirila s au anga­jat să dea peste plan anul acesta 20 vagoane de zahăr. ____ In clişeu , vedere generală a secției de saturatoare. Fabrica de zahăr Chitită a produs zilele acestea primele cantități de zahăr din noua recoltă. De ziua cuceritorilor văzduhului έntregul popor sărbătoreşte as­tăzi Ziua Aviaţiei R.P.R., ziua acelora care prin munca şi priceperea lor duc mai departe glo­rioasele noastre tradiţii aviatice. După cum se ştie, patria noastră este strîns legată de începuturile a­­viaţiei, ocupînd un loc de cinste în istoria mult încercatei bătălii pen­tru cucerirea văzduhului. Ea a dăruit omenirii genii creatoare ale căror o­­pere au contribuit direct la rezol­varea zborului cu aparate mai grele decît aerul, făcînd cunoscut peste ho­tare spiritul inventiv și creator al talentatului nostru popor, încă în anul 1906, cînd teoriile ae­rodinamicii erau nefondate ştiinţific, iar căile zborului mecanic necunos­cute, fiul poporului nostru, Traian Vuia, a reuşit să se ridice în aer cu o maşină construită de el după pla­nuri proprii. Oficiosul aeroclubului francez din acel an, revista „L’Ae­­rophil“, a înregistrat acest răsunător eveniment la 18 martie subliniind că românul Traian Vuia a efectuat, pri­mul în lume, un zbor cu mijloace mecanice de bord proprii — pe cîm­­pul din Montesson de lingă Paris. Prin zborul său de acum cinci de­cenii și mai bine, Vuia a împlinit năzuinţa omenirii de veacuri : cu­cerirea căilor văzduhului. Iar prin adoptarea roţilor pneumatice la tre­nul de aterisaj, el a creat posibilita­tea decolării şi aterizării fără peri­cole, adică a dezlipirii de pămînt şi întoarcerii înapoi la sol, rezolvînd pentru totdeauna zbuciumata pro­blemă a zborului mecanic. Cîtva timp după efectuarea zboru­lui mecanic de către Vuia purtînd cu înflăcărare torţa acestuia pe me­leagurile ţării noastre, Aurel Vlaicu construieşte primul avion în Romî­­nia. Invingînd greutăţi şi piedici de tot felul, el reuşeşte să ridice mai sus gloriosul stindard al aripilor pa­triei noastre. înzestrat cu înalte ca­lităţi de tehnician constructor şi zbu­rător, Vlaicu aduce îmbunătăţiri a­­paratelor concepute şi realizate de el, ciştigînd întrecerile purtate cu a­­viatorii Molia şi Bibescu, ce pilotau avioane de construcţie străină. Mai tîrziu, la concursul aviatic interna­ţional de la Aspern (Austria 1912) feciorul de ţărani din Bintinţi cuce­reşte cele mai multe probe, deve­nind cunoscut peste hotare. Curajul, măiestria, îndrăzneala, şi spiritul inventiv al acestor pionieri ai aviaţiei romîneşti, au rămas vii în amintirea poporului şi a zburăto­rilor săi. In anii grei ai primului război mondial, cînd hoardele imperialismului german ne sfîşi­­aseră ţara, aviatori ca M. Zorileanu, I. Muntenescu şi alţii, au înscris noi pagini de eroism în cartea tradiţiilor aviatice romîneşti. Trecutul aviaţiei noastre s-a îm­bogăţit mult la faptele aviatorilor din perioada luptelor împotriva fascis­mului. Din septembrie 1944, unită­ţile aviaţiei romîneşti au participat, alături de aviatorii sovietici, la spri­jinirea luptelor terestre pentru eli­berarea Ungariei şi Cehoslovaciei de sub jugul fascist. In focul acestor lupte s-a călit frăţia de arme ro­­mîno sovietică, întărită cu jertfele aviatorilor Şeb­an Frantz, Bouru A­­lexandru şi ale altor aviatori care au căzut eroic la datorie. Strîns legată de nevoile economiei şi interesele apărării patriei, aviaţia noastră a cunoscut o puternică dez­voltare în anii regimului democrat­­popular. Partidul şi guvernul a luat măsura înzestrării aviaţiei cu tehnica modernă, dezvoltînd-o din an în an şi echipînd-o cu aparatură de prim rang. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, sarcinile Congresului al IIea al P.M.R. privitoare la dezvol­tarea aviaţiei, au început să fie tra­duse în viaţă încă din anul trecut. Continuînd aplicarea liniei trasate de Congres, aviaţia de transportat utili­tară şi sportivă a mers şi anul aces­ta pe drumul dezvoltării continue a liniilor aeriene, staţiile aviatice uti­litare şi măririi parcului de avioane. Astfel, în cursul anului 1957 au fost deschise şi prelungite noi linii ae­riene interne şi internaţionale, s-au pus în exploatare avioanele I. L. 14 şi s-au amenajat pentru curse spe­ciale avioane I. L. 12. Au fost su­plimentate curse aeriene spre staţi­­uni balneo­climaterice şi s-au deschis Lt. col. AL. MOLICO (Continuare in pag. 3­ a1 Gata pentru zbor Foto: T. MACARSCHI ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române Nr. 2? 1 septembrie 1957 Bucureşti LUCRATORI TOVARĂŞI AVIATORI, MECANICI ŞI MOTORIŞTI, DIN ATELIERELE­ DE AVIAŢIE, TOVARĂŞI SOLDAŢI ŞI MATROZI, SERGENŢI ŞI CARTNICI, TOVARĂŞI OFIŢERI, GENERALI ŞI AMIRALI, Poporul nostru şi Forţele sale Armate sărbătoresc astăzi Ziua Aviaţiei Republicii Populare Române. Vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei Aviaţiei Republicii Populare Române. Urez întregului personal al marilor unităţi şi unităţilor de aviaţie noi succese în perfecţionarea pregătirii de luptă şi politice, în însuşirea, între­­ţinerea şi întrebuinţarea tehnicii de aviaţie moderne din înzestrare, în întă­rirea continuă a disciplinei militare, pentru ridicarea capacităţii de apărare a patriei noastre. In cinstea sărbătoririi Zilei Aviaţiei Republicii Populare Romine, ORDON: Astăzi, 1 septembrie 1957, în Capitala patriei noastre se vor trage 21 salve de salut. Bucureşti­­. Trăiască aviaţia Republicii Populare Romine! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne! Trăiască scumpa noastră Patrie — Republica Populară Rominul Ministrul Forţelor Armate, g­eneral-colonel LEONTIN SĂLAJ­AN DOMANUL RENAŞTE Ca să ajung mai repede la Doman am apucat-o peste Budinic, am trecut prin Driglovăţ, şi de acolo, din creas­ta dealului nu mai aveam mult pînă la mină. Cu cit urcam mai sus, pe cărăruia îngustă, cu atit drumul prin pădure mi se părea mai frumos. Jos, era oraşul-uzină, învăluit ca de obi­cei într-o perdea subţire de turn al­buriu. In sfîrşit, iată că se zăreşte şi vechea aşezare minieră din Banat, romanul. De jos, din sat, răzbateau acordurile armonioase ale unor me­lodii. De unde veneau ? De la apa­ratele de radio şi de la difuzoarele instalate în casele minerilor. Cu inginerul-șef Iosif Sattinger, pe care-1 cunoșteam, am stat mult de vorbă. — Să-ți arăt ceva interesant — îmi spuse el, scoţînd dintr-un sertar două schițe îngălbenite de vreme, găsite în arhivă. Sînt două documente de­mascatoare la adresa foștilor patroni ai minei și a regimurilor trecute Una din schiţe dă indicaţii asupra unei explozii urmată de erupţii care a a­­vut loc în mină la 18 decembrie 1896, cînd şi au găsit moartea 76 de mi­neri. Sînt însemnate cu roşu locurile din galerii unde s-au prăpădit aceşti oameni nevinovaţi. Citesc numele lor : Herbert Steiner, Toth Iosif, Tambor Iosif... şi aşa pînă la 76. Cea de-a doua schiţă nu mai indica morţii nominal, ci numai numeric: 24 ianuarie 1898 — 10 morţi, 16 decembrie 1908 — 13 morţi 13 ianuarie 1909 — 10 morţi în anul 1912 — alţi 22 morţi. Cazurile izolate nici n au mai fost trecute. Ce de ne­norociri, cite vaiete au fost, cîte fe­mei văduve şi copii orfani au rămas! — Aşa a fost atunci — continuă cu glas scăzut inginerul Iosif Sattinger, privind ca şi mine cele două schiţe. Apoi, trezit parcă dintr-un vis, spuse: — Ştiţi, în urma măsurilor luate şi grijii faţă de mineri, în ultimii ani n am mai avut nici o erupţie în mi­nă, şi nici un accident din cauza e­­rupţiilor. Am stat de vorbă cu mulţi dintre mineri, despre acele vremuri şi des­pre zilele noastre. Cîte nu pot poves­ti despre toate acestea bătrînii Fried­rich, Vasile Carla şi alţi pensionari ca ei ! — Se întîmpla — spun oamenii — să lucrăm luni întregi în abataje u­­mede, unde ploua din tavan cu gă­leata. Cînd ne duceam la director să ne jeluim, ne lua în bătaie de joc, stropşindu-se la noi: „Plouă? Binel Dacă plouă faceţi-vă streşini ca la casă". Cînd se prăbuşeau abatajele, minerul era de vină; cînd se acci­dentau minerii, tot ei erau de vină, că n au ştiut să se păzească. Nu mai vorbim de­ aerisire, că ne sufocam înăuntru nu alta. Acum, cînd te-ai zgâriat numai puţin la un deget, te şi trimite la dispensar să te trateze. In abataje dai din loc în loc de po­sturi sanitare. La tot pasul vezi în Doman case de curînd terminate, sau altele care se clădesc acum. Numai anul acesta, pe loturile date în mod gratuit de sfatul popular, se ridică 14 locuințe individuale, fie cu împrumuturi de la stat, fie cu mijloace proprii. De altfel, în apropiere de dispensar şi de ma­gazinul alimentar a apărut o stradă cu locuinţe noi, care încă n-a primit nici o denumire. Una din case e a maistrului Nicolae Cocirla, alta a lui Emilian Florian, Ianculescu, Io­sif Cocirla. Şi lista ar putea continua. Cîştigă bine minerii. Nu numai Flo­rian Ticus a luat luna trecută 2000 de tei, ci şi alţii... Romanul se mîn­­dreşte cu minerii Ion Crişan, Ştefan Mihl­er, Grigore Virzol, Viliam Ba­­biac, Fialta şi alţii. Şi ce bine şi-a pe­trecut concediul de odihnă anul aces­ta Ştefan Foray la mare, la Vasile Roaită, Mihai Lausch la Eforie etc. Cit priveşte aprovizionarea, ce să mai vorbim. Magazine alimentare, textile, bufete. In curînd va fi gata clădirea noii şcoli. Am vizitat şi clubul. Staţie de ra­­dio-amplificare, cinematograf, biblio­tecă cu 9.000 de volume, mese de şah, ping-pong şi cite altele găsesc minerii aici pentru a şi petrece timpul liber. In prima sală am dat peste un grup de copii guralivi. Erau ai mine­rilor. Se „antrenau“ la tenis de masă. — Cum te cheamă? — Petre Lorintza, — a răspuns u­­­nul. — Dar pe tine? — Traian Frantz. — Şi ce vreţi să vă faceţi cînd veţi fi mari ? — Fii inginer — zise unuL — Eu miner ca și tata. In camera de șah sudorul Emilian Florian îl făcuse tocmai atunci „mat“ pe partenerul său Petre Enescu, iar Ion Godina III și Traian Poenar au făcut „remiză“. — Așa-i la noi toată ziua, pînă sea­ra tîrziu — îmi spuse Ion Frantz, res­ponsabilul clubului. Apoi mi-a vorbit despre cei mai harnici cititori ai bibliotecii, cum sunt Babiak Viliam, Ion Hristodores­­cu, Martin Hîrţu, despre programele staţiei de radio-amplificare, şi despre multe altele... Se înserase. Deodată, vocea craini­cului staţiei de radio-amplificare ră­sună : — Atenţiune ! Astăseară la orele 21, spectacol de estradă la club dat de tineretul reşiţean şi solistul Alexan­dru Grozuţă din Bucureşti. Peste puţină vreme au început să apară minerii cu familiile lor. Am in­trat şi eu cu ei. Şi în timp ce noi urmăream programul artistic, acolo în adîncuri, alţii trimiteau la suprafaţă zeci de tone de cărbune. M. Stoian

Next