Munca, septembrie 1957 (Anul 13, nr. 3062-3086)
1957-09-01 / nr. 3062
De pe întreg cuprinsul patriei Fruntaşi pe ramură BACAU 31 (Agerpres). La Bicaz a avut loc sîmbătă după-amiază festivitatea decernării steagului de întreprindere fruntaşă în ramura construcţii şi materialelor de construcţii, fabricii de ciment „Congresul al XIX- lea“ pentru realizările obţinute în primul semestru al anului acesta. Cu toate că planul pe primul semestru a fost mărit cu 50 la sută, faţă de anul trecut, colectivul fabricii de 40 ciment a realizat în plus 36.547 tone de ciment şi 30.352 tone de klinker din care 23.974 tone klinker pentru ciment special. Productivitatea muncii, ca urmare a folosirii în întregime a capacităţii utilajelor şi instalaţiilor, a crescut cu peste 23 la sută faţă de plan. Prin reducerea consumului tehnologic la păcură cu 7,1 kg. pe tona de klinker şi cu 16,2 kilovolţi ore pe tonă de ciment, producţia realizată în primul semestru a costat cu 5.556.000 lei mai puţin fata de plan. Numai economia de păcură realizată în această perioadă totalizează 1925 tone. Burse pentru studenţi din fonduri locale PITEŞTI. — Comitetul executiv al Sfatului popular regional Piteşti a hotărît să aloce din fondurile locale unui număr de 95 studenţi, fii de muncitori şi colectivişti, burse pentru anul şcolar 1957—1958 Vor beneficia de acest sprijin studenţi de la medicină, agronomie și politehnică. Emisiunile de televiziune S2 pot recepţiona şi în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN 31 (Agerpres) — In urma probelor făcute de specialişti s-a constatat că in regiunea Stalin poate pătrunde televiziunea. Primele emisiuni de televiziune au putut fi vizionate de ţărani muncitori din Feldioara, Bod, Stupini, Ghimbav, Sînpetru, Hălciu, Măeruş, Prejmer şi din alte localităţi Pentru o mai bună recepţionare a emisiunilor de televiziune s-a construit o antenă care va fi înălţată la 30 metri. Alte încercări care s-au făcut au dus la constatarea că emisiunile de televiziune pot fi prinse și în unele cartiere ale Orașului Stalin. Grijă faţă de mamele cu mulţi copii De curînd, Sfatul popular al regiunii Suceava, prin Oficiul de prevederi sociale, a acordat ajutoare unice de stat unui număr de 26 mame cu mulţi copii Aceste ajutoare însumează 27.000 lei Printre cele care s-au bucurat de ele se află Zamfira T. Scutelnicu din corn. Tudora, raionul Botoşani, care a primit 1000 lei pentru naşterea celui de-al 12-lea copil, dintre care 8 sunt în viaţă. Tot cîte 1000 de lei au primit şi Anica B Alexoaie din corn. Corni, raionul Botoşani, mamă a 8 copii, Veronica A Popescu din corn. Gemenea, raionul Cîmpulung, mamă a 9 copii, iar Ioana I. Condaca din com. Cîndreni, raionul Vatra Dornei, mamă a 11 copii, a primit 2000 lei. Din anul 1950 pînă în prezent s-au acordat celor 1.006 mame din regiune, care au cel puţin 8 copii în viaţă, ajutoare în valoare de 1 032.000 lei, iar din 1953 pînă acum 5465 de mame din regiune au fost distinse cu ordine și medalii. Berthold Spender corespondent voluntar Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ________ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. In înt?mpinarea celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor .Luna presei sindicale“ la Oraşul Stalin In cinstea celui de al IVdea Congres Mondial al Sindicatelor, Biroul C.S.L.-Stalin, a luat o iniţiativă demnă de apreciat. El a declarat luna septembrie „Lună de răspindire şi popularizare a presei sindicaleSe înţelege că pentru aceasta s-a întocmit şi un plan de acţiune cu obiective precise. Rezolvarea în majoritate a acestor obiecte, cad — după cum e şi firesc — în sarcina comisiei de presă a Consiliului. Aşa de pildă, membrii acestei comisii acordă în aceste zile un sprijin concret comitetelor sindicale din întreprinderile şi instituţiile din localitate în organizarea „Colţului celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor“ loc unde în curînd se vor afişa, ordinea de zi a Congresului, Apelul FSM şi alte materiale de popularizare. Se îngrijesc de asemenea, ca în colaborare cu comisiile muncii culturale de masă, să confecţioneze panouri cu fotografii, articole decupate din ziare şi reviste, toate în măsură să ilustreze viaţa şi lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru pîine şi libertate, precum şi viaţa nouă, mereu înfloritoare a oamenilor muncii din ţările ce construiesc astăzi cu succes socialismul. Ei vor organiza de asemenea, scurte conferinţe şi discuţii la cluburi şi colţuri roşii, asupra importanţei Congresului pentru întărirea unităţii internaţionale de luptă a clasei muncitoare. Ca acţiuni importante ce se întreprind în localitate în această lună, se mai pot menţiona : consfătuiri pe întreprinderi cu cititorii, corespondenţii voluntari şi difuzorii presei sindicale, constituirea de grupe de citit în colectiv, recrutarea de noi corespondenţi şi difuzări voluntari, etc. Cu 11.500.000 lei au redus reşiţenii preţul de cost al oţelului Oţelarii reşiţeni obţin victorii mereu mai mari pe linia sporirii producţiei, îmbunătăţirii calităţii şi ieftinirii oţelului. De la începutul anului şi pînă acum, ei au dat patriei, peste sarcinile de plan, 20 140 tone oţel de bună calitate şi la un preţ de cost redus în primele 7 luni ale acestui an, de exemplu, datorită reducerii procentului de rebuturi, micşorării consumului specific de lingoliere, combustibil, materii prime etc, preţul de cost al oţelului a fost redus cu peste 11.500.000 lei. Realizarea acestor importante economii se datoreşte şi faptului că oţelarii reşiţeni au pus un mare accent pe sporirea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea indicilor de utilizare a cuptoarelor Dovadă este faptul că productivitatea muncii a sporit cu 8,5 la sută faţă de plan, iar indicii de utilizare cu 8,1 la sută In luna august, cele mai bune realizări au fost obţinute de echipa condusă de oţelarul Ioan Căputan. Topitorii din echipa sa şi-au depăşit sarcina de plan cu 18 la sută. Nu s-au lăsat mai prejos nici echipele conduse de primonitorii Iosif Pop, Gh. Barbu şi Petru Cornea. Acum, oţelarii, alături de întregul colectiv al combinatului Metalurgic Reşiţa se întrec în muncă pentru a cinsti prin noi victorii cea de a 40 a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. ANUL XIII,nr. 306. DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1957 4 pagini 20 bani Prin folosirea gazelor de sondă în schelele petrolifere din Moldova, Oltenia, Piteşti Şi Ploeşti se scoate din adîncuri odată cu ţiţeiul o altă mare bogăţie—gazele petrolifere. Fiind bogate în hidrocarburi şi avînd o mare putere calorică, aceste gaze îşi găsesc o largă întrebuinţare atit in industria chimică, ca materie primă, cit şi în consumul industrial şi casnic. Petroliştii din întreaga ţară au acordat anul acesta o mai mare atenţie captării şi valorificării maxbmre a gazelor de sondă. In perioada 1 ianuarie — 1 august au fost captate în plus, faţă de prevederile planului, 247.496.000 m.c. de gaze de sondă. Termocentralele din Comăneşti şi Borzeşti şi rafinăria nr 8 din Moldova sunt alimentate cu acest combustibil ieftin. In schelele de extracţie gazele sunt injectate în strat pentru a ajuta cu presiunea lor la scoaterea ţiţeiului. Inaugurarea căminului cultural „Ute Pintilie“ din Iaşi Zilele acestea s-a inaugurat la Iaşi căminul cultural „Ilie Pintilie“ din cartierul care poartă numele vrednicului luptător ceferist. Căminul are o sală de festivităţi cu scenă, bibliotecă, etc. Troleibus la Cluj In vederea îmbunătăţirii transportului în comun, în oraşul Cluj se vor amenaja trasee de troleibus Primele trasee pe distanţa Piaţa Jdanov-Mănăştur şi Gara CFR -Someşeni, care vor fi terminate în cursul anului viitor, vor lega 11 km de linii în două sensuri. Pe aceste trasee vor circula troleibuze de fabricaţie romînească. Ulterior vor fi construite încă 7 trasee în lungime de circa 25 km care vor lega diferite cartiere ale oraşului: Dîmbul rotund, Iris, Donath, Piaţa etc. Lucrările de construcţie a primei staţii de redresare a curentului electric necesar tracțiunii troleibuselor vor fi începute cu fonduri locale în cursul acestui an. Acordul global—formă stimulativă în activitatea forestierilor CÎMPULUNG (coresp. „Munca“).— Dintr-o discuţie avută cu tovarăşul Ion Rizoiu, preşedintele comitetului de întreprindere de la I.F.E.T. Stîlpeni-Piteşti, despre problema experimentării sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii, am desprins un fapt interesant, şi anume, că din luna august s-a organizat aici o brigadă complexă cu plata în acord global. Desigur, brigăzi complexe au existat în exploatările forestiere şi înainte. Totuşi, forma aceasta de organizare cuprinde elemente noi, care o diferenţiază de celelalte. După cum se ştie, brigada complexă era compusă din mai multe brigăzi simple care efectuau operaţii specifice: de doborît, corhănit, apropiat şi încărcat. Aceste brigăzi simple lucrau fiecare pe seama ei şi nu erau legate printr-un sistem stimulativ, fapt care făcea ca între faze să se nască timpi neproductivi şi operaţii fictive Ce aduce nou brigada complexă cu plata în acord global? Caracteristic este faptul că se creează un spirit de colectiv, deoarece plata muncii nu se mai face pe brigăzi simple şi faze de lucru, ci pentru materialul lemnos încărcat în vagoanele C.F.F de întreaga brigadă complexă. Aceasta determină ca producţia de material lemnos expediat către depozit să crească de la 50 la 100 m.c. zilnic. De asemenea, noua formă de organizare a muncii mai prezintă şi alte avantaje , se elimină total operaţiile fictive, planul este realizat ritmic, iar prin curăţirea parchetului se creează condiţii optime pentru regenerarea suprafeţelor exploatate. In afara salariului, membrii acestei brigăzi primesc la terminarea exploatării parchetului o Indemnizaţie specială de 10 la sută din salariul tarifar, ceea ce-i cointeresează să termine mai devreme exploatarea. Brigada care s-a constituit în parchetul 81 Năpîrteanu, este condusă de Ion Moiceanu şi printre primele de acest fel din ţară. Pentru o bună desfăşurare a procesului de producţie, ea a fost dotată cu noi mecanisme şi vagonete pentru transport, astfel încît majoritatea lucrărilor se fac mecanizat. In prezent, se studiază organizarea altor brigăzi de acest fel. TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului HO ŞI MIX Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedinte al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a XII-a aniversări a proclamării independenţei R. D. Vietnam, sărbătoarea naţională a poporului vietnamez, vă rugăm să primiţi din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Guvernului Republicii Populare Române, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a întregului popor romin, un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Oamenii muncii din Republica Populară Romină se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul vietnamez in intensa sa activitate pentru refacerea şi dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii naţionale şi sprijină lupta sa nobilă pentru unificarea paşnică şi pe baze democratice a Vietnamului, in conformitate cu aspiraţiile întregului popor vietnamez. Relaţiile frăţeşti dintre poporul român şi poporul vietnamez se string şi se dezvoltă continuu. Vizita recentă a tovarăşului Ho Si Min in ţara noastră a fost întimpinată cu multă bucurie căldură şi dragoste prietenească de către poporul român; ea reprezintă o dovadă a prieteniei care uneşte tot mai mult popoarele noastre şi a interesului reciproc pe care partidele şi guvernele noastre îl poartă pentru strîngerea necontenită a colaborării frăţeşti dintre ţările noastre socialiste. Urăm poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese in măreaţa operă de construire a socialismului in patria dv. şi de înfăptuire a unităţii naţionale a Vietnamului, spre binele şi progresul poporului vietnamez, spre Întărirea păcii în lumea întreagă. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine GH. GHEORGHIUDEJ Prim Secretar al Comitetului Central ] al Partidului Muncitoresc Român Abundenţă de legume şi fructe în pieţe Pe pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti din ţară, unităţile comerţului socialist desfac zilnic cantităţi tot mai mari de legume şi fructe. De la începutul anului magazinele de desfacere din întreaga ţară au vîndut populaţiei cu peste 50.000 tone mai multe legume şi fructe decît în perioada corespunzătoare a anului trecut. S a asigurat o mai bună aprovizionare îndeosebi cu produse legumicole principale, ca : roşii, ceapă, cartofi şi altele. Datorită îmbunătăţirii transportului de la producător la unităţi, asigurării unor ambalaje mai corespunzătoare şi grijei din partea lucrătorilor din comerţ pentru păstrarea produselor s-a asigurat o calitate superioară a legumelor şi fructelor desfăcute populaţiei. In majoritatea regiunilor, în oraşe, centre muncitoreşti şi staţiuni balneoclimaterice au fost organizate numeroase unităţi de desfacere model precum şi un însemnat număr de piaţete. Ca urmare a faptului că majoritatea produselor au fost proaspete şi curate, unităţile de stat pentru desfacerea legumelor şi fructelor au atras din zi în zi tot mai mulţi cumpărători şi au influenţat în mare măsură reducerea preţurilor la numeroase produse desfăcute pe piaţa neorganizată. In prezent unităţile comerciale de stat se străduiesc să asigure o bună aprovizionare pe timpul iernii. La fabrica de zahăr Chirila In acest an fabrica va prelucra 8000 vagoane sfeclă, adică cu 1500 vagoane sfeclă mai mult ca anul trecut. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii de zahăr Chirila s au angajat să dea peste plan anul acesta 20 vagoane de zahăr. ____ In clişeu , vedere generală a secției de saturatoare. Fabrica de zahăr Chitită a produs zilele acestea primele cantități de zahăr din noua recoltă. De ziua cuceritorilor văzduhului Întregul popor sărbătoreşte astăzi Ziua Aviaţiei R.P.R., ziua acelora care prin munca şi priceperea lor duc mai departe glorioasele noastre tradiţii aviatice. După cum se ştie, patria noastră este strîns legată de începuturile aviaţiei, ocupînd un loc de cinste în istoria mult încercatei bătălii pentru cucerirea văzduhului. Ea a dăruit omenirii genii creatoare ale căror opere au contribuit direct la rezolvarea zborului cu aparate mai grele decît aerul, făcînd cunoscut peste hotare spiritul inventiv și creator al talentatului nostru popor, încă în anul 1906, cînd teoriile aerodinamicii erau nefondate ştiinţific, iar căile zborului mecanic necunoscute, fiul poporului nostru, Traian Vuia, a reuşit să se ridice în aer cu o maşină construită de el după planuri proprii. Oficiosul aeroclubului francez din acel an, revista „L’Aerophil“, a înregistrat acest răsunător eveniment la 18 martie subliniind că românul Traian Vuia a efectuat, primul în lume, un zbor cu mijloace mecanice de bord proprii — pe cîmpul din Montesson de lingă Paris. Prin zborul său de acum cinci decenii și mai bine, Vuia a împlinit năzuinţa omenirii de veacuri : cucerirea căilor văzduhului. Iar prin adoptarea roţilor pneumatice la trenul de aterisaj, el a creat posibilitatea decolării şi aterizării fără pericole, adică a dezlipirii de pămînt şi întoarcerii înapoi la sol, rezolvînd pentru totdeauna zbuciumata problemă a zborului mecanic. Cîtva timp după efectuarea zborului mecanic de către Vuia purtînd cu înflăcărare torţa acestuia pe meleagurile ţării noastre, Aurel Vlaicu construieşte primul avion în Romînia. Invingînd greutăţi şi piedici de tot felul, el reuşeşte să ridice mai sus gloriosul stindard al aripilor patriei noastre. înzestrat cu înalte calităţi de tehnician constructor şi zburător, Vlaicu aduce îmbunătăţiri aparatelor concepute şi realizate de el, ciştigînd întrecerile purtate cu aviatorii Molia şi Bibescu, ce pilotau avioane de construcţie străină. Mai tîrziu, la concursul aviatic internaţional de la Aspern (Austria 1912) feciorul de ţărani din Bintinţi cucereşte cele mai multe probe, devenind cunoscut peste hotare. Curajul, măiestria, îndrăzneala, şi spiritul inventiv al acestor pionieri ai aviaţiei romîneşti, au rămas vii în amintirea poporului şi a zburătorilor săi. In anii grei ai primului război mondial, cînd hoardele imperialismului german ne sfîşiaseră ţara, aviatori ca M. Zorileanu, I. Muntenescu şi alţii, au înscris noi pagini de eroism în cartea tradiţiilor aviatice romîneşti. Trecutul aviaţiei noastre s-a îmbogăţit mult la faptele aviatorilor din perioada luptelor împotriva fascismului. Din septembrie 1944, unităţile aviaţiei romîneşti au participat, alături de aviatorii sovietici, la sprijinirea luptelor terestre pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei de sub jugul fascist. In focul acestor lupte s-a călit frăţia de arme romîno sovietică, întărită cu jertfele aviatorilor Şeban Frantz, Bouru Alexandru şi ale altor aviatori care au căzut eroic la datorie. Strîns legată de nevoile economiei şi interesele apărării patriei, aviaţia noastră a cunoscut o puternică dezvoltare în anii regimului democratpopular. Partidul şi guvernul a luat măsura înzestrării aviaţiei cu tehnica modernă, dezvoltînd-o din an în an şi echipînd-o cu aparatură de prim rang. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, sarcinile Congresului al IIea al P.M.R. privitoare la dezvoltarea aviaţiei, au început să fie traduse în viaţă încă din anul trecut. Continuînd aplicarea liniei trasate de Congres, aviaţia de transportat utilitară şi sportivă a mers şi anul acesta pe drumul dezvoltării continue a liniilor aeriene, staţiile aviatice utilitare şi măririi parcului de avioane. Astfel, în cursul anului 1957 au fost deschise şi prelungite noi linii aeriene interne şi internaţionale, s-au pus în exploatare avioanele I. L. 14 şi s-au amenajat pentru curse speciale avioane I. L. 12. Au fost suplimentate curse aeriene spre staţiuni balneoclimaterice şi s-au deschis Lt. col. AL. MOLICO (Continuare in pag. 3 a1 Gata pentru zbor Foto: T. MACARSCHI ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române Nr. 2? 1 septembrie 1957 Bucureşti LUCRATORI TOVARĂŞI AVIATORI, MECANICI ŞI MOTORIŞTI, DIN ATELIERELE DE AVIAŢIE, TOVARĂŞI SOLDAŢI ŞI MATROZI, SERGENŢI ŞI CARTNICI, TOVARĂŞI OFIŢERI, GENERALI ŞI AMIRALI, Poporul nostru şi Forţele sale Armate sărbătoresc astăzi Ziua Aviaţiei Republicii Populare Române. Vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei Aviaţiei Republicii Populare Române. Urez întregului personal al marilor unităţi şi unităţilor de aviaţie noi succese în perfecţionarea pregătirii de luptă şi politice, în însuşirea, întreţinerea şi întrebuinţarea tehnicii de aviaţie moderne din înzestrare, în întărirea continuă a disciplinei militare, pentru ridicarea capacităţii de apărare a patriei noastre. In cinstea sărbătoririi Zilei Aviaţiei Republicii Populare Romine, ORDON: Astăzi, 1 septembrie 1957, în Capitala patriei noastre se vor trage 21 salve de salut. Bucureşti. Trăiască aviaţia Republicii Populare Romine! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne! Trăiască scumpa noastră Patrie — Republica Populară Rominul Ministrul Forţelor Armate, general-colonel LEONTIN SĂLAJAN DOMANUL RENAŞTE Ca să ajung mai repede la Doman am apucat-o peste Budinic, am trecut prin Driglovăţ, şi de acolo, din creasta dealului nu mai aveam mult pînă la mină. Cu cit urcam mai sus, pe cărăruia îngustă, cu atit drumul prin pădure mi se părea mai frumos. Jos, era oraşul-uzină, învăluit ca de obicei într-o perdea subţire de turn alburiu. In sfîrşit, iată că se zăreşte şi vechea aşezare minieră din Banat, romanul. De jos, din sat, răzbateau acordurile armonioase ale unor melodii. De unde veneau ? De la aparatele de radio şi de la difuzoarele instalate în casele minerilor. Cu inginerul-șef Iosif Sattinger, pe care-1 cunoșteam, am stat mult de vorbă. — Să-ți arăt ceva interesant — îmi spuse el, scoţînd dintr-un sertar două schițe îngălbenite de vreme, găsite în arhivă. Sînt două documente demascatoare la adresa foștilor patroni ai minei și a regimurilor trecute Una din schiţe dă indicaţii asupra unei explozii urmată de erupţii care a avut loc în mină la 18 decembrie 1896, cînd şi au găsit moartea 76 de mineri. Sînt însemnate cu roşu locurile din galerii unde s-au prăpădit aceşti oameni nevinovaţi. Citesc numele lor : Herbert Steiner, Toth Iosif, Tambor Iosif... şi aşa pînă la 76. Cea de-a doua schiţă nu mai indica morţii nominal, ci numai numeric: 24 ianuarie 1898 — 10 morţi, 16 decembrie 1908 — 13 morţi 13 ianuarie 1909 — 10 morţi în anul 1912 — alţi 22 morţi. Cazurile izolate nici n au mai fost trecute. Ce de nenorociri, cite vaiete au fost, cîte femei văduve şi copii orfani au rămas! — Aşa a fost atunci — continuă cu glas scăzut inginerul Iosif Sattinger, privind ca şi mine cele două schiţe. Apoi, trezit parcă dintr-un vis, spuse: — Ştiţi, în urma măsurilor luate şi grijii faţă de mineri, în ultimii ani n am mai avut nici o erupţie în mină, şi nici un accident din cauza erupţiilor. Am stat de vorbă cu mulţi dintre mineri, despre acele vremuri şi despre zilele noastre. Cîte nu pot povesti despre toate acestea bătrînii Friedrich, Vasile Carla şi alţi pensionari ca ei ! — Se întîmpla — spun oamenii — să lucrăm luni întregi în abataje umede, unde ploua din tavan cu găleata. Cînd ne duceam la director să ne jeluim, ne lua în bătaie de joc, stropşindu-se la noi: „Plouă? Binel Dacă plouă faceţi-vă streşini ca la casă". Cînd se prăbuşeau abatajele, minerul era de vină; cînd se accidentau minerii, tot ei erau de vină, că n au ştiut să se păzească. Nu mai vorbim de aerisire, că ne sufocam înăuntru nu alta. Acum, cînd te-ai zgâriat numai puţin la un deget, te şi trimite la dispensar să te trateze. In abataje dai din loc în loc de posturi sanitare. La tot pasul vezi în Doman case de curînd terminate, sau altele care se clădesc acum. Numai anul acesta, pe loturile date în mod gratuit de sfatul popular, se ridică 14 locuințe individuale, fie cu împrumuturi de la stat, fie cu mijloace proprii. De altfel, în apropiere de dispensar şi de magazinul alimentar a apărut o stradă cu locuinţe noi, care încă n-a primit nici o denumire. Una din case e a maistrului Nicolae Cocirla, alta a lui Emilian Florian, Ianculescu, Iosif Cocirla. Şi lista ar putea continua. Cîştigă bine minerii. Nu numai Florian Ticus a luat luna trecută 2000 de tei, ci şi alţii... Romanul se mîndreşte cu minerii Ion Crişan, Ştefan Mihler, Grigore Virzol, Viliam Babiac, Fialta şi alţii. Şi ce bine şi-a petrecut concediul de odihnă anul acesta Ştefan Foray la mare, la Vasile Roaită, Mihai Lausch la Eforie etc. Cit priveşte aprovizionarea, ce să mai vorbim. Magazine alimentare, textile, bufete. In curînd va fi gata clădirea noii şcoli. Am vizitat şi clubul. Staţie de radio-amplificare, cinematograf, bibliotecă cu 9.000 de volume, mese de şah, ping-pong şi cite altele găsesc minerii aici pentru a şi petrece timpul liber. In prima sală am dat peste un grup de copii guralivi. Erau ai minerilor. Se „antrenau“ la tenis de masă. — Cum te cheamă? — Petre Lorintza, — a răspuns unul. — Dar pe tine? — Traian Frantz. — Şi ce vreţi să vă faceţi cînd veţi fi mari ? — Fii inginer — zise unuL — Eu miner ca și tata. In camera de șah sudorul Emilian Florian îl făcuse tocmai atunci „mat“ pe partenerul său Petre Enescu, iar Ion Godina III și Traian Poenar au făcut „remiză“. — Așa-i la noi toată ziua, pînă seara tîrziu — îmi spuse Ion Frantz, responsabilul clubului. Apoi mi-a vorbit despre cei mai harnici cititori ai bibliotecii, cum sunt Babiak Viliam, Ion Hristodorescu, Martin Hîrţu, despre programele staţiei de radio-amplificare, şi despre multe altele... Se înserase. Deodată, vocea crainicului staţiei de radio-amplificare răsună : — Atenţiune ! Astăseară la orele 21, spectacol de estradă la club dat de tineretul reşiţean şi solistul Alexandru Grozuţă din Bucureşti. Peste puţină vreme au început să apară minerii cu familiile lor. Am intrat şi eu cu ei. Şi în timp ce noi urmăream programul artistic, acolo în adîncuri, alţii trimiteau la suprafaţă zeci de tone de cărbune. M. Stoian