Munca, septembrie 1957 (Anul 13, nr. 3062-3086)
1957-09-01 / nr. 3062
Duminică 1 septembrie 1957 — nr 3062 Măsuri pentru îmbunătăţirea asistenţei medico-sanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale — O Hotărîre a Consiliului de Miniştri Zilele acestea a fost semnată Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea asistenţei medico sanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale. Apreciind succesele importante obţinute pînă în prezent în domeniul ocrotirii sănătăţii din ţara noastră, Hotărîrea subliniază că, totuşi, asistenţa medicală nu este la nivelul condițiilor materiale create. Acest fapt se datoreşte în primul rînd repartiţiei neproportionale pe teritoriul ţării a cadrelor medico-sanitare ; lipsei unui loc stabil de muncă al cadrelor medicale din spitale; specializării nesatisfăcătoare a cadrelor şi paralelismelor în munca unor unităţi sanitare. La aceasta a contribuit lipsa unui sistem de cointeresare materială a personalului medico sanitar care să ţină seama în principal de pregătirea profesională şi condiţiile de muncă din mediul rural şi urban. In scopul îmbunătăţirii continute a asistenţei medico-sanitare a populaţiei şi creşterii nivelului material al personalului medico-sanitar. Hotărîrea prevede o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea asistentei medicale de specialitate din spitale, policlinici şi circumscripţii sanitare, prin permanentizarea prestaţiei de serviciu a medicilor în aceste unităţi. Hotărîrea prevede de asemenea revizuirea modului de acordare a asistentei medicale în întreprinderi, lărgirea asistentei medicale prin crearea de noi circumscripţii sanitare urbane, încadrate cu medici de medicină generală ; îmbunătăţirea asistenţei medico-sanitare în mediul rural, prin completarea circ. rurale cu medici de medicină generală, prin creşterea numărului de pediatri şi stomatologi, prin creşterea numărului de circumscripţii sanitare rurale şi prin asigurarea bazei materiale şi a pregătirii cadrelor necesare pentru completarea reţelei de policlinici raionale şi spitale rurale. Se vor lua măsuri de comasare şi reprofilare a unităţilor sanitare, în vederea lărgirii capacităţii lor, a asigurării conducerii unice etc. Cu începere de la 1 august 1957, Hotărîrea Consiliului de Miniştri aprobă aplicarea unui nou sistem de salarizare care se va aplica pe baza nomenclatoarelor de funcţiuni, salariilor tarifare şi indicatoarele de pregătire şi stagiu. Hotărîrea arată totodată că încadrarea personalului de specialitate și superior se va face pe baza examenelor de specialitate sau concurs, conform regulamentului de pregătire şi promovare a cadrelor superioare de specialitate, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi C.C. a Sindicatului muncitorilor sanitari. Se specifică în continuare că medicii primari şi specialişti care în prezent nu îndeplinesc condiţiile de examen cerute pentru funcţia ce ocupă, vor fi menţinuţi în funcţie pînă la confirmare şi cel mult doi ani de la data aplicării hotărîrii. Încadrările după data de 1 ianuarie 1968, se vor face numai cu respectarea condițiilor amintite, prin publicarea locurilor libere. Hotărîrea cuprinde criteriile de gradare a unităților sanitare, indemnizaţiile ce revin cadrelor de conducere și celor care lucrează în condiții de muncă grele sau foarte grele şi celor cu vechime în muncă şi cunoştinţe deosebite din mediul rural etc. Pentru îmbunătăţirea pregătirii studenţilor în medicină şi farmacie, incepînd cu ianuarie 1958, se înfiinţează funcţiile de intern şi extern în medicină şi farmacie. Se prevăd de asemenea reglementări în legătură cu locuinţa cadrelor medico-sanitare în incinta unităţilor sanitare, precum şi o serie de măsuri privitoare la îmbunătăţirea aprovizionării cu ţesături, confecţii, încălţăminte şi altele, care vor fi vindute în rate personalului medicosanitar din mediul rural. Pregătiri în şcolile agricole In întrega ţară se fac intense pregătiri pentru deschiderea anului de învăţămînt agricol, tehnic şi profesional. Pentru prima oară în ţară, în scopul orientării profesorilor în predarea materiei respective s-au editat în broşură planul şi programele de învăţămint pentru şcolile agricole de toate gradele O atenţie deosebită se acordă căminelor, cantinelor, atelierelor şi şcolilor de clasă. In acest scop statul a cheltuit pentru noile construcţii şi pentru reparaţii, peste 25.704.000 lei. La Ciumbrud, pentru centrul şcolar agricol a fost terminat de curînd un nou cămin cu 150 locuri precum şi săli de clase şi laboratoare, iar la Tîrguşoru Nou un pavilion şcoală şi un Internat cu 150 de locuri. La Tecuci a fost terminată oo centrală termică, iar la Iernut o seră. Pentru practica elevilor s-au înzestrat mai bine şi s-au lărgit mult atelierele şcoală pentru care statul a cheltuit importante sume de bani In acest an, în şcolile agricole sunt prevăzuţi să intre în anul I peste 1.300 elevi, pentru şcolile tehnice agricole de maiştri, aproape 10000 elevi pentru şcolile agricole profesionale şi peste 300 elevi pentru şcolile tehnice. Numai în şcolile de tractorişti vor intra în acest an 6.180 de mii de ţărani muncitori. INFORMAŢII Ieri, 31 august a.c. la invitaţia CC. alrrucii Roşii Române a sosit în Capitală o delegaţie a Crucii Roşii cehoslovace. Delegaţia Crucii Roşii cehoslovace, va sta în ţara noastră 10 zile, timp în care va vizita diferite secţii şi formaţii de Cruce Roşie. Vineri seara a plecat spre Berlin o delegaţie a Societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii alcătuită din prof. univ Ion Maier vicepreşedinte, şi Dumitru Mihalache, secretar al S.R.S.C. Delegaţia va face un schimb de experienţă cu Societatea pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice din R.D. Germană. Scriitoarea Maria Banuş, membră a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romina, a părăsit sîmbătă dimineaţa Capitala plecînd spre Berlin, pentru a lua parte la manifestările din cadrul „Zilelor păcii“ organizate de Consiliul Păcii din R. D. Germană. ★ ★ MUNKA De ziua cuceritorilor văzduhului (Urmare din pagina) centre pentru zboruri de agrement în multe oraşe ale ţării. Parcul de avioane care concură la sprijinirea activităţilor sanitare,, agricole, silvicole, piscicole, etc. a fost de asemenea mărit. Desfăşurind o intensă activitate de combatere a insectelor răspînditoare de boli şi dăunătorilor, pulverizînd îngrăşăminte şi protejînd culturile şi pădurile contra incendiilor, aviaţia noastră îşi dovedeşte tot mai mult aportul mare pe care îl aduce la dezvoltarea economiei ţării. Mult s-a dezvoltat şi aviaţia sportivă. Anul acesta, ea a luat iniţiativa stabilirii recordurilor mondiale şi republicane la probe de aeromodele, zbor cu planor, motor şi paraşutism. Din rîndul aviatorilor sportivi s-au remarcat în mod deosebit Tănăsescu Teodor, Anania Moldoveanu, Popa Ovidiu şi alţii, care au corectat recordul mondial la 1,62 m în proba de aterizare la punct fix la paraşutism, au stabilit recordul european la 15 minute în proba de motomodel zbor liber, recordul republican la 202 km cu proba de zbor la distanţa tel fixat cu planor biloc etc. Aviaţia sportivă care reprezintă cu cinste culorile patriei la concursurile internaţionale, posedă astăzi un mare complex aviatic : aeroclubul central, care pregăteşte viitorii zburători ai marilor viteze pe avioane reactive. Grijă deosebită a manifestat permanent partidul şi guvernul faţă de întărirea Forţelor Aeriene Militare, înzestrate cu tehnica reactivă de luptă şi deservite de personal specializat, ele veghează, alături de celelalte arme ale Forţelor Armate ale R.P.R., la paza graniţelor din aer ale ţării, la munca şi cuceririle revoluţionare ale poporului. Aripă lungă aripă, cu aviaţia celorlalte ţări socialiste, aviaţia noastră apără cauza păcii şi a socialismului. Expresie a tăriei lagărului socialist, a tehnicii înalte de care dispun forţele armate ale acestor ţări, este experimentarea cu succes a rachetei balistice intercontinentale de către U.R.S.S. Conştienţi de răspunderea sarcinilor ce le revin, piloţii, tehnicienii şi specialiştii, aviaţiei militare nu precupeţesc nici un efort în munca de însuşire, întreţinere şi exploatare în zbor a avioanelor încredinţate. Urmînd exemplul zburătorilor şi tehnicienilor sovietici, ei îşi perfecţionează neîncetat măiestria pregătirii de luptă şi politică, devenind buni luptători aerieni, iscusiţi trăgători cu armele de bord în ţinte terestre şi aeriene, maiştri ai interceptărilor. Pentru rezultatele muncii şi faptele săvîrşite în timpul zborului, partidul şi guvernul a decorat cu ordine şi medalii ale R.P.R. mulţi piloţi, tehnicieni şi specialişti, iar conducerea armatei a înmînat unui mare număr de ostaşi semne onorifice : „Aviator de frunte", „Tehnician de frunte", „Gospodar de frunte". Printre bunii zburători, tehniceni, specialişti, inovatori şi fruntaşi ai pregătirii de luptă şi politice, se găsesc : ofiţerii Cioponea Rodică, Teodorescu Ştefan, Chivu Mihai, Ionescu Emilian, Ioniţă Constantin, Bababoc Grigore, Ciobanu Constantin, Urioc Mircea, sergent Olaru Dumitru şi alţii, care constituie mîndria unităţilor în care muncesc şi a Forţelor Aeriene Militare. Astăzi, de Ziua Aviaţiei, aviatorii militari şi civili raportează cu mîndrie partidului că au obţinut succese însemnate în toate laturile activităţilor zborului şi că merg hotărîţi înainte pe drumul marilor succese, care vor contribui la întărirea apărării patriei, la dezvoltarea ei economică. Jocurile balcanice de atletism ATENA 31 (Agerpres). Pe stadionul Averoff din Atena a început vineri seara cea de-a XVI-a ediţie a Jocurilor balcanice de atletism la care participă cei mai buni atleti şi atlete din R. P. Romina, R.P.F. Iugoslavia, R. P. Bulgaria şi Grecia. Ziua întîia a Jocurilor balcanice de atletism a adus reprezentanţilor ţării noastre primul titlu balcanic. Cîştigînd proba de 100 m, plat fete cu timpul de 12”4/10 Ioana Luţă a urcat pe podiumul învingătorilor, primind medalia de aur Foarte bine s-a comportat şi tînăra atletă Paraschiva Lucaci care a ocupat locul doi în proba de aruncarea discului cu o performanţă de 44,43 m. La aruncarea greutăţii Aurel Raica s-a clasat al doilea cu 16,53 m., Ilie Savel a cîştigat fără dificultate seria l-a a probei de 400 m, garduri fiind cronometrat cu 54,4/10. In sena II-a Gh. Stănel a ocupat locul doi cu 55“3/10 calificîndu-se de asemenea pentru finală. Iată cîştigătorii probelor desfăşurate în prima zi a Jocurilor : BARBAŢI : 100 m. Bîcivarov (Bulgaria) 10”8/10; 800 m. Depastas (Grecia) 1’54”7/10; 10.000 m. Mihalic (Iugoslavia) 30'29”4/10; înălţime; Marianova (Iugoslavia) 2,02m. (record balcanic); Greutate: Tsanakis (Grecia) 16,63 m (record balcanic). FEMEI : 100 m. Ioana Luţă (Romînia) 12”4/10; 800 m. Raikov (Iugoslavia) 23”9/10; Disc. Anghelova (Bulgaria) 46,02 m Clasamentul pe echipe după prima zi are următoarea înfăţişare. Bărbaţi: 1. Bulgaria 29 puncte; 2. Iugoslavia 28 puncte; 3. România 25 puncte; 4. Grecia 23 puncte; Femei: 1. România 24 puncte; 2. Iugoslavia 22 puncte; 3. Bulgaria 16 puncte; 4. Grecia 1 punct. A 3-a etapa a campionatului categoriei A la fotbal Stadionul „23 August“ din Capitală va găzdui astăzi două interesante jocuri de fotbal contând pentru campionatul categoriei A, în care vor evolua cele 4 echipe bucureştene participante la această populară competiţie. Cu începere de la ora 15,15, amatorii jocului cu balonul rotund vor avea prilejul să urmărească întîlnirea dintre echipele Locomotiva și Dinamo. Meciul stîrnește un mare interes datorită faptului că echipa feroviară este dornică să reabiliteze insuccesele din primele două meciuri. La ora 17 se va da semnalul de începere în cel de-al doilea meci: C.C.A. — Progresul, un alt adevărat derbi al etapei. Dat fiind importanţa acestor întîlniri staţiile noastre de radio vor transmite repriza a doua a fiecărui joc. Transmisiunile vor începe la ora 16,15 şi respectiv 18, şi se vor face pe programul I. Restul partidelor programate în provincie se vor desfăşura astfel: Energia Petroşani — Energia Ploeşti; Ştiinţa Timişoara — Energia Tg. Mureş; Progresul Oradea — Flamura roşie Arad ; Energia Steagul Roşu Oraşul Stalin — Dinamo Cluj. ÎNSEMNĂRI DIN R. D. VIETNAM A- hr întîlniri la Haiphong Cu mult înainte de vărsarea in Marea Chinei de Sud — care scaldă întreg litoralul răsăritean al Vietnamului — Fluviul Roșu începe să formeze vestita sa deltă. Pe rînd s-au unit apele sale în lungul lor drum din munții Himalaiei pînă în cîmpia din Bacăo, pe rînd se vor despărţi de aci înainte. Din albia largă fi adîncă încep să se deschidă, mai întîi la dreapta fi apoi la stingă, braţele deltei. Şi întocmai coroanei unui arbore care, urmînd propriile sale cerinţe, îşi trimite ramurile în direcţiile cele mai neprevăzute, aşa fi braţele fluviului se împart cînd într-o parte cînd în alta, fertilizînd fesul mănos ce se înalţă doar cu puţin deasupra nivelului mării. Aci, în pînza de păianjen a apelor, invecinînd estuarul unuia din braţele deltei, intr-un punct pe care adierile plăcuta ale Brizei maritime îl ating repede în zborul lor, este Haiphongul— ca mărime al doilea oraf din nordul Vietnamului fi unul din principalele centre industriale ale țării. Oraf modern, încadrat de decorul specific tropicelor, cu străzi drepte, fi clădiri construite cu mult gust, Haiphongul produce o impresie plăcută, reconfortantă, asupra vizitatorului. O impresie deosebită mi-au făcut în special întîlnirile cu locuitorii săi care, asemeni celorlalţi fii ai acestui vrednic popor, luptau să biruie greutăţile lăsate de ocupaţia străină. Cînd am sosit acolo, numai la cîteva luni de la eliberare, situaţia economică era încă grea- Plecînd, capitaliştii francezi lăsaseră întreprinderile dezorganizate. Administraţia populară vietnameză tocmai proceda la repunerea lor in funcţiune. Traficul in port abia începuse. De atunci, desigur, s-au schimbat multe la Haiphong. La cheiurile sale au acostat între timp multe vase. Printre ele și vasul romînesc „Gh. Dimitrov". Viaţa a reintrat in normal. Acum, cînd scriu aceste rînduri, marea fabrică de element din praf produce din nou. Socotesc însă că nu-i lipsit de interes să arăt cum am găsit-o atunci, căci în lupta cu greutăţile s-a verificat fi exprimat fi aci la Haiphong puternicul ataşament fi dragostea poporului vietnamez pentru puterea populară, pentru patria sa eliberată. O linişte adîncă stăpînea peste halele fabricii de ciment din Haiphong. Cuptoarele rotative nu se mai roteau, transportoarele nu mai funcţionau. Oprite din veşnica lor alergătură, demontate, păreau trupuri părăsite de viaţă. Rugina cucerise domenii respectabile şi ameninţa să se întindă. Fireşte, stăpînii fabricii, nevoiţi s-o lase in iiinile poporului vietnamez, duseseră cu ei regretul pentru bogăţia părăsită, dar lăsaseră aci rugina. Fiecare lasă amintirea ce i se potriveşte. Insă sub rugină oţelul nu era învins. Şi liniştea care domnea în hală era înşelătoare. Pentru readucerea la viaţă a utilajelor trudeau de acum oamenii. Lupta avea să fie complicată şi grea, dar primii pionieri îşi făcuseră apariţia. Cine erau ei ? Doi ingineri. Unul vietnamez, altul sovietic. Specialitatea celui dinţii era chimia, a celuilalt tehnologia producţiei de ciment. Şi amîndoi — deşi nu avuseseră niciodată de-a face cu probleme ca acelea ridicate de repararea radicală a unei mari fabrici de ciment — erau convinşi că o vor scoate la capăt. Cum ? Mă jenam să pun această întrebare direct. De aceea am luat-o mai pe departe. Am început să mă interesez despre viața lui Dang Tran Canh — acesta era numele inginerului vietnamez. Am aflat că studiase în Franţa, că revenise apoi in ţară dornic să facă ceva pentru poporul său. Dar ce putea face ? Stăpîni erau străinii. Totuşi, ceva era de făcut. Dang Tran Canh a urmat calea pe care au mers mulţi intelectuali cinstiţi vietnamezi. Răspunzînd chemării Partidului Comunist, el s-a alăturat luptei de eliberare. Şi deşi s-ar părea că o grotă nu poate fi un post glorios de luptă, el l-a primit. Aci trebuia creată „industria grea" a armatei de eliberare, baza ei pentru producţia de armament. Fireşte, Dang Tran Canh nu a fost singurul căruia i-a revenit această sarcină. Dar cînd te gîndeşti ca un chimist să construiască totuşi un furnal, şi furnalul să meargă, să dea zilnic 3,5 tone de fonuit... Despre toate mi-a vorbit acest inginer pe larg, numai despre un lucru s-a simţit stînjenit să-mi povestească- Asta s-a întîmplat cînd l-am întrebat cum şi-a pierdut braţul. Nu am mai insistat. Şi nici n-am mai considerat nucesar să-l întreb ce va face acum cu cuptoarele care nu se mai învîrtesc şi cu transportoarele încremenite. Aci, în ţară, am aflat mai tîrziu că ele merg din nou şi că producţia lor nu este de ordinul cîtorva tone, ci de sute de tone pe zi. Este acesta un lucru inexplicabil . Nu. Este doar una din multele fapte deosebite ale poporului vietnamez, ce par inexplicabile la prima vedere, dar pe care le înţelegi cînd ajungi să cunoști acest popor. Era a doua zi după sosirea mea la Haiphong, oraș care fi așa nu este lipsit de culori vii, dar care devenise fi mai viu prin roşul drapelelor, mici sau mari — după cum avea fiecare. Ele atîrnau ca niște buchete enorme de bujori deasupra străzilor. M-am interesat dacă este vreo sărbătoare. Nu! — mi s-a răspuns. Populaţia aşteaptă sosirea unui ansamblu din China Populară. Soli ai marelui popor prieten cu a cărui ţară se învecinează la nord Vietnamul. După-amiază, începînd de la marginea oraşului, pe unde urmau să sosească oaspeţii, cu mult înainte de ora fixată trotuarele erau înţesate de locuitorii Haiphongului. începuse să insereze, cînd autobusele care transportau pe oaspeţi şi-au făcut apariţia. Rat mi-a fost dat să văd o astfel de explozie colectivă de entuziasm. Atunci am auzit din nou un cântec pe care avusesem ocazia să-l ascult de mai multe ori în cursul călătoriei mele prin Vietnam. Un cântec care începea aşa: „Noi sîntem nouă sute de milioane“. Cuvintele lui nu le cunosc şi nici n-am căutat să le învăţ. Cînd l-am ascultat însă simţeam că mi se transmit şi mie avîntul şi căldura pe care tineri şi bătrîni le puneau intonîndu-l. Era un simţămînt mare, puternic, greu de descris care trece ca un fluid magnetizant prin întreaga masă. Un simţămînt care contopea parcă inimile a mii de oameni şi a cărui intensitate deosebită era expresia unei profunde bucurii şi a unei convingeri nestrămutate. Şi cîntecul acesta, al cărui autor nu-l cunosc, ale cărui cuvinte nu le ştiu părea să fie intonat în clipele seşi cele nouă sute de milioane, părea să dea glas, forţei şi hotărîrii lor de a merge împreună umăr la umăr, pînă ce viaţa nouă, fericită, se va înstăpîni şi pe meleagurile greu încercatului Vietnam. Stăteam şi mă gîndeam după aceea, de unde luau aceşti oameni, pe care-i văzusem, în general reţinuţi în exteriorizarea sentimentelor, atita pasiune şi forţă pentru un simplu cîntec . Crunte au fost suferinţele pe care ei le înduraseră din partea stăpînitorilor străini. Fuseseră călcaţi în picioare, jefuiţi, dispreţuiţi, schingiuiţi. Şi atunci, desigur că in sufletul lor se adunase multă obidă şi ură, iar pe chipurile lor se întipăriseră suferinţele. Cer pentru poporul din nordul Vietnamului au venit alte vremuri. Şi după cum floarea urgisită de vijelie îţi deşi l l t i t t l i t ? i i i i L La 2 septembrie se împlinesc 12 ani de la proclamarea independeţei Vietnamului în urma revoluţiei din august 1945, care a dus la izgonirea cotropitorilor japonezi. Poporul vietnamez a avut ulterior de infruntat forţele colonialiştilor francezi care au incercat sa subjuge din nouura. El a triumfat insă şi asupra imperialiştilor francezi, iar In partea de nord a ţârii, devenită liberă, a fost creată Republica Democrată Vietnam. Vindecind urmele grele lăsate de dominaţia colonialistă şi de războiul Îndelungat de eliberare, Republica Democrată Vietnam, cu ajutorul ţărilor trăieşti din marele lagăr al socialismului, îşi dezvoltă cu succes economia şi cultura şi luptă pentru unificarea Întregului Vietnam într-un singur stat paşnic şi democratic. Intre Republica Populară Română şi Republica Democrată Vietnam s-au stabilit relaţii strînse de colaborare. Vizita recentă a preşedintelui Ho Si Min in ţara noastră a constituit o demonstraţie puternică a sentimentelor de dragoste şi prietenie trainică ce leagă ambele noastre popoare. Comunicatul comun publicat cu acest prilej subliniază deplina unitate de vederi asupra problemelor luptei pentru pace, Întăririi unităţii lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, ale unităţii mişcării muncitoreşti Internaţionale precum şi a celorlalte probleme discutate. S-a constatat cu satisfacţie că relaţiile politice, economice şi culturale dintre Republica Populară Română şi Republica Democrată Vietnam s-au dezvoltat şi se dezvoltă corespunzător intereselor ambelor popoare şi Întăririi păcii în lume. Cu ocazia sărbătorii naţionale a poporului vietnamez, oamenii muncii din ţara noastră ii adresează un fierbinte şi trăţesc salut şi cele mai bune urări pentru propăşirea şi unificarea patriei sale, acelea de inface din nou la soare petalele, răspunzînd sărutării lui arzătoare, tot aşa s-a deschis şi sufletul poporului vietnamez cînd deasupra lui a început să strălucească soarele libertăţii, iar el a dat de căldura mare şi adevărată a prieteniei celor nouă sute de milioane. Iată de ce mi-a rămas adine săpată în minte seara aceea din Haiphong. Auzind cîntecul celor „nouă sute de milioane" nu aveam nevoie de cuvinte. Ele veneau din adîncul inimii și erau scrise pe chipuri. Despre aceste cîteva impresii pe care le-am cules la Haiphong am ţinut să amintesc in această zi mare pentru poporul vietnamez, cînd el sărbătoreşte ziua scuturării fugului străin, ziua recîştigării libertăţii. MARIN ROBAN Aci, in pînza de păianjen a apelor, braţele deltei, e aşezat Haiphongul Invecinind estuarul unuia din ...primii pionieri Îşi făcuseră apariţia. Cine erau eu? Doi ingineri. Unul vietnamez, altul sovietic... Fotografiile de autorul reportajului PREZIDIUL MARII ADUNARI NAŢIONALE REPUBLICII POPULARE ROMINE DECRET Pentru conferirea „Ordinului Muncii“ ziarului „Előre“ Cu prilejul a zece ani de apariţie şi pentru merite deosebite în activitate, Prezedul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, decretează : 1. Se conferă „ORDINUL MUNCII cl. I ziarului „Előre". Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU Bucureşti, 31 august 1957 10 ani de la apariţia ziarului „ELŐRE“ . Cu ocazia Împlinirii a 10 ani de activitate a ziarului „Előre“, colec- j ) tivul redacţional al ziarului „Mun-! 11 ca“, transmite colectivului redacţio nal al ziarului „Előre“ un călduros 11 salut şi-i urează să desfăşoare mal ! II departe o muncă rodnică pentru slu- S li jirea marilor idei care însufleţesc îi 11 presa noastră, pentru întărirea pa-j 11 trieî noastre, pentru construirea so 5 11 cialismului și apărarea păcii. Vernisajul Expoziţiei „ARTA APUCATĂ în R. P. BULGARIA“ In sălile Muzeului de artă populară al R.P. Romíne a avut loc sîmbătă la amiază vernisajul Expoziţiei „Arta aplicată din R. P. Bulgaria“, organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi Muzeul de artă populară al R.P. Române. La deschidere au participat reprezentanţi ai I.R.R.C.S., artişti plastici, ziarişti români şi străini, un numeros public. Au fost de faţă Anghel Hubenov, prim-secretar, şi Atanas Gheorghiev, secretar al Ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi Evgheni Klinciarov pictor şi Ivan Kerelezov, din partea Comitetului pentru relaţii culturale cu străinătatea din R. P. Bulgaria, oaspeţi ai ţării noastre. TELEGRAMA Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Dragă tovarăşe ministru, Tovarăşul Ho Si Min, preşedintele Republicii Democrate Vietnam, regretă că în timpul scurtei sale şederi în Republica Populară Romînă, n-a putut să întîlnească personal pe toţi inginerii, muncitorii, marinarii, scriitorii, artiştii şi interpreţii care au lucrat în Vietnam. El le transmite salutul sau cel mai cordial şi le exprimă calda recunoştinţă pentru eforturile depuse în ajutorarea poporului vietnamez şi în întărirea prieteniei între popoarele vietnamez şi român. NGUYEN VAN KINH ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti Pag. 3-a Vizita delegaţiei sindicatelor din transporturi din Iugoslavia La Invitaţia Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi telecomunicaţii, ne vizitează ţara o delegaţie sindicală a muncitorilor din transporturi din Iugoslavia compusă din tov. Tratnik Vladimir, secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturi din R.P.F. Iugoslavia, şef al delegaţiei, Konstantinovici Velimir şi Ristici Aleksander, membri în C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturi din R.P.F. Iugoslavia. Oaspeţii, sosiţi în ziua de 20 august 1957, au făcut o serie de infoite în întreprinderi din ramura transporturi şi schimb de experienţă în domeniul muncii sindicale. Delegaţia sindicală iugoslavă a luat parte la solemnitatea înminării Steagului de întreprindere fruntaşă pe ramură Complexului „Griviţa Roşie". Membrii delegaţiei au arătat un deosebit interes pentru realizările ceferiştilor de la „Griviţa Roşie". Vizitind secţiile atelierelor, ei au urmărit cu atenţie turnarea şarjelor la oielăria nouă şi în special sistemul de uscare al formelor cu bioxid de carbon. Oaspeţii au felicitat călduros pe tînărul inginer Mîndru Victor, inovatorul acestui procedeu prin care s-a reuşit să se reducă timpul de uscare de la 6 ore la numai cîteva minute. Delegaţia iugoslavă s-a interesat îndeaproape de modul de organizare a muncii in ateliere. Membrii de'".;aţi ei au vizitat deasemenea instalaţiile Aeroportului Băneasa şi portul Galaţi. Delegaţii sindicali iugoslavi au vizitat Baza de transporturi auto Filaret, Atelierul de Reparaţii nr.. 6 Filaret şi garajul în construcţie de la Giuleşti. Delegaţia iugoslavă s-a întreţinut cu muncitorii, mecanicii şi şoferii sulamiişti, cu organele sindicale şi de conducere, schimbînd o serie de impresii referitoare la problema organizării transporturilor. La Atelierele Centrale I.T.B.-Bucureşti s-a întreţinut îndelung cu muncitorii I.T.B.-işti, apreciind utilajul modern cu care sunt dotate atelierele şi în special noile vagoane de tramvai construite la noi in ţară. Cu ocazia vizitei făcută la Prezidiul Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi telecomunicaţii oaspeţii s-au întreţinut în mod cordial cu cei prezenţi schimbînd păreri asupra muncii sindicale. Emilian Costescu In vizită la Atelierele de Reparaţii Auto nr. 6 — Filaret din Capitală, membrii delegaţiei sindicatelor din transporturi din Iugoslavia studiază o inovaţie ce se aplică în ateliere, un sistem nou de cablu frînă. Delegaţia de tineri muncitori din Belgrad a părăsit Bucureştiul La 30 august a.c. delegaţia de tineri muncitori din Belgrad care timp de 10 zile a vizitat ţara noastră la invitaţia Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti, a avut o întrevedere cu Iov Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M. Cu acest prilej membrii delegaţiei au mulţumit pentru posibilităţile de cunoaştere a vieţii tineretului român care le-au fost create în decursul vizitei şi şi-au exprimat speranţa că asemenea schimburi se vor dezvolta mai mult în viitor. Ei au apreciat pregătirea profesională a tineretului şi în special pregătirea cadrelor tehnice de specialitate în industrie şi condiţiile sociale asigurate muncitorilor, tineretului din fabrici. La această întrevedere au asistat tovarăşii Iliescu Ion şi Kopandi Alexandru, secretari ai C.C. al U.T.M., şi tovarăşul Bejan Dumitru, membru al Biroului C.C. al U.T.M., prim secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.MBucureşti. Discuţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In seara aceleiaşi zile, delegaţia a părăsit Capitala, întreptîndu-se spre Belgrad.