Munca, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 3087-3113)
1957-10-01 / nr. 3087
La început de an şcolar în învăţămîntul superior Sălile universităţilor, ale institutelor noastre de învăţămînt superior s-au umplut astăzi de freamătul miilor de studenţi, care păşesc cu entuziasm într-un nou an de muncă rodnică şi creatoare. E prima zi de cursuri. Ziua care pricinuieşte atîtea emoţii acelora ce păşesc pentru prima oară pragul unui institut de învăţămînt superior, ziua care aduce bucuria revederii colegilor şi a profesorilor. Faţă de anii trecuţi, în acest an, deschiderea cursurilor universitare a adus un fapt nou şi important în viaţa studenţilor, în viaţa cadrelor didactice. Ea s-a făcut sub lozinca traducerii în viaţă a Hotărîrii Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, privind îmbunătăţirea învăţămintului superior, a Hotărîrii ce întruchipează grija şi atenţia profundă manifestată de partid şi guvern pentru formarea cadrelor de specialişti necesari construirii socialismului in ţara noastră. Înfăptuind reforma învăţămîntului în anul 1948, orînduirea noastră democrat-populară a deschis căi largi de dezvoltare întregului învăţămînt superior. Locul învăţămîntului superior orientat spre misticism de către regimul burghezo-moşieresc, a fost luat de un învăţămînt superior nou, orientat în spirit ştiinţific materialist, de un învăţămînt superior care, continuing tradiţiile progresiste ale şcolii romîneşti, a devenit o adevărată pepinieră de cadre pricepute în domeniul economiei şi culturii. Numai în cîţiva ani, teritoriul ţării a fost împînzit de noi institute de învăţămînt superior, au fost lărgite cele existente, s-a întărit puternic baza lor materială. Şi pentru prima oară în istoria ţării, porţile universităţilor şi institutelor au fost larg deschise tuturor fiilor clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, tuturor muncitorilor, tehnicenilor şi funcţionarilor aflaţi în producţie, dornici să-şi completeze pregătirea lor generală. Noua Hotărîre a guvernului şi partidului elaborată în acest an, constituie o continuare a drumului pe care s-a pornit prin înfăptuirea reformei învăţămîntului din 1948, constituie o consolidare a realizărilor de pînă acum, ţintind, în acelaşi timp, o îmbunătăţire şi mai substanţială a structurii şi metodelor învăţămîntului superior, în viitorul apropiat. Încă în scurta perioadă cuprinsă între data elaborării acestei Hotărîri şi deschiderea noului an de învăţămînt, multe din prevederile ei au şi prins viaţă, întreprinderile socialiste, sfaturile populare, au acordat burse pentru fiii de muncitori, de ţărani muncitori, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea compoziţiei sociale a studenţilor, îmbunătăţire menită să reflecte raportul real, numeric şi de clasă, al clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, faţă de totalul populaţiei. S-au organizat de asemenea cursuri pregătitoare pentru fiii de muncitori, s-au îmbunătăţit condiţiile de muncă şi de trai ale cadrelor didactice şi ale studenţilor. Deschiderea noului an de învăţămînt superior va trebui să coincidă cu o perseverenţă şi mai accentuată pe linia înfăptuirii tuturor măsurilor preconizate de partidul şi guvernul nostru. Nici o clipă nu trebuie scăpată din vedere sarcina fundamentală de a lega mult mai strîns învăţămîntul superior de viaţă, de nevoile practicii. Şi începînd cu acest an va trebui să înlăturăm felul îngust de a considera posibilă legarea învăţămîntului de nevoile vieţii numai prin simpla practică a studenţilor în producţie. O adevărată legătură cu practica construcţiei socialismului în ţara noastră se va putea realiza numai atunci cînd vom folosi mijloacele multiple a căror viabilitate a fost verificată de viaţa însăşi. Conducători ai uzinelor, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, fruntaşi în producţie, vor trebui să fie antrenaţi să participe în consiliile universitare, să îmbine experienţa lor practică cu pregătirea teoretică a cadrelor didactice şi astfel să contribuie la ridicarea nivelului învăţămîntului superior. Cadrele didactice, studenţii, să participe la rezolvarea practică a unor probleme tehnice şi economice din întreprinderi. Să se organizeze cît mai multe excursii ştiinţifice cu studenţii, iar cei mai buni ingineri şi muncitori din întreprinderi să ţină lecţii în faţa acestora. S-au luat în ultima vreme măsuri importante pentru îmbunătăţirea profilului instituţiilor de învăţămînt superior. Acest drum pe care s-a pornit este un drum bun, dar încă mai sunt unele lucruri de înfăptuit. Este o datorie de onoare ce revine conducerilor instituţiilor de învăţămînt superior, de a continua şi pe mai departe opera începută. Să se asigure studenţilor însuşirea realizărilor ştiinţei şi tehnicii romîneşti, sovietice şi mondiale, însuşirea cunoştinţelor privind organizarea proceselor de producţie din întreprinderi, să se asigure predarea la un înalt nivel a obiectelor d£ cultură generală. Numai aşa vor putea fi înlăturate tendinţele de practicism îngust, izolarea de practică, numai aşa vor putea fi formaţi specialişti cu un orizont larg de cunoştinţe şi în acelaşi timp, cu un profil bine determinat. Este o sarcină în rezolvarea căreia trebuie procedat cu foarte mult discernămînt. Aceasta, pentru ca nu cumva, combătînd tendinţa excesivă de îngustare a profilului, să se cadă în cealaltă extremă, adică aceea de a forma specialişti „universali“, necompetenţi în domeniul în care vor lucra. In faţa cadrelor de conducere a instituţiilor de învăţămînt superior, în faţa cadrelor didactice, noul an de învăţămînt pune sarcini mult mai mari decît în anii trecuţi. Grija pentru conţinutul ştiinţific al predării, legarea organică a lecţiilor de practica construcţiei socialismului în ţara noastră, trebuie să fie preocupările lor de căpetenie. Cadrele didactice să fie călăuzite în activitatea lor de ideea că învăţămîntul superior are sarcina să pregătească cadre înarmate nu numai cu înaltă calificare de specialitate, ci şi cu concepţia marxist-leninistă despre lume, cadre educate în spiritul dragostei pentru popor şi munca sa. Or, asta înseamnă îmbunătăţirea simţitoare a predării ştiinţelor sociale, înseamnă lichidarea unor lipsuri ca tendinţele de îndepărtare a unor lecţii de viaţă, istoricismul, dogmatismul, citatomania, insuficienta combativitate faţă de ideologia burgheză etc. De pe băncile instituţiilor de învăţămînt superior trebuie să iasă nu numai specialişti competenţi, ci şi oameni care să pună mai presus de orice interesele obşteşti, interesele întregului nostru popor muncitor. De aceea, munca ideologică, munca politico-educativă în aceste instituţii capătă o importanţă tot mai mare, cadrele didactice, Asocciţiile Studenţeştişi U.T.M. avind o răspundere din ce în ce mai sporită în înfăptuirea educaţiei comuniste a studenţilor. Grijii pe care partidul şi guvernul le-o poartă, studenţii au datoria să-i răspundă printr-o muncă disciplinată, temeinică şi entuziastă. Numai aşa vor reuşi să îndreptăţească speranţele pe care întregul popor muncitor şi le-a pus în contribuţia pe care ei trebuie să şi-o aducă mîine la construcţia socialismului în patria noastră. Azi, în prima zi din noul an de învăţămînt, urăm cadrelor didactice, studenţilor, spor la muncă şi o activitate cît mai rodnică ! Plecarea tovarăşului Gh. Apostol la cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor de la Leipzig Duminică dimineaţa a părăsit la La plecare, pe aeroportul Băneasa, pitala tovarăşul Gheorghe Apostol, tovarăşul Gheorghe Apostol a fost preşedintele Consiliului Central al condus de tovarăşii Petre Borilă şi Sindicatelor din R.P. Romînă, pentru Iyrjcolae Ceauşescu, de secretarii Cona participa la lucrările celui de al . .. a IV-lea Congres Mondial al Sindicate-siliului Central al Sindicatelor din R. lor care se va ţine la Leipzig. P. Romînă, Anton Moisescu, Liuba Chişinevschi, şi ing. Mihai Marin, de membri ai prezidiului C.C.S., preşedinţi ai comitetelor centrale ale sindicatelor, şefi de secţie din C.C.S., activişti sindicali. (Agerpres) Secţiile de bază ale Combinatului Siderurgic Hunedoara şi-au realizat înainte de termen planul lunar HUNEDOARA (coresp. „Munca“). In toate secţiile Combinatului Siderurgic Hunedoara, muncitorii şi tehnicienii se găsesc în întrecerea socialistă pentru realizări deosebite în cinstea celei de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In această întrecere, jurnaliştii, oţelarii, laminoriştii şi cocsarii vor să înscrie pe graficele secţiilor lor cea mai înaltă producţie din cursul acestui an. Rezultatele pe care le-au obţinut de la 1—30 septembrie arată că ele vor contribui fără îndoială la îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor pe care şi le-au luat. In zilele de 28—29 septembrie muncitorii şi tehnicienii secţiilor I furnale, oţelăria Martin, laminoare, uzina cocso-chimică şi fabrica de aglomerare a minereului au raportat îndeplinirea planului lunar de producţie. Cu tonele de metal date peste plan de la 1—30 septembrie, siderurgiştii hunedoreni au ajuns să înregistreze de la începutul anului şi pînă azi un plus de aproape 17.000 tone fontă, oţet şi laminate şi au realizat o economie la preţul de cost de peste 15 milioane lei. In afară de aceste realizări însemnate, merită a fi subliniat faptul că în luna septembrie muncitorii şi tehnicienii uzinei cocso-chimice nu numai că au ajuns să-şi depăşească planul cu peste 1500 tone cocs, dar ei au reușit în același timp să producă cocs de cea mai bună calitate. Africa va fi prezentă la cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor Patru ani s-au scurs între cel de al III- lea Congres Mondial al Sindicatelor, ţinut la Viena în 1953, şi cel de al IV- lea Congres Mondial al Sindicatelor, care se va ţine la Leipzig, între 4 şi 15 octombrie 1957. Raportul de activitate al F.S.M., cu privire la această perioadă, face pe bună dreptate următoarea constatare : Rareori se găseşte în istoria luptelor muncitoreşti din lume şi în simpla istorie a popoarelor o perioadă scurtă de patru ani, atît de bogată în schimbări, in hotărîri şi într-o evoluţie atît de rapidă a fenomenelor istorice capitale, ca perioada dintre anii 1953 şi 1957 inclusiv. In această evoluţie, ţările slab dezvoltate şi coloniale ocupă un loc în prim plan. Dien Bien Fu în 1954 şi Bandung în 1955 au grăbit mişcarea de lichidare a colonialismului. După eliberarea Vietnamului, Africa este aceea care deţine locul principal în lupta anticolonialistă. Şi aceasta din cauză că continentul nostru este încă cel mai puternic bastion al regimului colonialist. Dar muncitorii şi popoarele din Africa nu înţeleg să mai adăpostească iacă mult timp acest monstru sîngeros. Unul după altul, Marocul, Tunisul, Sudanul şi Ghana şi-au cucerit independenţa naţională. Poporul algerian duce de aproape 3 ani o luptă armată eroică pentru dreptul de a dispune liber de soarta sa. Kenya, unde colonialiştii englezi continuă represiunea lor şi Nigeria, ridică problema dreptului lor la independenţă. Tulburaţi de cauza pierderii beneficiilor de miliarde de franci, datorită naţionalizării Canalului de Suez, colonialiştii englezi şi francezi au îndreptat împotriva Egiptului o expediţie militară de tip colonialist. Dar această acţiune s-a soldat cu un eşec răsunător, graţie rezistenţei hotărîte a poporului egiptean şi unei puternice mişcări internaţionale de solidaritate cu poporul egiptean. În Africa Neagră de sub controlul francez lupta pentru libertate este în plină fierbere. In Camerun, teritoriu sub tutela O.N.U., în faţa creşterii mişcării naţionale pentru independenţă şi a desfăşurării luptelor muncitoreşti, guvernul francez a dezlănţuit în mai 1955 o represiune sîngeroasă care s-a JACQUES N’ GOM membru al Comitetului Executiv al F. S. M., secretar general adjunct al Confederaţiei generale a muncii din Camerun agravat în decembrie 1956. Dar această brutală represiune nu a putut opri lupta poporului din Camerun pentru revendicările sale naţionale. Guvernul francez a făcut prima concesie, acordînd Camerunului un statut de stat sub tutelă. Această semi-autonomie nu este decît o etapă provizorie, căci poporul vrea independenţa şi unificarea ţării. Dezvoltarea mişcării sindicale şi a luptelor muncitoreşti merge în pas cu evoluţia politică a diferitelor ţări africane. Alături de lupta împotriva exploatării colonialiste problema unităţii este de asemenea la ordinea zilei în Africa. Organizaţiile sindicale din Maroc au fuzionat într-o singură centrală sindicală naţională, numită Uniunea marocană a muncii. Centralele tunisieni s au orientat în acelaşi sens. Unele după altele, uniunile teritoriale din Algeria, Madagascar şi Camerun, afiliate înainte la C.G.M. din Franţa, s-au transformat în centrale sindicale naţionale afiliate direct la F.S.M. Organizaţiile sindicale C.G.M. din Africa Ecuatorială Franceză, care s au grupat într-o Federaţie, evoluează spre aceeaşi ţintă. Conferinţa africană de la Cotonou, ţinută în ianuarie 1957, a dat naştere Uniunii generale a muncitorilor din Africa Neagră (U.G.T.A.N.), care grupează vechile organizaţii sindicale autonome C.G.M. şi C.F.T.C. din Africa Occidentală Franceză, Conferinţa Egipteană a Muncii (sindicatelor egiptene — N. R.), face bloc cu Federaţia Internaţională a Sindicatelor Arabe. Federaţiile sindicale din Sudan şi Nigeria şi-au întărit rîndurile şi influenţa lor. In cursul ultimilor patru ani, în diferite teritorii ale Africii au avut loc puternice greve revendicative. Pretutindeni, muncitorii şi ţăranii sunt în fruntea luptelor revendicative şi naţionale. Despre aceste lupte pentru dezvoltarea unităţii mişcării sindicale, pentru revendicări sociale, economice şi naţionale, vor vorbi de la tribuna Congresului Mondial al Sindicatelor de la Leipzig, delegaţii maselor muncitoare din Africa. Nici o altă tribună nu este atît de competentă ca aceea a acestui congres unitar, deschis tuturor organizaţiilor sindicale muncitoreşti de către F.S.M., pentru a permite un larg schimb de vederi şi experienţă. Sprijinul pe care F.S.M. îl acordă de la înfiinţarea sa luptelor muncitoreşti şi popoarelor din ţările slab dezvoltate şi coloniale, solidaritatea sa continuă cu popoarele africane în luptă pentru independenţa lor naţională, au făcut ca muncitorii africani să vadă în F.S.M. un fruntaş al luptei anticolonialiste. Faptul că ordinea de zi a celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor cuprinde un punct intitulat „Sarcinile sindicatelor împotriva colonialismului" arată marea importantă pe care F.S.M. o acordă luptei muncitorilor împotriva colonialismului. Este astfel de înțeles marele interes pe care-l poartă muncitorii africani pentru lucrările Congresului de la Leipzig. Din Somalia pînă în Congo, din Egipt pînă la Cap (Uniunea Sud- Africană — N. R.), din Camerun pînă în Madagascar, organizaţiile sindicale de diferite tendinţe, afiliate sau neafiliate la F.S.M., au răspuns afirmativ la invitaţia F.S.M. şi s-au pregătit să participe activ la cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor, spre care se îndreaptă speranţa şi ochii maselor muncitoare din Africa. Ele aşteaptă ca frăţeasca confruntare a diferitelor tendinţe, analiza dificultăţilor şi larga dezbatere care va avea loc cu ocazia acestei măreţe întîlniri a clasei muncitoare internaţionale să permită elaborarea unei platforme pentru unitatea mişcării sindicale, pentru realizarea revendicărilor vitale ale maselor muncitoare, pentru independenţă naţională şi pace. Proletari din toate ţările, uniţi-vâ 1 ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII. nr. 3087 Marți 1 octombrie 1957 6 pagini 20 bani Cifre care vorbesc despre avintul în întrecere ORAŞUL STALIN. Lucrătorii combinatului chimic „I. V. Stalin“ din oraşul Victoria, care au chemat la întrecere socialistă toate unităţile industriei noastre chimice în cinstea zilei de 7 Noiembrie, lucrează cu rîvnă pentru a termina înainte de termen sarcinile suplimentare de plan ce şi le-au fixat. Ei şi-au îndeplinit pînă acum angajamentul de a spori capacitatea de producţie la amoniac cu 40 la sută. Productivitatea muncii a fost sporită cu 15,85 la sută faţă de 8,28 la sută cît prevedea angajamentul, iar acumulările realizate peste plan se ridică la 5.700.000 lei în loc de 3.000.000 lei. Paralel cu succesele în muncă se îmbunătăţesc condiţiile de trai ale muncitorilor chimişti de la acest combinat. In prima etapă s-au dat în folosinţă locuinţe confortabile pentru 36 de familii, urmînd ca alte 24 familii să primească locuinţele pînă la 7 Noiembrie; s-a inaugurat căminul de zi pentru 70 de persoane; a început construcţia unui nou local de cantină pentru 1800 persoane şi se fac ultimele lucrări de finisaj la şcoala elementară de 7 ani care va fi dată în folosinţă nu peste mult timp. Tripla întîlnire de fotbal între reprezentativele R.P.R. şi R.P.F.I. Cele trei intilniri internaţionale de fotbal disputate duminică au stirnit un viu interes în rîndul iubitorilor acestui sport din R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia. Avantajul l-au avut spectatorii bucureşteni, care au văzut două din ele. Desigur că derbiul l-a constituit partida dintre reprezentativele A ale Iugoslaviei și Romîniei. Rezultatul egal de ISI cu care s-a terminat meciul, face ca partida decisivă să fie cea din ziua de 17 noiembrie a.c. de la Belgrad, unde un meci egal ne-ar califica în grupa VH-a a campionatului mondial, în acest meci, iugoslavii au neapărată nevoie de o victorie. Nu pot fi neglijate insă nici întrunirile cu reprezentativa Greciei, la Bucureşti şi Belgrad, care ar putea să clarifice mai din timp calificarea, a unuia sau a altuia. Juniorii, speranţele fotbalului ambelor ţări, au oferit celor ce au umplut tribunele stadionului ,723 August", un spectacol incîntător. Mai buni, au cîştigat la scor juniorii noştri. Singura partidă in care fotbaliştii noştri au părăsit terenul învinşi a fost aceea de la Skoplje, unde s-au intîlnit echipele secunde ale Romîniei şi Iugoslaviei. Rezultatul de 2—1 (0—0) pentru gazde, nu oglindeşte fidel situaţia de pe teren, unde jucătorii noştri au fost cel puţin la nivelul iugoslavilor, dar au fost dezavantajaţi de arbitraj — după declaraţiile făcute după meci. Bilanţul celor trei întîlniri ne dă speranța că în viitor echipele noastre reprezentative pot și vor repurta succese mai mari, mai edificatoare pentru nivelul fotbalului nostru. Fază din meciul România A — Iugoslavia A Foto: A. CUCU TELEGRAMĂ Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român Congresul al II-lea al Sindicatului lucrătorilor din instituţiile administrative de stat, adresează în numele tuturor membrilor de sindicat de« aparatul de stat, un fierbinte salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, conducătorul şi organizatorul înţelept al luptei poporului muncitor pentru construirea socialismului în patria noastră. Congresul nostru a analizat în lumina sarcinilor puse de cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romín, activitatea lucrătorilor din instituţiile administrative de stat. Organele noastre sindicale se angajează în faţa Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român să mobilizeze şi mai intens lucrătorii din instituţiile adminstrative de stat in vederea perfecţionării activităţii aparatului de stat, simplificării şi ieftenirii lui, în lupta pentru combaterea birocratismului. Vom munci neobosiţi pentru a educa pe toţi lucrătorii din instituţiile şi întreprinderile ramurei noastre în spiritul celei mai stricte respectări a legalităţii populare şi a atenţiei permanente pentru cerinţele oamenilor muncii, în spiritul vigilenţei revoluţionare. Organele noastre sindicale vor desfăşura o activitate mai susţinută în problemele grijii faţă de om, urmărind crearea unor condiţii cît mai bune de muncă şi ridicarea necontenită a nivelului de trai. Unind strîns pe membrii de sindicat în jurul încercatului nostru Partid, sub steagul invincibil al marxism-leninismului, Congresul asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, că organizaţiile noastre sindicale vor spori eforturile pentru a-şi îmbogăţi întreaga activitate, întîmpinînd cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi succese în muncă, contribuind astfel la întărirea ţării noastre, la construirea socialismului în patria noastră scumpă, la apărarea păcii in lume. Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român ! In numele Prezidiului Congresului, ȘTEFAN DINA In cadrul Lunii prieteniei romîno - sovietice Festivaluri ale Republicilor Sovietice Socialiste în regiunile ţarii noastre In cadrul Lunii prieteniei romînosovietice se vor desfăşura în unele regiuni ale tării, sub auspiciile organizaţiilor A.R.L.U.S., festivaluri ale Republicilor Sovietice Socialiste. Astfel, în regiunile Constanţa, Suceava şi Baia Mare vor avea loc festivaluri în cinstea R.S.S. Ucrainene, în regiunile Craiova şi Galaţi închinate R.S.S. Kazahă, iar în regiunile Bucureşti şi Timişoara dedicate R.S.S. Bielorusă. Regiunea Hunedoara va organiza festivalul R.S.S. Letone, regiunea Stalin al R.S.S. Uzbece, iar regiunile Iaşi, Oradea al R.S.S. Moldoveneşti. De asemenea vor avea loc festivaluri consacrate R.S.S. Gruzine la Piteşti, R. S. S. Azerbaidjene la Ploeşti, R.A.S.S. Başkire în regiunea Bacău. Cu acest prilej din rîndul celor care au vizitat sau au studiat în republicile unionale respective, vor ţine simpozioane şi conferinţe; de asemenea se vor organiza expoziţii documentare în centrele regionale şi raionale din aceste regiuni, vor avea loc programe artistice, seri literare şi muzicale, prezentări de filme, serbări ale prieteniei şi alte manifestări. (Agerpres) 2 Octombrie — ziua Forţelor Armate ale R. P. R. Ostaşii Armatei noastre populare îşi perfecţionează continuu măiestria lor militară. In clişeu , în timpul unui exerciţiu de luptă. O propunere-1000 vagoane grîu economisit 1 »n obiceiul industriei noastre J de morarit a intrat, de cîţi- ( A va ani, reducerea extracţiei de grîu cu 5 la sută în perioada 1 iulie-octombrie a fiecărui an Motivul reducerii extracţiei stă în fap- I tul că această perioadă aduce cu f sine introducerea în fabricaţie a griului nou, ale cărui calităţi de I panificare sunt întrucîtva diminuate f fată de griul de specialitate vechi. | Deosebirea calitativă provine de Ia [ ceea ce se cheamă în limbaj de spe- I cialitate „grad de maturizare". A- f nume, gradul de maturizare al [ griului nou este inferior celui al | griului vechi şi — în genere — infferior gradului de maturizare cerut f prin standard^ pentru asigurarea [ producţiei unei făini şi respectiv | pîinii de bună calitate. Reducînf du-se în perioada critică (iulie— [ octombrie) cu 5 la sută procentul de extracte a făinii pentru plinea f neagră, se tinde la compensarea [ gradului insuficient de maturizare I şi ca atare, cu toată existenţa grîu- I lui nou in extracţiile de făină, nea- I gră, să se obţină o făină cu calităţi satisfăcătoare de panificaţie. f Toată această scurtă consideraţie [ de specialitate apare necesară pennru a releva propunerea meritorie a tinerilor ingineri Nicolae Mîrşaru şi Radu Rîpeanu din Comitetul de Stat pentru Valorificarea Produse lor Agricole. In urmă, în preajma [ începerii măcinişului griului nou, ei I au propus o inovaţie, în fond sim- i plă, dar de mare efect, care permitea şi în perioada iulie-octombrie panifficarea faunei din grîu nou fără schimbarea extracţiei. Renunţindu-se la schimbarea extracţiei, cele 5 la sută se economisesc la cantitatea de grîu ce se panifică în lunile pomenite, rezultînd o economie efectivă de circa 1000 vagoane de grîu anual. Ideea inginerilor propunători constă în luarea a o serie de măfuri organizatorice, pe baza cunoaşterii indicilor de calitate ai griului şi făinei, în aşa fel ca griul nou, care se recepţionează la bazele de recepţie şi se expediază moritor eşalonat, să fie introdus în fabrica- J ţie în ordinea vechimii, asigurîn- j du-se fiecărei cantităţi date în lucru un timp minim de maturizare. ] In afară de aceasta se mai adaugă -j — ca şi pînă acum — amestec de grîu vechi, rezultanta tuturor mă- j surilor fiind un grîu din care se j poate extrage o făină cu bune pro- J prietăţi de panificaţie. Propunerea a fost acceptată şi j conducerea C.S.V.P.A. a em s in- J strucţiuni corespunzătoare. Rezulta- tele sunt bune, aşa îneît economia j prezumată de 1.000 vagoane este de pe acum pe cale de realizare. Apreciind valoarea propunerii, specialiştii Facultăţii de tehnologie a produselor alimentare din Galaţi, ai Institutului de cercetări alimenta- re, ai Inspecţiei de Stat a Calităţii şi ai Direcţiei Generale a Morări- tului (ambele din urmă din C.S.V.P.A.), i-au dat aviz favorabil , ceea ce a făcut posibilă şi punerea ei în practică pe scară naţională ! Cu atît mai de neînţeles apare a- titudinea Oficiului Pîinii din De- partamentul Industriei Alimentare, care, cu toată concludenta argu- j mentării teoretice şi a probelor, a J refuzat avizul său şi manifestă şi la j ora actuală neîncredere în propu- J nerea de menţinere a extracţiei. A j ceastă neîncredere este de altminteri şi izvorul unora din acuzaţiile care i se aduc în prezent la unele brută- j rii din Bucureşti propunerii, în mod j evident pentru a masca cauzele J reale ale plinii de proastă calitate J pe care respectivele brutării j o mai livrează. Este o dato- J rie patriotică a oricărui lucrător j din domeniul morăritului şi panifi- 1 caţiei să susţină o propunere care J aduce patriei economii de sute şi sute de vagoane de griu, fără nici o influenţă asupra calităţii pîinii. | E. A. J