Munca, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 3087-3113)
1957-10-01 / nr. 3087
Marti 1 octombrie 1957-nr. 3087 REZOLUŢIA Congresului al V-lea al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate Congresul al V-lea al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate, dezbătînd activitatea desfășurată de comitetul central al sindicatului în perioada de la cel de-al IV-lea Congres, constată că organele sindicale ale ramurii au obţinut o serie de succese în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea industriilor metalurgice, constructoare de maşini şi de energie electrică. A fost îmbunătăţită organizarea şi conducerea întrecerii socialiste, au fost folosite metode mai bune şi eficace în antrenarea muncitorilor la conducerea producţiei. Organele sindicale se preocupă în prezent cu mai multă grijă de satisfacerea nevoilor social-culturale ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor. In această perioadă s-a îmbunătăţit munca organizatorică, iar activul obştesc este atras într-o măsură mai mare la rezolvarea problemelor ce se ridică în faţa organizaţiilor sindicale, ceea ce contribuie la creşterea autorităţii şi competenţei acestora. Congresul constată însă că în activitatea organelor sindicale din metalurgie şi electricitate se mai remarcă şi lipsuri. De pildă, în organizarea întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie se mai manifestă încă în multe locuri formalismul. Nu peste tot sunt create condiţii pentru buna desfăşurare a întrecerii. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale, nu se desfăşoară încă peste tot ritmic, din care cauză se ivesc „salturi“ la sfîrşitul lunii. Metodele înaintate nu sunt extinse încă peste tot, pentru a putea fi însuşite şi aplicate de mase tot mai largi de muncitori. In munca unor organe sindicale persistă încă deficienţe în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor social-culturale ale muncitorilor. Nu se desfăşoară o activitate susţinută pentru realizarea tuturor angajamentelor din contractele colective privitoare la construcţiile social-culturale. Unele comitete de întreprindere nu mobilizează încă suficient activul obştesc la îndeplinirea sarcinilor ce revin organizaţiilor sindicale respective. Congresul consideră că asemenea lipsuri trebuie grabnic lichidate, în interesul îmbunătăţirii activităţii organelor sindicale în aşa fel ca aceasta să corespundă cerinţelor mereu crescînde ale producţiei şi satisfacerii nevoilor social-culturale ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor. In acest scop, Congresul hotărăşte: 1. Comitetul central al sindicatului, de comun acord cu Ministerul Industriei Grele, să mobilizeze organele sindicale şi administrative din întreprinderi în lupta pentru o producţie ritmică, asigurîndu-se aprovizionarea la timp a locurilor de muncă cu materii prime, materiale, scule şi documentaţie tehnică. Comitetele de întreprindere să organizeze întrecerea socialistă în primul rînd acolo unde există condiţii şi să lupte pentru crearea acestora la toate locurile de muncă. 2. Pentru aplicarea şi extinderea pe scară largă a metodelor înaintate, C.C. al sindicatului împreună cu ministerul, vor sprijini organizarea de cursuri, conferinţe şi schimburi de experienţă în întreprinderi pentru cunoaşterea şi însuşirea metodelor caracteristice fiecărui loc de muncă. 3. Pentru a ridica întrecerea socialistă la un nivel mai înalt, organele sindicale din întreprinderi trebuie să desfăşoare o activitate susţinută,de organizare a ajutorării celor rămaşi în urmă, spre a-i ridica la realizările fruntaşilor. 4. C.C. al sindicatului, cu sprijinul Consiliului Central A.S.I.T., să îndrumeze comitetele de întreprindere şi cercurile A.S.I.T. în direcţia mobilizării tehnicienilor din întreprinderi pentru sprijinirea muncitorilor în vederea mînuirii tehnicii noi, cale sigură de creştere a productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii şi de reducere a preţului de cost. 5 O atenţie deosebită trebuie să acorde organele sindicale şi administrative din întreprinderi organizării şi desfăşurării consfătuirilor de producţie, care trebuie să devină un mijloc puternic de participare a maselor la organizarea şi conducerea producţiei, să urmărească îndeaproape realizarea propunerilor făcute de muncitori în consfătuiri. Congresul stabileşte ca C.C. al sindicatului, în colaborare strînsă cu M.I.G., să organizeze periodic consfătuiri între reprezentanţii întreprinderilor furnizoare şi beneficiare, în vederea respectării contractelor economice şi a planurilor de cooperare. 6. Pentru lichidarea risipei de materii prime şi materiale, şi a proastei calităţi a unor produse, Congresul pune ca sarcină în faţa organelor sindicale, ca în colaborare cu organele administrative să studieze măsurile pentru asigurarea reducerii simţitoare a rebuturilor şi a declasatelor. Să fie mobilizaţi tehnicienii şi inginerii la aplicarea şi generalizarea iniţiativei de la „I. C. Frimu"-Sinaia: „Fiecare produs la un preţ de cost cît mai redus“ în toate întreprinderile. Pentru continua dezvoltare a mişcării de inovaţii să se organizeze în fiecare întreprindere controlul obştesc de masă asupra felului cum se rezolvă propunerile de inovaţii, ca şi asupra eficacităţii lor economice şi asupra recompensării inovatorilor. 7. Comitetul central al sindicatului să studieze împreună cu conducerea ministerului felul cum trebuie ajutate întreprinderile producătoare de utilaj agricol, piese de schimb şi utilaj electric pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi respectarea sortimentelor date prin plan. 8. Congresul recomandă M.I.G. să ia măsuri de îmbunătăţire a activităţii institutelor de cercetări şi proiectări, să organizeze consfătuiri între proiectanţi şi executanţi în vederea introducerii în proiectele tehnice şi de execuţie a celor mai înaintate realizări ale tehnicii moderne, pentru reducerea consumului specific de materii prime şi materiale. Institutele amintite să acorde în acelaşi timp un ajutor mai substanţial întreprinderilor, pentru introducerea tehnologiei avansate. Comitetul central, la rîndul său, are sarcina de a intensifica munca poli- tică în aceste institute. 9. O deosebită atenţie va trebui să acorde comitetul central al sindicatului lucrărilor de definitivare a sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii, ţinînd seamă de propunerile făcute în cadrul acţiunii de consultare şi experimentare. Comitetul central şi M.I.G. vor trebui să sprijine efectiv întreprinderile pentru asigurarea unei stricte discipline de salarizare şi normare a muncii, pentru aplicarea în termen a măsurilor tehnico-organizatorice din plan, menite să sprijine aplicarea salarizării îmbunătăţite. 10. Comitetele de întreprindere să fie mai exigente în ceea ce priveşte realizarea obligaţiilor reciproce din contractul colectiv, să facă din contractul colectiv un program de muncă pentru întreaga lor activitate cît şi a organelor administrative din întreprinderi. Lunar să se analizeze cu conducerea întreprinderii stadiul îndeplinirii obligaţiilor din contractul colectiv, iar trimestrial, în adunări generale şi conferinţe , comitetul central să analizeze împreună cu conducerea ministerului felul cum se realizează obligaţiile reciproce din contractul colectiv cît şi cele din convenţia încheiată cu Ministerul Industriei Grele, luînd împreună măsuri împotriva celor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile în termen 11. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, comitetul central al sindicatului şi Ministerul Industriei Grele să continue organizarea reviziilor obşteşti, găsind forme mai operative pentru rezolvarea propunerilor făcute de muncitori şi analizînd periodic felul cum sînt ele rezolvate. Congresul recomandă ministerului să ia măsuri pentru ca întreprinderile să folosească în întregime fondurile alocate pentru lucrările de protecție a muncii, realizînd lucrările prevăzute în convenție. 12. Comitetul central al sindicatului și M.I.G. să ia măsuri pentru instruirea temeinică şi periodică a tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor asupra regulilor de tehnică a securităţii şi să impună cu stricteţe respectarea lor. Inspectorii tehnici de protecţie a muncii ai comitetului central al sindicatului să controleze ca organele tehnice din întreprinderi să pună în concordanţă utilajul cu normele de tehnică a securităţii, în aşa fel ca numărul de accidente să scadă neîncetat. 13. Comitetul central al sindicatului şi M.I.G. să analizeze periodic accidentele de muncă şi problemele de protecţie a muncii, luînd măsuri concrete care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. 14. C.C. al sindicatului să îndrume şi să sprijine comitetele de întreprindere în îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de igienă şi sanitare din întreprinderi, în mai buna gospodărire — laolaltă cu organele administrati ,ve — a bugetelor de asigurări sociale. 15. C.C. al sindicatului să extindă reviziile obștești la întreprinderile unde mai persistă lipsuri în executarea bugetului de asigurări sociale, făcînd din aceasta o metodă permanentă de lucru. 16. îmbunătăţirea continuă a muncii de trimitere la odihnă trebuie să stea în centrul preocupărilor C.C. al sindicatului şi a comitetelor de întreprindere. Repartizarea biletelor pentru odihnă să se facă cu sprijinul efectiv al membrilor de sindicaţi astfel ca aceştia să stabilească ei înşişi în adunări sindicale pe cei mai merituoşi oameni care să beneficieze de trimiterea la casele de odihnă şi tratament, inclusiv la casele proprii de odihnă ale întreprinderilor. 17. C.C. al sindicatului să analizeze periodic împreună cu M.I.G. felul cum sunt folosite fondurile destinate construcţiilor de locuinţe, fonduri care să fie folosite în întregime şi repartizate în mod just. Organele sindicale să vegheze asupra construcţiilor, refuzînd recepţionarea celor necorespunzătoare, să ducă o permanentă muncă de educare a locatarilor pentru întreţinerea şi îngrijirea în cele mai bune condiţiuni a avutului obştesc. Repartizarea fondurilor şi a locuinţelor să se facă în adunări generale. 18. Pentru îmbunătăţirea muncii culturale de masă, C.C. al sindicatului să îndrume organele sindicale astfel ca munca culturală de masă să fie împletită cu problemele procesului de producţie, să slujească educării muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor în spiritul atitudinii sociliste faţă de muncă şi avutul obştesc, precum şi ridicării continue a nivelului cultural şi tehnic al muncitorilor. Organele sindicale trebuie să se ocupe cu mult simţ de răspundere de crearea condiţiilor necesare funcţionării şcolilor, serale pentru pregătirea tineretului muncitor şi să acorde un sprijin substanţial muncitorilor care frecventează diferitele forme ale învăţămintului de stat, preocupindu-se totodată permanent de îmbunătăţirea activităţii şcolilor profesionale de ucenici de pe lîngă întreprinderi. 19. Comitetele de întreprindere să fie îndrumate să privească activitatea sportivă cu acelaşi simţ de răspundere ca şi celelalte sarcini sindicale şi să combată cu tărie tendinţa nesănătoasă ce se manifestă în unele locuri de a dezvolta numai anumite discipline sportive. 20. C.C. al sindicatului să continue şi în viitor să îndrume cu perseverenţă comitetele de întreprindere, în sensul ca grupele sindicale să devină într-adevăr veriga de bază a activităţii sindicale. 21. C.C. al sindicatului să sprijine şi să îndrume activitatea comisiilor de femei de pe lîngă comitetele de întreprindere şi să organizeze schimburi de experienţă periodice între acestea. 22. C.C. al sindicatului să acorde în activitatea ce o va desfăşura în viitor o atenţie deosebită muncii de recrutare, creştere şi promovare a cadrelor, asigurîndu-le o permanentă ridicare a nivelului politic şi profesional încît să corespundă sarcinilor mereu crescînde ce se pun în faţa sindicatului nostru. 23. C.C. al sindicatului să întărească şi să dezvolte mai departe relaţiile internaţionale cu organizaţiile sindicale din Uniunea Sovietică, ţările de democraţie populară şi din celelalte ţări, educînd membrii de sindicat în spiritul solidarităţii internaţionale cu muncitorii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate, democraţie, independenţă naţională şi apărare a păcii. 24. C.C. al sindicatului să studieze posibilitatea înfiinţării într-un timp cît mai scurt a unui ziar săptămînal al industriei metalurgice şi de electricitate. 25. Comitetele de întreprindere să sprijine permanent organizaţiile U.T.M. şi să intensifice colaborarea cu acestea în vederea îmbunătăţirii muncii de educaţie în rîndurile tineretului. Membrii Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalurgie și electricitate Armencoiu Niculae, Butaru Constantin, Bangu Ion, Bălan Vichente, Brezai Victor, Biro Elisabeta, Bodnar Petronella, Coman Marin, Covaci Ștefan, Cazan Aurel, Coja Iosif, Chimirel Elisabeta, Chircă Ecaterina, Chiru Alexandru, David Gheorghe, Dumitrache Constantin, Davifoiu Nicolae, Floru Pavel, Girescu Cezar, Grozea Ion, Ghizel Dumitru, Gheorghiu Nicolae, Ionescu Vasile, Istrate Elena, Istrate Nicolae, Kovács Martin, Klein Edmund, Lascu Ilie, Lăbunel Valeriu, Lazăr Alexandru, Marin Grigore, Micu Ștefan, Moise Spiridon, Moraru Nicolae, Negoiţă Constantin, Nistor Aurelian, Noghi Elisabeta, Paraschiv Marin, Pan Nicolae, Pencu Alexandru, Roşioru Mihai, Stoica Nicolae, Sárközi Tiberiu, Şerbănescu Gheorghe, Şirboiu Ana, Stoian Mihai, Stan Nicolae, Svella Francisc, Stanciu Gheorghe, Triteanu Ion, Tichindeleanu Zaharia, Toma Virginia, Tudor Constantin, Vetteş Gerda, Viţă Ion, Vasu Nicolae, Voicu Maria, Zîmbreanu Petre, Pilly Nicolae. Membrii supleanţi ai Comitetului Central Alexandru Teodora, Călin Ion Enescu Florica, Traian Lucia, Vlad Gherghel Cornel, Heim Carol, Mari Ion. Prezidiul Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate Kovács Martin, preşedinte, Tudor Vasu Nicolae, Chimirel Elisabeta, Constantin şi Moraru Nicolae, vicepre- Klein Edmund. Supleanţi: Coman Maşedinţi, Istrate Nicolae, secretar,rin, Şerbănescu Gh., Armencoiu Nicu Membri : Girescu Cezar, Pan Nicolae, Jae, Voicu Maria. Comisia de cenzori Membrii supleanţi Andreescu Nicolae, Anghel Nicolae, Alexandru Ion, Lazăr Nicolae, Stoa- Binder Maria, Cosza Maria, Iordăchescu Elvira, Macarovici Alexandru, noiu Constantin,escu-Tutilă Maria. ] MUNKA" O delegaţie a oraşului şi regiunii Sverdlovsk în vizită la Timişoara TIMIŞOARA (Agerpres). — Delegaţia oraşului şi regiunii Sverdlovsk, condusă de F. M. Morsceakov, şeful secţiei industriale a comitetului regional de partid Sverdlovsk, care face o vizită în oraşul şi regiunea Timişoara la invitaţia sfatului popular orăşenesc şi Consiliului regional A.R.L.U.S., a sosit luni dimineaţa în localitate. Pe aeroportul din Timişoara, membrii delegaţiei sovietice au fost salutaţi de tov. Isac Martin, prim secretar al comitetului regional Timişoara al P.M.R., I. Gluvacov şi V. Daju, secretari ai comitetului regional Timişoara al P.M.R., I. Beldean, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Timişoara, T. Haş, prim secretar al comitetului orăşenesc Timişoara al P.M.R., V. Roşu, secretar al consiliului regional A.R.L.U.S., conf. univ. M. Rădoi, rectorul Institutului Politehnic precum şi de activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, de numeroşi oameni ai muncii din Timişoara. In numele oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Timişoara, tov. I. Beldean a urat oaspeţilor bun sosit. A răspuns F. M. Morsceakov, conducătorul delegaţiei. Un grup de pionieri îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale a oferit oaspeţilor buchete de flori. In cursul după amiezii, membrii delegaţiei sovietice din Sverdlovsk au făcut o vizită la comitetul regional Timişoara al P.M.R. Cu acest prilej, tov. Isac Martin, prim secretar al comitetului regional de partid, a prezentat oaspeţilor aspecte ale activităţii politice, economice şi social culturale din regiunea Timişoara. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Seara, oaspeţii sovietici au asistat la Opera de Stat din Timişoara la spectacolul cu baletul „Fîntîna din Bacciserai“ de Asafiev. La Casa Ziariştlor Seară literară consacrată artei şi literaturii indiene Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi ale Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă, luni a avut loc la Casa Ziariştilor o seară consacrată artei şi literaturii indiene. Seara a fost deschisă de tov. Al. Cornescu, secretar general al Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii India la Bucureşti, dl. Rajeshwar Dayal, care a arătat că recentul schimb al instrumentelor de ratificare a acordului cultural semnat între India şi Romînia constituie un pas înainte pe calea dezvoltării relaţiilor dintre aceste două ţări. In continuare ambasadorul Republicii India la Bucureşti a spus: Deşi Romînia şi India sunt situate la mari depărtări una de cealaltă, aspiraţiile ţărilor noastre sunt similare din multe puncte de vedere. Ambele noastre ţări doresc pace, înţelegere şi dreptate, şi sunt convins că dezvoltarea relaţiilor noastre culturale pe bază de reciprocitate va contribui la atingerea acestui scop. A urmat un program de muzică indiană şi un ciclu de filme documentare. Au participat T. Rudenco, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, O. Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., C. Franţescu, şeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, A. Baranga, director în I.R.R.C.S., corespondenţi ai presei române şi străine. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Vizita oamenilor de cultură italieni in ţara noastră Duminică au părăsit Capitala prof. Giuseppe Menotti de Francesco, rectorul Universităţii din Milano cu soţia şi prof. Valerio Cianfarani, arheolog, conducătorul lucrărilor arheologice de la Sulmona, care au participat la festivităţile organizate în ţara noastră cu prilejul bimilenarului Ovidiu. Ceilalţi oameni de cultură italieni, oaspeţi ai ţării noastre, au continuat vizitele în Capitală şi în ţară. Ei au fost la Institutul de arheologie, Institutul de istorie literară şi folclor, Institutul de folclor, Muzeul Satului etc Prof. Giuseppe Lugli, membru al Academiei „Dei Lincei“, profesor la Universitatea din Roma împreună cu soţia şi prof. Antonia Ciasca, arheolog, s-au întîlnit dumnică la Casa oamenilor de ştiinţă cu arheologi români, foşti elevi ai Şcolii române din Roma. Luni după-amiază, prof. Giuseppe Lugli a conferenţiat la Institutul de istorie al Academiei R.P. Romíne despre „Recentele descoperiri arheologice în Italia“. Senatorii Mario Palermo, secretar general al Asociaţiei de prietenie Italia—România şi Giuseppe Maria Sibille, avocat au plecat luni într-o călătorie pe Valea Prahovei şi la Oraşul Stalin. INFORMAŢII Duminică 29 septembrie a.c. a avut loc la Casa ziariştilor din Capitală o seară închinată celei de a 8-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Au luat parte membrii Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, ataşaţi de presă, corespondenţi ai presei străine, precum şi numeroşi ziarişti străini şi romîni. Cu acest prilej Cen-Ke, consilier al Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti, a vorbit despre realizările Republicii Populare Chineze. A urmat un program artistic. ★ In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Muzeul „V. I. Lenin— I. V. Stalin“ (şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează zilnic (în afară de luni), la orele 17, vizionare de filme, precum urmează : ,,V. I. Lenin“—marţi, „Tovarăşul Sverdlov“ — miercuri, „Cartierul Vîborg“ — joi, „Omul cu arma“ — vineri, „Dzerjinski“ — sîmbătă, „Lenin în Octombrie“ — dumiminică ora 10 dimineaţa şi ora 17. Intrarea liberă. Muzeul poate fi vizitat zilnic de la orele 9,30 — 13 şi 15,30 — 19 , duminica de la orele 9—18. Luni este închis. Vizitatorilor In grup li se asigură ghizi. Serghei Obraztov, artist al poporului al U.R.S.S., directorul Teatrului Central de stat de păpuşi din Moscova, care împreună cu soţia sa, şi-a petrecut concediul în ţara noastră, va da pentru public un singur recital extraordinar în Capitală, duminică 6 octombrie, ora 11 dimineaţa, în sala Teatrului satiric muzical „Constantin Tănase“. Sîmbătă 5 octombrie, maestrul Serghei Obrazţov va da un recital pentru studenţii din Capitală, la Casa Studenţilor Acompaniamentul la pian va fi susţinut de Olga Obrazţova. ★ La Casa Ziariştilor din Bucureşti dr. P. Misra, ataşat de presă al Ambasadei Republicii India la Bucureşti a avut luni o întîlnire cu un grup de ziarişti din Capitală cărora le-a înfăţişat aspecte ale politicii internaţionale şi interne ale Indiei. ★ Delegaţia de femei bulgare invitată în ţara noastră de Comitetul femeilor democrate din R. P. Romînă s-a întîlnit zilele acestea cu un grup de artişti cunoscuţi din Bucureşti în frunte cu Lucia Sturza Bulandra, artistă a poporului din R. P. Romînă. Delegatele bulgare au vizitat oraşul Tg. Mureş şi instituţii din acest centru al Regiunii Autonome Maghiare. Delegaţia de femei egiptene care la invitaţia Comitetului femeilor democrate din R. P. Romînă a petrecut o săptămînă în ţara noastră a vizitat printre altele, în ultimele zile, Rafinăria nr. 1 din Ploeşti, gospodăria „11 Iunie“ din Fălciu şi fabrica de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Delegaţia egipteană a părăsit ţara noastră îndreptîndu-se spre patrie. La invitaţia Comitetului femeilor democrate din R. P. Romînă, a sosit în capitală o delegaţie a femeilor poloneze. Din delegaţie fac parte Melania Mroczek, ziaristă, membră a Prezidiului Ligii centrale a femeilor poloneze, Helena Strzyz, vicepreşedinte al Ligii femeilor poloneze din voievodatul Katowice şi Danuta Boikovska, vicepreşedinte al Ligii femeilor poloneze din voievodatul Opole. ★ La cererea a numeroşi cititori, depunerea buletinelor de participare la Concursul literar ghicitoare, organizat de Consiliul General A.R.L.U.S. şi de Ministerul învăţămintului şi Culturii, Direcţia difuzării cărţii, se prelungeşte pînă la data de 20 octombrie. Decernarea premiilor va avea loc în ziua de 3 noiembrie orele 11 dimineaţa în sala Casei prieteniei româno-sovietice din București, str. Batiștei nr. 14. ★ ★ Pe strada Zarecinaia e o clădire plăcută la înfăţişare, la ferestrele căreia arde lumina pînă seara tîrziu. Acolo funcţionează liceul seral pe care-1 frecventează muncitorii marelui combinat metalurgic din oraş. Intr-o zi, coboară dintr-un camion o fată tînără, frumoasă, cu ochi visători şi intră pe poarta acestei clădiri. Era noua profesoară. Atunci, pe strada Zarecinaia era toamnă... Nu, n-avem de gînd să vă povestim subiectul noului film sovietic care rulează acum pe ecranele Capitalei. Am schiţat doar începutul, pentru ca din simplitatea lui să puteţi intui întreaga lui atmosferă. Intr-adevăr, filmul „Primăvara pe strada Zarecinaia” este de o simplitate emoţionantă şi cuceritoare. Eroii lui sunt oameni obişnuiţi care muncesc, învaţă, se ceartă, se iubesc şi creatorii filmului îi surprind în cele mai obişnuite momente ale vieţii lor. Există în filmul acesta o pătrunzătoare poezie a vieţii noi, aşa cum există ea astăzi în ţara comunismului. Dar despre ea, nici scenaristul F. Mironer şi nici regizorul M. Huller nu vorbesc cu emfază. Nu, totul este simplu şi simplitatea fiecărei imagini este cuprinsă de o mare frumuseţe, o discretă dar emoţionantă poezie. In faţa cuptorului Siemens-Martin, cu faţa luminată de văpaia lui, oţelarul Saşa Savcenko apare în ochii tinerei profesoare înfrumuseţat de curajul şi puterea ce se simte în fiecare gest al lui, răsucindu-şi stînjenit între degete ţigara, Saşa priveşte uluit chipul transfigurat al profesoarei, aplecat peste aparatul care transmite un concert de Rahmaninov. Există în aceste două scene ale filmului, lipsite de orice comentariu sau dialog, un mare adevăr al zilelor noastre, propriu societăţii noi în care trăim. Intelectualul simte nevoia de a trăi în miezul vieţii, iar muncitorul aspiră spre cultură de care azi nu se mai poate lipsi. Aici năzuinţele lor se întîlnesc şi din ele se clădeşte puntea de legătură peste prăpastia care îi despărţea în trecut. Prin oţelarul Savcenko, filmul militează pentru necesitatea ca muncitorii de toate categoriile să dobîndească o temeinică cultură, prin profesoara Tatiana Sergheevna pentru necesitatea ca intelectualii să fie strîns legaţi de viaţa clocotitoare a fabricilor şi uzinelor. Dacă Savcenko nu învaţă, drumul spre realizarea inovaţiei lui este anevoios, aproape imposibil, dacă Tatiana fuge de oameni, mulţumindu-se să-i socotească doar ca simple nume într-un catalog, drumul spre inima lor este la fel de greu de străbătut. Amîndoi învaţă să înţeleagă acest adevăr. Cind s-au cunoscut era toamnă... Cînd au înţeles, era primăvară pe strada Zarecinaia... Filmul tinerilor cineaşti Mironev şi Hutieru se înscrie alături de „Neamul turbinilor”, „Cazul Rumeaniev” sau „înălţimi“, în seria izbutitelor filme sovietice ai căror eroi sunt muncitorii,tehnicienii, profesorii care construiesc acea lume în care poetul spune că „e minunat să trăieşti”. Filmul cîştigă mult prin interpretarea de către N. Rîbnicov a rolului lui Saşa Savcenko. Se întîmplă uneori ca despre un actor să se spună că-i vine rolul „ca o mănuşă”. E fără îndoială cazul lui Rîbnicov, care creează aici un personaj în multe asemănător lui Pasecinik din „înălţimi“ şi cu toate acestea reuşind să găsească expresii, nuanţe care să-l deosebească mult de la un rol la altul. Are o naturaleţe şi o forţă lăuntrică care fac din el un ideal interpret al rolurilor de muncitori. Nădăjduim să-l întîlnim cît mai des în asemenea roluri. Prezenta lui începe să fie o garanţie de succes. LIDIA BIRSAN Filmul săptâmînii „Primăvara pe strada Zarecinaia“ O scenă din film Fag* 3-a Succesul sondorilor de la schela Ţicleni Petroliştii din Oltenia întîmpină prima sărbătorire a Zilei petroliştilor cu însemnate succese în producţie. Sondorii de la schela Ţicleni extrag zilnic peste plan 80—120 tone de ţiţei. In cadrul întreprinderii de foraj Ţicleni ia o nouă amploare în aceste zile întrecerea pentru cîștigarea titlului de „Cea mai bună brigadă de foraj“. Brigada de sondori condusă de comunistul Vasile Alexe, cîștigătoarea etapei recent încheiate, a contribuit împreună cu celelate brigăzi de foraj ca în regiunea petroliferă a Olteniei să se dea în producţie în ultima vreme noi sonde înainte de termen. (Agerpres) Expoziţie închinată sărbătoririi „Zilei petroliştilor“ PITEŞTI (coresp. „Munca"). In sala mare a Casei de cultură din oraşul Piteşti a fost deschisă cu prilejul sărbătoririi centenarului industriei petrolifere şi a Zilei petroliştilor o interesantă expoziţie pe tema protecţiei muncii şi tehnicii securităţii în petrol. Tablourile, graficele şi machetele expuse oglindesc grija tot mai mare pe care statul nostru o acordă uşurării efortului fizic al muncitorilor din această importantă ramură de producţie a economiei naţionale. Expoziţia se bucură de un succes deplin, fiind vizitată zilnic de sute de oameni ai muncii. Ajutor CRAIOVA (coresp. „Munca“). încă cu cîteva zile în urmă aflasem că în duminica ce a trecut muncitorii din întreprinderile orașului vor porni din nou să ajute G.A.S.-urilor la recoltarea lanurilor bogate de porumb. De la fabrica , Electroputere“ au plecat spre G.A.S. Segarcea peste 450 muncitori şi elevi ai şcolii profesionale. Ajunşi aici le-au şi fost repartizată o suprafaţă de 27 ha. pe care au recoltat-o în cîteva ore. S-au evidenţiat fruntaşii în producţie Niculae Pieptăn, lăcătuş la secţia aparataj, turnătorul Ion Zamfir şi alţii. Nici cei 350 de muncitori şi elevi de la uzina de maşini agricole „7 Noiembrie“ nu s-au lăsat mai prejos, mai ales că tarlaua lor era despărţită de cea a muncitorilor de la „Electroputere“ doar de o pădure deasă de salcîmi. Şi ei au terminat pînă la frăţesc ora prînzului cele 25 de ha. de recoltat şi apoi au trecut laolaltă la căratul ştuleţilor. In acest fel 76 ha de porumb ale secţiei Valea Rea din cadrul G.A S. Segarcea au fost recoltate cu ajutorul muncitorilor din întreprinderile „Electroputere“, „7 Noiembrie“ şi elevii Institutului Pedagogic. Astfel de ajutor au primit duminică şi celelalte G.A.S.-uri din regiune ca Goleşti, Breasta, Caracal, Deveselul şi altele. Cei peste 820 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului Craiova precum şi elevii şcolilor profesionale şi medii au reuşit să recolteze în ziua aceea peste 503 ha. de porumb, au tăiat cocenii de pe o suprafață de 206 ha. trans-* portînd și o cantitate de peste 334 tone porumb de pe tarlale.