Munca, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 3087-3113)

1957-10-01 / nr. 3087

Marti 1 octombrie 1957-nr. 3087 REZOL­UŢIA Congresului al V-lea al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate Congresul al V-lea al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electri­citate, dezbătînd activitatea desfășu­rată de comitetul central al sindicatu­lui în perioada de la cel de-al IV-lea Congres, constată că organele sindi­cale ale ramurii au obţinut o serie de succese în îndeplinirea sarcinilor sta­bilite de Congresul al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea industriilor metalurgice, constructoare de maşini şi de energie electrică. A fost îmbună­tăţită organizarea şi conducerea între­cerii socialiste, au fost folosite metode mai bune şi eficace în antrenarea muncitorilor la conducerea producţiei. Organele sindicale se preocupă în pre­zent cu mai multă grijă de satisface­rea nevoilor social-culturale ale mun­citorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor. In această perioadă s-a îmbunătăţit munca organizatorică, iar activul obştesc este atras într-o mă­sură mai mare la rezolvarea proble­melor ce se ridică în faţa organizaţii­lor sindicale, ceea ce contribuie la creşterea autorităţii şi competenţei a­­cestora. Congresul constată însă că în ac­tivitatea organelor sindicale din me­talurgie şi electricitate se mai remarcă şi lipsuri. De pildă, în organizarea în­trecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie se mai manifestă încă în multe locuri formalismul. Nu peste tot sunt create condiţii pentru buna des­făşurare a întrecerii. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale, nu se desfăşoară încă peste tot ritmic, din care cauză se ivesc „salturi“ la sfîr­­şitul lunii. Metodele înaintate nu sunt extinse încă peste tot, pentru a putea fi însuşite şi aplicate de mase tot mai largi de muncitori. In munca unor organe sindicale per­sistă încă deficienţe în ceea ce pri­veşte satisfacerea nevoilor social-cul­turale ale muncitorilor. Nu se desfă­şoară o activitate susţinută pentru realizarea tuturor angajamentelor din contractele colective privitoare la con­strucţiile social-culturale. Unele comi­tete de întreprindere nu mobilizează încă suficient activul obştesc la înde­plinirea sarcinilor ce revin organiza­ţiilor sindicale respective. Congresul consideră că asemenea lipsuri trebuie grabnic lichidate, în in­teresul îmbunătăţirii activităţii orga­nelor sindicale în aşa fel ca aceasta să corespundă cerinţelor mereu cres­­cînde ale producţiei şi satisfacerii ne­voilor social-culturale ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţiona­rilor. In acest scop, Congresul hotărăşte: 1. Comitetul central al sindicatului, de comun acord cu Ministerul Indus­triei Grele, să mobilizeze organele sin­dicale şi administrative din întreprin­deri în lupta pentru o producţie rit­mică, asigurîndu-se aprovizionarea la timp a locurilor de muncă cu materii prime, materiale, scule şi documenta­ţie tehnică. Comitetele de întreprin­dere să organizeze întrecerea socia­listă în primul rînd acolo unde există condiţii şi să lupte pentru crearea a­­cestora la toate locurile de muncă. 2. Pentru aplicarea şi extinderea pe scară largă a metodelor înaintate, C.C. al sindicatului împreună cu mi­nisterul, vor sprijini organizarea de cursuri, conferinţe şi schimburi de ex­perienţă în întreprinderi pentru cu­noaşterea şi însuşirea metodelor carac­teristice fiecărui loc de muncă. 3. Pentru a ridica întrecerea socia­listă la un nivel mai înalt, organele sindicale din întreprinderi trebuie să desfăşoare o activitate susţinută,de or­ganizare a ajutorării celor rămaşi în urmă, spre a-i ridica la realizările fruntaşilor. 4. C.C. al sindicatului, cu sprijinul Consiliului Central A.S.I.T., să îndru­­meze comitetele de întreprindere şi cercurile A.S.I.T. în direcţia mobiliză­rii tehnicienilor din întreprinderi pen­tru sprijinirea muncitorilor în vederea mînuirii tehnicii noi, cale sigură de creştere a productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii şi de reducere a preţului de cost. 5 O atenţie deosebită trebuie să a­­corde organele sindicale şi adminis­trative din întreprinderi organizării şi desfăşurării consfătuirilor de produc­ţie, care trebuie să devină un mijloc puternic de participare a maselor la organizarea şi conducerea producţiei, să urmărească îndeaproape realizarea propunerilor făcute de muncitori în consfătuiri. Congresul stabileşte ca C.C. al sindicatului, în colaborare strînsă cu M.I.G., să organizeze perio­dic consfătuiri între reprezentanţii în­treprinderilor furnizoare şi beneficiare, în vederea respectării contractelor e­­conomice şi a planurilor de cooperare. 6. Pentru lichidarea risipei de ma­terii prime şi materiale, şi a proastei calităţi a unor produse, Congresul pune ca sarcină în faţa organelor sin­dicale, ca în colaborare cu organele administrative să studieze măsurile pentru asigurarea reducerii simţitoare a rebuturilor şi a declasatelor. Să fie mobilizaţi tehnicienii şi inginerii la a­­plicarea şi generalizarea iniţiativei de la „I. C. Frimu"-Sinaia: „Fiecare produs la un preţ de cost cît mai redus“ în toate întreprinderile. Pentru continua dezvoltare a miş­cării de inovaţii să se organizeze în fiecare întreprindere controlul obştesc de masă asupra felului cum se re­zolvă propunerile de inovaţii, ca şi a­­supra eficacităţii lor economice şi a­­supra recompensării inovatorilor. 7. Comitetul central al sindicatului să studieze împreună cu conducerea ministerului felul cum trebuie ajutate întreprinderile producătoare de utilaj agricol, piese de schimb şi utilaj elec­tric pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi respectarea sortimente­lor date prin plan. 8. Congresul recomandă M.I.G. să ia măsuri de îmbunătăţire a activităţii institutelor de cercetări şi proiectări, să organizeze consfătuiri între proiec­tanţi şi executanţi în vederea introdu­cerii în proiectele tehnice şi de execu­ţie a celor mai înaintate realizări ale tehnicii moderne, pentru reducerea consumului specific de materii prime şi materiale. Institutele amintite să acorde în acelaşi timp un ajutor mai substanţial întreprinderilor, pentru in­troducerea tehnologiei avansate. Co­mitetul central, la rîndul său, are sarcina de a intensifica munca poli-­­ tică în aceste institute. 9. O deosebită atenţie va trebui să acorde comitetul central al sindica­tului lucrărilor de definitivare a siste­mului îmbunătăţit de salarizare şi nor­mare a muncii, ţinînd seamă de pro­punerile făcute în cadrul acţiunii de consultare şi experimentare. Comitetul central şi M.I.G. vor trebui să spri­jine efectiv întreprinderile pentru asi­gurarea unei stricte discipline de sa­larizare şi normare a muncii, pentru aplicarea în termen a măsurilor teh­­nico-organizatorice din plan, menite să sprijine aplicarea salarizării îmbu­nătăţite. 10. Comitetele de întreprindere să fie mai exigente în ceea ce priveşte realizarea obligaţiilor reciproce din contractul colectiv, să facă din con­tractul colectiv un program de mun­că pentru întreaga lor activitate cît şi a organelor administrative din în­­treprinderi. Lunar să se analizeze cu conducerea întreprinderii stadiul în­deplinirii obligaţiilor din contractul colectiv, iar trimestrial, în adunări ge­nerale şi conferinţe , comitetul cen­tral să analizeze împreună cu condu­cerea ministerului felul cum se reali­zează obligaţiile reciproce din con­tractul colectiv cît şi cele din conven­ţia încheiată cu Ministerul Industriei Grele, luînd împreună măsuri împotri­va celor care nu-şi îndeplinesc obli­gaţiile în termen 11. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, comitetul central al sin­dicatului şi Ministerul Industriei Grele să continue organizarea revizi­ilor obşteşti, găsind forme mai ope­rative pentru rezolvarea propunerilor făcute de muncitori şi analizînd pe­riodic felul cum sînt ele rezolvate. Congresul recomandă ministerului să ia măsuri pentru ca întreprinde­rile să folosească în întregime fondu­rile alocate pentru lucrările de pro­tecție a muncii, realizînd lucrările prevăzute în convenție. 12. Comitetul central al sindicatu­lui și M.I.G. să ia măsuri pentru in­struirea temeinică şi periodică a tu­turor muncitorilor, tehnicienilor şi in­ginerilor asupra regulilor de tehnică a securităţii şi să impună cu stricteţe respectarea lor. Inspectorii tehnici de protecţie a muncii ai comitetului central al sin­dicatului să controleze ca organele tehnice din întreprinderi să pună în concordanţă utilajul cu normele de tehnică a securităţii, în aşa fel ca nu­mărul de accidente să scadă neînce­tat. 13. Comitetul central al sindicatu­lui şi M.I.G. să analizeze periodic ac­cidentele de muncă şi problemele de protecţie a muncii, luînd măsuri con­crete care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. 14. C.C. al sindicatului să îndrume şi să sprijine comitetele de întreprin­dere în îmbunătăţirea continuă a con­diţiilor de igienă şi sanitare din în­treprinderi, în mai buna gospodărire — laolaltă cu organele administrati­ ,­ve — a bugetelor de asigurări so­ciale. 15. C.C. al sindicatului să extindă reviziile obștești la întreprinderile unde mai persistă lipsuri în executa­rea bugetului de­ asigurări sociale, fă­­cînd din aceasta o metodă permanen­tă de lucru. 16. îmbunătăţirea continuă a mun­cii de trimitere la odihnă trebuie să stea în centrul preocupărilor C.C. al sindicatului şi a comitetelor de între­prindere. Repartizarea biletelor pen­tru odihnă să se facă cu sprijinul e­­fectiv al membrilor de sindicaţi ast­fel ca aceştia să stabilească ei înşişi în adunări sindicale pe cei mai meri­tuoşi oameni care să beneficieze de trimiterea la casele de odihnă şi tra­tament, inclusiv la casele proprii de odihnă ale întreprinderilor. 17. C.C. al sindicatului­ să anali­zeze periodic împreună cu M.I.G. fe­lul cum sunt folosite fondurile desti­nate construcţiilor de locuinţe, fon­duri care să fie folosite în întregime şi repartizate în mod just. Organele sindicale să vegheze asupra construc­ţiilor, refuzînd recepţionarea celor necorespunzătoare, să ducă o perma­nentă muncă de educare a locatarilor pentru întreţinerea şi îngrijirea în cele mai bune condiţiuni a avutului obştesc. Repartizarea fondurilor şi a locuinţelor să se facă în adunări ge­nerale. 18. Pentru îmbunătăţirea muncii culturale de masă, C.C. al sindicatului să îndrume organele sindicale astfel ca munca culturală de masă să fie împletită cu problemele procesului de producţie, să slujească educării mun­citorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor în spiritul atitudinii soc­iliste faţă de muncă şi avutul obştesc, precum şi ri­dicării continue a nivelului cultural şi tehnic al muncitorilor. Organele sindicale trebuie să se o­­cupe cu mult simţ de răspundere de crearea condiţiilor necesare funcţio­nării şcolilor, serale pentru pregăti­rea tineretului muncitor şi să acorde un sprijin substanţial muncitorilor care frecventează diferitele forme ale învăţămintului de stat, preocupindu-se totodată permanent de îmbunătăţirea activităţii şcolilor profesionale de u­­cenici de pe lîngă întreprinderi. 19. Comitetele de întreprindere să fie îndrumate să privească activitatea sportivă cu acelaşi simţ de răspundere ca şi celelalte sarcini sindicale şi să combată cu tărie tendinţa nesănătoasă ce se manifestă în unele locuri de a dezvolta numai anumite discipline sportive. 20. C.C. al sindicatului să continue şi în viitor să îndrume cu perseveren­ţă comitetele de întreprindere, în sen­sul ca grupele sindicale să devină în­­tr-adevăr veriga de bază a activităţii sindicale. 21. C.C. al sindicatului să sprijine şi să îndrume activitatea comisiilor de femei de pe lîngă comitetele de în­treprindere şi să organizeze schimburi de experienţă periodice între acestea. 22. C.C. al sindicatului să acorde în activitatea ce o va desfăşura în viitor o atenţie deosebită muncii de recrutare, creştere şi promovare a cadrelor, asigurîndu-le o permanentă ridicare a nivelului politic şi profe­sional încît să corespundă sarcinilor mereu crescînde ce se pun în faţa sin­dicatului nostru. 23. C.C. al sindicatului să întă­rească şi să dezvolte mai departe re­laţiile internaţionale cu organizaţiile sindicale din Uniunea Sovietică, ţările de democraţie populară şi din cele­lalte ţări, educînd membrii de sindicat în spiritul solidarităţii internaţionale cu muncitorii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate, democraţie, inde­pendenţă naţională şi apărare a păcii. 24. C.C. al sindicatului să studieze posibilitatea înfiinţării într-un timp cît mai scurt a unui ziar săptămînal al industriei metalurgice şi de electrici­tate. 25. Comitetele de întreprindere să sprijine permanent organizaţiile U.T.M. şi să intensifice colaborarea cu a­­cestea în vederea îmbunătăţirii muncii de educaţie în rîndurile tineretului. Membrii Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalurgie și electricitate Armencoiu Niculae, Butaru Constan­tin, Bangu Ion, Bălan Vichente, Bre­zai Victor, Biro Elisabeta, Bodnar Pe­tronella, Coman Marin, Covaci Ște­fan, Cazan Aurel, Coja Iosif, Chimirel Elisabeta, Chircă Ecaterina, Chiru A­­lexandru, David Gheorghe, Dumitra­­che Constantin, Davifoiu Nicolae, Flo­­ru­ Pavel, Girescu Cezar, Grozea Ion, Ghizel Dumitru, Gheorghiu Nicolae, Ionescu Vasile, Istrate Elena, Istrate Nicolae, Kovács Martin, Klein Ed­mund, Lascu Ilie, Lăbunel Valeriu, Lazăr Alexandru, Marin Grigore, Micu Ștefan, Moise Spiridon, Moraru Nicolae, Negoiţă Constantin, Nistor Aurelian, Noghi Elisabeta, Paraschiv Marin, Pan Nicolae, Pencu Alexandru, Roşioru Mihai, Stoica Nicolae, Sárközi Tiberiu, Şerbănescu Gheorghe, Şirboiu Ana, Stoian Mihai, Stan Nicolae, Svella Francisc, Stanciu Gheorghe, Triteanu Ion, Tichindeleanu Zaharia, Tom­a Virginia, Tudor Constantin, Vetteş Gerda, Viţă Ion, Vasu Nicolae, Voicu Maria, Zîmbreanu Petre, Pilly Nicolae. Membrii supleanţi ai Comitetului Central Alexandru Teodora, Călin Ion E­nescu Florica, Traian Lucia, Vlad Gherghel Cornel, Heim Carol, Mari­ Ion. Prezidiul Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate Kovács Martin, preşedinte, Tudor Vasu Nicolae, Chimirel Elisabeta, Constantin şi Moraru Nicolae, vicepre- Klein Edmund. Supleanţi: Coman Ma­­şedinţi, Istrate Nicolae, secretar,­rin, Şerbănescu Gh., Armencoiu Nicu­ Membri : Girescu Cezar, Pan Nicolae, Jae, Voicu Maria. Comisia de cenzori Membrii supleanţi Andreescu Nicolae, Anghel Nicolae, Alexandru Ion, Lazăr Nicolae, Stoa- Binder Maria, Cosza Maria, Iordăche­­scu Elvira, Macarovici Alexandru, noiu Constantin,­escu­-Tutilă Maria. ] MUNKA" O delegaţie a oraşului şi regiunii Sverdlovsk în vizită la Timişoara TIMIŞOARA (Agerpres). — Dele­gaţia oraşului şi regiunii Sverdlovsk, condusă de F. M. Morsceakov, şeful secţiei industriale a comitetului regio­nal de partid Sverdlovsk, care face o vizită în oraşul şi regiunea Timişoara la invitaţia sfatului popular orăşenesc şi Consiliului regional A.R.L.U.S., a sosit luni dimineaţa în localitate. Pe aeroportul din Timişoara, mem­brii delegaţiei sovietice au fost salu­taţi de tov. Isac Martin, prim secre­tar al comitetului regional Timişoara al P.M.R., I. Gluvacov şi V. Daju, se­cretari ai comitetului regional Timi­şoara al P.M.R., I. Beldean, preşedin­tele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Timişoara, T. Haş, prim secretar al comitetului orăşenesc Timişoara al P.M.R., V. Roşu, secre­tar al consiliului regional A.R.L.U.S., conf. univ. M. Rădoi, rectorul Institu­tului Politehnic precum şi de activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, de nu­meroşi oameni ai muncii din Timi­şoara. In numele oamenilor muncii din o­­raşul şi regiunea Timişoara, tov. I. Beldean a urat oaspeţilor bun sosit. A răspuns F. M. Morsceakov, con­ducătorul delegaţiei. Un grup de pionieri îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale a oferit oaspeţilor buchete de flori. In cursul după amiezii, membrii de­legaţiei sovietice din Sverdlovsk au făcut o vizită la comitetul regional Timişoara al P.M.R. Cu acest prilej, tov. Isac Martin, prim secretar al comitetului regional de partid, a pre­zentat oaspeţilor aspecte ale activi­tăţii politice, economice şi social cul­turale din regiunea Timişoara. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. Seara, oaspeţii sovietici au asistat la Opera de Stat din Timişoara la spectacolul cu baletul „Fîntîna din Bacciserai“ de Asafiev. La Casa Ziariştlor Seară literară consacrată artei şi literaturii indiene Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea şi ale Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă, luni a avut loc la Casa Zia­riştilor o seară consacrată artei şi li­teraturii indiene. Seara a fost deschisă de tov. Al. Cornescu, secretar general al Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii India la Bucureşti, dl. Ra­­jeshwar Dayal, care a arătat că re­centul schimb al instrumentelor de ra­tificare a acordului cultural semnat între India şi Romînia constituie un pas înainte pe calea dezvoltării rela­ţiilor dintre aceste două ţări. In continuare ambasadorul Republi­cii India la Bucureşti a spus: Deşi Romînia şi India sunt situate la mari depărtări una de cealaltă, aspiraţiile ţărilor noastre sunt similare din mul­te puncte de vedere. Ambele noastre ţări doresc pace, înţelegere şi drep­tate, şi sunt convins că dezvoltarea relaţiilor noastre culturale pe bază de reciprocitate va contribui la atingerea acestui scop. A urmat un program de muzică in­diană şi un ciclu de filme documen­tare. Au participat T. Rudenco, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, O. Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., C. Franţescu, şeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, A. Ba­­ranga, director în I.R.R.C.S., cores­pondenţi ai presei române şi străine. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Vizita oamenilor de cultură italieni in ţara noastră Duminică au părăsit Capitala prof. Giuseppe Menotti de Francesco, recto­rul Universităţii din Milano cu soţia şi prof. Valerio Cianfarani, arheolog, conducătorul lucrărilor arheologice de la Sulmona, care au participat la festi­vităţile organizate în ţara noastră cu prilejul bimilenarului Ovidiu. Ceilalţi oameni de cultură italieni, oaspeţi ai ţării noastre, au continuat vizitele în Capitală şi în ţară. Ei au fost la Institutul de arheologie, Insti­tutul de istorie literară şi folclor, In­stitutul de folclor, Muzeul Satului etc Prof. Giuseppe Lugli, membru al A­cademiei „Dei Lincei“, profesor la U­niversitatea din Roma împreună cu so­ţia şi prof. Antonia Ciasca, arheolog, s-au întîlnit dum­nică la Casa oameni­lor de ştiinţă cu arheologi români, foşti elevi ai Şcolii române din Roma. Luni după-amiază, prof. Giuseppe Lugli a conferenţiat la Institutul de istorie al Academiei R.P. Romíne des­pre „Recentele descoperiri arheologice în Italia“. Senatorii Mario Palermo, secretar general al Asociaţiei de prietenie Ita­lia—România şi Giuseppe Maria Sibil­­le, avocat au plecat luni într-o călăto­rie pe Valea Prahovei şi la Oraşul Stalin. INFORMAŢII Duminică 29 septembrie a.c. a avut loc la Casa ziariştilor din Capitală o seară închinată celei de a 8-a aniver­sări a Republicii Populare Chineze. Au luat parte membrii Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucu­reşti, ataşaţi de presă, corespondenţi ai presei străine, precum şi numeroşi ziarişti străini şi romîni. Cu acest prilej Cen-Ke, consilier al Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti, a vorbit despre realizările Republicii Populare Chineze. A urmat un program artistic. ★ In întîmpinarea celei de-a 40-a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Muzeul „V. I. Lenin— I. V. Stalin“ (şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează zilnic (în afară de luni), la orele 17, vizionare de filme, pre­cum urmează : ,,V. I. Lenin“—marţi, „Tovarăşul Sverdlov“ — miercuri, „Cartierul Vîborg“ — joi, „Omul cu arma“ — vineri, „Dzerjinski“ — sîm­­bătă, „Lenin în Octombrie“­ — dumi­­minică ora 10 dimineaţa şi ora 17. Intrarea liberă. Muzeul poate fi vizitat zilnic de la orele 9,30 — 13 şi 15,30 — 19 , du­minica de la orele 9—18. Luni este în­chis. Vizitatorilor In grup li se asigură ghizi. Serghei Obraztov, artist al poporu­lui al U.R.S.S., directorul Teatrului Central de stat de păpuşi din Mos­cova, care împreună cu soţia sa, şi-a petrecut concediul în ţara noastră, va da pentru public un singur recital ex­traordinar în Capitală, duminică 6 oc­tombrie, ora 11 dimineaţa, în sala Teatrului satiric muzical „Constantin Tănase“. Sîmbătă 5 octombrie, maestrul Ser­ghei Obrazţov va da un recital pen­tru studenţii din Capitală, la Casa Studenţilor Acompaniamentul la pian va fi sus­ţinut de Olga Obrazţova. ★ La Casa Ziariştilor din Bucureşti dr. P. Misra, ataşat de presă al Am­basadei Republicii India la Bucureşti a avut luni o întîlnire cu un grup de ziarişti din Capitală cărora le-a înfă­ţişat aspecte ale politicii internaţio­nale şi interne ale Indiei. ★ Delegaţia de femei bulgare invitată în ţara noastră de Comitetul femeilor democrate din R. P. Romînă s-a întîl­nit zilele acestea cu un grup de ar­tişti cunoscuţi din Bucureşti în frunte cu Lucia Sturza Bulandra, artistă a poporului din R. P. Romînă. Delegatele bulgare au vizitat ora­şul Tg. Mureş şi instituţii din acest centru al Regiunii Autonome Maghia­re. Delegaţia de femei egiptene care la invitaţia Comitetului femeilor demo­crate din R. P. Romînă a petrecut o săptămînă în ţara noastră a vizitat printre altele, în ultimele zile, Rafină­ria nr. 1 din Ploeşti, gospodăria „11 Iunie“ din Fălciu şi fabrica de trac­toare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Delegaţia egipteană a părăsit ţara noastră îndreptîndu-se spre patrie. La invitaţia Comitetului femeilor democrate din R. P. Romînă, a sosit în capitală o delegaţie a femeilor po­loneze. Din delegaţie fac parte Melania Mroczek, ziaristă, membră a Prezidiu­lui Ligii centrale a femeilor poloneze, Helena Strzyz, vicepreşedinte al Ligii femeilor poloneze din voievodatul Ka­­towice şi Danuta Boikovska, vicepre­şedinte al Ligii femeilor poloneze din voievodatul Opole. ★ La cererea a numeroşi cititori, depu­nerea buletinelor de participare la Concursul literar ghicitoare, organizat de Consiliul General A.R.L.U.S. şi de Ministerul învăţămintului şi Culturii, Direcţia difuzării cărţii, se prelun­geşte pînă la data de 20 octombrie. Decernarea premiilor va avea loc în ziua de 3 noiembrie orele 11 diminea­ţa în sala Casei prieteniei româno-so­­vietice din București, str. Batiștei nr. 14. ★ ★ Pe strada Zarecinaia e o clădire plăcută la înfăţişare, la ferestrele că­reia arde lumina pînă seara tîrziu. Acolo funcţionează liceul seral pe care-1 frecventează muncitorii marelui combinat metalurgic din oraş. Intr-o zi, coboară dintr-un camion o fată tînără, frumoasă, cu ochi visători şi intră pe poarta acestei clădiri. Era noua profesoară. Atunci, pe strada Za­recinaia era toamnă... Nu, n-avem de gînd să vă povestim subiectul noului film sovietic care ru­lează acum pe ecranele Capitalei. Am schiţat doar începutul, pentru ca din simplitatea lui să puteţi intui întreaga lui atmosferă. Intr-adevăr, filmul „Pri­măvara pe strada Zarecinaia” este de o simplitate emoţionantă şi cuceritoa­re. Eroii lui sunt oameni obişnuiţi care muncesc, învaţă, se ceartă, se iubesc şi creatorii filmului îi surprind în cele mai obişnuite momente ale vieţii lor. Există în filmul acesta o pătrunză­toare poezie a vieţii noi, aşa cum există ea astăzi în ţara comunismului. Dar despre ea, nici scenaristul F. Mi­­roner şi nici regizorul M. Huller nu vorbesc cu emfază. Nu, totul este simplu şi simplitatea fiecărei imagini este cuprinsă de o mare frumu­seţe, o discretă dar emoţionantă poe­zie. In faţa cuptorului Siemens-Mar­tin, cu faţa luminată de văpaia lui, o­­ţelarul Saşa Savcenko apare în ochii tinerei profesoare înfrumuseţat de cu­rajul şi puterea ce se simte în fiecare gest al lui, răsucindu-şi stînjenit în­tre degete ţigara, Saşa priveşte uluit chipul transfigurat al profesoarei, a­­plecat peste aparatul care transmite un concert de Rahmaninov. Există în aceste două scene ale filmului, lipsite de orice comentariu sau dialog, un mare adevăr al zilelor noastre, propriu societăţii noi în care trăim. Intelectua­­lul simte nevoia de a trăi în miezul vieţii, iar muncitorul aspiră spre cultu­ră de care azi nu se mai poate lipsi. Aici năzuinţele lor se întîlnesc şi din ele se clădeşte puntea de legătură peste prăpastia care îi despărţea în trecut. Prin oţelarul Savce­nko, filmul mili­tează pentru necesitatea ca muncitorii de toate categoriile să dobîndească o temeinică cultură, prin profesoara Ta­tiana Sergheevna pentru necesitatea ca intelectualii să fie strîns legaţi de viaţa clocotitoare a fabricilor şi uzine­lor. Dacă Savcenko nu învaţă, drumul spre realizarea inovaţiei lui este ane­voios, aproape imposibil, dacă Tatiana fuge de oameni, mulţumindu-se să-i socotească doar ca simple nume în­tr-un catalog, drumul spre inima lor este la fel de greu de străbătut. Amîn­­doi învaţă să înţeleagă acest adevăr. Cind s-au cunoscut era toamnă... Cînd au înţeles, era primăvară pe strada Zarecinaia... Filmul tinerilor cineaşti Mironev şi Hutieru se înscrie alături de „Neamul turbinilor”, „Cazul Rumeaniev” sau „înălţimi“, în seria izbutitelor filme sovietice ai căror eroi sunt muncitorii,­­tehnicienii, profesorii care construiesc acea lume în care poetul spune că „e minunat să trăieşti”. Filmul­ cîştigă mult prin interpreta­rea de către N. Rîbnicov a rolului lui Saşa Savcenko. Se întîmplă uneori ca despre un actor să se spună că-i vine rolul „ca o mănuşă”. E fără îndoială cazul lui Rîbnicov, care creează aici un personaj în multe asemănător lui Pasecinik din „înălţimi“ şi cu toate acestea reuşind să găsească expresii, nuanţe care să-l deosebească mult de la un rol la altul. Are o naturaleţe şi o forţă lăuntrică care fac din el un ideal interpret al rolurilor de munci­tori. Nădăjduim să-l întîlnim cît mai des în asemenea roluri. Prezenta lui începe să fie o garanţie de succes. LIDIA BIRSAN Filmul săptâmînii „Primăvara pe strada Zarecinaia“ O scenă din film Fag* 3-a Succesul sondorilor de la schela Ţicleni Petroliştii din Oltenia întîmpină prima sărbătorire a Zilei petroliştilor cu însemnate succese în producţie. Sondorii de la schela Ţicleni extrag zilnic peste plan 80—120 tone de ţiţei. In cadrul întreprinderii de foraj Ţicleni ia o nouă amploare în aceste zile întrecerea pentru cîștigarea titlu­lui de „Cea mai bună brigadă de fo­raj“. Brigada de sondori condusă de comunistul Vasile Alexe, cîștigătoarea etapei recent încheiate, a contribuit împreună cu celelate brigăzi de foraj ca în regiunea petroliferă a Olteniei să se dea în producţie în ultima vreme noi sonde înainte de termen. (Agerpres) Expoziţie închinată sărbătoririi „Zilei­­ petroliştilor“ PITEŞTI (coresp. „Munca").­­ In sala mare a Casei de cultură din oraşul Piteşti a fost deschisă cu pri­lejul sărbătoririi centenarului indus­triei petrolifere şi a Zilei petroliştilor o interesantă expoziţie pe tema pro­tecţiei muncii şi tehnicii securităţii în petrol. Tablourile, graficele şi mache­tele expuse oglindesc grija tot mai mare pe care statul nostru o acordă uşurării efortului fizic al muncitorilor din această importantă ramură de producţie a economiei naţionale. Ex­poziţia se bucură de un succes de­plin, fiind vizitată zilnic de sute de oameni ai muncii. Ajutor CRAIOVA (coresp. „Munca“). încă cu cîteva zile în urmă aflasem că în duminica ce a trecut muncitorii din întreprinderile orașului vor porni din nou să ajute G.A.S.-urilor la re­coltarea lanurilor bogate de porumb. De la fabrica , Electroputere“ au ple­cat spre G.A.S. Segarcea peste 450 muncitori şi elevi ai şcolii profesio­nale. Ajunşi aici le-au şi fost reparti­zată o suprafaţă de 27 ha. pe care au recoltat-o în cîteva ore. S-au evi­denţiat fruntaşii în producţie Niculae Pieptăn, lăcătuş la secţia aparataj, turnătorul Ion Zamfir şi alţii. Nici cei 350 de muncitori şi elevi de la uzina de maşini agricole „7 Noiembrie“ nu s-au lăsat mai prejos, mai ales că tarlaua lor era despărţită de cea a muncitorilor de la „Electro­putere“ doar de o pădure deasă de salcîmi. Şi ei au terminat pînă la frăţesc ora prînzului cele 25 de ha. de recol­tat şi apoi au trecut laolaltă la că­ratul ştuleţilor. In acest fel 76 ha de porumb ale secţiei Valea Rea din cadrul G.A S. Segarcea au fost re­coltate cu ajutorul muncitorilor din întreprinderile „Electroputere“, „7 Noiembrie“ şi elevii Institutului Pe­dagogic. Astfel de ajutor au primit dumini­că şi celelalte G.A.S.-uri din regiune ca Goleşti, Breasta, Caracal, Devese­­lul şi altele. Cei peste 820 de oameni ai muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile oraşului Craiova precum şi ele­vii şcolilor profesionale şi medii au reuşit să recolteze în ziua aceea peste 503 ha. de porumb, au tăiat cocenii de pe o suprafață de 206 ha. trans-* portînd și o cantitate de peste 334 tone porumb de pe tarlale.

Next