Munca, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3114-3138)
1957-11-01 / nr. 3114
Primirea de către tovarăşul Gheorghe Apostol a unui grup de activişti sindicali din Brazilia Un grup de activişti sindicali din Brazilia, care au participat la Congresul Mondial al Sindicatelor de la Leipzig, vizitează de cîteva zile ţara noastră, la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. In cursul zilei de ieri membrii acestui grup au fost primiţi la Secretariatul C.C.S. de către tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au participat de asemenea tovarăşul Anton Moisescu, secretar al C.C.S., şi tovarăşul P. Bărbulescu, şeful secţiei relaţii internaţionale a C.C.S.. In cuvîntul de salut adresat oaspeţilor din partea Consiliului Central al Sindicatelor, tovarăşul Gheorghe Apostol a arătat că vizita activiştilor sindicali din Brazilia constituie un aport la dezvoltarea relaţiilor care există intre sindicatele din ţara noastră şi cele din Brazilia. „O mai bună cunoaştere reciprocă — a spus tovarăşul Gheorghe Apostol — va contribui la întărirea relaţiilor dintre sindicatele din R.P.R. şi cele din Brazilia, la strîngerea legăturilor dintre popoarele noastre“. Tovarăşul Gheorghe Apostol a informat oaspeţii brazilieni asupra realităţilor din ţara noastră, înfăţişîndu-le cîteva momente semnificative ale luptei duse de poporul muncitor din Romînia pentru instaurarea regimului de democraţie populară, pentru consolidarea şi dezvoltarea cuceririlor lui socialiste. Oaspeţii şi-au exprimat impresia deosebită produsă asupra lor de aspectele vieţii economice şi culturale cu care au venit în contact în cursul vizitei făcute în ţara noastră. Oswaldo Soares Gomes, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Transporturi din statul Rio, a spus: Progresul obţinut de poporul muncitor din R.P.R. ne apare în adevărata lui'ncărenie, mai ales dacă ne gîndim de unde a pornit şi unde a ajuns,dacă comparăm trecutul ţării caracterizat prin înapoiere economică şi culturală cu prezentul ei ce se caracterizează printr-un mare avînt al vieţii economice şi culturale. Oswaldo Soares Gomes a vorbit în continuare despre necesitatea de a strînge „tot mai mult relaţiile dintre oamenii muncii şi sindicatele din diferite ţări în scopul întăririi unităţii de luptă a clasei muncitoare, a solidarităţii internaţionale“. —_ La Congresul Mondial al Sindicatelor de la Leipzig noi am cunoscut documente care au oglindit organizarea sindicatelor din România şi activitatea lor — a spus Jocelyn Luiz Dos Santos, secretarul general al Sindicatului ziariştilor din Rio de Janeiro. Aici însă am văzut cu ochii noştri roadele eforturilor depuse de oamenii muncii pentru construirea socialismului. Gilberto Lirga,activist sindical din Rio de Janeiro, după ce a vorbit despre acapararea de către trusturile nord-americane a unor sectoare importante ale economiei braziliene, a arătat în cuvinte calde constatările lui pline de optimism privind lupta poporului muncitor din România, care în ţara lui liberă şi independentă construieşte o viaţă nouă. „Voi contribui şi eu — a spus Gilberto Lima — la cunoaşterea adevărului despre România, care este ascuns şi deformat de către o anumită propagandă ce se face în diferite ţări împotriva statelor de democraţie populară !“ — Am ajuns la concluzia că construirea socialismului în R.P.R. este un fapt incontestabil — a spus unul din oaspeţi, activist sindical din statul Sao Paolo. Viitorul acestei naţiuni este grandios. Eforturile acestui popor eroic le voi aduce la cunoştinţa colegilor mei, a membrilor sindicatului pe care-1 reprezint. In continuare el a spus că a fost plăcut impresionat, în cursul vizitelor făcute, de grija pentru condiţiile de lucru ale oamenilor muncii şi apărarea sănătăţii lor. „In Brazilia, deşi există un sistem de asigurări sociale — a spus el — în fapt foarte puţini muncitori beneficiază de ele. Medicamentele şi spitalul constituie o problemă pentru majoritatea lor...“ Tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele C.C.S., a mulţumit oaspeţilor pentru interesul pe care l-au aratat în cunoaşterea vieţii noi din ţara noastră, pentru urările prieteneşti pe care le-au adresat oamenilor muncii din R.P.R. Tovarăşul Gheorghe Apostol a arătat că conducerea C.G.S. va ţine seamă de propunerile făcute de oaspeţi în scopul întăririi legăturilor dintre mişcarea sindicală din ţara noastră şi cea din Brazilia. „Strîngerea legăturilor dintre sindicatele celor două ţări — a spus tovarăşul Gheorghe Apostol — va duce la un schimb de păreri folositor, în interesul apropierii dintre popoarele noastre, în interesul păcii“. Tovarăşul Gheorghe Apostol a cerut oaspeţilor, să transmită oamenilor munci din Brazilia sentimentele de prietenie ale oamenilor muncii din R.P.R. întrevederea s-a desfăşurat şi a luat sfîrşit într-o atmosferă prietenească. E. POP Sînnicolau Mare — primul raion complet cooperativizat din regiunea Timişoara TIMIŞOARA (coresp. „Munca"). Ieri 31 octombrie s-a terminat cooperativizarea completă a raionului Sînnicolau Mare. Acesta este primul raion din regiunea Timişoara cu agricultura socializată. Din 25 G.A.C. şi 54 întovărăşiri agricole fac parte 13.896 de ţărani muncitori de naţionalitate romînă, maghiară, germană, sîrbă, bulgară. Intrarea în masă a ţărănimii muncitoare în G.A.C. şi întovărăşiri se explică în primul rînd prin faptul că ea s-a convins cu propriii ochi de avantajele cultivării in comun a pămîntului. Cele 6 G.A.S. și 5 G.A.C. milionare din raion, au obținut an de an recolte mult superioare sectorului individual. La rapida cooperativizare a raionului au contribuit foarte mult agitatorii care au dus o intensă muncă de lămurire în rindurile țărănimii. Intr-o singură lună — octombrie — au intrat in forme socialiste 2.117 familii. Terminarea cooperativizării raionului Sînnicolau Mare va da un imbold puternic întregii munci de transformare socialistă a agriculturii din regiunea Timișoara. Cu planul anual îndeplinit La Comitetul Central al Sindicatului muncitorilor mineri a sosit joi o telegramă prin care colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea minieră Cluj raportează că în seara zilei de 30 octombrie, în cinstea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialste din Octombrie, a realizat planul producţieimarfă şi globală prevăzut pe anul 1957. Succesul lor se datoreşte folosirii pe scară largă a metodelorsovietice de muncă, extinderii iniţiativelor minerilor cu o experienţă îndelungată în subteran şi organizării temeinice a locului de muncă. (Agerpres) Munori ale oamenilor muncii consacrate lucrărilor celui de al iv-lea Congres Mondial al Sindicatelor Arad ARAD (coresp. „Munca“). Sala clubului uzinelor textile „30 Decembrie“ a devenit neîncăpătoare ieri pentru sutele de oameni ai muncii şi activişti sindicali din întreprinderile şi instituţiile arădane veniţi la adunarea consacrată lucrărilor celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor şi activităţii desfăşurate de delegaţia sindicatelor din ţara noastră la acest Congres. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Dionisie, preşedintele Consiliului sindical local, care a dat apoi cuvîntul tovarăşei Elena Stoia, preşedinta C.C. al Sindicatului lucrătorilor din sfaturi populare şi gospodării comunale, membră a delegaţiei sindicatelor din R.P.R. la Congresul de la Leipzig. Urmărind expunerea, cei prezenţi au avut prilejul să afle odată mai mult de importanţa covîrşitoare a lucrărilor Congresului în lupta pentru realizarea unităţii şi solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Vn aplauze — semn al deplinei aprobări de către adunare — au subliniat acele pasaje ale expunerii care se refereau la activitatea fructuoasă desfăşurată de delegaţia sindicatelor noastre în cadrul Congresului. Sutele de muncitori şi activişti sindicali au luat, cunoştinţă apoi de sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor sindicale din ţara noastră în vederea popularizării şi înfăptuirii lucrărilor Congresului de la Leipzig. In încheierea adunării, a fost aprobat în unanimitate textul unei telegrame adresată C.C.S. din R.P.R., prin care oamenii muncii din Arad se angajează să lupte neobosit pentru înfăptuirea unităţii cu oamenii muncii din lumea întreagă, pentru pace şi progres social. Ploeşti PLOEŞTI (coresp. „Munca“). — Ieri după amiază, în cadrul adunării activului sindical din Ploeşti, a fost făcută o amplă dare de seama asupra, lucrărilor , şi, hotărîrilor celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor. Expunerea a fost făcută de tovarăşul Marin Roban, care a participat la acest Congres în calitate de ziarist. Arătînd cîteva aspecte din activitatea la Congres a delegaţiei sindicatelor din patria noastră, insistîfid asupra hotărîrilor luate, vorbitorul a subliniat marea importanţă a celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor în ceea ce priveşte activitatea şi lupta oamenilor muncii din întreaga lume. La sfîrşit, adunarea a hotărît să trimită o telegramă Federaţiei Sindicale Mondiale în care se spune printre altele : „Oamenii muncii din oraşul Ploeşti au urmărit îndeaproape, in tot timpul Congresului, problemele ce au fost discutate, iar hotărîrile Congresului sînt pe deplin aprobate şi susţinute pentru că ele privesc strîngerea legăturilor frăţeşti între oamenii muncii de pretutindeni şi realizarea unităţii de acţiune a tuturor sindicatelor în lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor economice şi sociale, de viaţă, pentru pace“. Timişoara TIMIŞOARA (coresp. „Munca“) — Consiliul sindical local Timişoara a organizat ieri după amiază o adunare cu activul sindical din oraş. Cu acest prilej,tovarăşa Ştefania Funk, participantă la cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor, a făcut o amplă expunere asupra lucrărilor Congresului. Vorbitoarea a subliniat îndeosebi însemnătatea întăririi unităţii mişcării sindicale internaţionale în lupta împotriva forţelor reacţionare, împotriva scăderii nivelului de trai al clasei muncitoare din ţările capitaliste. Tovarăşa Funk a expus apoi hotărîrile principale luate de Congres, menite să dezvolte activitatea Federaţiei Sindicale Mondiale, şi să aducă o însemnată contribuţie la apărarea intereselor clasei muncitoare şi a păcii generale. Expunerea a fost urmărită cu un deosebit interes de participanţii la adunare. Iaşi IAŞI (coresp. „Munca“). Ieri seară, în sala de festivităţi a Clubului Direcţiei Regionale C.F.R.-Iaşi a avut loc o mare adunare consacrată popularizării lucrărilor ,celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor, ţinut recent la Leipzig. Au fost prezenţi numeroşi activişti sindicali şi de partid, fruntaşi în producţie, activişti de stat şi alţii. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Pleşescu, preşedintele Consiliului sindical local. A luat apoi cuvîntul dr. Stela Apostol, membră a Comitetului raional Iaşi al Sindicatului lucrătorilor sanitari, care a făcut parte din delegaţia română participantă la lucrările Congresului Mondial al Sindicatelor. Vorbitoarea a prezentat cu acest prilej o ampla expunere în legătură cu însemnătatea pe care o are acest Congres în istoria mişcării sindicale mondiale. Ea a subliniat faptul , că Congresul a constituit o importantă Trecere în revistă a unităţii clasei muncitoare internationale şi a activităţii sindicatelor de pe întregul glob. Printre altele, vorbitoarea a arătat că organele sindicale din localitate trebuie să se preocupe de popularizarea largă a lucrărilor Congresului şi să lupte pentru infăptuirea istoricelor hotărîri luate de acest Congres. Expunerea sa a fost urmărită cu un deosebit interes de către cei prezenţi: Galaţi GALAŢI (coresp. „Munca“). Ieri după amiază, în aula Facultăţii de Agronomie din localitate, a avut loc o adunare la care au luat parte activul sindical, muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din întreprinderile şi instituţiile oraşului Galaţi. Deschizînd şedinţa, tovarăşul Panait Pascali, preşedintele Consiliului sindical local Galaţi, a dat cuvîntul tovarăşului Ştefan Dina, preşedintele C.C. al Sindicatului lucrătorilor din I.A.S., şi membru al delegaţiei sindicale române ce a luat parte la cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor, ţinut la Leipzig. El a vorbit celor de faţă despre lucrările Congresului, despre rezoluţiile şi hotărîrile adoptate şi despre participarea delegaţiei sindicale române la aceste lucrări. In încheiere, a fost adoptată o telegramă adresată C.C.S. prin care se exprimă solidaritatea oamenilor muncii din orașul Galati fată de mișcarea sindicală mondială în lupta împotriva exploatării nemiloase a capitalismului, în lupta pentru pace. Nu mai păşisem pragul Casei de Cultură a Sindicatelor din Capitală de foarte multă vreme. Şi iată zilele trecute am poposit pentru cîteva ore în acest frumos lăcaş de cultură. Odată cu noi a intrat şi o fetiţă de şcoală cu ghiozdanul în spate. Curioşi ne-am luat după ea şi... Intrase într-o cameră spaţioasă. La câteva mese copii în uniforme de şcoală cu cărţi şi caiete în faţă. Linişte. Printre ei zăresc şi o cunoştinţă mai veche, pe Învăţătoarea Guşaţi Elena, vrednică activistă obştească a Casei de Cultură. Ea ajuta unei eleve să rezolve o problemă de aritmetică-N-am vrut să stingherim cei aproape 30 de şcolari care îşi făceau lecţiile. Păşind pe virful picioarelor ne retragem. Mai departe ne oprim în faţa unei uşi deasupra căreia citim : „Radio-clubul“. Aici am găsit un grup de copii, strînşi în jurul aparatelor complicată de radio,fonie, inițiindu-se — așa cum se poate vedea în clișeul alăturat — în taina aparatelor Morse. Proletari din toate ţârile, unitUvâ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII. — nr. 3114 Vineri 1 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani Fruntaşi în muncă de la D. R. N. M.Constanța GHEORGHE BAIŞAN lăcătuş mecanic, a creat un dispozitiv pentru confecţionarea de tuburi din tablă ondulată, prin care se asigură descărcarea şi încărcarea cerealelor. Înainte tuburile erau confecţionate manual şi operaţia dura circa 2 zile, pe cind acum totul se rezumă doar la 5—6 minute. ALEXANDRU A. MAZILU ajutor mecanic pe vasul „Neptun“ a economisit numai în luna trecută o cantitate de combustibil cu care se poate efectua o croazieră cu vasul timp de 6 ore. MIHAI GHEORGHE docher, șeful unei echipe fruntașe. In luna trecută echipa sa a descărcat vasul finlandez White-Rose în 5 zile, față de 16 cît era planificat. Metalurgiştii reşiţeni au primit oaspeţi dragi Intre colectivul fabricii de locomotive din Voroşilovgrad (U.R.S.S.) şi muncitorii secţiei de locomotive a Combinatului Metalurgic Reşiţa există de multă vreme trainice legături de prietenie. Aceste legături s-au consolidat de-a lungul anilor, datorită unui schimb intens de corespondente prin care constructorii de locomotive din ambele ţări şi-au împărtăşit reciproc din experienţa muncii lor, din viaţa lor de toate zilele. In vederea întăririi legăturilor dintre cele două colective, la invitaţia C.C. al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate şi a colectivului Combinatului Metalurgic Reşiţa, zilele acestea a sosit înţară o delegaţie sindicală de la fabrica de locomotive din Voroşilovgrad. Delegaţia, condusă de tovarăşa Andreeva Antonina Arkadievna, vicepreşedinte al comitetului de întreprindere, va rămîne la Combinatul Metalurgic ■ Reşiţa două săptămîni. In acest timp oaspeţii sovietici vor face un schimb de experienţă practic cu colectivul Combinatului Metalurgic Reşiţa, precum şi un schimb de păreri asupra organizării producţiei şi a muncii sindicale în cele două întreprinderi. Delegaţia va vizita instituţiile social-culturale ale Combinatului Metalurgic Reşiţa şi ale altor întreprinderi metalurgice din regiunea Timişoara, Oraşul Stalin, frumoasele staţiuni de pe Valea Prahovei şi va participa la manifestaţiile din cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice. GHEORGHE COSTICA Intr-o zi de toamnă, spre seară, în uliţa Merişorului din Ploeşti, —■ uliţă veche, alcătuită din case cu geamlîc — în casa mecanicului de locomotivă Gheorghe Stan se adunaseră cîţiva oameni de diferite vîrste, spre cinstirea butoiaşului cu must înăsprit. Must abia cumpărat din ChiforanLe mirosea prin aer a pastrama părpălită pe spuză și a mămăliguță din cucuruz nou. Pe masa din scîndură rindeluită se aliniau căni de pămînt răscopt. Căni noi, ce împrumută mustului gustul pămîntului copt. Așa-i rînduiala veche a băutului de must. — Ceas bun și noroc, prieteni ! ridică ulci ca mecanicul Stan. — Rodul pămîntului şi al soarelui, mă Gheorghe... — Ba să mă ierţimncatale bădiţă Ilie, rod şi al muncii. — E precum zici, Gheorghe. Şi bădiţa Ilie se ridică de pe scaun şi închină zicînd : — La noi, în cea parte a ţării, e rînduiala ca primul strop să-l închini pămîntului întru pomenirea celor ce s-au trecut din viaţă, apoi să înalţi ulcica în cinstea soarelui care ne mîngîie deopotrivă pe toţi. Al treilea, ca să-ţi împlinesc voia, să ciocnim între noi. Să bem pînă la fund, pentru prietenie ! Vorbea bădiţa Ilie domol, aşa cum îi stă bine unui moldovean. Căci Ilie Alexandrescu — strungar în pragul pensiei — era moldovean din ţara de jos, pripăşit in oraşul Ploeştilor, la fosta uzină „Concordia“, acum mai bine de 30 de ani. De multe obiceiuri moldoveneşti a uitat, numai vorba nu şi-a schimbat-o. Şi vorba i se potriveşte, înalt ca bradul de munte, roşcovan, are privirea blinda, învăluitoare. — Bădiţa Ilie vorbeşte ca toţi bătrînii din carte. — Ba să nu zici asta. Din carte, mai treacă. Multe am citit şi trăit- Dar bătrin nu mă simt. Pe zece de alde tine Constantine, băiatule, nu mă dau! Să fi apucat tu vremea bărbăţiei mele... Ce vreme ! Cu întîmplări ce nu se şterg. Să vă spun una. Odatâ la un 7 Noiembrie... Era prin 1930. In luna lui octombrie. An rău. Cu multe necazuri pentru noi. Plecam la uzină cu inima strînsă, căci în poartă, în fiece zi, ne aştepta o listă: „Intrucît lipsa de materiale şi comenzi este din ce în ce mai acută, direcţiunea a hotărît să reducă numărul personalului. Cu începere de azi următorii muncitori au fost concediaţi...“. Urma lista celor rămaşi fără lucru. Sub listă iscălea directorul Constantiniu. Parcă văd listele... In ateliere eram mereu mai putini. Atunci, în acea vreme s-a întimplat !... Hala mecanicii se Întindea uriaşă, dreptunghiulară, întunecată. Geamurile fumuite răspîndeau o lumină lăptoasă, murdară. Oamenii, aşezaţi care pe unde apuca, mîncau sau se uitau. Era pauza de masă. Pauză scurtă cît n-ai timp nici să mănînci. Insă nu prea aveau ce mînca, așa că pauza nu era prea scurtă. Mestecau egal, fără grabă, îngînduraui. Numai într-un colț, cîțiva vorbeau. Mai bine zis ascultau cele spuse de un om scund, negricios, cu părul tăiat scurt. — Vorbește și tu mai încet, măi Anghele, să nu te audă careva ! Anghel T. Petre continuă însă cu vocea limpede, cuvintele răsunând sonor în liniştea atelierului: — Ne gonesc la muncă şi ne ameninţă cu concedierea. Pentru ce? Pentru cine? Noi ne alegem cu boala şi cu foamea doar, pe cînd alţii adună paralele. De zicem ceva, lista! Rămânem pe drumuri. Și doar noi le adunăm averile. Altundeva, nu-i așa!— Există, prieteni, o țară unde cei ce muncesc sunt stăpîni. Oamenii din jur au început să ciulească urechile. S-au tras mai aproape. — Acolo domnii au fost puși pe fugă. Asta s-a petrecut în urmă cu 13 ani, la 7 Noiembrie. E ţara lui Lenin şi a sfaturilor muncitoreşti şi ţărăneşti... — Ssst ! Un semn şi oamenii au început să se împrăştie. In uşa halei apăruse un supraveghetor. — Staţi la taifas? Agitaţie, hai?— Da’ de unde, domnule supraveghetor, vorbim de-ale noastre... — La treabă ! Oamenii au trecut la maşini. ... In dimineaţa zilei de 7 Noiembrie, Anghel T. Petre s-a aşezat în dreptul maşinii şi şi-a încrucişat braţele. Braţe voinice. Ceilalţi s-au ui-' tat la el cu mirare. — Ce-i, Anghele? — Stau ! — Cum ? De ce ? — E sărbătoare... — Azi? Fugi măi, că ai încurcat-o.E marţi! — Tocmai, e ziua unchiului’ meu. (Şi a făcut cu ochiul către vecini). A aceluia de care v-ara spus ! — La mulţi ani ! — O să aibă, n-aveţi nici o grijă. O să ne mai dea şi nouă. O hală întreagă strigă „la mulţi ani“. Afară, ca un făcut, tocmai se „stricase“ sirena care şuiera prelung, răscolitor, în dimineață. Supraveghetorii veniră în grabă. — Ce-i aici ? — II sărbătorim pe unchiul lui Anghel... Era 7 Noiembrie. Muncitorii strigau „la mulți ani“. Supraveghetorii priveau timpi şi nu pricepeau. Pe o placă apăruseră scrise cu cretă litere şi o cifră : T.a.13,R.S.O. Şi, ca din greşeală, atîrna peste un colţ al plăcii un fular roşu, curat. Era în 1930. Manifestul — Apoi, bădiţă Ilie, dacă incepuşi cu asemenea amintiri am să-ţi spun şi eu una. Mi s-a întîmplat mie in anul 1938. Eram pe atunci mecanic in cursă. Şi Gheorghe Stan, sorbind încă o lacrimă de must, începu: — Insfirşit, am ajuns. Gheorghe își roti privirile în jur. I Înserarea de noiembrie, cernea o burniţă rece. Jos, pe trotuar, apa sclipea în lumina becurilor. Sclipea, spărgîndu-se în mii de lumini gălbui. Ciudat se sparge lumina. Gheorghe părea că nu are altă treabă decit să privească jocul de lumini al apei. Şi totuşi, deodată, şi-a întrerupt „interesanta“ observaţie, pornind în întîmpinarea unei domnişoare cu basc şi fulgarin. O fetişcană cu părul lăsat lung, într-o parte. Mergea cu grabă, păşind mărunţei. Ce mică pare! — gtndi Gheorghe. Cînd ajunse în dreptul ei se opri, o salută politicos şi cu glasul uşor înăbuşit, întrebă: „Strada Buna Vestire, dacă sînteţi bună, domnişoară, încotro vine ?“ -Prima la dreapta. Dacă vreţi, mergeţi cu mine. Eu tot într* " * M. COLEŞIU (Continuare. In pag. ’ 3-a) Cartea tehnică sovietică ajutor preţios în progresul tehnicii romîneşti Ne aflăm în plină desfăşurare a Lunii prieteniei romîno-sovietice din acest an, şi zi de zi au loc manifestări in care poporul nostru trece cu bucurie în revistă istoricele cuceriri ale oamenilor sovietici de la Marele Octombrie pînă în prezent. .In acelaşi timp sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice este cel mai bun prilej de a face bilanţul marilor realizări ale poporului nostru pe plan politic, economic şi social-cultural ca urmare a colaborării frăţeşti şi bogate cu Uniunea Sovietică. Dar sărbătorirea din acest an a tradiţionalei luni de prietenie cu oamenii sovietici este aureolată ca niciodată de epocalele realizări tehnico-ştiinţifice ale Uniunii Sovietice care au venit să încununeze strălucit aniversarea celor 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Avem fericirea să fim martorii uriaşelor succese ale Uniunii Sovietice în cîştigarea treptată de către statul sovietic a primului loc în lume în diferite domenii de activitate. In ultimii ani ne-am obişnuit să aflăm că Uniunea Sovietică ocupă primul loc în lume, depăşind Statele Unite ale Americii, în tot mai multe, domenii, că în întrecerea dintre lumea socialistă şi cea capitalistă balanţa se apleacă din ce în ce mai mult în favoarea celei dinţii. De unde eram obişnuiţi să spunem că Uniunea Sovietică ocupă al doilea loc în lume în multe domenii, fiind întrecută numai de Statele Unite ale Americii, astăzi vorbim cu mîndrie de prima centrală atomică electrică de la Dubna, de performanţele neîntrecute ale avioanelor turboreactoare de transport TU-104, TU-104 A şi altele, de cea mai mare hidrocentrală din lume de la Kuibîşev, de superioritatea absolută a Uniunii Sovietice în domeniul învăţămîntului de toate nivelurile, de prima rachetă balistică intercontinentală construită de sovietici şi de lansarea cu succes a primului satelit artificial al pămîntului de către savanţii şi tehnicienii sovietici, ca şi de multe altele. La transformarea României dintr-o ţară înapoiată, cu o economie cu caracter agrar, cu bogăţiile jefuite de capitalişti şi imperialişti, cu milioane de analfabeţi şi cu recorduri în ceea ce priveşte starea de înapoiere sanitară a populaţiei, într-un stat cu o orînduire social-politică superioară, cu o industrie proprie în continuă creştere, cu o agricultură tot mai mecanizată şi cu un nivel de cultură şi de viaţă în plin progres, o mare contribuţie a avut-o colaborarea frăţească cu U.R.S.S. Referindu-ne numai la un aspect al acestui ajutor şi anume la ajutorul tehnico-ştiinţific acordat tării noastre, putem spune fără rezerve că orice a necesitat dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii in tara noastră a găsit ecou favorabil din partea Uniunii Sovietice. Activităţi noi apărute în ţara noastră, cum sunt cele de cercetare şi proiectare, îşi datoresc extinderea şi nivelul de ing. C. NEGOIŢA secretar al Consiliului Central A.S.I T. lor ridicat, înainte de toate, documentaţiei bogate primite, precum şi specialiştilor formaţi in Uniunea Sovietică , construirea de obiective importante ale economiei noastre naţionale, asimilarea unor procedee moderne de fabricaţie sau a unor produse noi, organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei industriale şi agricole sunt în bună parte roadele bogate ale ajutorului tehnico-ştiinţific acordat nouă de Uniunea Sovietică în maşini şi utilaje, documentaţie şi specialişti. Documentaţia tehnică sovietică, carea tehnică sovietică, aduce o enorma contribuţie la nivelul învăţămintului nostru tehnic mediu şi superior. Bunăoară, formarea inginerilor petrolişti în Institutul de Petrol şi Gaze se bazează pe manualele unor savanţi sovietici ca Muraviev şi Krilov „Exploatarea zăcămintelor de ţiţei", Evşcenko „Manual pentru forarea sondelor de.. ţiţei”, Sişcenko „Maşini şi mecanisme pentru forarea şi exploatarea sondelor“. Ioanesian „Bazele teoriei şi tehnici săpatului cu turbină şi altele. Cercetătorii şi proiectanţii noştri folosesc cu cel trai mare interes literatura tehnică sovietcă, în care găsesc soluţiile cele mai moderne şi economice în rezolvarea problemelor privind introducerea tehnicii noi şi în proiectarea instalaţiilor şi maşinilor. In ţara noastră este larg răspîndită cartea eminentului om de ştiinţă P. P. Budnikov „Tehnologia produselor ceramice şi a refractarelor“ precum şi alte lucrări valoroase. Pornind de la premisele stabilite de P.P. Budnikov, cercetătorii noştri au elaborat mai multe metode de obţinere a MgO, care vor da posibilitatea ca în scurtă vreme să se rezolve o problemă acută pentru industria noastră de produse refractare; de asemenea lucrările lui P. P. Budnikov privind utilizarea ghipsului ca Tant au stat la baza unor studii în R.P.R., care vor permite valorificarea raţională a bogatelor noastre rezerve de ghips. Cartea tehnică sovietică este de un preţios ajutor pentru cadrele tehnice şi muncitorii din producţie. Existenţa în bibliotecile tehnice ale întreprinderilor a cărţii tehnice sovietice traduse sau originale şi folosirea acesteia au dus la ridicarea pregătirii profesionale a muncitorilor, inovatorilor, tehnicienilor şi inginerilor şi la aplicarea în producţie numeroase metode noi de muncă, raţionalizări şi perfecţionări. La uzinele „23 August“, un colectiv de ingineri şi tehnicieni îndrumati, condus de comitetul Filialei A.S.I.T. Bucureşti, folosind cartea „încălzirea’ metalelor în electrolit“ a ing. I. Cos(Continuare In pag. 3-a)