Munca, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3114-3138)
1957-11-01 / nr. 3114
Vineri 1 noiembrie 1957 —nr. 3114 Vizita In tara noastrâ a delegaţiei de vechi membri ai P.C.O. tinescu-Iaşi, Ofelia Manole, O. Livezeanu, vicepreşedinţi ai A.R.LU.S.-ului, precum şi de membri ai biroului Consiliului General A.R.L.U.S. Acad. prof. dr. C I. Parhon a adresat oaspeţilor un călduros salut. Apoi, O. Livezeanu a prezentat membrilor delegaţiei unele aspecte ale muncii pe care o desfăşoară A.R.L.U.S.-ul în vederea întăririi continue a legăturilor prieteneşti ce leagă ţara noastră de Uniunea Sovietica A. F. Gorkin a mulţumit în numele delegaţiei pentru calda primire făcută şi a îmriînat acad. prof. dr. C. I. Parhon discuri imprimate cu cuvîntări rostite de V. I. Lenin şi un album cu imagini din realizările Uniunii Sovietice in decursul celor 40 de ani de la înfăptuirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După amiază, delegaţia de vechi membri ai PC.U.S., în frunte cu A.F. Gorkin, a vizitat Muzeul de Artă al R.P. Romína. Oaspeţii sovietici au fost însoţiţi de C. Tiulescu, prim vicepreşedinte al Asociaţiei foştilor deţinuţi şi deportaţi politici antifascişti din R. P. Romina. La sosirea la Muzeul de Artă, membrii delegaţiei au fost salutaţi de M. H. Maxy, artist emerit al R.P.R., directorul muzeului, după care oaspeţii au eitat Expoziţia comemorativă ,,Nicolae Grigorescu“, sălile de artă occidentală, artă chineză şi altele. Seara, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. a asistat la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Române la spectaco- lul cu opera „Toaca“ de Puccini. (Agerpres) Joi dimineaţa delegaţia de vechi membri ai P.U.S. In frunte cu A. F. Gorkin, conducătorul delegaţiei, care ne vizitează ţara, a depus coroane de fiori la Monumentul Eroilor Patriei şi la Monumentul Eroilor Sovietici. A fost de faţă colonel Lungu Nistor, şeful comenduirii garnizoanei Bucureşti. Au participat V. F. Nikolaev şi A. F. Kabanov, consilieri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. In aceeaşi dimineaţă membrii delegaţiei au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. unde s-au întilnit cu conducătorii A.R.L.U.S.-ului. Oaspeţii au fost primiţi de acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S.-ului, acad. P. Constan- La clubul celor ce învaţă limba rusă Mesajul poetic al lui Puşkin iţi păstrează imaginea lui evocatoare chiar tradus in altă limbă. Totuşi, măreţia uriaşă, intensitatea metaforei marelui poet sau focul lui Maiakovski şi pot simţi pe deplin numai în limba poetului. Sonoritatea de cristal a ritmului îşi păstrează puritatea numai in graiul natal. Tovarăşul Alexandru Boteanu, contabil, îndrăgise poezia rusă. Cu deosebire poezia lui Puşkin şi Lermontov. Indiscutabil că traducerile izbutite din limba ■ rusă oferă admirabile pagini. Doritor de a citi însă versurile în forma lor iniţială, netrecută încă prin filtrul m elitar inspirat, al traducătorului, a purces să invite limba rusă. Cu răbdare, plin de migală, cauţi ni să pătrundă intimităţile limbii ruse atât de plipă de sevă. Pe tovarăşul Mihai Enache, mecanic la întreprinderea 215 ateliere produse industriale, preocupări de ordin mai puţin beletristic l-au adus alături de tovarăşul Boţeann Alexandru la o masă din incinta clubului celor ce învăţă limba rusă, situat in clădirea Casei Prieteniei Romino-Sovice. De mult intenţiona să experimenteze anumite metode noi in■ producţii. O broşură în limba rusă părea să furnizeze cheia unor inovaţii viitoare. Dorinţa de a-şi îmbunătăţi munca, de a studia materialele de specialitate sovietice, I au determinat să studieze limba rusă. Ca să progreseze mai iute a venit la club. Acum, instalaţi în confortabilele fotolii, îşi verifică cunoştinţele. Tovarăşul Alexandru Boteanu vorbeşte cu autoritatia unui cursant mai vechi, care face de acum referate literare. Tovarăşul Mihai Enachet discută şi el cu destulă com■ petență. Cei doi vorbesc in limba rusă. Aceasta este regula: ca să înveţi, trebuie sa conversezi cit mai mult. Fraza ■ cunoaşte-■ uneori întreruperi. De cele mai multe ori de scurtă durată. Greutăţile se rezolvă cu ajutorul profesoarei. Abaterile de ordin lingvistic se pedepsesc... gramatical. Profesoara, pentru a evita pe viitor greşeala elevului, face o incursiune destul de adincă, in sintaxa şi morfologia limbii ruse. La discuţii se alătură şi alţi elevi. Tovarăşii Lefter, Nicolae Pacic şi alţii. In discuţii animate fraza cunoaşte din ce in ce mai puţine întreruperi. " " La club nu există diferenţă de virstă. Constantin Sirbu, elev intr-un ciclu mai avansat, în vîrstă de 12 ani furnizează uneori soluţii de ordin didactic, care stirnesc invidia colegilor c6i mai vîrstnici. La fel şi Marian Ianchilevici, elev in clasa a 6-a. Tovarăşul Coman, contabil, desigur nu de virsta celor dinţii, citeşte acum o serie de mueidle in legătură cu cea de-a 40-a aniversare a Revoluţiei, fără să utilizeze prea mult dicţionarul. Seara, după discuţiile care abordează subiecte diferite, Cursanţii se îndreaptă spre casă purtind sub braţ cărţi şi reviste in limba rusă. A. 1L1E t* X5 WCA In întrecerea socialistă în intimpinarea zilei de 7 Noiembrie ,sunt angajaţi toţi muncitorii şi tehnicienii întreprinderii „Electromagnetica“ din Capitală. Ei luptă cu însufleţire pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. In clişeu, Utemista Maria Cazacu, lucrînd la maşina de bobinat piese pentru releele centralelor telefonice. Ea s-a angajat în cinstea zilei de 7 Noiembrie să depăşească planul lunar cu 25 la sută şi realizează 35 la sută. • " ■ ■ ......... ........■«£.. ................... Cartea tehnică sovietică, ajutor preţios în progresul tehnicii româneşti (Urmare din pag. 1 a) nogorodski a construit prima instalaţie de călire in electrolit din ţari. Avantajele acestui, nou proceded, care măreşte simţitor productivitatea muncii şi îmbunătăţeşte calitatea preselor Căite, sunt evidente La uzinele „I. C. Frimu“-Sinaia, pe baza cărţii lui B. Alexeev „Turnarea in modele uşor fuzibile“, s-a redus celui de producţie la respirtivele repere cu 75% şi s-au realizat trimestrial economii de aproape 10 tone de oţel special, iar la uzinele „Timpuri Noi“ din Bucureşti cartea lui Novikov „Bâzâie turnării centrifuge“ a servit la introducerea metodei de turnare centrifugală, care a dus la reducerea cu 60% a manoperei şi a consumului de metal cu 30%. Acestea sunt numai cîteva exemple din miile de realizări ale muncitorilor, tehnicienilor şi ingnerilor noştri ca urmare a folosirii literaturii sovietice, nepreţuit ajutor în progresul tehnic al economiei noastre. Nu exstă domenii de activitate, sector de producţie, instituţie, fabrică sau şantier, unde folosirea cărţii tehnice sovietice să nu fi dat roade; ea a devenit un puternic instrument în promovarea tehnicii noi în producţie, in organizarea superioară a activităţii din întreprederi, in îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale şi în dirijarea gîndirii creatoare a oamenilor către progresul continuu al forţelor de producţie. Cîte perspective nu deschide activităţii ştiinţifice din ţara noastră construirea cu ajutorul Uniunii Sovietice a primului reactor atomic de 2.000 Kw şi cit de mult se va dezvolta gîndirea şi iniţiativa cercetătorilor noştri avînd la dispoziţie izotopi radioactivi din producţie proprie! Documentarea tehnică este astăzi o problemă de stat, iar una din temeliile sale este documentarea tehnică sovietică originală sau tradusă. In perioada ,1950-1957, I.D.T.ml a tradus aprox mativ 2.500, cărţi sovietice, dintre care multe la cererea instituţiilor şi întreprinderilor, iar începind din acest an I.D.T.-ul traduce integral 20 reviste tehnice sovietice. Editura Tehnică a tradus în perioada 1950—1855 peste 450 cărţi tehnico-ştiinţifice sovietice. Traduceri litografiate sau dactilografiate se fac şi de alte instituţii pentru uzul unităţilor lor ; astfel Centrul de Documentare al Ministerului Industriei Petrolului şi Chiiei a tradus, litografiat şi difuzat întreprinderilor interesate numai în acest an 150 articole de revistele sovietice de specialitate. La dispoziţia oamenilor de ştiinţă şi cercetătorilor, a specialiştilor şi cadrelor tehnce, a muncitorilor de toate profesiunile, există un bogat tezaur de cărţi tehnice şi ştiinţifice sovietice originale şi traduse. Este de datoria tuturor să popularizeze şi să folosească cartea tehncă şi ştiinţifică sovietică în interesul promovării continue a progresului în activitatea de studiu, cercetare şi producţie. I.D.T.-ul, Editura Tehnică, S.R.S.C.-ul, S.I.T.-ul, organizaţiile sindicale şi de U.T.M. trebuie să lupte neobosit pentru cunoaşterea de către masele largi ale oamenilor muncii a literaturii tehnice şi ştiinţifice sovietice şi folosirea creatoare a acesteia. Lumini ce nu se sting (Urmare din pag. l a) acolo merg“ Gheorghe Zimbi. Ana, aşa o Chema pe faţă, era „legătura“. Cea de-a 3-a legătură. Mereu se schimbase Aşa era obiceiul. Ca să nu bată la ochi O luă de braţ şi în picla nopţii păreau o pereche de Îndrăgostiţi. Mergeau cu pasul lipsit de grijă al celor ce se iubesc. — Mi se pare că am fost urmărită. De aceea am intirziat. Am ocolit mult. Gheorghe privi , cu atenţie în jur. Strada era pustie. Ţipenie nu se vedea. Şi totuşi, parcă acoperiţi de noapte, se auzeau nişte paşi. Erau paşi furişaţi. — Să verificăm Mai încolo strada se bifurcă. Apoi se întilneşte iarăşi. Tu mergi pe o parte, eu pe alta. S-au despărţit Gheorghe mergea agale. Nu-i păsa de burniţă Din cind în cînd işi furişa privirile îndărăt. Nimeni. La o poartă doi tineri se sărutau. Grăbi pasul. La colţul hotărît Ana îl aştepta. — Nimeni... — Ia-mă de braț ! Ana se ccndi. —■ Nu-i nevoie., doar nu-i nimeni. Lui Gheorghe îi păru rău. — Uite materialul . I Ii strecură in mină un pachet mic, cît un carnet de notițe. — Sint 32... Mîine trebuie să ajungă la Buzău. V.A doua zi, trenul-cursă de Buzău plecă la ora obișnuită. După o oră și 36 de minute ajunse la destinaţie. Gheorghe coborî să-şi ungă maşina. — N-aveţi un chibrit ? Uri tînăr cu părul uşor ciufulit stătea în faţa lui aşteptind , cu ţigarea întinsă. — Chibrit am, dar n-am scăpărici. — Nu-i nimic aprind la felinar... Gheorghe zimbi. Acesta era consemnul. își vîrî mina în sîn, sub cojoc, şi scoase pachetul pe care-1 trecu tinărului. — Astă seară trebuie difuzate. Şi tînărul a plecat. A doua zi, gospodinele ce zoreau spre cozi, muncitorii ce mergeau spre lucru, văzură pe pereţi fluturaşii albi. „...In timp ce guvernul nostru fascizat intensifică pregătirile de război împotriva Uniunii Sovietice, U.R S.S., constructoare paşnică a socialismului, a intrat în al 21-lea an al existenţei sale. Trăiască U.R.S.S., patria revoluţiei biruitoare !“ Şi nimeni nu ştia prin cite miini trecuse manifestul. Declaraţia — Veni vorba de manifeste şi iată eu, că-s mai tînăr ca dumneavoastră, am să vă spun pe scurt cit era să mă coste pe mine un manifest — începu cu glas potolit Constantin lonescu, fost muncitor rafinar, azi inginer la Rafinăria nr. 7. Era în 1941, Fulgura mărunt, ca într un început timpuriu de iarnă, începuse pe neaşteptate. Cerul era fumurb şi jos. Ii atingeai parcă cu roma. Cer de plumb, vînt nu era. Zgribulit, Constantin îşi sufla in ficîinile înroşite de ger. In buzunarul de la piept simţea Foşnind hirtine. Trebuia să le împartă. Cui ? In dulapurile din vestiar strecurase vreo două. Greu însă, căci peste tot mişunau hitleriştii. De cinci cu războiul, rafinăriile ajunseseră căzărmi. Afişe mari pe toţi pereţii: ,,Cine gură mare are Cinci ani va săpa la sare!“ De vorbit nu mai era chip. Constantin cerceta pe rînd pe toţi cei aflaţi lingă el . Alături. State, fochistul. Auzise că la 33... — Ţi-a căzut asta ! Și Constantin îi vîrî în buzunar hîrtia. State se făcu că nu l-a băgat in seamă și plecă greoi, legănîndu-se. — Încă unul... Mai am unul Cui să-l dau ? Manifestul, spicuiri din cuvîntarea de 7 Noiembrie din Piaţa Roşie, era tipărit cu literă năruntă... egală. Aproape că nici nu se deosebea de o filă dintr-o carte oarecare. — Am să-l lipesc undeva, prin curte. (Stă, tu puţin pe gînduri). Dar, dacă se face pe urmă percheziţie! Le găseşte şi pe celelalte... II scoase cu fereală din buzunar. Se uită la el. O mină grea i se lăsa pe umăr. — De unde îi ai ? Constantin stătu în cumpănă In spatele lui. înalt, lucind de grăsime, descheiat la palton, cu pălăria dată americănește pe ceafă, stătea rînjind un copoi. II cunoștea de la poartă. Constantin iși aminti că i se spune Popescu. — L-am găsit, dom’le Popescu ! — Nu zău ? Cum așa ? Din senin... Constantin își dădu seama de imprudență. Cum de-l scosese? — L-am găsit! — Ia vino ! O să vedem noi... ...Al cîtelea puftin ? Pina la 15 îi numărase. Apoi le pierduse socoteala. Stătea nemișcat pe podea. Așa parcă îi era mai bine. Cel puţin oasele nu-1 dureau. Gindea : ,,Altele n-au mai găsit. Or fi făcut ei percheziţie, dar n-au mai găsit. Cel puţin trei manifeste ajunseseră în mâinile oamenilor. Ca să vadă că Uniunea Sovietică nu-i la pămînt. Că luptă. Luptă... şi asta-i principalul . — Ia mai lasă-l dracului, Popescule ! Poate că l-a găsit... — Atunci cine l-a adus? Poate mai sunt... — Mai găseam noi de mai erau 1 — Dar ce facem cu el ? E stîlcit rău ! — II punem să dea 0 declarație... că a alunecat... (continuă apoi cu voce scăzută) și.] urmărim, ca să fim împăcați. Să nu afle șefii că au apărut manifeste că dăm de dracu ! Constantin îi auzea. In sine, zîmbea. A scăpat. învățătură de minte. Altădată... „Altădată n-au să mă mai prindă“. tr Afară noaptea cuprindea totul. Luna plină, argintie, privea cu răceală spre pămîntul întomnat. O locomotivă șuieră strident. Nimeni nu o luă în seamă. In cănile celor aflaţi în casa de pe uliţa Merişorului din Ploeşti sticleau ultimii picuri de must negru şi dulce. acordate in cadrul concursului pentru cel mai bun cintec şi cea mai bună poezie, organizat in cinstea celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor In cadrul concursului pentru cel mai bun cintec şi cea mai bună poezie, organizat în cinstea celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor de la Leipzig de Consiliul Central al Sindicatelor împreună cu Uniunea Compozitorilor şi Uniunea Scriitorilor, au fost premiate lucrările următorilor tovarăşi: CINTEC Premiul II: Bratu Teodor pentru lucrarea : „Veniţi de pretutindeni“ pe versuri de Ion Socol. Palade Const, pentru lucrarea „Cintecul patriei mele" pe versuri de Eugen Frunză. Premiul III: Bruno Reinhardt pentru lucrarea „Lied der Jugend von der schönen Erde (Cintecul tinereţii despre frumoasa lume) pe versuri de Margul Sperber Menţiune: Bernard Dickler pentru lucrarea „Lied von der schönen Erde“ (Cintec despre frumoasa lume) pe versuri de Margul Sperber. . */ ' . ' • Premiul II: Alex. Popescu Tari pentru poezia „întîlnire la Leipzig“. Premiul III: Martin Siler pentru poezia „Winterbaum, Friedesbaum“ (Pom, de lamă, pom al păcii) Menţiune Ileana Ursu pentru poezia „Dorinţa", Farkas Zoltán pentru poezia „Prietenie şi unitate“ în limba idiş. Comisiile care au analizat lucrările prezentate la concurs nu au acordat premiul I pentru cintec şi poezie. Consiliul Central al Sindicatelor, Uniunea Scriitorii, şi Uniunea Compozitorilor din R.p.t., mulţumesc prin ziarul „Munca“ tuturor participanţilor la concursul de creaţie muzicală şi literară, organizat în cinstea celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor, care a avut loc la Leipzig şi le recomandă să continue a-şi îmbogăţi experienţa pe linia muncii de creaţie pentru a obţine rezultate cit mai valoroase, spre bineleculturii şi artei poporului nostru. POEZIE O iniţiativă demnă de urmat In sala de festivităţi a Gării de Nord a avut loc ieri o întîlnire a Prezidiului C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi telecomunicaţii cu activul obştescsindical din întreprinderile şi instituţiile din Capitală aparţinînd acestui sindicat. Cu această ocazie tovarăşul Iacob Coţoveanu, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi telecomunicaţii, a arătat participanţilor rolul comisiilor obşteşti în munca sindicală. Intîlniri asemănătoare vor fi organizate în mod periodic, extinzîndu-se şi la comitetele interregionale sindicale transporturi şi telecomunicaţii.. Asemenea intîlniri contribuie la întărirea legăturilor organelor conducătoare ale sindicatelor cu activul obştesc sindical din întreprinderi şi instituţii. Intilnirea s-a încheiat cu un frumos program artistic. ai * * **,*‚;* at** tu * ***‚*» »,* ai xi •*mxmxxmm***xx*m* Pe şantierele Bulgariei (li) Ce se poate vedea la Varna Schele... Imposibil să nu le întrlneşti in ţara asta. Pe mine, oaspete, mă păştea „pericolul” de a asemăna imaginea Bulgariei cu aceea a unui imens şantier Această temere o împărtăşeam gazdelor (ciţiva ziarişti din Varna) in timp ce vizitam plaja da la Nisipul de Aur. Deşi in miez de toamnă sineala mării purta un tiv distonant, o nuanţă de bronz franjurată pe nesfirşite întinderi de furnicarul omenesc ce se desfăta la soare. Dar nu asta trea minunat, ci... schelele ! Unele abia se ridicau, altele dezvăluiau palate albe de marmoră: vile, restaurante, amfiteatre. Dar cine m-a pus să mă destăinui ? Poftim de mai află acum metamorfoza Nisipului de Aur, care pînă în urmă cu doi ani era o coastă pustie la marginea orașului! Ivan Drincey, redactorul ziarului „Corabostrobeli”, s-a şi oferit drept călăuză. Spunea că o să-mi arate în Vama ceea ce n-am putut vedea nici la Plovdiv, nici la Dimitrovgrad, nici... ...Schele. Păienjeniş de împletituri metalice înlănţuie coloşi de oţel. Braţe de ciclopi, purtătoare de poveri se încrucişează învăzduh, focuri bengalice, albăstrui, ţişnesc la tot pasul in aceasta panoramă asimetrica, în care domină oarhenii cocoţaţi în înălţimi, suspendaţi în centuri. Şantier. Şantier, dar naval. Zidirile, — vapoare , zidarii, — sudori. Unii dintre ei ă coborît în grabă de la pupaținut viitor Cargou, ca să stea de vorbă cu Drincev, care e cunoscut de toți. — Bine că te văd, ziaristule ! Noi, cei de pe „Burgaz“ Începem o acțiune... „Burgazul" e deocamdată o împletitură de scltele, dar Atanase Ivanov susține că la 7 Noiembrie marangozilor să preia un vapor de 3.200 de tone. Amănuntele tehnice, calculele şi căldura pe care o pune omul în discuţie, te fac să spui întrebarea : „Ce răspundere are tovarăşul ?” Răspunsul : „Organizator sindical”. Atanase Ivanov s-a întors la aparatul de oxigen, iar Drincey, care îl cunoaşte bine, vorbeşte cu respect despre el. „Omul ăsta lucrează aici de pe vremea cind se construiau barje pe estacade de lemn şi se montau cu bormaşina. Acum o lună, cînd s-au aniversat 50 de ani de la înfiinţarea şantierului, a primit şi el decoraţia de argint a ordinului „Steagul Roşu pentru Muncă”. 140 de muncitori au fost decoraţi cu prilejul jubileului. Printre ei şi Gheorghi Antonov, cîştigatorul titlului de „cel mai bun” în întrecerea strungarilor. Are o virajă respectabilă, trădată şi de părul alb ca neaua. La Varna se construiau barje, şlepuri, vase de mic tonaj. Instalaţii rudimentare, conform intereselor societăţii germane pe acţiuni „Karolovag“. Salariile se fixau astfel : pentru „indigeni“ şi pentru „specialişti“. „Indigenii“ erau muncitorii bulgari, trataţi cu dispreţul specific colonialismului, iar „specialiştii“, ciţiva trimişi de-ai lui Krupp, Gheorghi Antonov a primit timp de 30 de ani leafă de dirac (ajutor). De vreo 10 ani încoa, strungarul Antonov ia în fiecare lună salariul corespunzător celor trei norme pe care le dă în fiecare schimb. Pentru că Antonov şi-a oprit universalul şi pentru că discută cu nişte oaspeţi prifi tălmăci, in juru-i s-au stilus buluc tovarăşii de muncă. Prilej de a-l cunoaşte şi pe Gheorghi Mitov, ,‘rivalul“ în întrecere al lui Antonov. Un flăcaiaş cu privirea senină, care se laudă că ar fi păstorit oile in lunca Dunării pînă acum patru ani. Şi azi se întrece cu profesorul său, pe care il imită în toate , chiar şi în ceea ce priveşte clădirea unei locuinţe noi, deoarece a strîns şi el 15 000 de leva la Casa de economii. — Aici se trasează primul nostru vas de 4.200 de tone, cel mai mare din cite am construit. In viitorii trei ani, vom trasa si chila primului vapor de 16.000 de tone... Primul doc de 50.000, primul „maritim“ din material liant (la Varna se pot vedea şi vapoare turnate din beton), primul tec de motoare-turbine, primul... Oare de ce aici totul poartă acest „prim“, ca o pecete ? Doar are 50 de ani şantierul... —* Toată modernizarea, ternica nouă, o datorăm ajutorului sovietic. Pînă şi inginerii noştri, cadrele de constructori navalii sunt pregătiţi în facultăţile sovietice... Şi ca să-şi întregească spusa, Drincev mă conduce la dana de probă, unde e ancorat bastimentul „Biata“, cu vopseaua încă proaspătă. In cale, pe punte, la vinciuri, forfotesc specialiştii marinei, care fac recepţia. Pe chei, rezemat de o baba, un tînăr priveşte vasul cu... duioşie. Ziaristul îl salută amical cu un: „Eşti emoţionat ?“ — Da, ca la orice examen... Tănase Iordanov e proiectantul „Biălei“. Primul lui proiect, după întoarcerea de la Leningrad. Mai făcuse el și înainte de plecare proiecte, dar „de viitor“ ; voia sa ajungă inginer. Tot la dana de probă se află și „Sabia“, o navă suplă, cu prora săltată, gata să spintece mările. Înainte de orice recepţie, „actul de naştere“ trebuie semnat de Costa Gheleu, şeful secţiei montaj. Un om cu înfăţişare aspră şi „ochi cărora nu le scapă nimic“. Se spune despre el că e în stare să consemneze „defect“ un vapor întreg din cauza unui şurub slab. Şi totuşi... ...Totuşi, a fost o vreme cînd Costa Gheleu era socotit cîrpaci. Cele mai mari stricăciuni prin mina lui se strecurau. Totdeauna îşi întîrziau plecarea vasele nemţeşti intrate în reparaţie. Se întorceau de la revizia generală. Oricite amerizi plătea, tot degeaba. Dar odată, prin vara lui 1944, i s-a înfundat. Un păcătos de vinci de pe bordul unui „Bliţ” a început să se învîrtească invers, să măture puntea de soldaţi şi de tot ce se mai afla pe ea, ba s-a şi prăbuşit, sfărimind carterul motorului. Şi atunci, la cercetările S.S.-iştilor, s-a constatat că între Ghelev şi alti muncitori care aruncau instalaţii in mare, ar exista legături... — Şi mai departe ? — M-am tinut bine. Intre timp a venit 9 septembrie... Nu-i aşa de aspră înfăţişarea lui Ghelev. Mai cu seamă cind vorbeşte de 9 septembrie, are nişti ochi calzi... încă un „primul“... Primul vas de pasageri construit la Varna E ancorat la dana marangozeriei. Un vas elegant, cu pasarele suspendate. Pe punte, în cabine, în cale, de la sala mașinilor și pînă în salonul comandantului, un continuu du-te vino. Tapiţeri, tîmplari, electricieni, vopsitori, şi care de care mai zorit. Din tot acest babilon de oameni şi profesii, ziaristul mi-a prezentat doi „candidaţi“. Pe Lileana Dimitrova, care: — Mă iertaţi că n-am timp acum, trebuie să-mi prepar vopseaua... Şi pe Anghel Ivanov, care: — Vă promit un interviu mai lung, în ziua îmbarcării, dacă o să am cinstea să fiu printre... Doi dintre candidaţi, o vopsitoare şi un electrician. Dar, după spusa lui Drincev, la prima cursă a vasului de pasageri „Gheorghi Dimitrov“ candidează şi sudori, strungari, marangozi, trasatori, sute şi sute de constructori navali prinși în întrecerea ,în cinstea lui 7 Noiembrie. Păcat că n-o să se poată îmbarca decit 250 de fruntași. Căci, doar atitea locuri are vasul. Și o să fie o cursă ! Odesa, Cherson, Cherei. Are dreptate colegul Drincev. La Varna se poate vedea ceea ce nu are Plovdivul, Dimitrovgradul sau Veikgradul. Dar numai pe jumătate are dreptate. Pentru că, de fapt, îi aici sunt tot schele, şi aici e tot şantier — parte din imensul şantier al construcţiei socialismului în ţară prietenă. GH. FILIMON Vaporul „Gheorghi Dimitrov" a ancorat la dana marangozeriei.. TELEGRAME Cu prilejul zilei de 26 octombrie, sărbătoarea naţională a Iranului,Sf. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, a adresat şahului Iranului următoarea telegramă : Maiestăţii Sale Imperiale MOHAMED REZA PAHLEVI Şahinşahul Iranului TEHERAN Cu ocazia aniversării zilei de naştere a Majestăţii Voastre Imperiale sărbătoarea naţională a Iranului — exprim Majestăţii Voastre sincerele mele felicitări şi urări de bine pentru fericirea personală a Majestăţii Voastre şi pentru pacea şi prosperitatea poporului iranian. dr. PETRU GROZAPreşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. La aceasta s-a primit următorul răspuns: Excelenţei Sale Domnului dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române BUCUREŞTI Exprimînd Excelenţei Voastre mulţumirile mele pentru felicitările trimise cu ocazia aniversării mele, ţin să vă adresez la rindul meu urări de fericire personală şi de prosperitate pentru poporul român. MOHAMED REZA PAHLEVI Şahinşahul Iranului Bucureşti, 31 octombrie 1957 DI LUCIEN BÉGOUÍN deputat de Seine et Marne, preşedintele Grupului parlamentar franco-romin din Adunarea Naţională Franceză D-lui JULES CASTELLANT senator de Madagascar, preşedintele Grupului parlamentar franco-romin din Consiliul Republicii Paris-FRANŢA Membrii delegaţiei Marii Adunări Naţionale a R.P. Române care au avut, recent, deosebita plăcere de a face o vizită in minunata dv. ţară, întorşi în patria lor, vă exprimă, prin mine, atit dv. cit şi tuturor celor care ne-au înconjurat cu prietenia lor, întreaga şi sincera gratitudine pentru primirea deosebit de cordială pe care ne-aţi făcut-o, ca reprezentanţi ai poporului român şi pentru ospitalitatea caldă de care cu toţii ne-am bucurat în tot timpul şederii noastre în Franţa. Vă asigurăm că noi toţi, împreună cu ceilalţi membri ai Grupului parlamentar de prietenie Rominia-Franţa, ne vom strădui ca roadele ultimelor noastre intîlniri să se facă simţite în măsură cit mai mare, pentru a contribui şi pe această cale la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare intre popoarele noastre, cît şi la menţinerea şi consolidarea păcii în lume. Academician profesor ȘTEFAN S. NICOLAU Pag. 3-a Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Sesiune ştiinţifica de comunicări la Academia R. P. Romíné Joi dimineaţa s-a deschis sesiunea ştiinţifică de comunicări a institutelor secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice a Academiei R. P. Române, organizată cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Insula Institutului de ştiinţe economice şi planificare, unde se desfăşoară lucrările sesiunii Institutului de cercetări economice, au fost expuse comunicările „Calea Revoluţiei din Octombrie şi particularităţile naţionale in construcţia economică socialistă“ de conf. univ. C. Murgescu şi „Ajutorul acordat de U.R.S.S. în construirea socialismului in ţara noastră“, de Gh. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. In cadrul sesiunii de comunicări a Institutului de filozofie, care are loc la Facultatea de filozofe, au fost prezentate 6 comunicări printre care: „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi formarea omului nou“ de Al. Tănase, „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi influenţa ei asupra istoriei filozofiei universale“ de Pavel Apostol, „Particularităţile ideologiei revoluţionar-democrate din Romînia“ de Mircea, Ioanid Tot la Facultatea de filozofie se desfăşoară lucrările sesiunii Institutului de psihologie al Academiei. Au fost prezentate printre altele comunicările: „Teoria leninistă a reflectării şi unele probleme de neuroziologe şi psihologie“ de Ion N. Bălănescu, director adjunct al institutului, „Problema caracterului în psihologia sovietică“ de Paul Popescu-Neveanu. In cadrul lucrărilor sesiunii Institutuluide cercetări juridice, care s-au desfăşurat in aula Ministerului Justiţiei, au prezentat comunicări printre alţii I. Ceterchi, despre „Concepţia leninistă asupra statului şi democraţiei şi aplicarea ei creatoare în R.P.R.“ şi Mircea Anghene despre „Sovietele de deputaţi ai oamenilor muncii, exemplu istoric în construirea organelor locale ale puterii de stat a R.P.R.“. In cadrul secţiei de drept vechi românesc la Casa oamenilor de ştiinţă, prof. univ. C. Vlădescu-Răcoasa a vorbit despre „Contribuţii sovietice în domeniul dreptului“. Tot joi dimineaţă s-a deschis sesiunea de comunicări a Institutului de lingvistică al Academiei R. P. Române. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Iorgu Iordan. Au prezentat comunicări prof. univ. D. Macrea despre „Importanţa studiilor lexicografice sovietice pentru dezvoltarea lexicografiei din țara noastră", prof. univ. J. Byck despre „Filologia sovietică și sarcinile noastre“ și alții.