Munca, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 3139-3165)
1957-12-01 / nr. 3139
Fag. 2-a SE TRADUC IN VIATA HOTARÎRILE CONGRESELOR SINDICATELOR ATRAGEREA MUNCITORILOR la conducerea întreprinderii De curînd au avut loc congresele unor sindicate. Ziarul nostru s-a adresat unora din cei care au luat parte la lucrările acestora rugîndu-î să ne informeze de măsurile luate pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor adoptate cu acest prilej. Din scrisorile primite pînă acum publicăm în numărul de faţă două. Dacă pînă la cel de-al V-lea Congres al Sindicatului muncitorilor dinmetalurgie şi electricitate se mai manifestau unele lipsuri şi la uzinele „I. C. Frimur“-Sinaia în organizarea şi desfăşurarea consfătuirilor de producţie, după Congres comitetul de întreprindere în colaborare cu conducerea administrativă a trecut la traducerea în viaţă a importantelor hotărîri luate de congres în acest sens. Astfel, s-au luat măsuri menite să atragă întreaga masă de muncitori la conducerea producţiei şi bună gospodărire a uzinei. De pildă, pe lingă fiecare din cele 50 grupe sindicale s-a repartizat un delegat al comitetului de întreprindere, al serviciului tehnic şi al conducerii Uzinei, care împreună cu maistrul şi organizatorul de grupă, coistituie comisia de rezolvare a sezisărilor şi propunerilor muncitorilor. Această comisie analizează întrecerea socialistă şi urmăreşte cum se îndeplinesc angajamentele luate de muncitori în consfituire. Ea activează permanent la aceeaşi grupă sindicală şi este obligată ca la viitoarea consfătuire de producţie să raporteze cum s-au rezolvat sezisările şi propunerile, precum şi despre rezultatul întrecerii socialiste. Dacă există sezisări şi propuneri care depăşesc competenţa comisiei, ele sunt înaintate comitetului de secţie şi conducerii sectorului respectiv, iar cele ce depăşesc şi competenţa acestora sunt trimise comitetului de întreprindere şi conducerii uzinei, care le rezolvă împreună. Dar muncitorii doresc să ştie şi cine rezolvă şi în cit timp. De aceea, la toate sezisările şi propunerile lor se dă răspunsul în scris în termen de trei zile de la data ţinerii consfătuirii de producţie. In felul acesta s-a mărit contribuţia grupelor sindicale, respectiv a muncitorilor, la îmbunătăţirea procesului de producţie, la crearea altor condiţii optime de lucru şi la buna desfăşurare a muncii, s-a întărit spiritul de răspundere faţă de îndeplinirea sarcinilor de producţie , şi a celor sindicale. Numărul mare de propuneri ce se fac în fiecare lună e concludent în această privinţă. In consfătuirile-model ţinute la începutul lunii octombrie 1957 s-au făcut cele mai multe propuneri legate de mărirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor, cit şi pentru crearea de condiţii de muncă din ce în ce mai bune. Ioan Gh. Ţapi corespondent voluntar Roadele mai bunei organizări a consfătuirilor de producţie Intorcîndu-mă în întreprindere de la Congresul Sindicatului muncitorilor de metalurgie şi electricitate, primul gind mi-a fost să împărtăşesc şi tovarăşilor mei din cele învăţate acolo. Pentru aceasta am prelucrat cu activi' sindical Rezoluţia congresului, arătind, in acelaşi timp, ce sarcini ne revin inoUă personal pentru viitor. Lucrările congresului au fost larg popularizate şi în adunările pe grupe sindicale, prin gazeta de perete şi staţia de radioamplificare. Căutînd să folosim experienţa bună acumulată de alte organe sindicale şi care a fost împărtăşită la congres, am dat o atenţie deosebită organiză-,rii temeinice a consfătuirilor de producţie. Primul lucru pe care l-am făcut a fost de a instrui organizatorii de grupă şi maiştrii în această privinţă. Apoi, pentru ca ajutorul să fie şi mai eficace, pe lingă fiecare grupă a fost repartizat un tovarăş din partea comitetului de întreprindere şi a Conducerii fabricii. Efectul acestor măsuri nu a întîrziat să se arate. Atît rapoartele prezentate cît şi participanţii la consfătuirile de producţie ce au avut loc, au arătat că aprovizionarea locurilor de muncă cu cele necesare lasă încă de dorit, că unii fruntaşi în producţie cu o pregătire superioară, cum este cazul turnătorului Ion Ţepeş, nu acordă suficient sprijin celor mai slab calificaţi, pentru a se ridica la nivelul lor etc. In consfătuirile de producţie s-au luat în discuţie şi noile norme cu motivare tehnică aplicate de curînd în întreprindere. A reieşit astfel că acestea au stimulat iniţiativa creatoare a unora, ca strungarul Iosif Atanase, membrele brigăzii de femei,8 Martie“ Petre Niculescu şi mulţi alţii. Printr-o mai bună organizare a muncii şi aplicarea unor metode avansate, ei au reuşit să obţină depăşiri importante. Alţii, în schimb, printre care şi strungarul Ion D. Gheorghe, nefolosind din plin timpul de lucru, nu şi-au putut îndeplini sarcinile. Aceştia, au fost aspru criticaţi de tovarăşii lor. De remarcat că în fruntea celor care au izbutit să-şi depăşească noile norme, se află şi membrii comitetului de întreprindere şi organizatorii de grupă. Aceasta dovedeşte că activul sindical a înţeles să traducă în viaţă sarcinile trasate de congres fiind conştient de faptul că exemplul personal este cea mai eficace formă de mobilizare a tuturor muncitorilor la realizarea planului. In scopul asigurării creşterii neîncetate a productivităţii muncii, împreună cu conducerea administrativă, am analizat munca fiecărui atelier, a fiecărui om în parte. Aşa am ajuns la concluzia, că în atelierul de turnătorie-presă, e necesar să înfiinţăm brigăzi de producţie care să cuprindă pe toţi muncitorii, adică pe formatori, miezuitoare, spărgătorii de forme şi diurabii. Lucrul acesta a şi fost înfăptuit. Şi imediat, s-a observat că se acordă o mare atenţie calităţii, reducîndu-se mult rebuturile, iar sprijinul acordat celor rămaşi în urmă de către fruntaşi a crescut substanţial. Pentru pregătirea tehnică a muncitorilor, pentru a-i ajuta să dea un randament mai mare, am organizat şi un curs de minim tehnic. De asemenea, comitetul de întreprindere a luat iniţiativa de a acorda fanioane de „echipă fruntaşă“, acelor echipe ce s-au evidenţiat în producţie, precum şi de a premia pe organizatorii de grupă care au cîştigat întrecerea organizată penntru strîngerea în întregimtte a Cotizaţiilor sindicale. Munca dusa de cortuitetul de îrtreprindere, de activul sindical ca şi de întreg colectivul fabricii, a făcut să putem întîmpina a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialate dîn Octombrie cu realizări frumoase. Astfel, în luna trecută productivitatea muzicii a crescut cu 16 la sută, preţul de cost a fost redus cu 17,8 la sută faţă de 12,05 câtr era planificat şi s-au realizat economii de 92.000 lei. Menţionăm că în această lună succesele obţinute sunt de asemenea însemnate, ceea ce dovedeşte o dată în plus cu primele măsuri pe care noi le-am luat, însuşite fiind de colectiv, dau rezultatele aşteptate. Noi suntem ferm hotărîţi de a depune şi în viitor toate eforturile, pentru a traduce în viaţă hotărirîle congresului sindicatului nostru. ELENA PARASCHIV muncitoare — fabrica „Armătura“ Bucureşti Se şi văd rezultate mai bune Hotăririle Congresului Sindicatului muncitorilor din industria de petroli chimic şi gaz metan au început să prindă viaţă şi în schela Tîrgovîşte. Pe baza unui plan de acţiune, fiecare un telibru al corinitetului de întreprindere al schelei a primit sarcina să asigure prelucrarea documentelor congresului, pe secţii, brigăzi şi echipe. Aceste documente au fost dezbătute şi într-o şedinţă lărgită convocată de comitetul de întreprindere, la care a participat conducerea tehnico-administrativă şi in cadrul căreia s-a elaborat un plan de măsuri tehnico-organizatorice. Planul prevede recuperarea rămânerii în urmă la producţia de ţiţei, terminarea pregătirii pentru iarnă a drumurilor, parcurilor, baracamentelor şi grupurilor sociale, aprovizionarea cantinelor, o mai bună gospodărire a schelei in sensul ca întreaga cantitate de ţiţei răspîndîtă prin batale, beciuri de sonde şi parcuri să fie recuperată, activizarea cabinetului tehnic şi a colectivului de inovaţii etc. Afară de aceste trăsuri, care au început să fie aplicate şi ale căror rezultate se şi văd, se mai întreprind acţiuni in scopul îmbunătăţirii activităţii bibliotecii, a echipei artistice, a organizării unor conferinţe pe teme tehnice şi economice etc. Gavril Oşanu corespondent voluntar In amintirea zilelor cind tălăzuiau flăcările aprinse la Bobîlna Zile friguroase. Prag de iarnă peste satele şi tirgurile cuprinse în marea cetate naturală a Transilvaniei. Nici chiar cei tineri nu zăbovesc pe drumurile îngheţate. In cluburile de pe lingă fabricile oraşelor, in căminele culturale ale satelor, tineri, băieţi şi fete, se string tot mai mulţi. Focul şi cîntecul nu lipsesc. Hora rominească, diardaşul maghiar, ländlerul săsesc, răsună cu egală voie bună, in timp ce, în alte încăperi, unde oamenii se string să chibzuiască în şedinţe asupra mersului fabricii sau colectivei lor, cei însărcinaţi cu redactarea proceselor-verbale se chinuiesc fără sa bage de seamă şi fără să se plingă cu notări compuse adesea într-un adevărat esperanto. Aşa arată, în zilele noastre, în al zecelea an al Republicii Populare, faimoasa sperietoare căreia i se spunea: „ireductibila problemă naţională“! Romini, maghiari, saşi, fii ai aceleiaşi patrii, oameni cu egale drepturi şi comune aspiraţii stau mărturie vie oribilei minciuni pe care o scorniseră şi o ţinea in viaţă doar interesul de haită al jefuitorilor muncii. * Anul 1437. Tot in acest timp al aripiilui. Limbi de foc şerpuiau pe zidurile castelelor şi mînăstirlor fortăreţe. Din turnurile şi de pe meterezele oraşelor archebuzele şi aruncătoarele de smoală fierbinte Varsau pojarul lor asupra atacatorilor. Răscoala începută in zilele primăverii pe muntele Bobîlna ,zbucnea acum cu o nouă Curie, pe 0 şi mai mare întindere. Fürede, sapele topopistele ţăranilor deveniseră aride de război Ţăranii satelor nu priddeau duminica nouă pe care o făceau : săbii, lănci, ghioage ţintuite. Obidiţii ţărani rorhîni şi maghiari se ridicau împotriva împilatorilor feudali şi a ierarhiei bisericeşti. Iobagii regelui de la minele de sare sau băile de fier se alăturaseră ţăranilor. La fel făcuseră săracii oraşelor, micii meşteşugari In primăvară, răsculaţii strînşi pe Bobîlna rapuseseră trufaşa armată a nobilimii, întărită cu şanţuri de apărare, cu cercuri de căruţe legate între ele, după modelul răsculaţilor din Boemia, răsculaţii zdrobesc şi pun pe fugă armata feudalilor. Siliţi la cuminţenie, feudalii juraseră, şi iscăliseră o întocmire mai dreaptă a relaţiilor cu ţărănimea. Răsculaţii obţinuseră prin curajul lor respectarea unor legi mai omenoase pentru acele timpuri: încetarea unor serii de abuzuri ticăloase. E drept, în cărţile noastre de şcoală, ale celor care au învăţat carte mai de mult — ca şi în multe romane cavalereşti — aceste timpuri ale Evului Mediu erau destul de roz zugrăvite, întreceri cavalereşti, trubaduri, sensibile domniţe şi nobili cruciaţi, prea cuvioşi prelaţi şi aşa mai departe. In fine, ntai se pomertea cîteodată şi de niscaiva ţărani, devotaţi şi recunoscători, nevoie clare, bobiţilor lor protectori din castele. In schimb nu era uşor să descoperim că în acele „idilice“ timpuri medievale ţăranul trebuia, să dea nobilului — care nu se străduia decit să se nască — a noua parte din rodul cîmpului şi viei ricurtcite, a zecea parte dirn animalele crescute şi din stupii îngrijiţi, să răscumpere în fiecare an drepţii de a avea o moară în salbir pentru fiecare partă de gospodărie, „daruri obligatorii" de crăciun, de paşte şi de Uraniul bisericii, zile de muncă pentru nevoile cele mai diverse ale stăpînului. Biserica catolică îşi avea şi ea propriile biruri pe care le încasa fără discriminare de la toţi locuitorii, indiferent de cultul căruia aparţineau. Deci, altă dijmă la mai toate produsele, iar în caz de neplată, afurisenia. Feudalul ştia să-şi ceară „drepturile". Privilegiat de monarh, el plătea dările din chimirul iobagilor săi. Iar de nu, judecata. După obiceiul vremii, cind nobilul era şi parte şi judecător. Se plîngea un iobag ? Cum să ştie judecătorul dacă are sau nu dreptate ţăranul? Treaba asta se lăsa in grija „celui de sus". Judecată divină ? Piciorul gol al ţăranului trebuia să calce pe fiare înroşite. Dacă rănile se vindecau in trei zile, iobagul se putea socoti „nevinovat“ ! Că cei mai mulţi rămîneau schilozi pe viaţă, după ce ispăşeau în temniţa nobilului stăpîn şi judecător, asta nu însemna nimic. Doar că respectivul era un „păcătos“ pe care dumnezeu l-a pedepsit... Nu-i de mirare că, în ciuda opreliştelor şi caznelor cele mai grele, codrii obişunau de ţărani iobagi fugiţi, de haiduci care făceau să viseze urît pe cei din castele. Mereu şi mereu pomenesc cronicile timpului în latina lor bisericească de „tumultum rusticorum" — răscoalele ţărăneşti — cind trimişii să adune cu de-a sila nenumăratele biruri nu încasau decit furci repezite între coaste şi bite peste cetele groase. Haiduceau laolaltă, romini şi Unguri, saşi şi sirbi. Iar cind se-ntîmplă răscoala din 1382 din jurul Sibiului, veniră şi ţărani munteni din cealaltă parte a Carpaţitei. In vara lui 1437, după cumplita înfrîngere de sub înălţimea Bobiliei, nobilii maghiari, saşi şi secui, bogătaşi valahi renegaţi, trecuţi în tagma grofilor, capi ai bisericii catolice, n-au vrut să mai ştie de jurămintele făcute. S-au strîns la Căpîlna întocmind la 16 septembrie un act de nemernică cîrdăşie numit pompos în latină „Unio Trium Nationum“ — unire a celor trei naţiuni. De fapt, unirea nobililor de toate naţiunile împotriva ţărănimii fără deosebire de limbă iar episcopul catolic Gheorghe Lepeş a binecuvîntat tocmeala nobililor ucigaşi care se legau întru „zdrobirea şi nimicirea neruşinatei răscoale a nelegiuiţilor ţărani“. Ţăranii romini, unguri şi secui, orăşeni săraci de toate naţiile dau în toamna acelui an lupte crîncene pe care adesea le cîştigă sub conducerea unor viteji ieşiţi din rîndurile lor. Anton cel Mare, ţăran ungur din Buda, Mihail Romanul din Vireag, fac cinnste încrederii mulţimilor răsculate. Mişcarea capătă amploare din ce în ce mai mare ajungînd la apogeu. Răsculaţii formează adevărate armate, ce împrumută multe din întocmirile de război ale răscoalelor husite din Boemia. Nu mai poate fi vorba de o răscoală ci de un adevărat război. O spune cronicarul vremii Bonfinius : „Războiul ţăranilor, războiul şerbilor şi al oamenilor de jos“. Iar cei care-l poartă nu se mai gindesc la îndulcirea legilor, ci la răsturnarea din temelii a orînduirii iobage, la alungarea feudalilor. Întocmai cum o făcuseră la 1381 ţăranii englezi conduşi de Wat Tyler şi aveau să o facă mai tîrziu ţăranii germani conduşi de Mulitzer, sau cei ruşi ai IIII Bolotnikov. Cu ajutorul orăşenilor săraci, care înlătură gărzile nobiliare şi deschid porţile cetăţilor. Se aleg noi autorităţi comunale avind în frunte şefi răsculaţi şi meşteşugari săraci, pe alocuri chiar elemente din mica nobilime, aliate la cauza poporului. Clujul, Aiudul şi alte oraşe Întărite cad în mîinile poporului răsculat. Răsculaţii, mulţumită unei bune organizări militare cîştigă o serie de lupte parţiale şi se întăresc în oraşele cucerite. De abia spre începutul anului 1438, oastea feudală avea să se dezmeticească. Războiul ţăranilor din Transilvania avea să se sfîrşească la fel ca toate celelalte războaie ţărăneşti ale Evului de mijloc, cind încă nu erau coapte vremurile care aveau să curme din rădăcină nedreptatea. In armurile lor grele, cu archebuze puternice, oastea nobililor reia oraşele, arde tirgurile şi satele. Pieţele tîrgurilor, răscrucile drumurilor, văd groaznice chinuiri de oameni. In spînzurători şi in furci, pe ruguri,, sfărîmaţi cu roata, ţăranii răsculaţi sint lăsaţi pradă corbilor şi vulturilor. Sute şi sute de prinşi sînt ciuntiţi cu cruzime, sau orbiţi cu fiare înroşite spre a purta pină la sfîrşitul zilelor lor, mărturia barbarei răzbunări a stăpînilor. Neîndurători ordonă şi privesc aceste grozăvii nobilii înfrăţiţi. Dar se înfrăţeşte încă odată în ţărînă sîngele ţăranilor romini, unguri, secui şi saşi. Sîngele revoltei împotriva aceloraşi asupritori. Aşa cum avea să se mai întîmple de atîtea ori in vremurile lui Gheorghe Doja, lui Horia, Cloşca şi Crişan, lui Avram Iancu, şi Petőfi Sándor. ★ 520 de ani au trecut de atunci. Mai stau şi azi în picioare ziduri de cetate care au dat ecou strigătelor de iuţită bubuiturilor de archebuză, domnirilor de săbii Pe alocuri, mai există bolţile sub care au putrezit chinuiţi răsculaţii, pietrele pe care s-a scurs sîngele lor. in muzeele oraşelor se pot vedea şi azi din urmele acelor vremuri clincene. Piatra şi fierul sunt fără simţire. Dar acolo între zidurile vechilor cetăţi ce se mai ţin în picioare, acolo în sălile de muzeu, piatra şi fierul ştiu să vorbească. Poruncesc oamenilor înfiorată aducere aminte şi înţelepciune, înţelepciunea dragostei pentru vremurile noi ale izbînzii înfrăţiţilor asupriţi de altădată asupra înhăitaţilor asupritori. Înţelepciunea prieteniei de veci a naţionalităţilor ce locuiesc pimvitul urle, singure patrii. Porunci pe care orice inimă cinstită le ascultă cu emoţie. A. T. RÂZVAN MUNKA A apărut „Lupta de clasă“ nr. 11 Acest număr cuprinde : Declaraţia Consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste care a avut loc la Moscova între 14 şi 16 noiembrie 1957. Comunicat informativ asupra consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti. Manifestul păcii. Editorial . Exigenţe sporite faţă de conţinutul învăţământului de partid. „Umanism“ burghez şi umanism socialist de acad. C. Ionescu-Gulian. „Lansarea sateliţilor artificiali ai păduritatei — o realizare epocală a societăţii socialiste" de prof. univ. Călin Popovici; „Cu privire la experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii“ de S. Zergher ; „Automatizarea şi contradicţiile societăţii capitaliste“ de Dana Voinea; „Unele probleme ale electrificării satelor" de ing. Gh. Moraru, ing. V. Şandru; „Organizaţiile de partid şi educarea patriotică a tineretului“ de A. Roşca ; „Lupta maselor populare pentru instaurarea Republicii Populare Romîne" de Li tu Georgescu. Critică şi bibliografie „In graiul cifrelor... („Anuarul statistic al R.P.R. 1957“) de Manea Mănescu ; Cîteva probleme de măiestrie dramatică“ de Andrei Băieanu. Sosirea în Capitala a unei delegaţii guvernamentale din R. D. Germana Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie guvernamentală din R. D. Germană condusă de Hans Adler, adjunct al ministrului Industriei Chimice. Delegaţia guvernamentală germană va discuta cu conducătorii Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării economice între ţara noastră şi R.D. Germană în domeniul industriei chimice. In timpul şederii in ţara noastră delegaţia germană va vizita îrttreprinderi şi uzine ale industriei chimice. Informaţii Sîmbătă a părăsit Capitala delegaţia culturală din R.P. Ungară, care a participat la semnarea planului de muncă pentru aplicarea convenţiei culturale dintre R.P. Romînă şi R.P. Ungară pe anul 1958. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tov. Constantin Prisnea, locţiitor al ministrului Invăţamintului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte ai I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, LR.R.C.S. şi alţii. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. In cadrul planului de muncă pentru aplicarea acordului cultural dintre R.P. Romînă şi R.P. Chineză, în Capitală au sosit Chiao Li-jen şi Chu Chao-ming, ingineri specialişti în domeniul industriei petrolului. ★ După un turneu în Italia şi Grecia care s-a bucurat de un deosebit succes, sîmbătă seara s-a înapoiat în patrie artistul poporului George Georrgescu, directorul Filarrmonicii de Stat „George Enescu“. • La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă A.D.A.S. din 30 noiembrie 1957, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : PFB; KHA; GIS; XB A; S O O; LBH; VDB; ZFP. „DESCURCĂREŢII“ s-au încurcat Să găsesc pe ici, de colo o categorie ele oameni „descurcăreţi". Un asemenea descurcăreţ a avut şi cooperativa de consum din Bechet, raionul Gura Jiului, in persoana gestionarului Gheorghe Firu. Intr-o vreme mulţi au pus la îndoială priceperea lui: cum să acopere el, de pildă, o lipsă in gestiune, cind aceasta există ? Cum să justifice că a dat marfă la o altă cooperativă, cind din acte nu reiese acest lucru ? Pentru Firu, om de categorie „aparte", toate acestea au fost considerate fleacuri. La urma urmei, te pofi măsura cu „descurcăreţul“ ? Toate s-au aranjat. S-a dus mai intîi la prietenul său intim Dumitru Vîrdol, gestionar şi el la o unitate a U.R.C.C., şi împreună au chibzuit ce au de făcut. Lui Vîrdol — omul salvator — nu i-a fost greu să înţeleagă că, pentru lipsa „bănuită"de Firu, trebuie să ga. ............ sească o acoperire. In ajutorul lor a venit și Gheorghe Zima, contabilșef la cooperativa de consum din Sadova. Acesta din urmă a acceptat ca Virdol să facă bon de mină (semnind în fals numele gestionarului de la cooperativa din Sadova), din care să reiasă că cooperativa din Sadova ar fi primit mărfuri in valoare de 6.496 lei. Şi pentru a avea siguranţă deplină la întocmirea facturii, bonul a fost încredinţat lui Gheorghe Zima, care s-a prezentat cu el la biroul cooperativei din Bechet. Fireşte că aci n-a întîmpinat greutăţi. Doar Zima, la rindul său, era bun prieten cu Gheorghe Pătraşcu, contabil-şef al cooperativei. Fără prea multe discuţii s-a ticluit factura nr. 43 (bis) din 28 august 1957 în valoare de 6.496 lei. Acum totul părea a fi în regulă. Fals, nefals, lucrurile se aranjaseră intr-un anumit fel. Firu fusese salvat dar... nu pentru multă vreme. " Tocmai cind se credea omul la adăpost, fără ca organele de con- trol au comis „imprudența" de a-i verifica gestiunea. S-a constatat imediat că bonul dat de Virdol este fals. Autorul, luat ca din oală, a fost nevoit să recunoască fapta. Cum era și firesc, din controlul efectuat la cooperativa din Sadova s-a constatat că aşa-zisele mărfuri in valoare de 6.496 lei din factura I nr. 43 (bis) n-au intrat în magazinul acestei unităţi. După atîtea ■ palpitaţii, ghinionul „descurcăreţilor" a fost acela că, în urma unei ■ verificări mai minuţioase, au ieşit , la iveală — colac peste pupăză ! — şi alte mătrapazlicuri. In faţă acestei realităţi, orbcit de descurcăreţi , s-au dovedit cei doi gestionari, n-au mai avut încotro. Atît Firu cit şi complică săi au fost deferiţi ju- stiţiei pentru a da socoteală de fărădelegile comise. Carol Bora corespondent voluntar Duminică 1 decembrie 1957 — nr. 315» Cum este folosit FONDUL ÎNTREPRINDERII? De la începutul anului şi pînă acum, colectivul uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin a obţinut beneficii peste plan mai mult de 10 milioane lei. Din această sumă, 2.300.000 lei au fost alocaţi pentru nevoile social-culturale ale muncitorilor întreprinderii. Cu banii aceştia s-au renovat şi Utilat preventorii de la Timiş, casele de odihnă de la Eforie şi Techirghiol (unde şi-au petrecut concediul circa 1080 muncitori), precum şi cele două case de odihnă din Poiana Stalin. Peste 400.000 lei s-au folosit pentru înzestrarea cu cărţi a bibliotecii, organizarea a numeroase excursii, vizionarea în grup a altor spectacole etc. O parte însemnată a sumei ce a rămas la dispoziţia — înzestrarea cu cărţi a bibliotecii, organi- i zarea a numeroase excursii întreprinderii din beneficiile peste plan — circa 1.300.000 Iei — a fost împărţită sub formă de premii celor mai merituoşi , muncitori şi tehnicieni, iar 26.000 lei s-au dat sub formă de ajutoare individuale. Desigur că nu a fost uitată nici cantina. Ea a fost reamenajată, iar masa s-a îmbunâtăţit simnțîtor. Pentru aceasta s-au cheltuit 225 000 lei. Constantin Hoisanu corespondent voluntar In clişeu : una din caseile de odihnă din Poiana Stalin ale urmnelor de tractoare . vjErnst ThälmannNumeroşi sunt muncitorii Care vin aci — prin rotaţie — să petreacă 2—3 zile de odihnă in mijlocul munților. ‘■’T — Renovarea și utllarea caselor de odihnă ale uzinei Consfătuire pe ţară cu colectivele ziarelor de uzină ORAŞUL STALIN (coresp. „Munca"), în scopul îmbunătăţirii muncii colectivelor redacţionale ale ziarelor de uzină, prezidiu! C.C. al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate a organizat în Oraşul Stalin o consfătuire pe ţară a tuturor acestor colective din două varrturi industriale. In prima zi a consfătuirii, care s-a desfășurat într-una diri sările clubului uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“, au prezentat referate : comitetul de întreprindere de la uzina gazdă — asupra felului cum acesta s-a folosit de ziarul uzinal „Tractorul" pentru imbunătăţirea muncii Sindicale în uzină, colectivul de redacţie al ziarului de Uzină „Steagul Roşu“ — despre felul în care el a sprijinit activitatea comitetului de întreprindere al uzinei, precum şi două referate ale conducerilor ziarelor : „Şantierul roşu" de la şantierele navale din Galaţi şi „Flamura Roşie“ de la uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov" din Arad asupra colaborării for cu organele sindicale din îrttregânderi. Despre unele grobleme irt legătură cu activitatea celor 18 gazete uzinale din fartiera metalurgie şi electricit.e, a vorbit apoi tovarăşul Groza, şeful secţiei chiturale a C.C. al Şiridicanului pe ramură. După ce a lucrat unei aprecieri asupra muncii desfăşurate de colectivele redacţionale ale ziarelor de Uzină, el a arătat că scopul consfătuirii este aceea de a prilejui un cit mai rodnic Schimb de experienţă intre reprezentanţii redacţiilor din întreprinderile metalurgice, C Itstructoare de maşini şi ale industriei electrotehnice, asupra metodelor folosite de acestea în cuprinderea celor mai inoortante şi mai actuale probleme din viaţa Întreprinderilor şi a oomenţilor. Participanţii la consfătuire au vizitat apoi sectoarele Uzinei de tractoare, cu care prilej s au intteresat de legăturile ziarului „Tractorul" cu cei ce muncesc în sectoare şi de eficacitatea unor materiale. Ştiri sportive La 15 decembrie va începe în imtreaga ţară tradiţionala competiţie sportivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului". Ca şi în anii trecuţi, mii de tineri de la oraşe şi sate au posibilitatea să-şi arate indemînarea şi să înveţe practicarea unor sporturi noi înscriindu-se la întrecerile de schi, patinaj, săniuţe, şah, tenis de masă, trîntă şi gimnastică. Concursurile de schi, şah, tenis de clasă, şi trîntă vor avea o faţă filială pe ţară. Aproape pe întreg cuprinsul ţării a căzut prima zăpadă. Acest lutera permite mai ales în regiunile din ftord ca de pe acum să se înceapă antrenamentele. Organizaţiile sportive dirt întreprinderi, şcoli şi de la sate trebuie să ia masuri grabnice pentru aamenaja pîrtii de schi, patinoare, săli de concurs şi să asigure materialul sportiv necesar. In amfiteatrul Institutului de petrol şi gaze dili tapitală va phrcepe la 3 decemibrie cfe.a de-a 10-a ediţie a finalei campionatului de şah al R. P. Routine. La turneu vor participa 22 de şahişti printre care maiştrii internaţionali O. TrafarteStu, I. Bălănei, V. Ciucîrtea, maeştriiM. Rǎdulescu, G. Mietete, G- Alexandrescu, P. Seimeanu. Şi alţii. BUDAPESTA 30 (Agerpres). In meci retur pentru Cupa campionilor Europei la fotbal Vasas Budapesta a învins sâmbătă echipa elveţiană „Voting Boys“ (Berna) cu 2—1 (2—0). In acest fel formaţia maghiară s-a calificat pentru sferturile de finală ale competiţiei, alături de Steaua Roşie— Belgrad şi Ajax— Amsterdam. Celelalte 5 echipe calificate vor fi cunoscute pînă la 10 decembrie MTIne. Ultima etapă în turul campionatului de fotbal Sfîrşit de sezon pentru iubitorii sportului cu balonul rotund, cărora nu le mai rămine decit să aştepte primăvara cu speranţa că nu li se va mai da ocazia să asiste la : — lipsuri In tehnica individuală (Langa şi alţii) — şlituri ih ...cbsrrtos (Ene !) — caziifixe, indisciplină (Ozon) — ioc heficlittis (iVălcescu şi alţii) (Desen de PiTRE STOENESCU)