Munca, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 3166-3190)

1958-01-03 / nr. 3166

­ LA DATORIE Oţelul Roşu. In sala clubu­lui, muncitorii uzinei petrec în voie. Prieteni, colegi, cunoştinţe s-au adunat aici şi în clinchetul­­ paharelor îşi urează reciproc la mulţi ani. Răsună muzica, se înal­ţă cîntece, se toastează. Veselia a­­ intrat pe uşa principală. Se apropie ora 24. Ultima oră a anului 1957. Petrecerea continuă­­.Dar gîndurile multora se îndreaptă­­ către cei care şi la această oră stau la datorie lungă , cuptoarele dogoritoare ale oţelăriei. ...O mînă de oameni se îndreaptă spre oţelărie. Pe platou prim topi­torii îşi văd de treabă. Noii sosiţi sunt primiţi cu bucurie, îşi string miinile, îşi urează la mulţi ani. Tov. Moldovean, secretarul comite­tului de partid, felicită oţelarii [pentru cele 11.600 tone oţel date [peste planul anual şi le doreşte [ noi succese în muncă în 1958. In pintecoasele cuptoare -Martin, oţelul fierbe neîntrerupt. Gaspar Ilon priveşte prin ochelarii violeţi Imetalul care clocoteşte în broboane­­mari, la o probă. Vine rezultatul. — Gata, deschideţi ştihtul ! E ora 1, prima din 1958. Prima­­ şarjă de oţel e gata. Topitorii se [adună pile în jurul cuptorului nr. 1 2 şi privesc puzderia de scîntei [care ţîşneşte in toate direcţiile- Îşi [string miinile. Toţi îl felicită pe [ Gaşpar­e, pe ceilalţi, din echipa [lui care au elaborat prima şarjă [din noul an, se îmbrăţişează voi­­■keşte. WB Bravo, Gaşpare! Ai fost pri­­[mul... Primul că fii in tot anul I . (Coresp. „Munca") Schimbul întîi, 60 tone ţiţei Sondorii întreprinde­­lor Trustului de extrac­­e Piteşti au încheiat ilanjul anului 1957 cu activitate rodnică . 1.923 tone de ţiţei este plan. Prima zi de ptivitate a anului 1958 a găsit pe petroliştii­­­aici hotărîţi să ob­­iă noi succese. La cheia Cobia, schelă fruntaşă pe ramură, cîş­­tigarea întrecerii în pri­ma zi a revenit brigăzii a IV-a producţie con­dusă de Ion Nenciu care a extras cu 25 tone ţiţei mai mult. Ea a fost urmată de brigăzile a lll-a şi a Vll-a. Rezulta­te asemănătoare au ob­ţinut şi muncitorii secto­rului intervenţii. La sfâr­­şitul zilei de lucru, În­treprinderea a înregis­trat prima depăşire pe anul 1953 : 69 tone ţiţei, (coresp. ,Munca"), peste plan Cuvîntul of­olarilor hunedoreni [HUNEDOARA (coresp. „Munca“). |- E seară. Se aprind luminile. Mii [ mii de becuri strălucesc acum de la pdurea Chizitului şi pînă departe bre Peştiş, acolo unde a ajuns mar­­inea Hunedoarei, acolo unde s au nălţat halele şi coşurile de fum ale lumingului. Este mare Hunedoara, la dezvoltat mult, mult de tot în uimii ani. Construcţiile ei moderne îi dau putere, viaţă şi încredere în viitor. De aci din Hunedoara pornesc n fiecare zi trenuri încărcate cu me­al, spre oraşele patriei noastre, spre întreprinderile industriei construc­­toare de maşini. Privesc de aci de sus din oraşul nou al siderurgiştilor, peisajul ferme­cător al Hunedoarei noi. Blocuri cu mii de ferestre viu luminate. In vale este Combinatul Siderurgic cu agre­gatele sale moderne. Deasupra lui cerul este roşu ca focul. Razele oţe­lului încins în cuptoare luminează cînd vin, cînd palid construcţiile noii oţelarii. Din cuptoarele ei se descar­că acum primele tone de oţel, cu care hunedorenii au pornit în noul an. Succes şi spor la muncă ! IN cadrul acordurilor COMERCIALE [ ROM­IN­O-SOVIETICE Primul transport de produse sosit din O.E.S.S. în acest an GALAŢI 2 (Agerpres). — La 1 ianuarie, prin stafia de frontieră C.F.R. Larga-Galaţi a intrat in ţara noastră primul transport din acest an de produse industriale şi cerealiere livrate de Uniunea So­vietică pe baza acordurilor comer­ciale. După tradiţionalele urări, feroviarii români au descărcat din prima garnitură mai mult de 200 one de cereale, 200 tone de lami­­nate, materiale tubulare, oţel etc. In prima zi a anului nou in staţia C.F.R. Larga-Galaţi au mai sosiţi din U.R.S.S. alte 2 garnituri de renuri care au adus mii de tone, îe marfă. In aceeaşi zi, prin această statieă au fost tranzitate pentru R.P. Bul-]­­aria şi R.P.F. Iugoslavia însem- p late cantităţi de mărfuri.­­ ‘ '58 a sosit mai devreme... Pentru muncitorii fabricii noastre anul 1958 a venit încă... de la 17 de­­cembrie 1957. Noul an 1958 a găsit fabrica noa­­tră pregătită. Conducerea întreprin­­derii, sprijinită de comitetul sindical şi îndrumată de organizaţia de bază s-a preocupat în a crea din timp condiţii ca, începînd din primele ore de muncă ale noului an, activitatea să se desfăşoare din plin. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice lua­te, cit şi faptului că la noi planul pe anul în curs a fost adus la cunoş­tinţa colectivului în consfătuiri de producţie cu două săptămini în urmă, muncitorii din întreprinderea noastră au înregistrat succese frumoase în întrecere, încă din primele ore de muncă ale noului an. Acestea au fost popularizate la staţia de radio-ampli­­fic­are la ora prînzului. Iată, de pildă, în secţia croit. Aici lucrează pe lîngă muncitori cu o înaltă calificare şi în­delungată experienţă profesională cum este cunoscutul fruntaş pe ramură Nicolae Militaru, şi tineri de curînd veniţi în secţie, ca de pildă Aurica Badea. Munca entuziastă a făcut ca, în primele 4 ore, întregul colectiv al secţiei să-şi depăşească norma pre­văzută. Etelia Santa care lucrează la maşina de cusut căpute, a realizat în acest timp 100 perechi încălţăminte faţă de 90 cît prevedea norma. Nico­lae Militaru a croit 60 perechi, în loc de 48, Aurica Badea 28, faţă de 25 perechi. Ar mai fi multe de spus şi despre hărnicia de care au dat dovadă încă din prima zi cei 163 de fruntaşi în producţie cît are acum fabrica noa­stră, de primele depăşiri ale tinerilor, etc., fiindcă astfel de rezultate ca cele obţinute în secţia croit au fost înregistrate în toate sectoarele între­prinderii noastre. Merită a fi scos în evidenţă şi fap­tul că în prima zi de muncă n-am avut nici o absenţă nemotivată. Co­lectivul de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, din fabrica noastră, este hotărît ca, în acest an, pe baza mă­surilor luate să depăşească cu mult realizările anului trecut, să lărgească sortimentele de încălţăminte — în special pentru copii — să muncească mai bine şi mai cu spor pentru a pune la îndemîna populaţiei cît mai multă încălţăminte. GH. POROJAN preşedintele comitetului de între­prindere al fabricii „Nicolae Băl­­CESCU“ Bucureşti wvvin gjl —-o,Tx ş — La mulţi ani, Paula I — Fericire şi pace ! E prima zi de muncă din noul an la­­Industria Bumbacului A" din Capitală. Vrednicele muncitoare Paula Dobre din schimbul de dimi­neaţă şi Stoiana Gheorghe din cel de după amiază îşi transmit cu dra­goste şi încredere în viitor tradiţionalele urări. ANUL XIV,­­ nr. 3166 VINERI 3 IANUAR­IE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 20 bani Schimb de experienţă rodnic Serviciul regional S.M.T. şi comite­tul regional Constanţa al Sindicatului muncitorilor din agricultură şi silvi­cultură au organizat de curînd la S.M.T. Ţăndărei un schimb de expe­rienţă privind organizarea şi desfăşu­rarea în bune condiţiuni a reparaţiilor la tractoare şi maşini agricole. Au participat ingineri, mecanici-şefi şi şefi de ateliere din 28 S.M.T. din re­giune. Staţiunea gazdă a avut ce să arate oaspeţilor: echipele de reparaţii bine organizate, maşinile unelte şi sculele atelierelor verificate şi puse la punct din vreme, podul rulant din hala mare electrificat, un nou sistem de încălzire centrală în atelierul mecanic. Toate îmbunătăţirile aduse atelierului meca­nic sunt rezultat al inovaţiilor propuse de muncitori. Participanţii au arătat că învăţînd din experienţa bună a mecanizatorilor de la S.M.T. Ţăndărei, vor lua in sta­ţiunile lor cele mai bune măsuri teh­nice şi organizatorice pentru efectua­rea reparaţiilor la timp şi de bună­ calitate. (Coresp. „Munca"). Inaugurarea secţiei de istorie veche la muzeul regional din Constanţa CONSTANŢA 2 (Agerpres). — La muzeul regional Constanţa a avut loc deschiderea festivă a secţiei de is­torie veche cu sectoarele : comuna pri­mitivă, sclavagism, prefeudal şi feu­dal. Secţia de istorie veche a muzeului regional din Constanţa îmbogăţeşte muzeul cu noi materiale, rod al cerce­tării întreprinse de colectivele muzeu­lui la Basarabi, Gura Dobrogei, Med­gidia etc. Numeroase piese din cele peste 2.000 expuse sunt unice în mu­zeistica ţării. rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957, în­cheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întă­rirea patriei noastre libere şi în acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la înscăunarea Republicii Populare Ro­mâne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entu­ziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăp­tuiesc cu adincă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformed ţara într-un uriaş şantier. Ei ur­mează cu încredere politica justă a Partidului Muncito­resc Român şi a guvernului Republicii Populare Romíne, dezvoltînd economia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în pri­mul an al celui de-al doilea deceniu al republicii noas­tre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încre­dere în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul lu­minos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spornică po­porul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări înainte alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adinei tot mai mult frăţeasca colaborare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile naţionale din patria noastră co­mună. Sîntem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta înainte pe dru­mul socialismului, industria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bunei sale stări. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorite din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Sîntem convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobindi şi în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — sta­tornicirea unei păci trainice in lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pen­tru biruinţa păcii şi a înţelegerii între toate ţările, per­­miteţi-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiţionala urare românească: „La mulţi ani!". In prima zi de munca din noul an lVAVAV^.WAV.V.V.V/.V.VA.WaV.VAV.SW­ V.VAV.W.V.V.V.V^V»V.V.Vi.W»VAVV/.V.VAV”/0V.VaV. Paşii m-au purtat în prima zi de lucru a noului an la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Ca­pitală. Venisem aci pentru a ilustra primele bucurii, primele succese ob­ţinute în producţie, însoţit de un membru al comitetului da întreprin­dere, am păşit pragul secţiei a IV-a tecanică unde am văzut oameni num­­ind cu încordare dar şi cu figura oa­­menilor mulţumiţi de munca lor. Lingă­n strung „losif Ranghe­” doi munci­­ori rîzînd şi strîngîndu-şi mîinile îşi puneau ceva ce nu puteam înţelege, apropiindu-ne de ei am recunoscut­­ fruntaşul în producţie Ion Şerbă­­escu (dreapta) care era felicitat de reşedinţele comitetului sindical de şefie, Dumitru Untaru, cu ocazia nou­­i an. (Mai tîrziu am aflat că Ion Şerb .­ănescu a sărbătorit prima zi a Anu­­li Nou realizînd 8 butoane de articu­laţ­ie complexe pentru locomotivele C.F.R. în loc de 6). Iar dacă în clişeu se mai văd alţi doi muncitori, nu e vina mea, au venit în timp ce pregă­team aparatul de fotografi­i. Sînt strungarii Pandele Petcu şi Ma­rin Vişinescu, doi vrednici fruntaşi în producţie. Foto text P. COZIA LA 2 MARTIE VOR AVEA LOC Alegerile de deputaţi în sfaturile populare PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE DECRET pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine decretează: Art. unic. Data alegerii deputaţilor în sfaturile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale DR. PETRU GROZA­­u,critierul Prezidiului Marii Adunări Naţionale Bucureşti, la 2 ianuarie 1958 . GHEORGHE STOICA ' :r*’ nr. 1 TELEGRAMA Tovarăşului PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului CHI­VU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dragi tovarăşi, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Comitetul Central al­­P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. vă trimit dvs. şi întregului popor român călduroase feli­citări cu ocazia Anului Nou. Pentru oamenii muncii din Romînia, întimpinarea Anului Nou este un prilej de deo­sebită bucurie întrucît acesta coincide cu marea sărbă­toare a celei de-a 10-a aniversări a răsturnării monarhiei și proclamării Romîniei — republică populară. Anul care a trecut s-a remarcat prin unirea continuă a poporului în jurul Partidului Muncitoresc Romin, prin noi succese ale muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor in construirea socialismului şi prin întărirea continuă a poziţiei Repu­blicii Populare Romine pe arena internaţională. Sîntem ferm convinşi că legăturile de prietenie intre popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Şi Republicii Populare Romíne se vor întări Şi se vor dez­volta în anul care vine. Dorim din toată inima poporului frate romín noi realizări in construirea socialismului şi in lupta pentru pace în Balcani şi în lumea întreagă. K. VOROȘILOV N. HRUSCIOV N. BULGANIN La Mos­cova DECERNAREA PREMIILOR INTERNAŢIONALE „LENIN11 „Pentru întărirea păcii între popoare" pe anul 1953 MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite : Comitetul pentru decernarea premiilor internaţionale „Lenin" — „Pentru întărirea păcii între popoare" a anunţat că unui grup de militanţi de seamă din diferite ţări, care luptă activ pentru pace şi coexistenţă paş­nică, li s-au acordat premii pe anul 1956. Printre laureaţi se află : eminentul fizician indian Chandrasekhar Venkat Raman, cunoscut prin lucrările sale în domeniul opticii ; Emmanuel d'Astier de la Vigerie (Franţa), unul din primii participanţi la mişcarea partizanilor păcii, tovarăş de luptă al lui Jolion­ Curie ; Maria Rasa O­­liver, ziaristă şi activistă pe tărîm social din Argentina, bine cunoscu­t în ţările Americii Latine prin atitudinea ei în favoarea unei politici de pace; cunoscutul poet sovietic Nikolai Tihonov, preşedintele Comitetului sovietic pentru Apărarea Păcii ; Udakendavara Saianankara Thero, preot budist şi activist pe tărîm social din Ceylon, care s-a oferit în timpul său să plece în insula Christmas în semn de protest împotriva experiențelor cu bombe cu hidrogen efectuate de Anglia şi alţii. Fruntaşi şi de-acum înainte... ...Constantin Matache e şeful unei brigăzi de la turnătoria uzi­nelor „Vasile Roaită“ din Capita­lă. Un om mic de statură, înde­sat, cu o fată veselă, la a cărei bună dispoziţie a contribuit, fire­şte, şi noaptea revelionului, plus... urmarea! „Noi am sărbătorit re­velionul cum s-ar zice, în cadrul brigăzii — începu el să poves­tească. Acasă la Nicolae Bercaru — cel pe care-l vedeţi alături (privirea i se îndreptă spre un turnător ce meşterea la nişte for­­me). A fost şi Panait Barbu, tot din brigadă şi...­­ Şi ?... — Bineînţeles, familiile. Am pe­trecut de minune. Acum iată-ne în prima zi de lucru pe '53. Ei, aici e aici... Roti o clipă ochii împrejur. Este de fapt prima zi de lucru electiv în noua hală ter­minată de curind. S-a terminat cu cea veche, de pe timpul patroni­lor, a lui Voina (Matache lucrea­ză in uzină din 1939). Ia priviţi ce mîndrele de construcţie. Ma­carale puternice, colergang, cup­tor cu capacitate sporită. Iar ală­turi, grupul social... băi, vestiare... Şi lucrul parcă merge altfel, in hala veche făceam într-o zi zece forme pentru capacele pompei de apă. Acum este ora 12 jumătate şi avem gata de acum 12 bucăţi. E o treabă, nu ?... L-am lăsat pe Constantin Mata­che in mijlocul brigăzii sale , nu de alta, dar n-am vrut să-l ţinem din lucru. Ne-am adresat unui alt muncitor, Ion Anescu de la de­pozitul de materiale. Pe lingă fe­­licitarea de Anul Nou, tovarăşii lui de muncă i-au mai strîns mina pentru un lucru : respectivul de­venise posesorul unui televizor cumpărat cu două zile înainte de sfirșitul anului. — E clar! Nici nu mai e ne­voie să te Întrebăm cum­­i-ai pe­trecut revelionul ! interlocutorul zîmbi. De fapt, chestiunea e valabilă și pentru strungarul fruntaş Constantin Ba­lint, pentru dispecerul Voicu Georgescu, tehnicianul Ion Ma­rian şi toti ceilalţi care in ulti­ma vreme au devenit telespecta­tori in propriile lor locuinţe. A­­cum in prima zi de muncă a nou­lui an, toti aceştia şi-au propus un lucru : s-o pornească de la în­ceput bine. Fruntaşi pînă acum, fruntaşi şi de acum înainte. Noi n-am făcut altceva decit să le do­rim succes deplin... ...Strungarul Petre Barbeţi, or­ganizator de grupă sindicală in sectorul II, are o dorinţă : ca in anul care începe acum să nu mai existe in grupă nici un om slab pregătit profesional. El personal se va ocupa de doi tineri: Con­stantin Chiru şi Ion Boldea. Şi-acum, părerea unui sportiv. Vi-l recomandăm : Alecu Mircea, lăcătuş-fruntaş la montarea tobe­lor pentru combina C. 1 şi... fun­daş in echipa de fotbal a uzinei. In orele libere, elev la cursul de perfectionare organizat in Între­prindere. Ne-a împărtăşit două dorinte: prima, ca succesele in muncă să continue (prima zi de lucru­­ a îndreptăţit să spere la aceasta) şi ca noul complex spor­tiv al uzinei să fie terminat. E vorba de construcţia ce se desă­­virşeşte in preajma lacului Tei care va cuprinde terenul de fot­bal, volei, baschet, tenis şi pistă de atletism, toate puse la dispo­ziţia colectivului uzinei. C. A. Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu“ a pleca în Uniunea Sovietică Joi dimineața, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu" colectiv artistic emerit din R­P. Ro­mînă, a părăsit Capitala plecînd în turneu în Uniunea Sovietică. La plecare, în Gara de Nord se a­flau : Ion Pas, adjunct al ministrulu Invăţămîntului şi Culturii, Octav Li­vezeanu, vicepreşedinte al Institutulu român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Eugen Rodan, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S. reprezentanţi ai vieţii culturale şi ar­tistice. Au fost de faţă V. F. Nikolaev consilier, şi V. V. Skorniakov, secre­tar al Ambasadei Uniunii Sovietici la Bucureşti. Sub conducerea dirijorilor Georgi Georgescu, artist al poporului dir R.P. Romina, şi Mircea Basarab, or­chestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu" va da concert­ în oraşele Kişinău, Kiev, Moscova ş Leningrad. In programul concertelor figurează lucrări din repertoriul mu­­zicii universale, sovietice şi româneşti (Agerpres) Succesele expoziţiei cu operele pictorului român Aurel Jiquidi la Minsk MINSK 31 (Agerpres). — La 30 decembrie la salonul de arte frumoase din Minsk s-a deschis o ex­poziţie a operelor pictorului romi­, Aurel Jiquidi. Luînd cuvîntul la vernisaj, Gavril Veresov, preşedintele Asociaţiei bie­­loruse pentru legături culturale ci străinătatea, a subliniat că expoziţia consacrată­ celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ro­mâne va contribui la întărirea rela­ţiilor prieteneşti cu România frăţească, in cadrul unei convorbiri cu un co­respondent al agenţiei TASS, criticul de artă Piotr Nikiforov, secretar al Uniunii artiştilor plastici din R S. S. Bielorusă, a declarat între altele: Aurel Jiquidi este un artist cu un stil extrem de original şi ale cărui opere au un conţinut profund. El ştie să-şi exprime sentimentele in­forme precise şi laconice, chiar şi în cele mai mici lucrări grafice. Remarcabile sunt portretele sale, care dau o vie caracterizare socială a personajului. Se remarcă printr-o înaltă măiestrie lucrările sale consacrate evenimente­lor revoluţionare din anul 1907. La expoziție sunt prezentate peste 40 de lucrări de Aurel Jiquidi.

Next