Munca, martie 1958 (Anul 14, nr. 3215-3240)

1958-03-01 / nr. 3215

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV­ nr. 3215 SIMBĂTĂ 1 MARTIE 1958 4 pagini 20 bani Trăiască­­victoria in alegeri a Frontului Democraţiei Populare! (Desen de GH. MARINESCU) Pentru socialism, pentru o viaţă îmbelşugată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii, cu toţii la vot! Intri în cabina de vot- Singur, cu conştiinţa ta. De jur-împrejur, mo­deştii pereţi de brad ai cabinei. Şi totuşi, nu te simţi izolat. Şi totuşi, in jurul tău nu sunt doar pereţii de lemn. Simţi păşind, odată cu tine, fiii poporului tău. Simţi bătînd, la uni­son cu inima ta, inima fierbinte a patriei. Căci aici, în micuţa cabină, tu nu îndeplineşti mecanic o simplă datorie. Votezi... Dar votul tău este o continuare a muncii tale zilnice. Prin el îţi afirmi hotărîrea de a con­tribui mai departe la zămislirea­­feri­­cirii pe străvechiul pămînt al ţării; prin el ai simţămîntul că te-ai în­­tîlnit cu toţi trăitorii patriei, într-o unică şi neclintită voinţă- Votezi... Pentru idealurile tale votezi- Pentru idealurile întregului norod. Cu asemenea simţăminte păşesc a­­stăzi, în faţa urnelor, milioanele de alegători, într-o impresionantă revăr­sare de bucurie şi nădejde. Este bucuria victoriilor dobîndite, este nă­dejdea celor ce vor veni. Iată înalta semnificaţie a votului de astăzi, pen­tru stăpînii ţării — cei ce muncesc. Nenumărate adunări şi întîlniri au precedat duminica aceasta. In mari­le oraşe sau în cătunele împresurate de munţi, sute de mii de oameni au chibzuit îndelung pe cine să propu­­nă drept candidaţi ai Frontului De­mocraţiei Populare, în alegerile pen­tru sfaturile populare; ei au discu­tat gospodăreşte despre realizările de pînă acum, ca şi despre cele ce mai sînt de făcut. Nicicind în trecut n-a fost şi n-a putut fi o­ asemenea largă participa­re de masă la desfăşurarea campani­ei electorale. Fiindcă partidele bur­gheze — zeloase apărătoare ale jec­mănitorilor —, excludeau de la viaţa politică a ţării pe oamenii simpli. Fiindcă în statul burghez — instru­ment al exploatării şi împilării — politica o făceau slugile marelui ca­pital. Şi ce însemna această „politi­că”, o ştim cu toţi. Ii ţin minte tă­işul nemilos muncitorii care au în­durat „curbele de sacrificiu" şi teroa­rea carcerelor, care au simţit şfichiul arzător al plumbilor; şi ţăranii — flămînziţi şi dezbrăcaţi, care strîn­­geau pentru moşieri greul rod al holdelor, cu mîinile lor mîncate de pelagră; şi intelectualii cinstiţi, lip­siţi de putinţa de a crea în liber­tate — mulţi dintre ei cu hainele la fel de roase ca şi stomacurile lor roase de foame... Iată de ce, în tre­cutul neguros al ţării politica ajun­sese un cuvint compromis, odios pen­tru masele largi- A face politică, fi­reşte politica burgheziei, era în ulti­mă istanţă sinonim cu a-ţi vinde conştiinţa intereselor unui Malaxa sau Auschnit-A face politică ! Luminos şi cu totul nou este astăzi înţelesul aces­tor cuvinte. Partidul a descătu­şat forţele creatoare ale poporu­lui. In solul fertil al socialis­mului s-a ivit şi s-a maturizat con­ştiinţa nouă a mulţimilor. A face po­litică înseamnă a munci cinstit pen­tru înflorirea ţării, a contribui, cu priceperea şi inteligenţa ta, la ridica­rea continuă a nivelului de trai al tuturor. Tocmai de aceea politica partidului este înţeleasă şi sprijinită de milioane de oameni ai muncii de pe tot cuprinsul patriei. Şi oamenii aceştia au ştiut să pro­pună candidaţi pe cei mai buni din­tre ei în alegerile pentru sfaturile populare, au ştiut să discute — în întîlnirile cu aceştia — tot ceea ce era mai semnificativ şi mai însem­nat pentru dezvoltarea oraşului, a cartierului sau a comunei respective. Mecanicul de locomotivă Ştefan Lun­­gu, Erou al Muncii Socialiste, ca şi vestita textilistă Antoaneta Alexovici, academicianul Ştefan Milcu, prim-se­­cretar al Academiei R.P.R., ca şi co­lectivistul Gheorghe Iacob, la fel ca toţi ceilalţi candidaţi ai F.D .­ — mulţi dintre ei propuşi pentru a doua sau a treia oară — vor şti să mun­cească cu aceeaşi pricepere pentru a traduce în viaţă politica partidului, pentru a contribui la înflorirea oraşe­lor şi satelor noastre-Sfaturile populare — baza politică a R.P.R. — şi-au cîştigat, datorită activităţii lor, încrederea deplină a oamenilor muncii. Fiecare dintre noi cunoaşte din proprie experienţă rod­nicele lor rezultate în muncă. Numai in ultimii cinci ani, prin posibilităţi locale, au fost construite pe cuprin­sul patriei 1.900 de şcoli şi săli de clasă, 1.300 de cămine culturale, 300 de dispensare şi case de naştere; în aceeaşi perioadă, au fost electrificate 600 de comune. Acestea, în afară de construcţiile durate prin fonduri din bugetul statului- Industria locală — realizare a sfaturilor populare — cu­prinde astăzi 9­500 de unităţi, care produc sute de sortimente de bunuri de larg consum. Sunt doar cîteva cifre. Ele ilustrea­ză însă, în mod concret, însemnatele resurse pe care le au sfaturile popu­lare pentru dezvoltarea ţării noastre. Iată de ce, sute de mii de oameni contribuie — alături de deputaţii pe care i-au ales — la activitatea lor. Se realizează şi în acest fel acea contribuţie nemijlocită a poporului la politica statului, acea unitate de mo­nolit între partid, guvern şi popor. Avînd vii în inima şi mintea lor înfăptuirile de pînă acum, păşesc a­­stăzi milioanele de alegători în faţa urnelor. Votăm... In numele acelo­raşi năzuinţe. Votăm... In numele construcţiei socialismului, în numele păcii şi fericirii celor mulţi. Acolo, în micuţa cabină de vot, eşti singur cu conştiinţa ta. Dar din­colo de modeştii pereţi de lemn simţi răsuflarea patriei întregi. Auzi mer­sul mulţimilor către zorile viitoru­lui socialist. ---------------------------------------------------------------------------------- - .ÎNSUFLEŢITE mitinguri electorale în ÎNTREAGA ŢARĂ Discutînd despre realizările din ultimii ani CRAIOVA (coresp. „Munca“). Noua hală de transformatori a uzinei „Elec­­troputere“ a găzduit ieri după amia­ză un mare miting electoral la care au participat peste 4.000 de oameni ai muncii din circumscripţia electora­lă regională nr. 150. In cuvîntul său tov. Cornel Fulger, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional de partid Craiova şi candidat a­ F.D.P. în această circumscripţie, a trecut în revistă marile realizări în­făptuite în anii regimului democrat­­popular, scoţînd în evidenţă nume­roase aspecte ale grijii partidului şi guvernului privind dezvoltarea econo­mică a regiunii socotită în timpul burgheziei, eminamente agricolă. Azi în inima Olteniei există un puternic bazin petrolifer, iar preţioasele ză­căminte de gaz­ metan şi cărbune sunt valorificate din plin. De asemenea vorbitorul a arătat că în oraşul Craio­va cu­ şi în regiune au luat fiinţă noi uzine ca „Electroputere“, „7 Noiem­brie“, fabrica de zahăr „Livezi“, etc. Odată cu dezvoltarea economică a regiunii s-au îmbunătăţit şi condiţiile de viaţă şi trai ale celor ce muncesc. Au fost construite numeroase blocuri cu mii de apartamente iar comune ca Bîlteni, Rovinari, Ţicleni s-au trans­format în centre muncitoreşti ale pe­troliştilor şi minierilor cărora li s-au pus la dispoziţie apartamente spaţioa­se. In oraşul Craiova pe lingă cele 3 blocuri care au fost date în folo­sinţă de curînd, alţi oameni ai mun­cii vor putea locui în blocul de pe strada A. I. Cuza care va avea 93 apartamente. La toate aceste realizări şi-au adus contribuţia din plin sfatu­rile populare — a spus în încheiere , candidatul. „ La mitingul electoral, mulţi dintre participanţi s-au înscris la cuvint, ex-­­­primîndu şi hotărîrea fermă ca în ■ ziua d­e 2 martie, ei împreună cu fa­­­miliile lor să dea votul lor candida­­­­ţilor F.D.P.. Printre aceştia au fost­­ inginerul Mihai Traian de la uzina „Electroputere“, Nicolae Ionescu, şe­ful secţiei biscuiţi a Fabricilor Unite , „Partizanul“, bobinatorul Ilie Stancu de la „Electroputere“, şi mulţi alţii. „ Lucruri despre care în trecut nu se pomenea în Valea Tiului " PETROŞANI — La mitingul electo­ral de la Aninoasa consacrat alege­rilor de la 2 martie a luat cuvîntul Joan Karpineţ, preşedintele sfatului popular al raionului Petroşani, candi­­­­dat în circumscripţia electorală regio­■ nală nr. 51. Trecînd în revistă reali­zările obţinute în anii regimului de­mocrat-popular în regiunea Hunedoa­ra vorbitorul s-a oprit îndeosebi asu­pra celor înfăptuite în Valea Jiului. Dezvoltarea minelor, înzestrarea lor­­ cu utilaj modern, cîştigurile sporite­­ ale minerilor, radioficarea localităţii, staţionarele, sanatoriile de noapte, blocurile de locuit, căminele conforta­bile pentru tinerii mineri, sînt doar cîteva aspecte ce oglindesc adîncile transformări produse în anii puterii­­ populare în Valea Jiului. In cadrul­­ mitingului au luat cuvîntul mai mulţi alegători care s-au angajat să mun­cească cu şi mai multă însufleţire­­ pentru a cinsti ziua de 2 martie cu rezultate cit mai însemnate în pro­ducţie. Mărturii despre continua înflorire a regiunii In regiunea Cluj au avut loc în ultimul timp numeroase mitinguri or­ganizate în întîmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. La mitingul electoral care a avut loc la clubul uzinelor Industria Sîr­­mii din Cîmpia Turzii au luat parte sute de cetăţeni din circumscripţia electorală regională nr. 95. Candidatul F.D.P., Ioan Stanafiev, directorul general al uzinelor Indus­tria Sîrmii a vorbit despre transfor­mările profunde care au avut loc în viaţa poporului nostru muncitor în ultimii ani şi despre realizările obţi­nute în oraşul Cîmpia Turzii. Participanţii la miting şi-au expri­mat hotărîrea de a da cu încredere la 2 martie votul lor candidaţilor F.D.P. Peste 600 alegători din comunele din circumscripţia electorală regiona­lă nr. 44 s-au întîlnit la căminul cul­tural din comuna Chiţcău, raionul Dej la mitingul electoral care a avut loc cu candidatul F.D.P. Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Cluj al P.M.R. Trecînd în revistă înfăptuirile obţi­nute în regiune, tov. Vasile Vaida a subliniat creşterea volumului produc­ţiei industriale, a succeselor obţinute în agricultură. Numeroşi participanţi la miting au vorbit cu mîndrie despre realizări­le obţinute în circumscripţia lor elec­torală : construcţii noi de locuinţe, ex­tinderea reţelei de lumină electrică, etc. şi şi-au manifestat hotărîrea de a da votul lor candidaţilor F.D.P., pen­tru pace, bunăstare şi socialism, însufleţite mitinguri au mai avut loc la întreprinderile comunale din Cluj, la fabrica de ciment „Victoria socialistă“ din Turda, la căminul cul­tural din Sărmaş, la cinematograful din Beclean, etc. (Agerpres) —-------------------------------llllllllllllllllllllllllllllllll IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII--------------------------------­ Pregătiri pentru ziua alegerilor la secția de votare nr. 5 din ra­ionul V. 1. Lenin din Capitală, , încredere Imi place In amurg, adeseori Să lunec pe a visului cărare învăluit în cîntec de viori, La braţ cu primăvara-n revărsare. Şi mi te-nchipui, sat pierdut în şes, Rizînd sub colb de pămîntene stele, Cînd troica nopfii-albastre-n vălu­l des­tul­va liniştit peste vilcele. Şi văd in casa fiecărui om Cum îşi desface aripa belşugul Şi văd cum smulge forţa din atom Cel ce despică ţarina cu plugul. Şi-aud un tren prin vreme cum aleargă ; E t­enul viitorului măreţ. Hotarul nesfirşirii vrînd să-l şteargă, Duel­id cu sine tot ce e de preţ ! Eu cred In aşteptatele-mpliniri, Cînd depăşesc al visurilor prag Şi cred In rouă de pe trandafiri Căci pentru toate eu votez cu drag ! SORIN COMANIŢA Citiţi în paginile speciale (2 şi 4), materialele *închinate alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare de la 2 HÂRTIE (Continuare în pag. 3-a) Interviul acordat de tovarăşul CHIVU STOICA, corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie Preşedintele Co­nsiliului de Miniştri al R.P.R­, tova­răşul Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american „New York Times", Elie Abel, căruia i-a a­cordat următorul interviu: ÎNTREBARE: Care este situaţia prezentă a propunerii Dvs. din septembrie anul trecut pentru o conferință a ţărilor balcanice ? Ce măsuri ar trebui luate, după pă­rerea Dvs., pentru a crea o atmos­feră in care o asemenea confe­rinţă ar putea fi utilă? RĂSPUNS : Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani, au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Al­baniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă pre­ţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile Romîniei, el nu e în măsură pentru moment să accep­te invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nere­zolvate, finind seamă de relaţiile Gre­ciei cu unele ţări balcanice. Cit pri­veşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia ca şi celelalte state din această regiune nu ar avea decit de cîştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Bal­cani. Cum dorinţa guvernului român pen­tru pace- bună înţelegere şi colabo­rare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o so­cotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică in­trinsecă pentru ca o astfel de confe­rinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate dome­niile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crearea climatului favo­rabil pentru dezvoltarea colaborării intre ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea con­tactelor şi a cunoaşterii reciproce între oamenii care activează în domenii si­milare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi sintem­ gata să ne in­­tîlnim cu reprezentanţa guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate pro­­blemele care pot contribui la adîn­­cirea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propu­neri, planul Rapacki a fost su­gerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezangajare posi­bilă din Europa Centrală. Ce ti­puri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa Centrală, dacă zona denucleari­­zată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RASFUNS : Guvernul român a acor­dat şi acordă o deosebită atenţie pro­punerilor guvernului polonez cu pri­vire la crearea unei zone denucleari­­zate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar re­prezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii în Europa. Realizarea lor ar putea constitui tot­odată un punct de plecare pentru noi acţiuni în direcţia destinderii interna­ţionale şi înlăturării pericolului unu război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin intere­sate decât cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polo­nez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod co­respunzător de toate punctele de ve­dere care au fost exprimate în legă­tură cu această problemă în cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cit şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile cele mai accesibile tuturor părţilor pentru a se realiza un progres notabil în direcţia întăririi securităţii inter­naţionale. Ceea ce este esențial acum este să se realizeze acordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătățite ulterior, da­că nevoia o va cere. , ÎNTREBARE : Puteți să ne explicați motivele pentru care se pune un accent atît de mare în materiale­le publicate privind alegerile ce vin, asupra rolului muncitorilor, inginerilor, şi tehnicienilor în ce priveşte reducerea preţului de cost şi mărirea simultană a produc­ţiei ? RĂSPUNS : Rezultatele obţinute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în ce priveşte reducerea preţului de cost, odată cu mărirea producţiei, constituie o bună recomandare pentru viitorii de­putaţi în sfaturile populare. Accentul care se pune pe această problemă nu e ceva nou după cum nu e nou nici faptul că rolul muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor este hotărîtor ■»» toate aspectele procesului de propor­­ţie. Asigurarea unei cantităţi sporite de bunuri la preţuri de cost cît mai re­duse, este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Ea constituie o sarcină de căpetenie a întregii noastre economii. Aceasta este calea pe care avem de mers mai departe în scopul obţinerii unei abundenţe de produse variate la preţuri ieftine. In condiţiile din ţara noastră, în care întreprinderile industriale sunt proprietate obştească, ceea ce se rea­lizează pe această cale este în avanta­­jul direct sau indirect al oamenilor muncii. Sistemul nostru de salarizare avan­tajează direct muncitorii, tehnicienii şi inginerii care contribuie la mărirea producţiei şi la reducerea preţului de cost. In acelaşi timp o bună parte din sporul de beneficii pe care îl realizea­ză întreprinderile pe această cale mă­reşte fondul întreprinderii. Din o parte a acestui fond se acordă premii celor care aduc contribuţii deosebite la îm­bunătăţirea proceselor tehnologice şi la îndeplinirea sarcinilor de producţie, iar restul se foloseşte pentru construi­rea de locuinţe, cămine de copii, cre­­şe, locuri de odihnă şi recreaţie etc. După cum vedeţi situaţia la noi se deosebeşte de aceea din ţările capita­liste unde cea mai mare parte a spo­rului la beneficii obţinute prin mări­rea producţiei şi reducerea preţului de cost intră în buzunarele patronilor ca­pitalişti. ÎNTREBARE : Există rapoarte din partea diferitelor oficii diplomati­ce străine (din Bucureşti) că gu­vernul dvs. eliberează acum un număr crescind, vize de ieşire a persoanelor cu naţionalitate dublă şi acelora care au in străinătate rude apropiate. Indică aceasta

Next