Munca, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3241-3266)

1958-04-01 / nr. 3241

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV. — nr. 3241 Marţi 1 aprilie 1958 4 pagini 20 bani O iniţiativă de însemnătate istorică I. R. S. S. a hotărît încetarea unilaterală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Problema încetării experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o impor­tanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoa­relor. In prezent majoritatea covîrşitoare a populaţiei globu­lui cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărîre pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă, ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporeşte concentrarea de elemente radioactive în aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dezvoltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente şi con­secvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necondiţionată a efectuării experienţelor nu­cleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut în ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea experienţelor, propuneri pe baza că­rora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului State­lor Unite şi Parlamentului Marii Britanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între guver­nele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor experimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, So­vietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi nă­zuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1950 toate experien­ţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie însă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice. In consecinţă într-o parte a globului sau în alta continuă ,exploziile experimen­tale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte intensificarea cursei în domeniul creării unor tipuri şi mai periculoase de arme de exterminare în masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un început practic în ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, şi a face astfel primul pas în di­recţia salvării definitive a omenirii de pericolul unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al Uniunii Republi­cilor Sovietice Socialiste hotărăşte : I. Să se înceteze în Uniunea Sovietică experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. aşteaptă ca parlamentele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidro­gen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru traducerea în viaţă a punctu­lui I al prezentei hotărîri şi să facă apel la guvernele ce­lorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare pentru a asigura încetarea experien­ţelor cu armele atomică şi cu hidrogen pretutindeni şi pen­tru totdeauna. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua experienţele cu aceste arme, guvernul U.R.S.S. îşi va asuma libertatea de a acţiona după cum crede de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, conformîndu-se împrejurărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele securităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în problema încetării experien­ţelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărîrea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rîndul lor experienţele cu această armă, în felul acesta se va face în mod practic un pas important pe calea consoli­dării păcii şi întăririi securităţii tuturor popoarelor. Nu în­cape îndoială că acest pas ar avea o mare însemnătate pentru însănătoşirea întregii situaţii internaţionale, ar con­tribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta păcii, pentru destinul generaţiilor viitoare. Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Moscova, Kremlin, 31 martie 1958 In numărul de azi: închiderea lucrărilor sesiunii Sovietului Suprem al UJR.S.S. Cuvlntarea tovarăşului N. S. HRUŞCIOV. (pag. 4-a)’ C. Damian: Pentru o organizare teni. — Grija faţă de condiţiile de industrială a producţiei prefabrica- trai ale oamenilor muncii, celor de construcţii. (pag. 2-a) Oamenii muncii ne su ^ Sub semnul colaborării socialiste. (pag. 2-a) (pag- ’i'a) Nicolae Grunzu: O problemă încheierea vizitei tovarăşilor care trebuie să constituie o preocu- Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi A­­pare permanentă pentru comitetul vram Bunaciu in Birmania de întreprindere de la G.A.S. Bros­ (pag. 4-a) Apelul Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adop­tat textul unui apel către Congresul S.U.A. in problema Încetării unilate­rale de către Uniunea Sovietică a ex­perienţelor cu arma nucleară. în apel se spune că în dorinţa de a face in mod practic Începutul înce­tării generale a experienţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direcţia salvării definitive a o­­menirii de primejdia unui război ato­mic de exterminare, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea ca Uniunea Sovietică să înceteze In mod unilateral experienţele cu armele ato­mică şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. cheamă Congresul Statelor Unite ale Americii ca, in interesul întregii omeniri, să sprijine această iniţiativă, care cores­punde aspiraţiilor milioanelor de oa­meni din toate ţările lumii. Totodată Sovietul Suprem a adop­tat şi un apel in această problemă a­­dresat Parlamentului Marii Britanii în care îl cheamă să sprijine iniţiativa Sovietului Suprem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de asemenea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celorlalte ţări (in afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune: Conştient de înalta răspundere pe care o au parla­mentele în faţa popoarelor pentru mă­reaţa cauză a menţinerii şi întăririi păcii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Congresului S.U.A. şi Parla­mentului Marii Britanii, ca parlamente ale unor state care fabrică arma nu­cleară, apelul insistent de a face uz de întreaga lor influenţă pentru ca problema încetării experienţelor cu ar­mele nucleară şi cu hidrogen de către toate statele, şi pentru totdeauna, să-şi găsească în sfîrşit o soluţionare defi­nitivă. Sovietul Suprem cheamă parlamen­tele tuturor ţărilor să sprijine acea­stă iniţiativă şi eforturile îndreptate spre încetarea generală şi definitivă a experienţelor cu arma nucleară, în con­formitate cu aspiraţiile popoarelor, cu aspiraţiile intregii omeniri. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adop­tat de asemenea textul unui apel către Bundestagul R. F. Germane în care a­­rată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestgermane cu arma atomică şi cu arma rachetă efectuată de către gu­vernul R. F. Germane. Adresind prezentul apel Bundesta­­gului R.­F. Germane, se subliniază un document: Sovietul Suprem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuinţa de a uni e­­forturile popoarelor sovietic şi german în interesul păcii şi securităţii popoa­relor Europei, inclusiv al poporului german însuşi. Omenirea revendică energic un acord cu privire la încetarea experienţelor cu armele termo-nucleare Declaraţia lui ANDREI GROMÎKO, ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite declaraţia lui Andrei Gro­­mîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La 31 martie, în cadrul şedinţei comune a celor două Camere ale Sovietului Suprem al U.R.S.S., An­drei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a făcut o decla­raţie cu privire la încetarea experien­ţelor cu arma atomică şi cu hidrogen. Uniunea Sovietică, a spus el, este din păcate singura ţară dintre pute­rile ce dispun de arma atomică şi cu hidrogen care este gata să sem­neze fără întîrziere un acord care ar pune capăt exploziilor experimentale cu bombe atomice şi cu hidrogen.­Ne dăm seama, a continuat Gro­mîko, că încetarea experienţelor nu înseamnă înlăturarea completă a pe­ricolului unui război atomic. De a­­ceea, pronunţîndu-ne pentru încetarea exploziilor experimentale, declarăm totodată în mod clar că considerăm drept ţelul nostru principal să că­dem de acord cu celelalte puteri asu­pra interzicerii necondiţionate a tutu­ror tipurilor de arme atomice şi cu hidrogen, a încetării producţiei lor şi distrugerii tuturor stocurilor aces­tor arme în cadrul unui control cores­punzător. Insă guvernele S.U.A. şi Marii Britanii nu-şi manifestă încă hotărîrea de a face aceasta, deşi un asemenea pas al celor trei puteri care dispun de arma nucleară ar fi, fără îndoială, primit cu recunoştinţă de întreaga omenire. Problema încetării exploziilor ex­perimentale cu aceste tipuri de ar­me nu este cîtuşi de puţin o proble­mă îngustă cu caracter tehnic. A­­ceasta este o problemă care are o mare însemnătate internaţională , politică şi morală. Atît timp cit se amină rezolvarea acestei probleme, fiecare lună, fiecare săptămînă sînt folosite în daun­a intereselor păcii de acele forţe care ar dori ca popoarele să se afunde şi mai adine în mlaş­tina pregătirilor în vederea unui răz­boi atomic. Se ştie că încercînd să găsească un pretext pentru a respinge acordul privitor la încetarea experienţelor nucleare, instanţele competente din Statele Unite ale Americii pretind în ultimul timp că scopul acestor expe­rienţe ar fi crearea unor bombe nu­­­cleare curate cu o radioactivitate re­dusă. Presupusele calităţi ale acestor bombe curate sînt prezentate în S.U.A. cu atîta emfază încît s ar pu­tea crede că este vorba de mijloace destinate a servi prosperităţii omeni­rii şi nu de mijloace de exterminare în masă a oamenilor. Lăsînd pe seama conştiinţei autori­lor acestor afirmaţii chestiunea dacă există temeiuri să se creadă că oa­menilor le va fi mai plăcut să moa­ră de bomba cu hidrogen curată, dacă cineva ar reuşi să o creeze, decît de una murdară, trebuie subliniat că născocirile privitoare la arma nuclea­ră curată sunt menite să abată aten­ţia de la lucrul principal. După cum se remarcă pe bună dreptate in de­claraţia publicată de un grup de cunoscuţi savanţi atomişti americani, LUMEA TREBUIE SA ALEAGA A­­CUM NU INTRE BOMBELE CU HI­DROGEN „CURATA “ SAU „MURDA­RA“ DI INTRE RĂZBOI ATOMIC ŞI O PACE LIBERA DE ORORILE ARMEI NUCLEARE. Iată cum se prezintă acum problema. Se spune că încetarea experienţe­lor nucleare ar complica situaţia a­celor politicieni din ţările occidenta­le care, jucîndu-se cu focul, mizează pe ameninţarea cu folosirea bombe­lor atomică şi cu hidrogen şi au a­­tribuit acestei arme numele pompos însă cu totul fals de „mijloc de re­ţinere“. Aceşti politicieni încearcă să convingă popoarele că în mîinile lor aceste bombe ar fi cea mai sigură garanţie a păcii. Această concepţie convine acelora care urzesc planuri barbare de folosire a armelor ato­mice şi cu hidrogen şi care sunt ga­ta să împingă lumea în prăpastia unui nou război, dar este străină popoarelor, intereselor păcii. Adversarii încetării experienţelor cu arma nucleară consideră că această măsură este periculoasă pentru că va apropia momentul interzicerii totale și definitive a armei nucleare și al distrugerii acestei arme. Dar aceasta nu este latura slabă ci latura puter­nică a acestei revendicări. Nu se poate trece cu vederea că unii conducători din Occident, îndeo­sebi din S.U.A., văd în încetarea ex­periențelor cu arma nucleară un pe* (Continuare. in pag. i­al A intrat în funcţiune staţia de transformare a energiei electrice de la Floreşti Duminică după-amiază s-a pus în funcţiune staţia de transformare a e­­nergiei electrice de la Floreşti. Odată cu staţia a fost dată în exploatare şi noua linie electrică de 110 kilovolţi Oraşul Stalin—Floreşti. Prin intrarea în funcţiune a acestui complex energetic s-a asigurat trans­portul unei importante cantităţi de energie electrică de la marea termo­centrală „Steaua Roşie“ din Sîngeor­­giu de Pădure în regiunea petroliferă şi industrială a Văii Prahovei. Toto­dată se îmbunătăţeşte şi alimentarea cu energie electrică a Capitalei. (Agerpres) Success ale constructorilor de maşini agricole In sectorul II mecanică al uzinelor „7 Noiembrie“ din Craiova, realizările fruntaşilor Nicolae Predoianu, Gheor­­ghe Stoica, Viorel Jidhitaru sau Ştefan Dumitrescu sîunt cunoscute de între­gul colectiv. Ei, împreună cu mulţi alţi muncitori, sunt aceia care au contribuit din plin ca uzina să livreze agriculturii peste plan, pînă la data de 24 martie, 20 bucăţi sape rotative, 10 bucăţi tocătoare de siloz şi 2 remorci cisterne pe ax. Faţă de cifra planifi­cată, colectivul de muncă al uzinei a reuşit să depăşească de la începutul lunii martie planul producţiei globale cu 5 la sută, iar planul producţiei marfă cu 3 la sută­ (Coresp. „Mun­ca“). Condiţii de trai mereu mai bune Creşterea cîştigurilor minerilor ca urmare a introducerii sistemului îm­bunătăţit de salarizare a atras în ul­timul timp un număr însemnat de lucrători necalificaţi în industria mi­nieră. Noii veniţi se califică în şcolile profesionale de ucenici sau în şcolile de mineri sau ajutori de mineri de pe lingă exploatări. Pentru o calificare mai înaltă ei pot urma şi cursurile şcolilor de maiştri. Munca practică o desfăşoară sub observaţia celor mai destoinici mineri şi maiştri. Avînd noţiunile de bază ale meseriei, noii angajaţi pot să cîştige lunar între 800 şi 1100 lei, iar după 2—3 ani cîş­­tigul minerilor care şi-au însuşit te­meinic această profesie ajunge la 2.000 lei. O grijă deosebită a conducerilor trusturilor şi întreprinderilor carboni­fere este să asigure minerilor condi­ţii bune de locuit. Anul acesta mine­rii din ţara noastră vor primi în fo­losinţă noi locuinţe. Minerii din Va­lea Jiului, de pildă, vor primi în fo­losinţă 480 de apartamente în blocal şi 5 cămine pentru necăsătoriţi cu 750 de locuri. Pentru muncitorii din alte centre miniere se vor da în folosinţă pînă la sfîrşitul anului 248 de apartamen­te, precum şi 5 cămine cu 388 locuri. Minerii din Baia Sprie, Cavnic şi Baia Borşa vor mai primi în folosinţă alte 107 apartamente a căror construcţie a început anul trecut. (Agerpres). Vizita delegației guvernamentale a R. P. Romíne In R. P. Chineză — SOSIREA LA KUN­MI­N — KUNMIN 31 — De la trimisul spe­cial Agerpres. In ziua de 31 mar­tie, la amiază, a sosit la Kunmin delegația guvernamentală a Republi­cii Populare Romíne, condusă de pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tov. Chivu Stoica, care la invitaţia gu­vernului Republicii Populare Chineze face o vizită în marea ţară prietenă. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Avram Bu­naciu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face de asemenea parte Th. Rudenco, ambasadorul R. P. Ro­míné în R. P. Chineză. Primul oraş chinez în care a sosit delegaţia guvernamentală a Republi­cii Populare Romíne, capitala provin­ciei Yunan, i-a primit pe oaspeţii ro­­mâni într-un cadru sărbătoresc şi într-o atmosferă de entuziasm şi dra­goste frăţească. Aeroportul oraşului era împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Pe fa­ţada clădirii centrale a aeroportului, o uriaşă pancartă pe care erau în­scrise cuvintele „Bun venit dele­gaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în frunte cu to­varăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri". In momentul cînd avionul aducind pe înalţii oaspeţi romîni a aterizat pe aeroportul din Kunmin, din sute de piepturi au izbucnit puternice ovaţii şi urale, zeci de steguleţe, năframe şi buchete de flori au fluturat în aer. Coborînd din avion, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bu­naciu au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu I-tsuan, vicepre­şedintele Comitetului Popular al pro­vinciei Yunan, Sin Min-hui, adjunctul ministrului de Externe al Republicii Populare Chineze, Cin Jun-cen, de ambasadorul Republicii Populare Chi­neze în Republica Populară Romînă, Ke Bo­ nian, și de ambasadorul Re­publicii Populare Romine în Republi­­ca Populară Chineză, Th. Rudenco, împreună cu membrii ambasadei so­siţi la Kunmin pentru a-i întîmpina­­ pe înalţii oaspeţi din patrie. Fanfara aflată pe aeroport a into­nat imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Popu­lare Chineze. După ce a primit sa­­lutul comandantului companiei de onoare aliniate pe aeroport, președin­tele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Romíne a trecut în revistă compania de onoare. Mem­brilor delegației guvernamentale ro­míne le-au fost apoi prezentate per­soanele oficiale aflate pe aeroport. Cuvintarea de bun venit rostită de Yu I­tsuan Preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu I-tsuan, a rostit o cuvîntare de bun venit în cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. „Delega­ţia guvernamentală romînă — a spus el — va începe de azi o vizită de prietenie în ţara noastră, aducînd din îndepărtaţii Carpaţi mesajul de prie­tenie adîncă al poporului român faţă de poporul chinez. Permiteţi-mi ca, în numele Comitetului Popular al provinciei Yunan şi al naţionalităţi­lor din întreaga provincie, să vă urez cu cea mai mare cordialitate bun venit. Populaţia din Yunan, ca şi poporul întregii noastre ţări, preţu­ieşte foarte mult prietenia frăţească cu poporul român şi se bucură de dezvoltarea acestei prietenii. Sîntem convinşi — a spus Yu I-tsuan în în­cheiere — că vizita pe care o va face delegaţia guvernamentală romî­­nă în ţara noastră va contribui la în­tărirea relaţiilor prieteneşti dintre China şi România. Doresc succes de­legaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în această vizită şi urez de asemenea sănătate înalţilor oaspeţi". Cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica A răspuns preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica. „In oraşul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meşterii şi artiştii dv., — a spus printre al­tele tovarăşul Chivu Stoica — ne bucurăm de o primire plină de afec­ţiune, expresie a legăturilor strînse de prietenie frăţească dintre po­poarele noastre, unite prin marele şi nobilul ţel comun al construcţiei so­cialismului. Vă rugăm, dragi tovarăşi, să pri­miţi salutul fierbinte, pornit din adîn­­cul inimii, al poporului român adresat marelui său prieten şi frate, poporul chinez, precum şi urările sale ca să obţineţi noi succese în imensa operă pe care o întreprindeţi, de transfor­mare a patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră în ţara dv., contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul român îl pre­ţuieşte şi îl stimează, convorbirile noastre cu conducătorii dv. vor con­tribui la adîncirea prieteniei romîno­­chineze, la strîngerea colaborării mul­tilaterale dintre ţările noastre şi prin aceasta la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărei existenţă constituie garanţia cea mai sigură a păcii“. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a făcut urări pentru prietenia romîno­­chineză, pentru unitatea ţărilor socia­liste şi pentru pace în întreaga lume. ★ Salutaţi cu entuziasm de cei de faţă, înalţii oaspeţi români s-au în­dreptat spre reşedinţa ce le-a fost rezervată în timpul şederii în oraşul Kunmin. După amiază, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bu­naciu au făcut o plimbare prin unul din cele mai cunoscute şi frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din Apus şi lacul Kunmin. In seara ace­,­leiaşi zile, înalţii oaspeţi romîni au participat la recepţia oferită în cinstea lor de preşedintele Comitetu­lui Popular al provinciei Yunan, Yu I­tsuan. La Budapesta s-a deschis Sesiunea Comitetului Executiv al F. S. H BUDAPESTA 31 (Agerpres). — La 30 martie i-a deschis la Budapesta sesiunea ordinară a Comitetului Exe­cutiv al Federației Sindicale Mon­diale. Pe ordinea de zi a sesiunii figurează raportul lui LOUIS SAILLANT, secre­tar general al F.S.M.: „Dezvoltarea luptei popoarelor pentru pace şi sar­cinile actuale ale organizaţiilor sin­dicale în domeniul întăririi unităţii“ , raportul lui LAZARO PENA, secretar al F.S.M. : „Activitatea sindicatelor în lupta împotriva colonialismului şi pen­tru întărirea solidarităţii internaţio­nale“; comunicarea lui MARCEL BRAS, secretar al F.S.M., cu privire la pregătirea primei Conferinţe sindi­cale mondiale a tineretului muncitor precum şi o serie de alte probleme. Mai multă atenţie faţă de forma şi conţinutul programului brigăzii artistice de agitaţie Una din problemele larg dezbătu­te în adunările pentru alegerea orga­nelor sindicale a fost munca politică de masă şi eficacitatea ei, contribu­ţia pe care o aduce la realizarea sar­cinilor ce stau în faţa oamenilor mun­cii. S-a vorbit mult şi despre brigă­zile artistice de agitaţie. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au apreciat această formă a muncii politice de masă ca fiind de un real folos în în­lăturarea unor lipsuri, ca aducînd o contribuţie preţioasă la formarea edu­caţiei socialiste. In adunările generale sindicale ce au avut loc la „Electro­­aparataj“-Bucureşti, Centrul Mecanic Galaţi, „Adesgo“-Bucureşti, S.M.T.­­Laloş şi multe alte întreprinderi din toate ramurile de producţie, s-a scos în evidenţă aportul acestor brigăzi la înlăturarea lipsurilor şi la realizarea sarcinilor de plan. Dar în multe organizaţii sindicale s-a vorbit despre lipsa de conţinut a programului unor brigăzi artistice de agitaţie, despre orientarea lor spre forme improprii scopului moral-educa­­tiv, despre nivelul artistic scăzut al manifestărilor. Masa membrilor de sindicat a pus în faţa organelor nou alese o astfel de problemă : programul brigăzii ar­tistice de agitaţie este pe poziţia şi în folosul oamenilor muncii ? Poartă sau nu un veşmînt artistic la nive­lul cerinţelor actuale ? Activul nou ales trebuie să priveas­că conţinutul şi forma întregii munci politice de masă ca probleme de prin­cipiu. In această privinţă, unele orga­ne sindicale au avut mari delăsări. Iată, de pildă, cum a organizat şi condus (mai bine zis cum n-a orga­nizat şi n-a condus) vechiul comitet de întreprindere de la Şantierul Na­val Constanţa brigada artistică de a­­gitaţie. Un singur exemplu poate fi edificator. In plină campanie de alegeri sin­dicale, brigada artistică de agitaţie a întreprinderii a cerut şi primit de la C­ S.L. „suspendarea oricărei activităţi pe plan local“. Motivul ? Se pregătea pentru un schimb de experienţă cu cea de la uzinele „23 August“ din Bucureşti. Să presupunem motivul în­temeiat, deşi un asemenea eveniment ca alegerile nu trebuia privat de spri­jinul brigăzii artistice de agitaţie, sau în cel mai rău caz „pregătirea" s-ar fi putut face concomitent și, poa­te mai bine, în chip activ. Dar să lă­săm asta, din moment ce comitetul de întreprindere și C.S.L. au considerat alegerile sindicale o problemă secun­dară, în comparație cu schimbul de experiență programat. La capătul unei îndelungate perioa­de de repetiţie pe texte, cei 119 membri ai aşa-zisei brigăzi artistice de agitaţie au fost gata să împărtă­şească şi altora experienţa lor. Pro­gramul l-au intitulat: „Scurt şi con­cret". (Aşa ar trebui să fie programul unei brigăzi: scurt şi concret). O bri­gadă, un grup de şoc (nu 119 oameni, ci 6—10—15). Intervine cu promptitu­dine acolo unde i se simte nevoia. Scena ei poate fi o platformă de ca­mion, un vagon de cîmp, un spaţiu în­tre maşini sau între schelele şantieru­lui. Brigada dezbate problemele con­crete ale locului de muncă, scurt, con­cis, exprimînd ideile prin mijloace specifice artei. Programul „Scurt şi concret“ de la S.N.C. dura trei ore şi jumătate (scurt!?). In ceea ce priveşte concre­tul, nici că se putea ceva mai gene­ral. Cu atît mai paradoxal e faptul, cu cit se naşte următoarea întrebare: oare comitetul de întreprindere, organiza­torul brigăzii artistice de agitaţie, nu-şi pun ca scop îndeplinirea unora din sarcinile ce stau în faţă, prin mijlocirea acestei forme a muncii po­litice de masă ? Dacă răspunsul nu poate fi decît afirmativ, atunci cum se explică ruperea programului „Scurt şi concret“ de orice realitate a şan­tierului ? Pentru că nu cuprindea nici măcar un cuvinţel despre alegerile sindicale, despre adunările în care marangozii, intuitorii, trasatorii, dez­­băteau contractul colectiv şi-şi ale­geau comitetele de secţie. Cei 119 membri ai ansamblului, ti­neri cu reale talente artistice, au re­petat (și prezentat) un text care plu­tea deasupra tuturor celor pămîntești (excluzînd cu totul întreprinderea lor), GH. FILIMON (Continuare In pag. S-a)

Next