Munca, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3241-3266)
1958-04-01 / nr. 3241
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV. — nr. 3241 Marţi 1 aprilie 1958 4 pagini 20 bani O iniţiativă de însemnătate istorică I. R. S. S. a hotărît încetarea unilaterală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Problema încetării experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o importanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoarelor. In prezent majoritatea covîrşitoare a populaţiei globului cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărîre pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă, ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporeşte concentrarea de elemente radioactive în aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dezvoltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente şi consecvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necondiţionată a efectuării experienţelor nucleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut în ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea experienţelor, propuneri pe baza cărora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului Statelor Unite şi Parlamentului Marii Britanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între guvernele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor experimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, Sovietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi năzuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1950 toate experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie însă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice. In consecinţă într-o parte a globului sau în alta continuă ,exploziile experimentale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte intensificarea cursei în domeniul creării unor tipuri şi mai periculoase de arme de exterminare în masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un început practic în ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, şi a face astfel primul pas în direcţia salvării definitive a omenirii de pericolul unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăşte : I. Să se înceteze în Uniunea Sovietică experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. aşteaptă ca parlamentele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru traducerea în viaţă a punctului I al prezentei hotărîri şi să facă apel la guvernele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare pentru a asigura încetarea experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen pretutindeni şi pentru totdeauna. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua experienţele cu aceste arme, guvernul U.R.S.S. îşi va asuma libertatea de a acţiona după cum crede de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, conformîndu-se împrejurărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele securităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în problema încetării experienţelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărîrea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rîndul lor experienţele cu această armă, în felul acesta se va face în mod practic un pas important pe calea consolidării păcii şi întăririi securităţii tuturor popoarelor. Nu încape îndoială că acest pas ar avea o mare însemnătate pentru însănătoşirea întregii situaţii internaţionale, ar contribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta păcii, pentru destinul generaţiilor viitoare. Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Moscova, Kremlin, 31 martie 1958 In numărul de azi: închiderea lucrărilor sesiunii Sovietului Suprem al UJR.S.S. Cuvlntarea tovarăşului N. S. HRUŞCIOV. (pag. 4-a)’ C. Damian: Pentru o organizare teni. — Grija faţă de condiţiile de industrială a producţiei prefabrica- trai ale oamenilor muncii, celor de construcţii. (pag. 2-a) Oamenii muncii ne su ^ Sub semnul colaborării socialiste. (pag. 2-a) (pag- ’i'a) Nicolae Grunzu: O problemă încheierea vizitei tovarăşilor care trebuie să constituie o preocu- Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Apare permanentă pentru comitetul vram Bunaciu in Birmania de întreprindere de la G.A.S. Bros (pag. 4-a) Apelul Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat textul unui apel către Congresul S.U.A. in problema Încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu arma nucleară. în apel se spune că în dorinţa de a face in mod practic Începutul încetării generale a experienţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direcţia salvării definitive a omenirii de primejdia unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea ca Uniunea Sovietică să înceteze In mod unilateral experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. cheamă Congresul Statelor Unite ale Americii ca, in interesul întregii omeniri, să sprijine această iniţiativă, care corespunde aspiraţiilor milioanelor de oameni din toate ţările lumii. Totodată Sovietul Suprem a adoptat şi un apel in această problemă adresat Parlamentului Marii Britanii în care îl cheamă să sprijine iniţiativa Sovietului Suprem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de asemenea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celorlalte ţări (in afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune: Conştient de înalta răspundere pe care o au parlamentele în faţa popoarelor pentru măreaţa cauză a menţinerii şi întăririi păcii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Congresului S.U.A. şi Parlamentului Marii Britanii, ca parlamente ale unor state care fabrică arma nucleară, apelul insistent de a face uz de întreaga lor influenţă pentru ca problema încetării experienţelor cu armele nucleară şi cu hidrogen de către toate statele, şi pentru totdeauna, să-şi găsească în sfîrşit o soluţionare definitivă. Sovietul Suprem cheamă parlamentele tuturor ţărilor să sprijine această iniţiativă şi eforturile îndreptate spre încetarea generală şi definitivă a experienţelor cu arma nucleară, în conformitate cu aspiraţiile popoarelor, cu aspiraţiile intregii omeniri. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat de asemenea textul unui apel către Bundestagul R. F. Germane în care arată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestgermane cu arma atomică şi cu arma rachetă efectuată de către guvernul R. F. Germane. Adresind prezentul apel Bundestagului R.F. Germane, se subliniază un document: Sovietul Suprem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuinţa de a uni eforturile popoarelor sovietic şi german în interesul păcii şi securităţii popoarelor Europei, inclusiv al poporului german însuşi. Omenirea revendică energic un acord cu privire la încetarea experienţelor cu armele termo-nucleare Declaraţia lui ANDREI GROMÎKO, ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite declaraţia lui Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La 31 martie, în cadrul şedinţei comune a celor două Camere ale Sovietului Suprem al U.R.S.S., Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a făcut o declaraţie cu privire la încetarea experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen. Uniunea Sovietică, a spus el, este din păcate singura ţară dintre puterile ce dispun de arma atomică şi cu hidrogen care este gata să semneze fără întîrziere un acord care ar pune capăt exploziilor experimentale cu bombe atomice şi cu hidrogen.Ne dăm seama, a continuat Gromîko, că încetarea experienţelor nu înseamnă înlăturarea completă a pericolului unui război atomic. De aceea, pronunţîndu-ne pentru încetarea exploziilor experimentale, declarăm totodată în mod clar că considerăm drept ţelul nostru principal să cădem de acord cu celelalte puteri asupra interzicerii necondiţionate a tuturor tipurilor de arme atomice şi cu hidrogen, a încetării producţiei lor şi distrugerii tuturor stocurilor acestor arme în cadrul unui control corespunzător. Insă guvernele S.U.A. şi Marii Britanii nu-şi manifestă încă hotărîrea de a face aceasta, deşi un asemenea pas al celor trei puteri care dispun de arma nucleară ar fi, fără îndoială, primit cu recunoştinţă de întreaga omenire. Problema încetării exploziilor experimentale cu aceste tipuri de arme nu este cîtuşi de puţin o problemă îngustă cu caracter tehnic. Aceasta este o problemă care are o mare însemnătate internaţională , politică şi morală. Atît timp cit se amină rezolvarea acestei probleme, fiecare lună, fiecare săptămînă sînt folosite în dauna intereselor păcii de acele forţe care ar dori ca popoarele să se afunde şi mai adine în mlaştina pregătirilor în vederea unui război atomic. Se ştie că încercînd să găsească un pretext pentru a respinge acordul privitor la încetarea experienţelor nucleare, instanţele competente din Statele Unite ale Americii pretind în ultimul timp că scopul acestor experienţe ar fi crearea unor bombe nucleare curate cu o radioactivitate redusă. Presupusele calităţi ale acestor bombe curate sînt prezentate în S.U.A. cu atîta emfază încît s ar putea crede că este vorba de mijloace destinate a servi prosperităţii omenirii şi nu de mijloace de exterminare în masă a oamenilor. Lăsînd pe seama conştiinţei autorilor acestor afirmaţii chestiunea dacă există temeiuri să se creadă că oamenilor le va fi mai plăcut să moară de bomba cu hidrogen curată, dacă cineva ar reuşi să o creeze, decît de una murdară, trebuie subliniat că născocirile privitoare la arma nucleară curată sunt menite să abată atenţia de la lucrul principal. După cum se remarcă pe bună dreptate in declaraţia publicată de un grup de cunoscuţi savanţi atomişti americani, LUMEA TREBUIE SA ALEAGA ACUM NU INTRE BOMBELE CU HIDROGEN „CURATA “ SAU „MURDARA“ DI INTRE RĂZBOI ATOMIC ŞI O PACE LIBERA DE ORORILE ARMEI NUCLEARE. Iată cum se prezintă acum problema. Se spune că încetarea experienţelor nucleare ar complica situaţia acelor politicieni din ţările occidentale care, jucîndu-se cu focul, mizează pe ameninţarea cu folosirea bombelor atomică şi cu hidrogen şi au atribuit acestei arme numele pompos însă cu totul fals de „mijloc de reţinere“. Aceşti politicieni încearcă să convingă popoarele că în mîinile lor aceste bombe ar fi cea mai sigură garanţie a păcii. Această concepţie convine acelora care urzesc planuri barbare de folosire a armelor atomice şi cu hidrogen şi care sunt gata să împingă lumea în prăpastia unui nou război, dar este străină popoarelor, intereselor păcii. Adversarii încetării experienţelor cu arma nucleară consideră că această măsură este periculoasă pentru că va apropia momentul interzicerii totale și definitive a armei nucleare și al distrugerii acestei arme. Dar aceasta nu este latura slabă ci latura puternică a acestei revendicări. Nu se poate trece cu vederea că unii conducători din Occident, îndeosebi din S.U.A., văd în încetarea experiențelor cu arma nucleară un pe* (Continuare. in pag. ial A intrat în funcţiune staţia de transformare a energiei electrice de la Floreşti Duminică după-amiază s-a pus în funcţiune staţia de transformare a energiei electrice de la Floreşti. Odată cu staţia a fost dată în exploatare şi noua linie electrică de 110 kilovolţi Oraşul Stalin—Floreşti. Prin intrarea în funcţiune a acestui complex energetic s-a asigurat transportul unei importante cantităţi de energie electrică de la marea termocentrală „Steaua Roşie“ din Sîngeorgiu de Pădure în regiunea petroliferă şi industrială a Văii Prahovei. Totodată se îmbunătăţeşte şi alimentarea cu energie electrică a Capitalei. (Agerpres) Success ale constructorilor de maşini agricole In sectorul II mecanică al uzinelor „7 Noiembrie“ din Craiova, realizările fruntaşilor Nicolae Predoianu, Gheorghe Stoica, Viorel Jidhitaru sau Ştefan Dumitrescu sîunt cunoscute de întregul colectiv. Ei, împreună cu mulţi alţi muncitori, sunt aceia care au contribuit din plin ca uzina să livreze agriculturii peste plan, pînă la data de 24 martie, 20 bucăţi sape rotative, 10 bucăţi tocătoare de siloz şi 2 remorci cisterne pe ax. Faţă de cifra planificată, colectivul de muncă al uzinei a reuşit să depăşească de la începutul lunii martie planul producţiei globale cu 5 la sută, iar planul producţiei marfă cu 3 la sută (Coresp. „Munca“). Condiţii de trai mereu mai bune Creşterea cîştigurilor minerilor ca urmare a introducerii sistemului îmbunătăţit de salarizare a atras în ultimul timp un număr însemnat de lucrători necalificaţi în industria minieră. Noii veniţi se califică în şcolile profesionale de ucenici sau în şcolile de mineri sau ajutori de mineri de pe lingă exploatări. Pentru o calificare mai înaltă ei pot urma şi cursurile şcolilor de maiştri. Munca practică o desfăşoară sub observaţia celor mai destoinici mineri şi maiştri. Avînd noţiunile de bază ale meseriei, noii angajaţi pot să cîştige lunar între 800 şi 1100 lei, iar după 2—3 ani cîştigul minerilor care şi-au însuşit temeinic această profesie ajunge la 2.000 lei. O grijă deosebită a conducerilor trusturilor şi întreprinderilor carbonifere este să asigure minerilor condiţii bune de locuit. Anul acesta minerii din ţara noastră vor primi în folosinţă noi locuinţe. Minerii din Valea Jiului, de pildă, vor primi în folosinţă 480 de apartamente în blocal şi 5 cămine pentru necăsătoriţi cu 750 de locuri. Pentru muncitorii din alte centre miniere se vor da în folosinţă pînă la sfîrşitul anului 248 de apartamente, precum şi 5 cămine cu 388 locuri. Minerii din Baia Sprie, Cavnic şi Baia Borşa vor mai primi în folosinţă alte 107 apartamente a căror construcţie a început anul trecut. (Agerpres). Vizita delegației guvernamentale a R. P. Romíne In R. P. Chineză — SOSIREA LA KUNMIN — KUNMIN 31 — De la trimisul special Agerpres. In ziua de 31 martie, la amiază, a sosit la Kunmin delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tov. Chivu Stoica, care la invitaţia guvernului Republicii Populare Chineze face o vizită în marea ţară prietenă. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face de asemenea parte Th. Rudenco, ambasadorul R. P. Romíné în R. P. Chineză. Primul oraş chinez în care a sosit delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romíne, capitala provinciei Yunan, i-a primit pe oaspeţii români într-un cadru sărbătoresc şi într-o atmosferă de entuziasm şi dragoste frăţească. Aeroportul oraşului era împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Pe faţada clădirii centrale a aeroportului, o uriaşă pancartă pe care erau înscrise cuvintele „Bun venit delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri". In momentul cînd avionul aducind pe înalţii oaspeţi romîni a aterizat pe aeroportul din Kunmin, din sute de piepturi au izbucnit puternice ovaţii şi urale, zeci de steguleţe, năframe şi buchete de flori au fluturat în aer. Coborînd din avion, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu I-tsuan, vicepreşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Sin Min-hui, adjunctul ministrului de Externe al Republicii Populare Chineze, Cin Jun-cen, de ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Populară Romînă, Ke Bo nian, și de ambasadorul Republicii Populare Romine în Republica Populară Chineză, Th. Rudenco, împreună cu membrii ambasadei sosiţi la Kunmin pentru a-i întîmpina pe înalţii oaspeţi din patrie. Fanfara aflată pe aeroport a intonat imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. După ce a primit salutul comandantului companiei de onoare aliniate pe aeroport, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne a trecut în revistă compania de onoare. Membrilor delegației guvernamentale romíne le-au fost apoi prezentate persoanele oficiale aflate pe aeroport. Cuvintarea de bun venit rostită de Yu Itsuan Preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu I-tsuan, a rostit o cuvîntare de bun venit în cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. „Delegaţia guvernamentală romînă — a spus el — va începe de azi o vizită de prietenie în ţara noastră, aducînd din îndepărtaţii Carpaţi mesajul de prietenie adîncă al poporului român faţă de poporul chinez. Permiteţi-mi ca, în numele Comitetului Popular al provinciei Yunan şi al naţionalităţilor din întreaga provincie, să vă urez cu cea mai mare cordialitate bun venit. Populaţia din Yunan, ca şi poporul întregii noastre ţări, preţuieşte foarte mult prietenia frăţească cu poporul român şi se bucură de dezvoltarea acestei prietenii. Sîntem convinşi — a spus Yu I-tsuan în încheiere — că vizita pe care o va face delegaţia guvernamentală romînă în ţara noastră va contribui la întărirea relaţiilor prieteneşti dintre China şi România. Doresc succes delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în această vizită şi urez de asemenea sănătate înalţilor oaspeţi". Cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica A răspuns preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica. „In oraşul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meşterii şi artiştii dv., — a spus printre altele tovarăşul Chivu Stoica — ne bucurăm de o primire plină de afecţiune, expresie a legăturilor strînse de prietenie frăţească dintre popoarele noastre, unite prin marele şi nobilul ţel comun al construcţiei socialismului. Vă rugăm, dragi tovarăşi, să primiţi salutul fierbinte, pornit din adîncul inimii, al poporului român adresat marelui său prieten şi frate, poporul chinez, precum şi urările sale ca să obţineţi noi succese în imensa operă pe care o întreprindeţi, de transformare a patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră în ţara dv., contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul român îl preţuieşte şi îl stimează, convorbirile noastre cu conducătorii dv. vor contribui la adîncirea prieteniei romînochineze, la strîngerea colaborării multilaterale dintre ţările noastre şi prin aceasta la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărei existenţă constituie garanţia cea mai sigură a păcii“. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a făcut urări pentru prietenia romînochineză, pentru unitatea ţărilor socialiste şi pentru pace în întreaga lume. ★ Salutaţi cu entuziasm de cei de faţă, înalţii oaspeţi români s-au îndreptat spre reşedinţa ce le-a fost rezervată în timpul şederii în oraşul Kunmin. După amiază, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au făcut o plimbare prin unul din cele mai cunoscute şi frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din Apus şi lacul Kunmin. In seara ace,leiaşi zile, înalţii oaspeţi romîni au participat la recepţia oferită în cinstea lor de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu Itsuan. La Budapesta s-a deschis Sesiunea Comitetului Executiv al F. S. H BUDAPESTA 31 (Agerpres). — La 30 martie i-a deschis la Budapesta sesiunea ordinară a Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale. Pe ordinea de zi a sesiunii figurează raportul lui LOUIS SAILLANT, secretar general al F.S.M.: „Dezvoltarea luptei popoarelor pentru pace şi sarcinile actuale ale organizaţiilor sindicale în domeniul întăririi unităţii“ , raportul lui LAZARO PENA, secretar al F.S.M. : „Activitatea sindicatelor în lupta împotriva colonialismului şi pentru întărirea solidarităţii internaţionale“; comunicarea lui MARCEL BRAS, secretar al F.S.M., cu privire la pregătirea primei Conferinţe sindicale mondiale a tineretului muncitor precum şi o serie de alte probleme. Mai multă atenţie faţă de forma şi conţinutul programului brigăzii artistice de agitaţie Una din problemele larg dezbătute în adunările pentru alegerea organelor sindicale a fost munca politică de masă şi eficacitatea ei, contribuţia pe care o aduce la realizarea sarcinilor ce stau în faţa oamenilor muncii. S-a vorbit mult şi despre brigăzile artistice de agitaţie. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au apreciat această formă a muncii politice de masă ca fiind de un real folos în înlăturarea unor lipsuri, ca aducînd o contribuţie preţioasă la formarea educaţiei socialiste. In adunările generale sindicale ce au avut loc la „Electroaparataj“-Bucureşti, Centrul Mecanic Galaţi, „Adesgo“-Bucureşti, S.M.T.Laloş şi multe alte întreprinderi din toate ramurile de producţie, s-a scos în evidenţă aportul acestor brigăzi la înlăturarea lipsurilor şi la realizarea sarcinilor de plan. Dar în multe organizaţii sindicale s-a vorbit despre lipsa de conţinut a programului unor brigăzi artistice de agitaţie, despre orientarea lor spre forme improprii scopului moral-educativ, despre nivelul artistic scăzut al manifestărilor. Masa membrilor de sindicat a pus în faţa organelor nou alese o astfel de problemă : programul brigăzii artistice de agitaţie este pe poziţia şi în folosul oamenilor muncii ? Poartă sau nu un veşmînt artistic la nivelul cerinţelor actuale ? Activul nou ales trebuie să privească conţinutul şi forma întregii munci politice de masă ca probleme de principiu. In această privinţă, unele organe sindicale au avut mari delăsări. Iată, de pildă, cum a organizat şi condus (mai bine zis cum n-a organizat şi n-a condus) vechiul comitet de întreprindere de la Şantierul Naval Constanţa brigada artistică de agitaţie. Un singur exemplu poate fi edificator. In plină campanie de alegeri sindicale, brigada artistică de agitaţie a întreprinderii a cerut şi primit de la C S.L. „suspendarea oricărei activităţi pe plan local“. Motivul ? Se pregătea pentru un schimb de experienţă cu cea de la uzinele „23 August“ din Bucureşti. Să presupunem motivul întemeiat, deşi un asemenea eveniment ca alegerile nu trebuia privat de sprijinul brigăzii artistice de agitaţie, sau în cel mai rău caz „pregătirea" s-ar fi putut face concomitent și, poate mai bine, în chip activ. Dar să lăsăm asta, din moment ce comitetul de întreprindere și C.S.L. au considerat alegerile sindicale o problemă secundară, în comparație cu schimbul de experiență programat. La capătul unei îndelungate perioade de repetiţie pe texte, cei 119 membri ai aşa-zisei brigăzi artistice de agitaţie au fost gata să împărtăşească şi altora experienţa lor. Programul l-au intitulat: „Scurt şi concret". (Aşa ar trebui să fie programul unei brigăzi: scurt şi concret). O brigadă, un grup de şoc (nu 119 oameni, ci 6—10—15). Intervine cu promptitudine acolo unde i se simte nevoia. Scena ei poate fi o platformă de camion, un vagon de cîmp, un spaţiu între maşini sau între schelele şantierului. Brigada dezbate problemele concrete ale locului de muncă, scurt, concis, exprimînd ideile prin mijloace specifice artei. Programul „Scurt şi concret“ de la S.N.C. dura trei ore şi jumătate (scurt!?). In ceea ce priveşte concretul, nici că se putea ceva mai general. Cu atît mai paradoxal e faptul, cu cit se naşte următoarea întrebare: oare comitetul de întreprindere, organizatorul brigăzii artistice de agitaţie, nu-şi pun ca scop îndeplinirea unora din sarcinile ce stau în faţă, prin mijlocirea acestei forme a muncii politice de masă ? Dacă răspunsul nu poate fi decît afirmativ, atunci cum se explică ruperea programului „Scurt şi concret“ de orice realitate a şantierului ? Pentru că nu cuprindea nici măcar un cuvinţel despre alegerile sindicale, despre adunările în care marangozii, intuitorii, trasatorii, dezbăteau contractul colectiv şi-şi alegeau comitetele de secţie. Cei 119 membri ai ansamblului, tineri cu reale talente artistice, au repetat (și prezentat) un text care plutea deasupra tuturor celor pămîntești (excluzînd cu totul întreprinderea lor), GH. FILIMON (Continuare In pag. S-a)