Munca, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3241-3266)

1958-04-01 / nr. 3241

Pag. 2-a ’ o • • - ';• •' o • ' i.v * • $ • ■ T' s; Şf O problemă care trebuia să constituie o preocupare permanentă pentru comitetul de întreprindere de la G. A. S.­Broşteni Grija faţă de condiţiile de trai ale muncitorilor Despre realizările colectivului de muncă de la G.A.S. Broşteni s-a vorbit pe larg în darea de seamă prezentată în adunarea gene­rală consacrată alegerii noului co­mitet sindical de aici. S-a arătat ast­fel că, întcepînd din anul trecut, gos­podăria nu se mai numără printre codaşe. Colectivul ei a încheiat bi­lanţul pe 1957 cu însemnate reali­zări. Numai la grîu s-au dat 48 de vagoane peste plan. Succese de sea­mă s-au obţinut şi în sectorul zoo­tehnic, mai ales la secţia Andrie­­şeni. Important este apoi faptul că­­ preţul de cost a fost redus cu 1 la sută. Secţia Roşcani, condusă de ing. agronom Ioan Pîslaru, s-a situat me­reu în frunte. Brigadierul Vasile Anca, mecanizatorii Dumitru Chişcă, Vasile Pojar, Vasile Postolache şi alţii s-au numărat permanent prin­­tre primii în întrecerea pentru o re­coltă bogată. Fără îndoială că expe­rienţa căpătată anul trecut va ajuta să se muncească şi mai bine în vii­tor. In adunare s-a dezbătut şi proble­ma condiţiilor de trai ale muncitori­lor. In ce priveşte realizările, s-a arătat că la G.A.S. Broşteni s-a con­struit o cantină cu toate anexele ne­cesare, că funcţionează o brutărie şi un magazin cooperatist, că sunt a­­proape terminate opt apartamente şi clădirea unui grup social, etc. etc. In darea de seamă s-a vorbit însă şi despre baia cu 15 duşuri construită acum vreo doi ani pentru muncitori şi care nu se ştie, prin ce întîmplare a devenit... magazie pentru tărîţe. Oare în toată gospodăria nu s-a gă­sit un loc mai potrivit pentru acest scop ? Această întrebare şi-a pus-o abia acum, cu prilejul dării de sea­mă, şi comitetul de întreprindere. Nici clădirea destinată pentru dor­mitor nu a avut o soartă mai bună. Holul e lipsit de ferestre şi uşi, în unele camere ferestrele n-au gea­muri deloc, iar o încăpere a clădirii a fost transformată în magazie pen­tru mazăre. Ce a făcut fostul comitet de între­prindere în domeniul grijii faţă de om ? A aşteptat — vorba prover­­bului — să­-i pice pară mălăiaţă, ca şi cum nu el ar fi fost acela care trebuia să vegheze la asigurarea unor condiţii bune de trai pentru cei care îşi consacră puterile de muncă în scopul obţinerii unor recolte bo­gate. Nici administraţia gospodăriei nu s-a prea omorit cu firea în ace­stă direcţie. Tehnicianul Şandru A­­lexandru de la secţia Andrieşeni a arătat că la ei, clădirea în care func­ţionează cantina nu va mai putea fi folosită deoarece se află într-o stare proastă. El a cerut să i se facă repara­ţii urgente, căci odată cu începerea muncilor de primăvară, cînd numărul muncitorilor va spori, va fi mare ne­­voie de cantină. In darea de seamă, comitetul sin­dical al gospodăriei şi-a făcut o se­rioasă autocritică în problemele muncii culturale. La rîndul lor, oa­menii au criticat şi ei comitetul, a­­rătînd că el trebuia să se ocupe cu seriozitate de antrenarea tinerilor în activitatea culturală şi de folosi­rea din plin a m­ijloacelor existente. Aici există un colţ roşu, o bibliotecă cu peste 1.400 de volume, o staţie de radioamplificare, iar nu de mult comitetul sindical regional al munci­torilor din agricultură şi silvicultură a dat şi un acordeon, în scopul or­ganizării unei brigăzi artistice. Se găsesc şi destui oameni talentaţi care ar putea fi de folos. Dar toate aceste posibilităţi nu sunt folosite aşa cum trebuie. Muncitorul Constantin Ho­rea a arătat că mulţi din tovarăşii lui de la atelierul mecanic sunt do­ritori să asculte seara muzică la ra­dio, să citească o carte, un ziar sau să joace şah. Vorbind de lipsurile comitetului, oamenii se refereau numai la tova­­răşul Mihai Scutaru, preşedintele a­­cestuia. De ce aceasta ? Pînă la urmă s-a găsit explicaţia. Ceilalţi membri ai comitetului aproape că nu erau cunoscuţi. Nimeni nu i-a atras în muncă, au fost pur şi sim­­plu daţi uitării. In activitatea comi­tetului s-a cuibărit munca sectară ceea ce a dus la greşeli ca cele de mai sus. După discuţii, noul comitet ales, din care fac parte fruntaşi ca Dumi­tru Chişcă şi Vasile Pojar, ing. A. Aldea şi alţii, s-a angajat în faţa adunării să lupte pentru îmbunătăţi­rea activităţii sindicale, pentru res­pectarea principiului muncii colec­tive, fără de care nu va putea tra­duce în viaţă sarcinile ce-i stau în faţă. NICOLAE GRLINZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi Un eleşteu model Trustul Regional Gostat Piteşti a iniţiat reamenajarea cîtorva iazuri şi eleştee în scopul populării lor cu peşte. Astfel la G.A.S. Piatra Olt a fost amenajat un eleşteu model pe o suprafaţă de 11 ha, pentru creşterea crapului selecţionat. In eleşteu au fost introduşi 2.000 kg puieţi care vor asigura în toamnă materialul necesar populării eleşteelor şi iazurilor de la G.A.S. Stolnici şi Izvorul. Pentru anii următori s-a prevăzut extinderea ac­­ţiunii de creştere a peştelui în majo­ritatea G.A.S. din regiune, care au creat asemenea condiţii. (Coresp. „Munca“) * 1 MUNKA Scenă din piesa „Furtuna“ de W. Shakespeare la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Capitală. In clişeu: Radu Beligan, Marcel Anghelescu şi Al. Glugaru. Propunerile cetăţenilor prind viaţă Cetăţenii regiunii Craiova muncesc cu multă însufleţire pentru realizarea propunerilor din adunările populare ţinute în preajma alegerilor în sfa­turile populare de la 2 martie. Aşa, de pildă, în comunele Floreşti şi Că­tunele, raionul Baia de Aramă, cetă­­ţenii, cu sprijinul deputaţilor, au re­parat, prin muncă voluntară, pode­ţele din comună şi o porţiune din şosea, iar cei din Cujmir au trans­­ortat pe şosea circa 320 m.c. piatră,­ocuitorii comunelor Ceplea şi Bră­­neşti, raionul Filiaşi, se mîndresc la rîndul lor cu cele două poduri con­struite peste Jiu, cu amenajarea dru­mului care leagă comuna de pădu­rea din apropiere, precum şi cu să­parea unui şanţ pe o lungime de aproximativ 500 metri, necesar feririi de inundaţii a unor însemnate su­prafeţe de teren arabil. Lulu Solomon 0­00 Din viața culturală a Botoşanilor Filarmonica din Botoşani a dat în primele două luni ale anului 25 de concerte, care au fost audiate de peste 7.500 persoane. Şi-au dat concursul dirijori şi artişti din dife­rite oraşe, cum ar fi Achim Stoia, laureat al Premiului de Stat, Alexan­dru Munteanu din Cluj, Puica Alexan­­drescu, laureată a Premiului de Stat, Dan Iordăchescu, laureat al concursu­rilor internaţionale de la Geneva, Pra­­ga şi Berlin. Tot în actuala stagiune vor mai fi prezentate o serie de con­certe şi spectacole în colaborare cu Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. şi cu Teatrul Satiric Muzical „C. Tăna­­se“ din Bucureşti. La cinematograful „7 Noiembrie", în afara obişnuitelor spectacole, se pregăteşte pentru săptămînile ce ur­mează o serie de manifestări intere­sante. Printre acestea se numără un concurs-fulger de ghicitori cinemato­grafice şi un concurs „Drumeţii ve­seli“, tot pe o temă cinematografică, cu participarea colectivelor de la fa­brica de confecţii şi uzinele textile „Moldova“, ambele din localitate. I. Scorţaru Oamenii muncii ne scriu: Se dezvoltă întreprinderea Muncitorii mai bătrîni de la Uzina Mecanică din Cîmpina mai vorbesc, din cînd în cînd, de condiţiile grele de muncă de dinainte, de vechea turnătorie... Iar ca o amintire mai există şi astăzi in curtea uzinei stîlpi de lemn pe care sînt întinse racorduri aeriene de înaltă şi joasă tensiune. Sînt atît de învechite aceste linii pen­tru transportul energiei electrice, in­cit ele nu mai corespund nici pe de­parte normelor de tehnică a securită­ţii şi nici nevoilor de azi ale uzinei în ce priveşte alimentarea maşinilor-u­­nelte cu energie electrică. In ultimii ani, însă, uzina a înce­put să-şi schimbe înfăţişarea. In faţa vechii uzine s-a înălţat o construcţie mare, arhitectonică. Este noua hală a turnătoriei, concepută după toate cerinţele tehnicii moderne. In fundul curţii, rivalizează cu turnătoria, clă­direa noii staţii de transformare şi distribuţie electrică construită in anul trecut după planurile Institutului de Proiectări-Schele. Această staţie va intra curînd în funcţiune şi va asi­gura alimentarea cu energie electrică — printr-o reţea de cabluri subterane — a unui număr de 12 secţii, inclu­siv noua turnătorie şi colonia fabricii. Odată cu punerea ei în funcţiune, vor dispare complet racordurile aeriene învechite din curtea uzinei. Demn de remarcat e faptul că în­tregul echipament al staţiei este exe­cutat în uzinele din ţara noastră. Th. Gherghiceanu ----------poo---------­ Un colectiv tînăr cu activitate frumoasă Teatrul de stat din Galaţi este una dintre cele mai tinere instituţii de cul­tură din ţara noastră. Cu toate aces­tea, prin activitatea ce o desfăşoară şi-a cîştigat o largă popularitate în mijlocul locuitorilor din oraş. Piesele „Masca lui Neptun“ de­ Grinevici şi Pantelimon, „Inspectorul de poliţie“ de I. B. Priestley, „Mormolocul“ de C. Sincu şi V. Niţulescu şi altele se joacă de luni de zile şi ţin încă afi­şul. Primele două au trecut de 50 de spectacole fiecare. Colectivul teatrului pregăteşte pen­tru iubitorii de versuri cîteva recita­luri de poezie. Paul Liman -—O-—­Oameni gospodari Anul trecut, din grădina de zar­zavat de pe lingă cantina schelei Tîrgovişte s-au recoltat circa 80 tone zarzavaturi de bună calitate şi la un preţ de cost redus. Pentru a se asigura anul acesta o recoltă şi mai mare, brigada de gră­dinari condusă de tovarăşul Iancu Stoiminov a pregătit şi transportat încă din ianuarie peste 8 vagoane gunoi putred şi cald. In momentul de faţă gunoiul este cărat pe parcele şi împrăştiat, iar paturile calde pen­tru răsadniţe sunt însămînţate după metode agrotehnice. Toate lucrările la grădină sunt cu mult avansate faţă de prevederi. Iar în brazde, ceapa, salata, spanacul şi usturoiul au răsărit şi nu peste multe zile cei ce mănîncă la cantină vor avea la masă trufandale. G. Oşanu Pentru o organizare industrială a producţiei prefabricatelor de construcţii Folosirea elementelor prefabricate din beton armat se afirmă tot mai mult ca un mijloc principal de indus­trializare a lucrărilor de construcţie. Eliminînd parţial de pe şantiere pro­cedeele „umede“ (turnarea betoanelor monolite) şi înlocuindu-le cu procedee de montaj se reduce simţitor con­sumul de manoperă şi se scurtează du­rata execuţiei, dînd posibilitatea ca lucrările să continue şi pe timp de iarnă. Totodată, un mare avantaj al prefabricării este economia de cheres­tea ; este cît se poate de concludent faptul că în ultimii 6 ani consumul de material lemnos în construcţii (la o valoare convenţională de lucrări de 1 milion lei) s-a redus cu circa 50 la sută. Importanţa crescîndă ce se acordă prefabricării e ilustrată prin crearea a numeroase unităţi de producţie a prefabricatelor, a căror capacitate de­păşeşte în prezent 300.000 m.c. anual. S-a ajuns astfel ca aproape 50 din cantitatea totală de beton armat pus în operă, ca şi peste 90 la sută din planşeele clădirilor de locuit situate în cvartale să se execute din prefabri­cate. Dacă, în general, poate fi consi­derată ca meritorie preocuparea pro­iectanţilor şi constructorilor de a in­troduce cît mai larg acest element al tehnicii moderne, nu se poate însă trece cu vederea că problemele eco­­nomico-organizatorice ale producţiei de elemente din beton armat nu sunt rezolvate pe deplin satisfăcător. Utilizarea prefabricatelor este ra­ţională şi eficace din punct de vedere economic atunci cînd ea se bazează pe o producţie industrială, de serie. In fabrici există posibilitatea stabili­rii unor procedee tehnologice optime, dotarea cu utilaje corespunzătoare permite reducerea consumului de mun­că fizică, în special la confecţio­narea armăturilor, la prepararea şi turnarea betonului, la manipulări; produsele fiind tipizate se pot folosi tipare metalice, care elimină complet consumul de cherestea , se practică norme ştiinţifice de consum al ma­terialelor; în sfîrşit, specializarea mun­citorilor şi controlul tehnic permanent asigură un procent redus de rebuturi şi, în general, o bună calitate a pie­selor livrate şantierelor. Felul în care este organizată astăzi producţia de prefabricate împiedică însă, în multe cazuri, valorificarea tuturor acestor avantaje — ceea ce are o consecinţă directă în menţine­rea unui cost ridicat al elementelor şi, deci, al construcţiilor la care ele sînt utilizate. Mai mult de două treimi din capacitatea totală de producţie a prefabricatelor sunt concentrate la cir­ca 20 de fabrici, poligoane şi ateliere mari, aparţinînd fie Departamentului Construcţiilor, fie altor departamente sau sfaturilor populare. Totuşi în vreme ce această capacitate nu e pe deplin folosită d­in diferite centre de construcţii au apărut peste 50 de alte unităţi de prefabricate, care execută comenzi pentru nevoile locale în con­diţii rudimentare şi cu un preţ ridicat al produselor. La Piteşti şi în apro­piere, de pildă, există patru ateliere de prefabricate­­ale Departamentului C.F.R., Departamentului Industriei Petrolului şi Trustului regional de construcţii locale) , în jurul Constan­ţei — 3 ateliere; La Oneşti — 3 a­­teliere, etc. Dacă în momentul creării lor existenţa unora din aceste ateli­ere apărea justificată, avînd în vedere urgenţa nevoilor locale, situaţia nu mai este aceeaşi astăzi. O asemenea dispersare duce la folosirea incomple­tă a capacităţii de producţie indus­trială a prefabricatelor. Ca atare, creş­te cota cheltuielilor de regie în preţul de cost al elementelor confecţionate în fabrici. Acestea sunt nevoite să ac­cepte comenzi ce nu corespund cerin­ţelor unei producţii de serie. An de an, principalele fabrici de prefabricate ale M.C.M.C. au executat cîte 200-300 tipuri de piese, într-un număr redus de bucăţi, modificînd de fiecare dată tiparele şi tehnologia. E semnifica­tiv, de pildă, faptul că în vreme ce fabrica din Roman întîmpina aseme­nea dificultăţi, şantierul de locuinţe de la Oneşti îşi amenaja un nou ate­lier „provizoriu“ pentru confecţionarea în serie a elementelor de planşeu, cheltuindu-se bani cu amenajarea plat­formei de turnare şi depozitare a co­­frajelor, a instalaţiei de aburire. Apare uneori şi un alt aspect al lipsei de coordonare în producţia de prefabricate, in vreme ce atelierul de la Piteşti trimite piese la mari dis­tanţe, pentru şantierele întreprinderi­lor de construcţii de căi ferate, şan­tierele agricole din regiunea Craiova ale M.C.M.C au adus prefabricatele tocmai de la fabrica din Turda, su­­portînd însemnate cheltuieli de trans­port. E timpul să se înlăture această fă­râmiţare a capacităţii de producţie, această repartizare neraţională a co­menzilor. Pentru ca execuţia prefa­bricatelor să capete un caracter cu adevărat industrial, trebuie ca ele­mentele de mare serie — prevăzute în cataloagele de tipizare — să se confecţioneze numai în unităţile spe­cial dotate, coordonîndu-se din punct de vedere teritorial producţia şi con­sumul. Totodată, trebuie supuse unui control riguros înfiinţarea unor noi ateliere sau dezvoltarea celor exis­tente limitîndu-se dispersarea fonduri­lor de investiţii care, de cele mai multe ori, sunt suportate din cheltu­ielile de organizare a şantierelor. Pentru reglementarea situaţiei, M.C.M.C. a întocmit un studiu docu­mentat. Printre altele se propune ca elementele de serie mare să fie pro­duse numai în fabrici (Bucureşti, Roman, Turda, Oraşul Stalin, Piteşti), poligoane mari (Arad, Palas, Galaţi) şi ateliere bine dotate (Satu Mare, Tur­­nu Severin) pentru nevoile şantierelor situate pe o rază de maximum 200 km. Pentru deservirea unor mari şan­tiere — cum sunt cele din Hunedoara, Valea Jiului, Govora — atelierele existente în ace­ste centre vor putea executa şi ele piese de serie, însă nu­mai pe durata lucrărilor de construc­ţii respective. Alte ateliere de şantier sau de producţie secundară nu trebuie să confecţioneze asemenea elemente, decit în cazuri bine justificate din punct de vedere economic. O astfel de organizare apare pe de­plin raţională. Dar punerea ei în prac­tică depinde nu numai de Departa­mentul Construcţiilor, ci şi de alte de­partamente, ca şi de sfaturile popu­lare regionale, care tutelează unităţi de construcţii şi de prefabricate. Ar fi bine ca producţia prefabrica­telor să fie coordonată de un organ central republican. Un asemenea or­gan ar putea : *să participe la plani­ficarea confecţionării şi consumului e­­lementelor tipizate, repartizînd sarci­nile pe unităţi; să introducă larg o tehnologie superioară, bazată pe re­zultatele cercetărilor ştiinţifice şi pe practica întreprinderilor fruntaşe ; să realizeze colaborarea permanentă din­tre proiectare şi execuţie, să adopte şi să controleze aplicarea unor mă­­suri pentru o producţie ieftină şi de bună calitate. Dacă prefabricarea în construcţii înseamnă industrializare, atunci şi producţia de prefabricate trebuie să-şi schimbe în întregime caracterul meşte­şugăresc într-unul industrial. Numai astfel folosirea elementelor prefabri­cate din beton şi beton armat va a­­tinge maximum de eficacitate. C. DAMIAN Rapid — Dinamo Bucureşti 1—0 (1—0) O partidă echilibrată şi spectaculoasă In deschiderea cuplajului de pe stadionul „23 August“ s-au întîlnit formaţiile Rapid şi Dinam­o­ Bucu­­reşti. Ambele echipe se găseau în zona retrogradării şi cele două pun­cte puse în joc erau foarte preţioase pentru fiecare dintre ele. In timp ce feroviarii beneficiau de aportul lui Stancu a cărui suspendare expirase, Dinamo, după eşecul suferit cu o săptămînă în urmă în faţa Ştiinţei, a fost nevoit să facă serioase rema­nieri. La fluierul arbitrului Asztalos au apărut pe teren formaţiile: RAPID: Dungu — Greavu, Vărzan, Macri — Bodo, Stancu — Copil, Raab, Ene II, Georgescu, Seredai. DINAMO : Cosma — Popa, I. Lazăr, Al. Vasile — Că­­linoiu, Neagu, —­­ Kőszegi, Nicușor, Babone, R. Lazăr, Stru. Echipele au furnizat o partidă de bun nivel tehnic, cu joc corect. Jucă­­torii au depus multe eforturi contri­buind din plin la fazele dramatice, specifice unui joc de campionat. Pri­mele minute ale partidei reflectă în­cordarea jucătorilor datorită situaţiei în clasament. Dar încordarea dispare şi fazele frumoase de fotbal încep să se succeadă. Se joacă iute, bărbă­­teşte. Iniţiativa aparţine dinamovişti­­lor care joacă mai bine în cîmp. Ra­pid se apără organizat şi contra-ata­­că. Remanierea echipei Dinamo se dovedeşte inspirată prin faptul că a­­părarea cu Popa şi I. Lazăr prezintă mai multă siguranţă, iar atacul este bine condus de către Nicuşor. Echipa Dinamo este mai omogenă. Cu toată dominarea, dinamoviştii nu reuşesc să deschidă scorul datorită ataculuii care în fazele finale se pripeşte, sti­lează imprecis sau prea puţin pericu­los pentru Dungu. Contra-atacurile Rapidului se dovedesc periculoase şi în minutul 12 Cosma salvează specta­culos trimiţînd în corner o „bombă“ expediată de către Georgescu. Peste cîteva minute Seredai ratează o mare ocazie de gol pentru ca în minutele 23 şi 25 R. Lazăr şi Kőszegi la rîndul lor să rateze situaţii favorabile. In minutul 32, în plină dominare a di­­namoviștilor, Georgescu aflat^ la ju­mătatea terenului se îndreaptă ^ spre poarta lui Cosma. El dă o pasă lui Raab, care trece pe lingă I. Lazăr, își trece mingea de pe dreptul spre stîngul și derutantul șut face ca Cos­ma să nu mai poată interveni. E 1—0 pentru Rapid. După înscrierea golului jocul se îndîrjeşte şi se echi­librează. Fazele se succed cu repe­ziciune de la o poartă la alta. Apar şi unele intervenţii „tari“ ale jucăto­rilor tolerate de către Asztalos. In minutul 36 la o ciocnire, Bodo şi Că­­linoiu sînt nevoiţi să părăsească tere­nul. Peste cîteva minute Căli­­noiu reintră cu pansament la cap iar Bodo va reintra de-abia în repri­za a doua. încurajaţi de gol, jucătorii Rapidului, deşi sînt numai 10 pe te­ren, insistă şi în minutul 38 un şut al lui Raab zguduie bara. Normal era ca atît la sfîrşitul re­prizei întîia, cît şi la începutul repri­zei secunde dinamoviştii să profite de superioritatea lor numerică şi să modifice scorul. Intr-adevăr, iau ini­ţiativa, dar mingea se plimbă prea mult la jumătatea terenului, atacanţii sînt agitaţi din cauza deselor trimi­teri de mingi în afara terenului de joc de către Rapid, nu şutează de de­parte şi prin surprindere la poartă, ci se complac în combinaţii inutile în apropierea careului de 16 metri. In minutul 68 Bodo reintră. Cu toată reintrarea lui Bodo, Rapid practică a­­celaşi joc de apărare, adică cu trei fundaşi şi trei halfi, contra-atacînd cu patru oameni. Acest lucru îl face pînă la sfîrşitul reprizei a doua. De el nu­­ profită Dinamo ca să atace cu un număr sporit de jucători. Trecerea lui Călinoiu în centrul liniei de atac este bună pentru că el depăşeşte la min-Partida dintre C.C.A. şi Progresul F.B. a fost departe de a avea as­pectul unei „vedete“, aşa cum o indica ordinea cuplajului de pe stadionul „23 August“. Jocul lent, fără acţiuni dinamice, a făcut ca partida să se desfăşoare la un nivel tehnic necorespunzător. De­parte de forma care i-a adus atîtea titluri, C.C.A. a fost totuşi mai bună în ansamblu decit Progresul F. B., iar victoria nu-i poate fi pusă la în­doială. Progresul F. B. a marcat primul punct prin Dinulescu (nr. 21), din centrarea lui Oaidă, apoi înaintarea, din cauza indolenţei, n-a mai fost în stare să-şi fructifice ocaziile, deşi a­­părarea penetrabilă a C.C.A. o îngă­duia. In partea a doua a meciului atacul Progresului nu s-a mai putut înche­ga pentru că Mateianu — în special —, Banciu şi Smărăndescu n-au mai dat randament. Rarele curse ale lui Oaidă şi Dinulescu au rămas numai cu efect spectacular. In acest timp (şi bineînţeles cu concursul Progresu­gile înalte pe Vărzan, dar Nicuşor jucînd mult retras este departe de fa­zele finale. Minutele trec şi rezultatul rămîne neschimbat. S-au remarcat: Dungu, Greavu, Raab, Georgescu, Seredai de la Rapid şi Cosma, Popa, Călinou, Babone, Ni­cuşor de la Dinamo. Arbitrajul prestat de Asztalos a fost în general bun. N. ALEXANDRU lui­ C.C.A. a început să domine şi, normal, egalarea s-a produs în minu­tul 59 prin Constantinescu. Din lupta dintre apărarea Progresului şi înain­tarea C.C.A. a ieşit victorioasă secun­da, care a marcat golul victoriei din­­tr-o minge servită „la tavă“ de că­tre... Cojocaru lui Tătaru! Mai tre­buie amintite cele două ratări ale lui Constantin, care au făcut pe Mîn­­dru să se evidenţieze. Credem că reintrarea lui Ozon şi P. Moldoveanu alături de Oaidă, Di­­nulescu şi Mateianu va da echilibrul necesar echipei și eficacitate înain­tării. Din nou s-a remarcat tînărul Cojocaru care împreună cu apărarea a salvat echipa de la o înfrîngere la scor. Lui Oaidă, care a jucat bine, i se poate imputa atitudinea de vede­tism pe care a început s-o aibă, din care cauză își ceartă colegii în loc să-i încurajeze în momentele dificile. Din arbitrajul lui C. Mitran am re­ţinut... fluierul ,exagerat în dauna unei conduceri competente care să a­­ducă foloase fotbalului. FL. BRATAN C. C. A. — Progresul 2—1 (0—1) Fără înaintare nu se poate cîştîga -0*0- -Oo-oo-Constructorul“-Bucureşti — campioana republicana la baschet feminin Pentru a treia oară consecutiv, e­­chipa feminină de baschet „Construc­­torul“-Bucureşti a devenit campioa­nă a ţării. Ultimul coş înscris dumi­nică seara la panoul formaţiei C.F.R. a consemnat oficial această perfor­manţă remarcabilă. De fapt, în mod teoretic „Constructorul“ cîştigase campionatul încă cu o săptămînă înainte, cînd Olimpia M.I.C. (adver­sara cea mai de temut) a fost învinsă de formaţia C.F.R.-ului. Exista însă o posibilitate, e adevărat puţin pro­babilă, aceea ca în ultimul meci pe care-l avea de susţinut tot împotri­va C.F.R.-ului (echipă cu care se găsea la egalitate de puncte dar cu un coşaveraj mai bun) „Constructo­rul“ să piardă la mai mult de 17 puncte diferenţă. Sub aceste auspicii s-a desfăşurat meciul de duminică seara. Şi cu toate că baschetul se joacă tot cu o minge rotundă, întorsăturile de situaţie, atît de des petrecute la fotbal, aici nu prea se întîmplă. Valoarea constantă a jucătoarelor, omogenitatea lor, pre­cizia în aruncări a celor de la „Con­structorul“ au fost obstacole peste care ceferistele n-au trecut. Tot ce au putut face a fost aceea de a con­duce în timpul jocului cu 3-4 puncte diferenţă. Insă un contraatac inspi­rat, sau o reuşită aruncare de la semidistanţă, aducea invariabil sco­rul la egalitate. Jucătoarele „Con­structorului“ au forţat spre sfîrşit ritmul, terminînd meciul cu două puncte avans. Scor final 49—47 (26-25). Şi astfel echipa condusă de price­putul antrenor Grigore Avachian îm­bracă pentru a treia oară tricourile de campioană naţională. PENTRU FRUMOASA LOR PER­FORMANŢA, VIORICA ANTONES­­CU, LAVINIA VASILIU, MARIA VOICU, HILDE WEISSENBURGER, LUCIA RUSU ȘI CELELALTE JU­CĂTOARE ALE „CONSTRUCTORU­LUI“ MERITA SINCERE FELICI­TĂRI. C. A. Pe scurt , C.C.A. a debutat victorioasă în „Cupa campionilor europeni“ la baschet, învin­gînd campioana Greciei, Panelinios, cu sco­rul de 63—60. Jocul spectaculos de o­v­a- Fodor (cosmeterul întunirii). Fol­­bert (cel mai bun jucător de pe teren]­­loare ridicată făcut de Jucătorii români a entuziasmat spectatorii din Atena. Returul intllnirii va avea loc la 13 aprilie la Bucureşti. • In faţa a peste 100.000 de spectatori echipa de rugbi a Franţei a realizat o mare surpriză învingînd Ţara Galilor cu scorul de 16—6. • Crosul L’Humanité, ediţia XXI.a, a fost cîştigat de polonezul Kriskowiak la individual, iar pe echipe de U.R.S.S. De remarcat că, deși a condus tot timpul, atletul sovietic Bolotnikov a fost întrecut pe ultimii 60 de metri de către alergătorul polonez. La fete victoria a revenit aler­gătoarelor sovietice care au ocupat pri­­mele trei locuri la Individual și primul loc pe națiuni. Mary 1­1 aprilie 1958 — 324v 9 Nu-i păcăleala de 1 aprilie ! Petrolul Ploeşti — Jiul Petroşani 0—1. Ciurdărăscu (Jiul), Pahonţu (Pe­trolul). Energia Tg. Mureş — Ştiinţa Timi­­şoara 2—1. Brînzei (Ştiinţa), Mészáros LI (Energia)­Desene de P. STOENESCU ALTE REZULTATE TlRGU MUREŞ : Echipa Energia Jucînd mai bine a,cîştigat cu 5—1 întîlnirea cu Ştiinţa Timişoara care nu a confirmat for­­ma bună pe care a avut-o cu o săptămînă in urmă la Bucureşti. Cu prilejul acestui meci s-au remarcat Vakarcs II, cel mai bun din 22, şi Ciosescu... ca cel mai slab din 22, deşi cu o săptămină în urmă ară­tase o vervă deosebită. CLUJ : O partidă spectaculoasă, cu o a­­bundenţă de faze de gol, cu o evoluţie a scorului palpitantă au oferit formaţiile Dinamo Cluj şi Steagul Roşu Oraşul Stalin. Deşi au condus cu 2-0, fotbaliştii din Oraşul Stalin au părăsit Piuă la urmă terenul Învinşi. Scor final: 4—3 pentn* Dinamo Cluj­ , PLOEŞTI : Petrolul din localitate a su­ferit in acest campionat prima infrîngere pe teren propriu. Şi surpriza aceasta a fost furnizată de echipa Jiul din Petro­­şani, care a practicat un joc clar, simplu , o apărare bine organizată şi calmă, având adevăraţi stîlpi în Panait şi Crîsnic, nu a permis fotbaliştilor ploeşteni, cu toate că au avut mult timp iniţiativa, nici măcar să obţină un meci egal. Rezultat final­­ 1-0 pentru Jiul Petroşani ARAD . După un meci mediocru, U.T.A. a Întrecut C.S. Oradea cu 2—0. Clasamentul 1. Petrolul (1) 2. Jiul (3) 3. Ştiinţa (2) 4. Dinamo Cluj (4) 5. C.C.A. (6) 6. Progresul (5) 7. Steagul Roşu (7) 8. Rapid (9) 9. U.T.A. (10) 10. Dinamo Buc. (8) 11. Energia (11) 12. C. S. Oradea (12) 14 8 3 3 28:15 19 14 9 1 5 18:13 18 14 7 3 4 36:24 17 14 8 1 5 23:20 17 14 6 4 4 25:20 16 14 7 6 7 31:25 14 14 5 4 5 26:25 14 14 6 2 6 18:19 14 14 5 4 5 21:23 14 14 4 4 6 21:21 12 14 5 2 7 18:29 12 14 6 1 13 10:41 X Returul categoriei B la fotbal Duminică a început returul catego­­riei B. Iată rezultatele înregistrate : SERIA 1: Industria Sîrmei Cîmpia Tur­­zii—Gaz Metan Mediaş 1—1 ; C.F.R. Arad—Corvinul Hunedoara 1—1 ; Şti­­inţa Cluj—Partizanul Reghin 3—1 ; Metalul Reşiţa—Minerul Lupeni 0—1 ; C.F.R. Timişoara—U.V.A. Arad 0—1; Progresul Sibiu—Tractorul Oraşul Stalin 3—2; Minerul Baia Mare— C.F.R. Cluj 2—0. SERIA II: Dinamo Obor—Prahova Ploeşti 3—1 ; Ştiinţa Iaşi—Dinamo Bîrlad 2—0; Unirea Focşani—Dinamo Bacău 1—1 ; Poia­na Cîmpina—C.F.R. Bucureşti 0—1 ; Flacăra Moreni—Ştiinţa Bucureşti 1—0 ; Progresul Suceava—Foresta Fălticeni 0—1. Meciul dintre Combina­tul Poligrafic Bucureşti şi Farul Con­stanţa nu s-a disputat pentru că echi­pa bucureşteană a dat mai mulţi ju­­cători echipei naţionale de juniori. Primul joc în ţara noastră al echipei iugoslave Jedinstvo (Pancevo) Mulţi dintre amatorii de rugbi prezenţi duminică pe stadionul Dinamo au aşteptat cu interes evoluţia primei echipe iugo­slave în ţara noastră. Scorul cu care s-a terminat partida dintre C.F.R. Griviţa Roşie, campioana ţării noastre, şi forma­ţia Jedinstvo (Pancevo) a fost 42—16 pen­tru reprezentanţii noştri. Dar rezultatul partidei are mai puţină importanţă. Prin­cipalul a fost că ambele echipe au des­făşurat un joc frumos, cu acţiuni variate. Echipa iugoslavă, ca de altfel şi celelalte din ţara vecină, practică jocul In XIII. Faptul că la noi au jucat în XV, a cons­tituit un handicap destul de important. Totuşi oaspeţii au dovedit reale calităţi, viteză, pase precise şi o mare putere de luptă. Jucătorii, bine dotaţi fiziceşte, nu au încă rutina necesară întîlnirilor impor­tante. De altfel lucrul nu este nici de mirare. In Iugoslavia se joacă rugbi de numai cîţiva ani. Desigur experienţa ceferiştilor şi-a spus pînă la urmă cuvîntul. Ei au practicat jocul valoros cu care ne-au obişnuit în ultima vreme, dovedind şi o bună pregă­tire fizică. S-a văzut la dînşii o tendinţă pozitivă de joc deschis, cu multe acţiuni pe trei sferturi, cu treceri rapide de balon. (Rep.) OOO* Mîine la Koblenz (R. F. G.) România — Grecia la juniori De pe aeroportul Băneasa a plecat ieri spre Luxemburg echipa noastră de ju­­niori pentru a lua parte la turneul inter­­naţional U.E.F.A., care se va desfăşura între 2—13 aprilie a. c. înainte de a se urca un avion, cu greu­tate am putut lua trei declaraţii... fulger. Să dăm cuvîntul... tinereţii, deci dermo­tantului MATEI centru atacant. — Prin mine treceau florii emoţiei ori de cite ori vedeam echipa naţională apă­­rind pe teren. Cred că nici acum, cind eu voi Îmbrăca tricoul naţional pentru prima dată, nu voi scăpa de... emoţie. Sunt sigur că aceşti flori nu mă vor timora, ci tmi vor da elanul necesar, pentru ca impre­­ună cu toată echipa să aducem cit mai multe victorii ,­ de ca au ,­... titlul. Antrenorul de stat TRAIAN IONESCU! „Echipa nu e Încă suficient sudată, un schimb de condiţie fizică şi noţiuni tehnice şi tactice sînt mulţumit“. Conducătorul lotului, FERDINAND ZILC. SAC, membru în biroul F.R.F.: „Nu tre­buie să uităm că în seria noastră avem de jucat cu trei adversari a căror valoare nu o cunoaştem: Grecia (2 aprilie), O­landa (5 aprilie la Differange Luxem­burg) şi Turcia (la 9 aprilie la Luxem­burg). Vom acorda toată atenţia acestor jocuri. Cît despre juniorii maghiari cu care vom juca la 4 aprilie la Dudelange Luxemburg, NI ştim ce pot, dar nu sint de neînvins. Am încredere în juniorii noştri". Avionul şi-a luat zborul, cîteva batiste albe mai flutură pe aeroport. (REP)

Next