Munca, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3241-3266)
1958-04-01 / nr. 3241
Pag. 2-a ’ o • • - ';• •' o • ' i.v * • $ • ■ T' s; Şf O problemă care trebuia să constituie o preocupare permanentă pentru comitetul de întreprindere de la G. A. S.Broşteni Grija faţă de condiţiile de trai ale muncitorilor Despre realizările colectivului de muncă de la G.A.S. Broşteni s-a vorbit pe larg în darea de seamă prezentată în adunarea generală consacrată alegerii noului comitet sindical de aici. S-a arătat astfel că, întcepînd din anul trecut, gospodăria nu se mai numără printre codaşe. Colectivul ei a încheiat bilanţul pe 1957 cu însemnate realizări. Numai la grîu s-au dat 48 de vagoane peste plan. Succese de seamă s-au obţinut şi în sectorul zootehnic, mai ales la secţia Andrieşeni. Important este apoi faptul că preţul de cost a fost redus cu 1 la sută. Secţia Roşcani, condusă de ing. agronom Ioan Pîslaru, s-a situat mereu în frunte. Brigadierul Vasile Anca, mecanizatorii Dumitru Chişcă, Vasile Pojar, Vasile Postolache şi alţii s-au numărat permanent printre primii în întrecerea pentru o recoltă bogată. Fără îndoială că experienţa căpătată anul trecut va ajuta să se muncească şi mai bine în viitor. In adunare s-a dezbătut şi problema condiţiilor de trai ale muncitorilor. In ce priveşte realizările, s-a arătat că la G.A.S. Broşteni s-a construit o cantină cu toate anexele necesare, că funcţionează o brutărie şi un magazin cooperatist, că sunt aproape terminate opt apartamente şi clădirea unui grup social, etc. etc. In darea de seamă s-a vorbit însă şi despre baia cu 15 duşuri construită acum vreo doi ani pentru muncitori şi care nu se ştie, prin ce întîmplare a devenit... magazie pentru tărîţe. Oare în toată gospodăria nu s-a găsit un loc mai potrivit pentru acest scop ? Această întrebare şi-a pus-o abia acum, cu prilejul dării de seamă, şi comitetul de întreprindere. Nici clădirea destinată pentru dormitor nu a avut o soartă mai bună. Holul e lipsit de ferestre şi uşi, în unele camere ferestrele n-au geamuri deloc, iar o încăpere a clădirii a fost transformată în magazie pentru mazăre. Ce a făcut fostul comitet de întreprindere în domeniul grijii faţă de om ? A aşteptat — vorba proverbului — să-i pice pară mălăiaţă, ca şi cum nu el ar fi fost acela care trebuia să vegheze la asigurarea unor condiţii bune de trai pentru cei care îşi consacră puterile de muncă în scopul obţinerii unor recolte bogate. Nici administraţia gospodăriei nu s-a prea omorit cu firea în acestă direcţie. Tehnicianul Şandru Alexandru de la secţia Andrieşeni a arătat că la ei, clădirea în care funcţionează cantina nu va mai putea fi folosită deoarece se află într-o stare proastă. El a cerut să i se facă reparaţii urgente, căci odată cu începerea muncilor de primăvară, cînd numărul muncitorilor va spori, va fi mare nevoie de cantină. In darea de seamă, comitetul sindical al gospodăriei şi-a făcut o serioasă autocritică în problemele muncii culturale. La rîndul lor, oamenii au criticat şi ei comitetul, arătînd că el trebuia să se ocupe cu seriozitate de antrenarea tinerilor în activitatea culturală şi de folosirea din plin a mijloacelor existente. Aici există un colţ roşu, o bibliotecă cu peste 1.400 de volume, o staţie de radioamplificare, iar nu de mult comitetul sindical regional al muncitorilor din agricultură şi silvicultură a dat şi un acordeon, în scopul organizării unei brigăzi artistice. Se găsesc şi destui oameni talentaţi care ar putea fi de folos. Dar toate aceste posibilităţi nu sunt folosite aşa cum trebuie. Muncitorul Constantin Horea a arătat că mulţi din tovarăşii lui de la atelierul mecanic sunt doritori să asculte seara muzică la radio, să citească o carte, un ziar sau să joace şah. Vorbind de lipsurile comitetului, oamenii se refereau numai la tovarăşul Mihai Scutaru, preşedintele acestuia. De ce aceasta ? Pînă la urmă s-a găsit explicaţia. Ceilalţi membri ai comitetului aproape că nu erau cunoscuţi. Nimeni nu i-a atras în muncă, au fost pur şi simplu daţi uitării. In activitatea comitetului s-a cuibărit munca sectară ceea ce a dus la greşeli ca cele de mai sus. După discuţii, noul comitet ales, din care fac parte fruntaşi ca Dumitru Chişcă şi Vasile Pojar, ing. A. Aldea şi alţii, s-a angajat în faţa adunării să lupte pentru îmbunătăţirea activităţii sindicale, pentru respectarea principiului muncii colective, fără de care nu va putea traduce în viaţă sarcinile ce-i stau în faţă. NICOLAE GRLINZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi Un eleşteu model Trustul Regional Gostat Piteşti a iniţiat reamenajarea cîtorva iazuri şi eleştee în scopul populării lor cu peşte. Astfel la G.A.S. Piatra Olt a fost amenajat un eleşteu model pe o suprafaţă de 11 ha, pentru creşterea crapului selecţionat. In eleşteu au fost introduşi 2.000 kg puieţi care vor asigura în toamnă materialul necesar populării eleşteelor şi iazurilor de la G.A.S. Stolnici şi Izvorul. Pentru anii următori s-a prevăzut extinderea acţiunii de creştere a peştelui în majoritatea G.A.S. din regiune, care au creat asemenea condiţii. (Coresp. „Munca“) * 1 MUNKA Scenă din piesa „Furtuna“ de W. Shakespeare la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Capitală. In clişeu: Radu Beligan, Marcel Anghelescu şi Al. Glugaru. Propunerile cetăţenilor prind viaţă Cetăţenii regiunii Craiova muncesc cu multă însufleţire pentru realizarea propunerilor din adunările populare ţinute în preajma alegerilor în sfaturile populare de la 2 martie. Aşa, de pildă, în comunele Floreşti şi Cătunele, raionul Baia de Aramă, cetăţenii, cu sprijinul deputaţilor, au reparat, prin muncă voluntară, podeţele din comună şi o porţiune din şosea, iar cei din Cujmir au transortat pe şosea circa 320 m.c. piatră,ocuitorii comunelor Ceplea şi Brăneşti, raionul Filiaşi, se mîndresc la rîndul lor cu cele două poduri construite peste Jiu, cu amenajarea drumului care leagă comuna de pădurea din apropiere, precum şi cu săparea unui şanţ pe o lungime de aproximativ 500 metri, necesar feririi de inundaţii a unor însemnate suprafeţe de teren arabil. Lulu Solomon 000 Din viața culturală a Botoşanilor Filarmonica din Botoşani a dat în primele două luni ale anului 25 de concerte, care au fost audiate de peste 7.500 persoane. Şi-au dat concursul dirijori şi artişti din diferite oraşe, cum ar fi Achim Stoia, laureat al Premiului de Stat, Alexandru Munteanu din Cluj, Puica Alexandrescu, laureată a Premiului de Stat, Dan Iordăchescu, laureat al concursurilor internaţionale de la Geneva, Praga şi Berlin. Tot în actuala stagiune vor mai fi prezentate o serie de concerte şi spectacole în colaborare cu Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. şi cu Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ din Bucureşti. La cinematograful „7 Noiembrie", în afara obişnuitelor spectacole, se pregăteşte pentru săptămînile ce urmează o serie de manifestări interesante. Printre acestea se numără un concurs-fulger de ghicitori cinematografice şi un concurs „Drumeţii veseli“, tot pe o temă cinematografică, cu participarea colectivelor de la fabrica de confecţii şi uzinele textile „Moldova“, ambele din localitate. I. Scorţaru Oamenii muncii ne scriu: Se dezvoltă întreprinderea Muncitorii mai bătrîni de la Uzina Mecanică din Cîmpina mai vorbesc, din cînd în cînd, de condiţiile grele de muncă de dinainte, de vechea turnătorie... Iar ca o amintire mai există şi astăzi in curtea uzinei stîlpi de lemn pe care sînt întinse racorduri aeriene de înaltă şi joasă tensiune. Sînt atît de învechite aceste linii pentru transportul energiei electrice, incit ele nu mai corespund nici pe departe normelor de tehnică a securităţii şi nici nevoilor de azi ale uzinei în ce priveşte alimentarea maşinilor-unelte cu energie electrică. In ultimii ani, însă, uzina a început să-şi schimbe înfăţişarea. In faţa vechii uzine s-a înălţat o construcţie mare, arhitectonică. Este noua hală a turnătoriei, concepută după toate cerinţele tehnicii moderne. In fundul curţii, rivalizează cu turnătoria, clădirea noii staţii de transformare şi distribuţie electrică construită in anul trecut după planurile Institutului de Proiectări-Schele. Această staţie va intra curînd în funcţiune şi va asigura alimentarea cu energie electrică — printr-o reţea de cabluri subterane — a unui număr de 12 secţii, inclusiv noua turnătorie şi colonia fabricii. Odată cu punerea ei în funcţiune, vor dispare complet racordurile aeriene învechite din curtea uzinei. Demn de remarcat e faptul că întregul echipament al staţiei este executat în uzinele din ţara noastră. Th. Gherghiceanu ----------poo--------- Un colectiv tînăr cu activitate frumoasă Teatrul de stat din Galaţi este una dintre cele mai tinere instituţii de cultură din ţara noastră. Cu toate acestea, prin activitatea ce o desfăşoară şi-a cîştigat o largă popularitate în mijlocul locuitorilor din oraş. Piesele „Masca lui Neptun“ de Grinevici şi Pantelimon, „Inspectorul de poliţie“ de I. B. Priestley, „Mormolocul“ de C. Sincu şi V. Niţulescu şi altele se joacă de luni de zile şi ţin încă afişul. Primele două au trecut de 50 de spectacole fiecare. Colectivul teatrului pregăteşte pentru iubitorii de versuri cîteva recitaluri de poezie. Paul Liman -—O-—Oameni gospodari Anul trecut, din grădina de zarzavat de pe lingă cantina schelei Tîrgovişte s-au recoltat circa 80 tone zarzavaturi de bună calitate şi la un preţ de cost redus. Pentru a se asigura anul acesta o recoltă şi mai mare, brigada de grădinari condusă de tovarăşul Iancu Stoiminov a pregătit şi transportat încă din ianuarie peste 8 vagoane gunoi putred şi cald. In momentul de faţă gunoiul este cărat pe parcele şi împrăştiat, iar paturile calde pentru răsadniţe sunt însămînţate după metode agrotehnice. Toate lucrările la grădină sunt cu mult avansate faţă de prevederi. Iar în brazde, ceapa, salata, spanacul şi usturoiul au răsărit şi nu peste multe zile cei ce mănîncă la cantină vor avea la masă trufandale. G. Oşanu Pentru o organizare industrială a producţiei prefabricatelor de construcţii Folosirea elementelor prefabricate din beton armat se afirmă tot mai mult ca un mijloc principal de industrializare a lucrărilor de construcţie. Eliminînd parţial de pe şantiere procedeele „umede“ (turnarea betoanelor monolite) şi înlocuindu-le cu procedee de montaj se reduce simţitor consumul de manoperă şi se scurtează durata execuţiei, dînd posibilitatea ca lucrările să continue şi pe timp de iarnă. Totodată, un mare avantaj al prefabricării este economia de cherestea ; este cît se poate de concludent faptul că în ultimii 6 ani consumul de material lemnos în construcţii (la o valoare convenţională de lucrări de 1 milion lei) s-a redus cu circa 50 la sută. Importanţa crescîndă ce se acordă prefabricării e ilustrată prin crearea a numeroase unităţi de producţie a prefabricatelor, a căror capacitate depăşeşte în prezent 300.000 m.c. anual. S-a ajuns astfel ca aproape 50 din cantitatea totală de beton armat pus în operă, ca şi peste 90 la sută din planşeele clădirilor de locuit situate în cvartale să se execute din prefabricate. Dacă, în general, poate fi considerată ca meritorie preocuparea proiectanţilor şi constructorilor de a introduce cît mai larg acest element al tehnicii moderne, nu se poate însă trece cu vederea că problemele economico-organizatorice ale producţiei de elemente din beton armat nu sunt rezolvate pe deplin satisfăcător. Utilizarea prefabricatelor este raţională şi eficace din punct de vedere economic atunci cînd ea se bazează pe o producţie industrială, de serie. In fabrici există posibilitatea stabilirii unor procedee tehnologice optime, dotarea cu utilaje corespunzătoare permite reducerea consumului de muncă fizică, în special la confecţionarea armăturilor, la prepararea şi turnarea betonului, la manipulări; produsele fiind tipizate se pot folosi tipare metalice, care elimină complet consumul de cherestea , se practică norme ştiinţifice de consum al materialelor; în sfîrşit, specializarea muncitorilor şi controlul tehnic permanent asigură un procent redus de rebuturi şi, în general, o bună calitate a pieselor livrate şantierelor. Felul în care este organizată astăzi producţia de prefabricate împiedică însă, în multe cazuri, valorificarea tuturor acestor avantaje — ceea ce are o consecinţă directă în menţinerea unui cost ridicat al elementelor şi, deci, al construcţiilor la care ele sînt utilizate. Mai mult de două treimi din capacitatea totală de producţie a prefabricatelor sunt concentrate la circa 20 de fabrici, poligoane şi ateliere mari, aparţinînd fie Departamentului Construcţiilor, fie altor departamente sau sfaturilor populare. Totuşi în vreme ce această capacitate nu e pe deplin folosită din diferite centre de construcţii au apărut peste 50 de alte unităţi de prefabricate, care execută comenzi pentru nevoile locale în condiţii rudimentare şi cu un preţ ridicat al produselor. La Piteşti şi în apropiere, de pildă, există patru ateliere de prefabricateale Departamentului C.F.R., Departamentului Industriei Petrolului şi Trustului regional de construcţii locale) , în jurul Constanţei — 3 ateliere; La Oneşti — 3 ateliere, etc. Dacă în momentul creării lor existenţa unora din aceste ateliere apărea justificată, avînd în vedere urgenţa nevoilor locale, situaţia nu mai este aceeaşi astăzi. O asemenea dispersare duce la folosirea incompletă a capacităţii de producţie industrială a prefabricatelor. Ca atare, creşte cota cheltuielilor de regie în preţul de cost al elementelor confecţionate în fabrici. Acestea sunt nevoite să accepte comenzi ce nu corespund cerinţelor unei producţii de serie. An de an, principalele fabrici de prefabricate ale M.C.M.C. au executat cîte 200-300 tipuri de piese, într-un număr redus de bucăţi, modificînd de fiecare dată tiparele şi tehnologia. E semnificativ, de pildă, faptul că în vreme ce fabrica din Roman întîmpina asemenea dificultăţi, şantierul de locuinţe de la Oneşti îşi amenaja un nou atelier „provizoriu“ pentru confecţionarea în serie a elementelor de planşeu, cheltuindu-se bani cu amenajarea platformei de turnare şi depozitare a cofrajelor, a instalaţiei de aburire. Apare uneori şi un alt aspect al lipsei de coordonare în producţia de prefabricate, in vreme ce atelierul de la Piteşti trimite piese la mari distanţe, pentru şantierele întreprinderilor de construcţii de căi ferate, şantierele agricole din regiunea Craiova ale M.C.M.C au adus prefabricatele tocmai de la fabrica din Turda, suportînd însemnate cheltuieli de transport. E timpul să se înlăture această fărâmiţare a capacităţii de producţie, această repartizare neraţională a comenzilor. Pentru ca execuţia prefabricatelor să capete un caracter cu adevărat industrial, trebuie ca elementele de mare serie — prevăzute în cataloagele de tipizare — să se confecţioneze numai în unităţile special dotate, coordonîndu-se din punct de vedere teritorial producţia şi consumul. Totodată, trebuie supuse unui control riguros înfiinţarea unor noi ateliere sau dezvoltarea celor existente limitîndu-se dispersarea fondurilor de investiţii care, de cele mai multe ori, sunt suportate din cheltuielile de organizare a şantierelor. Pentru reglementarea situaţiei, M.C.M.C. a întocmit un studiu documentat. Printre altele se propune ca elementele de serie mare să fie produse numai în fabrici (Bucureşti, Roman, Turda, Oraşul Stalin, Piteşti), poligoane mari (Arad, Palas, Galaţi) şi ateliere bine dotate (Satu Mare, Turnu Severin) pentru nevoile şantierelor situate pe o rază de maximum 200 km. Pentru deservirea unor mari şantiere — cum sunt cele din Hunedoara, Valea Jiului, Govora — atelierele existente în aceste centre vor putea executa şi ele piese de serie, însă numai pe durata lucrărilor de construcţii respective. Alte ateliere de şantier sau de producţie secundară nu trebuie să confecţioneze asemenea elemente, decit în cazuri bine justificate din punct de vedere economic. O astfel de organizare apare pe deplin raţională. Dar punerea ei în practică depinde nu numai de Departamentul Construcţiilor, ci şi de alte departamente, ca şi de sfaturile populare regionale, care tutelează unităţi de construcţii şi de prefabricate. Ar fi bine ca producţia prefabricatelor să fie coordonată de un organ central republican. Un asemenea organ ar putea : *să participe la planificarea confecţionării şi consumului elementelor tipizate, repartizînd sarcinile pe unităţi; să introducă larg o tehnologie superioară, bazată pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi pe practica întreprinderilor fruntaşe ; să realizeze colaborarea permanentă dintre proiectare şi execuţie, să adopte şi să controleze aplicarea unor măsuri pentru o producţie ieftină şi de bună calitate. Dacă prefabricarea în construcţii înseamnă industrializare, atunci şi producţia de prefabricate trebuie să-şi schimbe în întregime caracterul meşteşugăresc într-unul industrial. Numai astfel folosirea elementelor prefabricate din beton şi beton armat va atinge maximum de eficacitate. C. DAMIAN Rapid — Dinamo Bucureşti 1—0 (1—0) O partidă echilibrată şi spectaculoasă In deschiderea cuplajului de pe stadionul „23 August“ s-au întîlnit formaţiile Rapid şi Dinamo Bucureşti. Ambele echipe se găseau în zona retrogradării şi cele două puncte puse în joc erau foarte preţioase pentru fiecare dintre ele. In timp ce feroviarii beneficiau de aportul lui Stancu a cărui suspendare expirase, Dinamo, după eşecul suferit cu o săptămînă în urmă în faţa Ştiinţei, a fost nevoit să facă serioase remanieri. La fluierul arbitrului Asztalos au apărut pe teren formaţiile: RAPID: Dungu — Greavu, Vărzan, Macri — Bodo, Stancu — Copil, Raab, Ene II, Georgescu, Seredai. DINAMO : Cosma — Popa, I. Lazăr, Al. Vasile — Călinoiu, Neagu, — Kőszegi, Nicușor, Babone, R. Lazăr, Stru. Echipele au furnizat o partidă de bun nivel tehnic, cu joc corect. Jucătorii au depus multe eforturi contribuind din plin la fazele dramatice, specifice unui joc de campionat. Primele minute ale partidei reflectă încordarea jucătorilor datorită situaţiei în clasament. Dar încordarea dispare şi fazele frumoase de fotbal încep să se succeadă. Se joacă iute, bărbăteşte. Iniţiativa aparţine dinamoviştilor care joacă mai bine în cîmp. Rapid se apără organizat şi contra-atacă. Remanierea echipei Dinamo se dovedeşte inspirată prin faptul că apărarea cu Popa şi I. Lazăr prezintă mai multă siguranţă, iar atacul este bine condus de către Nicuşor. Echipa Dinamo este mai omogenă. Cu toată dominarea, dinamoviştii nu reuşesc să deschidă scorul datorită ataculuii care în fazele finale se pripeşte, stilează imprecis sau prea puţin periculos pentru Dungu. Contra-atacurile Rapidului se dovedesc periculoase şi în minutul 12 Cosma salvează spectaculos trimiţînd în corner o „bombă“ expediată de către Georgescu. Peste cîteva minute Seredai ratează o mare ocazie de gol pentru ca în minutele 23 şi 25 R. Lazăr şi Kőszegi la rîndul lor să rateze situaţii favorabile. In minutul 32, în plină dominare a dinamoviștilor, Georgescu aflat^ la jumătatea terenului se îndreaptă ^ spre poarta lui Cosma. El dă o pasă lui Raab, care trece pe lingă I. Lazăr, își trece mingea de pe dreptul spre stîngul și derutantul șut face ca Cosma să nu mai poată interveni. E 1—0 pentru Rapid. După înscrierea golului jocul se îndîrjeşte şi se echilibrează. Fazele se succed cu repeziciune de la o poartă la alta. Apar şi unele intervenţii „tari“ ale jucătorilor tolerate de către Asztalos. In minutul 36 la o ciocnire, Bodo şi Călinoiu sînt nevoiţi să părăsească terenul. Peste cîteva minute Călinoiu reintră cu pansament la cap iar Bodo va reintra de-abia în repriza a doua. încurajaţi de gol, jucătorii Rapidului, deşi sînt numai 10 pe teren, insistă şi în minutul 38 un şut al lui Raab zguduie bara. Normal era ca atît la sfîrşitul reprizei întîia, cît şi la începutul reprizei secunde dinamoviştii să profite de superioritatea lor numerică şi să modifice scorul. Intr-adevăr, iau iniţiativa, dar mingea se plimbă prea mult la jumătatea terenului, atacanţii sînt agitaţi din cauza deselor trimiteri de mingi în afara terenului de joc de către Rapid, nu şutează de departe şi prin surprindere la poartă, ci se complac în combinaţii inutile în apropierea careului de 16 metri. In minutul 68 Bodo reintră. Cu toată reintrarea lui Bodo, Rapid practică acelaşi joc de apărare, adică cu trei fundaşi şi trei halfi, contra-atacînd cu patru oameni. Acest lucru îl face pînă la sfîrşitul reprizei a doua. De el nu profită Dinamo ca să atace cu un număr sporit de jucători. Trecerea lui Călinoiu în centrul liniei de atac este bună pentru că el depăşeşte la min-Partida dintre C.C.A. şi Progresul F.B. a fost departe de a avea aspectul unei „vedete“, aşa cum o indica ordinea cuplajului de pe stadionul „23 August“. Jocul lent, fără acţiuni dinamice, a făcut ca partida să se desfăşoare la un nivel tehnic necorespunzător. Departe de forma care i-a adus atîtea titluri, C.C.A. a fost totuşi mai bună în ansamblu decit Progresul F. B., iar victoria nu-i poate fi pusă la îndoială. Progresul F. B. a marcat primul punct prin Dinulescu (nr. 21), din centrarea lui Oaidă, apoi înaintarea, din cauza indolenţei, n-a mai fost în stare să-şi fructifice ocaziile, deşi apărarea penetrabilă a C.C.A. o îngăduia. In partea a doua a meciului atacul Progresului nu s-a mai putut închega pentru că Mateianu — în special —, Banciu şi Smărăndescu n-au mai dat randament. Rarele curse ale lui Oaidă şi Dinulescu au rămas numai cu efect spectacular. In acest timp (şi bineînţeles cu concursul Progresugile înalte pe Vărzan, dar Nicuşor jucînd mult retras este departe de fazele finale. Minutele trec şi rezultatul rămîne neschimbat. S-au remarcat: Dungu, Greavu, Raab, Georgescu, Seredai de la Rapid şi Cosma, Popa, Călinou, Babone, Nicuşor de la Dinamo. Arbitrajul prestat de Asztalos a fost în general bun. N. ALEXANDRU lui C.C.A. a început să domine şi, normal, egalarea s-a produs în minutul 59 prin Constantinescu. Din lupta dintre apărarea Progresului şi înaintarea C.C.A. a ieşit victorioasă secunda, care a marcat golul victoriei dintr-o minge servită „la tavă“ de către... Cojocaru lui Tătaru! Mai trebuie amintite cele două ratări ale lui Constantin, care au făcut pe Mîndru să se evidenţieze. Credem că reintrarea lui Ozon şi P. Moldoveanu alături de Oaidă, Dinulescu şi Mateianu va da echilibrul necesar echipei și eficacitate înaintării. Din nou s-a remarcat tînărul Cojocaru care împreună cu apărarea a salvat echipa de la o înfrîngere la scor. Lui Oaidă, care a jucat bine, i se poate imputa atitudinea de vedetism pe care a început s-o aibă, din care cauză își ceartă colegii în loc să-i încurajeze în momentele dificile. Din arbitrajul lui C. Mitran am reţinut... fluierul ,exagerat în dauna unei conduceri competente care să aducă foloase fotbalului. FL. BRATAN C. C. A. — Progresul 2—1 (0—1) Fără înaintare nu se poate cîştîga -0*0- -Oo-oo-Constructorul“-Bucureşti — campioana republicana la baschet feminin Pentru a treia oară consecutiv, echipa feminină de baschet „Constructorul“-Bucureşti a devenit campioană a ţării. Ultimul coş înscris duminică seara la panoul formaţiei C.F.R. a consemnat oficial această performanţă remarcabilă. De fapt, în mod teoretic „Constructorul“ cîştigase campionatul încă cu o săptămînă înainte, cînd Olimpia M.I.C. (adversara cea mai de temut) a fost învinsă de formaţia C.F.R.-ului. Exista însă o posibilitate, e adevărat puţin probabilă, aceea ca în ultimul meci pe care-l avea de susţinut tot împotriva C.F.R.-ului (echipă cu care se găsea la egalitate de puncte dar cu un coşaveraj mai bun) „Constructorul“ să piardă la mai mult de 17 puncte diferenţă. Sub aceste auspicii s-a desfăşurat meciul de duminică seara. Şi cu toate că baschetul se joacă tot cu o minge rotundă, întorsăturile de situaţie, atît de des petrecute la fotbal, aici nu prea se întîmplă. Valoarea constantă a jucătoarelor, omogenitatea lor, precizia în aruncări a celor de la „Constructorul“ au fost obstacole peste care ceferistele n-au trecut. Tot ce au putut face a fost aceea de a conduce în timpul jocului cu 3-4 puncte diferenţă. Insă un contraatac inspirat, sau o reuşită aruncare de la semidistanţă, aducea invariabil scorul la egalitate. Jucătoarele „Constructorului“ au forţat spre sfîrşit ritmul, terminînd meciul cu două puncte avans. Scor final 49—47 (26-25). Şi astfel echipa condusă de priceputul antrenor Grigore Avachian îmbracă pentru a treia oară tricourile de campioană naţională. PENTRU FRUMOASA LOR PERFORMANŢA, VIORICA ANTONESCU, LAVINIA VASILIU, MARIA VOICU, HILDE WEISSENBURGER, LUCIA RUSU ȘI CELELALTE JUCĂTOARE ALE „CONSTRUCTORULUI“ MERITA SINCERE FELICITĂRI. C. A. Pe scurt , C.C.A. a debutat victorioasă în „Cupa campionilor europeni“ la baschet, învingînd campioana Greciei, Panelinios, cu scorul de 63—60. Jocul spectaculos de ova- Fodor (cosmeterul întunirii). Folbert (cel mai bun jucător de pe teren]loare ridicată făcut de Jucătorii români a entuziasmat spectatorii din Atena. Returul intllnirii va avea loc la 13 aprilie la Bucureşti. • In faţa a peste 100.000 de spectatori echipa de rugbi a Franţei a realizat o mare surpriză învingînd Ţara Galilor cu scorul de 16—6. • Crosul L’Humanité, ediţia XXI.a, a fost cîştigat de polonezul Kriskowiak la individual, iar pe echipe de U.R.S.S. De remarcat că, deși a condus tot timpul, atletul sovietic Bolotnikov a fost întrecut pe ultimii 60 de metri de către alergătorul polonez. La fete victoria a revenit alergătoarelor sovietice care au ocupat primele trei locuri la Individual și primul loc pe națiuni. Mary 11 aprilie 1958 — 324v 9 Nu-i păcăleala de 1 aprilie ! Petrolul Ploeşti — Jiul Petroşani 0—1. Ciurdărăscu (Jiul), Pahonţu (Petrolul). Energia Tg. Mureş — Ştiinţa Timişoara 2—1. Brînzei (Ştiinţa), Mészáros LI (Energia)Desene de P. STOENESCU ALTE REZULTATE TlRGU MUREŞ : Echipa Energia Jucînd mai bine a,cîştigat cu 5—1 întîlnirea cu Ştiinţa Timişoara care nu a confirmat forma bună pe care a avut-o cu o săptămînă in urmă la Bucureşti. Cu prilejul acestui meci s-au remarcat Vakarcs II, cel mai bun din 22, şi Ciosescu... ca cel mai slab din 22, deşi cu o săptămină în urmă arătase o vervă deosebită. CLUJ : O partidă spectaculoasă, cu o abundenţă de faze de gol, cu o evoluţie a scorului palpitantă au oferit formaţiile Dinamo Cluj şi Steagul Roşu Oraşul Stalin. Deşi au condus cu 2-0, fotbaliştii din Oraşul Stalin au părăsit Piuă la urmă terenul Învinşi. Scor final: 4—3 pentn* Dinamo Cluj , PLOEŞTI : Petrolul din localitate a suferit in acest campionat prima infrîngere pe teren propriu. Şi surpriza aceasta a fost furnizată de echipa Jiul din Petroşani, care a practicat un joc clar, simplu , o apărare bine organizată şi calmă, având adevăraţi stîlpi în Panait şi Crîsnic, nu a permis fotbaliştilor ploeşteni, cu toate că au avut mult timp iniţiativa, nici măcar să obţină un meci egal. Rezultat final 1-0 pentru Jiul Petroşani ARAD . După un meci mediocru, U.T.A. a Întrecut C.S. Oradea cu 2—0. Clasamentul 1. Petrolul (1) 2. Jiul (3) 3. Ştiinţa (2) 4. Dinamo Cluj (4) 5. C.C.A. (6) 6. Progresul (5) 7. Steagul Roşu (7) 8. Rapid (9) 9. U.T.A. (10) 10. Dinamo Buc. (8) 11. Energia (11) 12. C. S. Oradea (12) 14 8 3 3 28:15 19 14 9 1 5 18:13 18 14 7 3 4 36:24 17 14 8 1 5 23:20 17 14 6 4 4 25:20 16 14 7 6 7 31:25 14 14 5 4 5 26:25 14 14 6 2 6 18:19 14 14 5 4 5 21:23 14 14 4 4 6 21:21 12 14 5 2 7 18:29 12 14 6 1 13 10:41 X Returul categoriei B la fotbal Duminică a început returul categoriei B. Iată rezultatele înregistrate : SERIA 1: Industria Sîrmei Cîmpia Turzii—Gaz Metan Mediaş 1—1 ; C.F.R. Arad—Corvinul Hunedoara 1—1 ; Ştiinţa Cluj—Partizanul Reghin 3—1 ; Metalul Reşiţa—Minerul Lupeni 0—1 ; C.F.R. Timişoara—U.V.A. Arad 0—1; Progresul Sibiu—Tractorul Oraşul Stalin 3—2; Minerul Baia Mare— C.F.R. Cluj 2—0. SERIA II: Dinamo Obor—Prahova Ploeşti 3—1 ; Ştiinţa Iaşi—Dinamo Bîrlad 2—0; Unirea Focşani—Dinamo Bacău 1—1 ; Poiana Cîmpina—C.F.R. Bucureşti 0—1 ; Flacăra Moreni—Ştiinţa Bucureşti 1—0 ; Progresul Suceava—Foresta Fălticeni 0—1. Meciul dintre Combinatul Poligrafic Bucureşti şi Farul Constanţa nu s-a disputat pentru că echipa bucureşteană a dat mai mulţi jucători echipei naţionale de juniori. Primul joc în ţara noastră al echipei iugoslave Jedinstvo (Pancevo) Mulţi dintre amatorii de rugbi prezenţi duminică pe stadionul Dinamo au aşteptat cu interes evoluţia primei echipe iugoslave în ţara noastră. Scorul cu care s-a terminat partida dintre C.F.R. Griviţa Roşie, campioana ţării noastre, şi formaţia Jedinstvo (Pancevo) a fost 42—16 pentru reprezentanţii noştri. Dar rezultatul partidei are mai puţină importanţă. Principalul a fost că ambele echipe au desfăşurat un joc frumos, cu acţiuni variate. Echipa iugoslavă, ca de altfel şi celelalte din ţara vecină, practică jocul In XIII. Faptul că la noi au jucat în XV, a constituit un handicap destul de important. Totuşi oaspeţii au dovedit reale calităţi, viteză, pase precise şi o mare putere de luptă. Jucătorii, bine dotaţi fiziceşte, nu au încă rutina necesară întîlnirilor importante. De altfel lucrul nu este nici de mirare. In Iugoslavia se joacă rugbi de numai cîţiva ani. Desigur experienţa ceferiştilor şi-a spus pînă la urmă cuvîntul. Ei au practicat jocul valoros cu care ne-au obişnuit în ultima vreme, dovedind şi o bună pregătire fizică. S-a văzut la dînşii o tendinţă pozitivă de joc deschis, cu multe acţiuni pe trei sferturi, cu treceri rapide de balon. (Rep.) OOO* Mîine la Koblenz (R. F. G.) România — Grecia la juniori De pe aeroportul Băneasa a plecat ieri spre Luxemburg echipa noastră de juniori pentru a lua parte la turneul internaţional U.E.F.A., care se va desfăşura între 2—13 aprilie a. c. înainte de a se urca un avion, cu greutate am putut lua trei declaraţii... fulger. Să dăm cuvîntul... tinereţii, deci dermotantului MATEI centru atacant. — Prin mine treceau florii emoţiei ori de cite ori vedeam echipa naţională apărind pe teren. Cred că nici acum, cind eu voi Îmbrăca tricoul naţional pentru prima dată, nu voi scăpa de... emoţie. Sunt sigur că aceşti flori nu mă vor timora, ci tmi vor da elanul necesar, pentru ca impreună cu toată echipa să aducem cit mai multe victorii , de ca au ,... titlul. Antrenorul de stat TRAIAN IONESCU! „Echipa nu e Încă suficient sudată, un schimb de condiţie fizică şi noţiuni tehnice şi tactice sînt mulţumit“. Conducătorul lotului, FERDINAND ZILC. SAC, membru în biroul F.R.F.: „Nu trebuie să uităm că în seria noastră avem de jucat cu trei adversari a căror valoare nu o cunoaştem: Grecia (2 aprilie), Olanda (5 aprilie la Differange Luxemburg) şi Turcia (la 9 aprilie la Luxemburg). Vom acorda toată atenţia acestor jocuri. Cît despre juniorii maghiari cu care vom juca la 4 aprilie la Dudelange Luxemburg, NI ştim ce pot, dar nu sint de neînvins. Am încredere în juniorii noştri". Avionul şi-a luat zborul, cîteva batiste albe mai flutură pe aeroport. (REP)