Munca, mai 1958 (Anul 14, nr. 3267-3291)
1958-05-03 / nr. 3267
Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Umăr la umăr Trec coloane, trec nesfîrşite coloane. Drapele, portrete, grafice... Privirile obosesc, ele nu mai sînt capabile să reţină, în ansamblul ei, grandioasa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală. Trec coloane prin plata Stalin, trec nesfîrşite coloane. Un tînăr se opreşte o clipă în faţa tribunei : fotografiază. In spatele lui, altul , fotografiază şi el. Pe umerii tatălui său, un băieţel cu zulufi blonzi rîde, şi în ochişorii lui veseli e numai soare. O femeie agită un buchet de flori. Trec coloane, trec nesfirşite coloane. ...In vara trecută, la Berlin, am cunoscut un student indian. La despărţire mi-a dăruit un teancele fotografii: le-am privit cu plăcere, ele vorbeau doar despre lupta poporului indian pentru lichidarea înapoierii sale economice. Şi deodată, inima a început a-mi bate mai cu putere : o fotografie înfăţişa un tractor lucrind pe ogor. Pe tractor, iniţialele : U.T.O.S.-Uzinele de tractoare Oraşul Stalin. Desigur nu era o noutate acest lucru■ Romînia exportă azi multe produse industriale şi la multe tîrguri internaţionale am luat noi medalii de aur... Dar atunci, aflat singur Intr-o cameră de hotel din Berlin, privind fotografia pe care mi-o dăruise un prieten din îndepărtata Indie, mi-a părut parcă mai clar saltul uriaș pe care l-a făcut tara mea : din- tr-o țară agrară, aservită capitalismului străin, dintr-o tară care importa pînă și ace de cusut, Romînia a devenit o ţară exportatoare de maşini şi mijloace de producţie ! Şi aş fi vrut să mă întîlnesc în clina aceea cu expertul acela american care ne-a vizitat în 1945... „Mă voi arunca înaintea primului tractor românesc", a declarat el, plin de aroganţă. L-aş fi întrebat : „Ei, ce mai aştepţi, mister ? Pentru o treabă ca asta, nu trebuie să te deranjezi neapărat nină în România. Alege: poţi pleca in India sau Indonezia, în Egipt sau în Grecia..." Dar muncitorii romîni n-au construit numai primul tractor romînesc, ci şi primul strung romînesc, prima turbină romînească, primul camion şi autobus romînesc, primul rulment romînesc, primele antibiotice romineşti , ei au ridicat termo şi hidrocentrale, zeci şi zeci de fabrici şi uzine. Cărui „miracol“ se datoreşte renaşterea Romîniei ? — m-a întrebat un ziarist din Apus. Şi tot el a răspuns : „Desigur, faptului că azi sunteți liberi..." Răspunsul a fost just, dar incomplet: noi suntem liberi, dar această libertate nu ne-a picat din cer. Pentru ea s-au jertfit — în decursul a zeci de ani — mulți dintre cei mai buni fii ai poporului muncitor. Pentru libertatea noastră şi-au jertfit viaţa mii şi mii de ostaşi sovietici. Puterea politică şi economică aparţine azi clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare. Iar în fruntea noastră, se află partidul comuniştilor... Tractorul romînesc s-a născut intr-o ţară liberă , dar tractoare se fabrică şi în Apus ! Pentru noi însă, fiecare nou produs, fiecare nouă fabrică, înseamnă încă un pas pe drumul creşterii bunăstării poporului muncitor. In aceasta constă ,,miracolul", în aceasta constă forţa noastră, a oamenilor din ţările democrat-populare ! ...Trec coloane, trec nesfîrşite coloane. In această zi de 1 Mai, păşind prin faţa tribunei, oamenii îşi manifestă dragostea şi încrederea lor nemărginită în partidul comuniştilor, care ne conduce cu mină fermă pe drumul ridicării bunăstării noastre, pe drumul construirii socialismului. Omul simplu, din popor, nu uită, omul simplu, din popor, are bună tinere de minte. Intrînd în locuința confortabilă, din noul cartier muncitoresc „23 August", poate oare uita muncitorul mai vîrstnic, cum se „odihnea" după orele de lucru pe vremea cind uzina se numea „Malaxa", pe vremea cind dormea în curtea rubricii, în niște barăci de scînduri, în care se îngrămădeau 30-40 de inşi, unii peste alții ? Poate oare uita badea Ion — azi colectivist — vremurile cind lucra pe moșia boierului ? Poate oare uita gîrbaciul vătafului, plumbii jandarmului, poate oare uita bojdeuca în care s-a stins de foame nevasta lui ? Ţara care a dat naştere unu! Eminescu, se „bucura" de renumele de a se număra printre tarile cu cei mai mulfi analfabeţi. Ţara care a dat naştere unui titan in domeniul aviatiei ca Traian Vuia, era tributară Apusului în ceea ce priveşte produsele industriale; în vara în care unduiau, vara, lanuri aurii de grîu, au fost ucişi din ordinul regelui peste 11.000 de ţărani care au avut „îndrăzneala" de a cere pămînt; în țara în care mustea subsolul deiei, o lampă de gaz era considerată un lux... Nu, omul simplu, din popor, nu uită. Da, omul simplu, din popor, are bună ţinere de minte. Şi dacă nu-i uită pe duşmani, el nu-i uită nici pe prieteni; şi dacă-i ştie şi-i recunoaşte pe duşmani, apoi îl ştie şi îi recunoaşte şi pe prieteni ! Iată de ce, trecînd prin piaţa Stalin, mii, zeci, sute de mii de oameni ai muncii, trimiteau salutul lor fierbinte, Uniunii Sovietice, conducătoarea lagărului păcii şi socialismului, îşi exprimau dorinţa lor fierbinte de a întări unitatea dintre statele care alcătuiesc invincibilul lagăr socialist, cucerire de pre a întregii omeniri muncitoare. ...Trec coloane, trec nesfirşite coloane. Şi pe multe placarde, se citeşte un singur cuvint: PACE. Scumpă este omenirii, pacea. Sute de milioane de oameni din lumea întreagă cer cu hotărîre puterilor imperialiste să înceteze falimentara lor politică de pe poziţii de forţă, să urmeze exemplul Uniunii Sovietice încetînd experienţele cu armele nucleare. Forţele păcii sînt capabile să oprească mina criminală care ar aprinde focul unui nou război mondial. ,,In toate ţările — a arătat Iov. Gh. Apostol în cuvîntarea (inu'ă la mitingul de 1 Mai — se dezvoltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale în lupta pentru zădărnicirea planurilor negre ale imperialismului generator de războaie, pentru pace şi colaborare internaţională"...Trec coloane, trec nesfîrşite coloane. Demonstrează oamenii muncii din Capitala patriei noastre, raportînd despre îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai, despre hotărîrea lor de a întări necontenit statul nostru democrat popular. N. HOLBAN Anul XIVnr. 3267 Sîmbătă 3 MAI 1958 4 pagini 20 bani Sub steagul biruitor al marxismleninismului, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, înainte spre victoria socialismului în scumpa noastră patrie! Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală liEij i ifeWwMH ■ I i* i J SMSlBIgl B 3 Pfl IMS aWKUlnSM B Un aspect al tribunei centrale în timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai 1958 . (Foto: M. CIOC) IN PIATA I. V. STALIN In Piata Stalin, în rînduri compacte, se află miile de oameni ai muncii care vor participa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. Deasupra rîndurilor sînt ridicate pancarte pe care sînt înscrise chemări în cinstea marii sărbători a clasei muncitoare, portretele făuritorilor comunismului ştiinţific — Marx, Engels, şi ale marelui lor continuator — Lenin, ale membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., portretele lui I. V. Stalin, N. S. Hruşciov, ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncito- reşti. ■ • In tribune se află numeroşi invitaţi: membri ai C.C. al P.M.R. şi membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de masă, înalţi funcţionari de stat, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, fruntaşi în muncă din întreprinderi şi instituţii, reprezentanţii cultelor din ţara noastră, ziarişti romîni şi străini. In tribuna rezervată corpului diplomatic au luat loc şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In tribună se află de asemenea membrii delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace care ne vizitează ţara, precum şi numeroşi oaspeţi veniţi să sărbătorească alături de poporul nostru ziua de 1 Mai, reprezentanţi ai sindicatelor din U.R.S.S., Argentina, reprezentantul Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor din ţările arabe, Marea Britanie, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Germană, Iran, Italia, Maroc, R. P. Polonă, Sudanul Francez, R. P. Ungară. I Ora 9. Sosirea în Piaţa Stalin a conducătorilor partidului şi guvernului este salutată de ovaţiile miilor de oameni ai muncii participanţi la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. In tribuna centrală au luat loc tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Iosef Vale, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace care se află în ţara noastră, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Alexandru Bîrlădeanu, acad. C. I. Parhon, Gheorghe Stoica, Florian Dănălache, Virgil Trofin, înainte de începerea mitingului marea fanfară militară aliniată în piaţă a Intonat Imnul de Stat al R. P. Române. Mitingul a fost deschis de tov. Florian Dănălache, membru al C. C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. A luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care a felicitat călduros cu ocazia zilei de 1 Mai pe oamenii muncii şi pe oaspeţii de peste hotare în numele C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne şi al Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvîntarea a fost subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Romín, pentru puternicul lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace și prietenie între popoare. Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol Oameni ai muncii din Capitala patriei noastre, Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Dragi oaspeţi de peste hotare, Urmind vechea noastră tradiţie muncitorească ne-am adunat azi, în prima zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii de acţiune a oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social. Cu ocazia acestei măreţe sărbători a omenirii muncitoare, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Remin, al guvernului Republicii Populare Rome şi al Consiliului Central al Sindicatelor, vă transmit, dragi tovarăşi, un fierbinte salut şi vă felicit călduros pentru realizările de seamă obţinute în lupta pentru construirea socialismului in patria noastră. Adresez salutul nostru călduros delegaţilor din alte ţări veniţi să sărbătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor in mijlocul nostru este un simbol viu al legăturilor frăţeşti internaţionaliste pe care poporul nostru muncitor le întăreşte necontenit, credincios măreţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“ Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul unor noi succese istorice repurtate de sistemul mondial socialist şi de mişcarea de eliberare socială şi naţională a popoarelor, sub semnul unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate ţările în lupta împotriva pericolului unui război atomic, pentru pace, independenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului socialist sărbătoresc ziua de 1 Mai in condiţiile unui avîrt continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, al creşterii bunăstării celor ce muncesc. In admiraţia întregii omeniri progresiste poporul sovietic face în această zi gloriosul bilanţ al înfăptuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de ţelul său : crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, ajungerea din urmă şi întrecerea celor mai înaintate ţări capitaliste în ce priveşte producţia industrială şi agricolă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dezvoltată putere imperialistă — Statele Unite ale Americii — în multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Mari succese au obţinut în construirea socialismului Republica Populară Chineză şi celelalte ţări democrat-populare din Europa şi Asia. Intr-ajutorarea frăţească a ţărilor lagărului socialist, ajutorul internaţionalist acordat acestora de către U.R.S.S., face posibili dezvoltarea forţelor de producţie în fiecare dintre ţările socialiste intr-un ritm neîntilnit în istorie. De la această tribună trimitem salutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunismului, salutul nostru frăţesc poporului chinez şi tuturor popoarelor care odată cu noi sărbătoresc în această zi, ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, victoriile repurtate în construirea socialismului. In ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii, împotriva exploatării capitaliste, a mizeriei, scumpirii vieţii şi şomajului, consecinţă a politicii de război a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In Statele Unite ale Americă şi în alte state capitaliste criza economică îşi arată colţii, înseşi statisticile burgheze sunt nevoite să recunoască reducerea producţiei industriale şi creşterea armatei de şomeri, care in Statele Unite ale Americă a ajuns la peste 6.000.000, în Germania occidentală la 1.400.000, în Italia la 2.000.000. Tuturor celor care în ţările capitaliste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru democraţie şi progres social, popoarelor care luptă pentru consolidarea sau cucerirea independenţei naţionae, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc în patria noastră liberă, le trimit un salut frăţesc. Tovarăşi şi tovarăşe, In acest an ziua de 1 Mai constituie o viguroasă demonstraţie a unităţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive imperialiste se ridică forţa uriaşă a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largă de luptă pentru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoarelor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui război atomic oglindesc interesele vitale ale întregii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen constituie o nouă şi măreaţă acţiune de pace. Ea creează condiţii pentru încetarea de către toate statele a experienţelor cu armele nucleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eliberată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, continuînd cu încăpăţinare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pînă acum răspunsul aşteptat la iniţiativa Uniunii Sovietice. Dar forţele păcii sînt mai puternice decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru salvarea omenirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprijinul maselor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale în lupta pentru zădărnicirea planurilor negre ale imperialismului generator de războaie, pentru pace şi colaborare internaţională. In fruntea mişcării popoarelor pentru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncitoreşti care şi-au reafirmat în consfătuirile de la Moscova unitatea lor ideologică de nezdruncinat şi hotărîrea de a întări această unitate, care constituie o condiţie principală pentru victoria ideilor păcii şi socialismului în întreaga lume. De 11 mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capital, liste, din ţările coloniale şi din* (Continuare în pag. II-a)