Munca, mai 1958 (Anul 14, nr. 3267-3291)

1958-05-03 / nr. 3267

Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Umăr la umăr Trec coloane, trec nesfîrşite co­loane. Drapele, portrete, grafice... Privirile obosesc, ele nu mai sînt capabile să reţină, în ansamblul ei, grandioasa demonstraţie a oa­menilor muncii din Capitală. Trec coloane prin plata Stalin, trec nesfîrşite coloane. Un tînăr se opreşte o clipă în faţa tribunei : fotografiază. In spatele lui, altul , fotografiază şi el. Pe umerii ta­tălui său, un băieţel cu zulufi blonzi rîde, şi în ochişorii lui veseli e numai soare. O femeie agită un buchet de flori. Trec co­loane, trec nesfirşite coloane. ...In vara trecută, la Berlin, am cunoscut un student indian. La despărţire mi-a dăruit un teanc­ele fotografii: le-am privit cu plăcere, ele vorbeau doar despre lupta poporului indian pentru li­chidarea înapoierii sale econo­mice. Şi deodată, inima a început a-mi bate mai cu putere : o foto­grafie înfăţişa un tractor lucrind pe ogor. Pe tractor, iniţialele : U.T.O.S.-Uzinele de tractoare Ora­şul Stalin. Desigur nu era o nou­tate acest lucru■ Romînia exportă azi multe produse industriale şi la multe tîrguri internaţionale am luat noi medalii de aur... Dar a­­tunci, aflat singur Intr-o cameră de hotel din Berlin, privind foto­grafia pe care mi-o dăruise un prieten din îndepărtata Indie, mi-a părut parcă mai clar saltul uriaș pe care l-a făcut tara mea : din- tr-o țară agrară, aservită capita­lismului străin, dintr-o tară care importa pînă și ace de cusut, Ro­mînia a devenit o ţară exporta­toare de maşini şi mijloace de producţie ! Şi aş fi vrut să mă întîlnesc în clina aceea cu exper­tul acela american care ne-a vi­zitat în 1945... „Mă voi arunca înaintea primului tractor româ­­nesc", a declarat el, plin de aro­ganţă. L-aş fi întrebat : „Ei, ce mai aştepţi, mister ? Pentru o treabă ca asta, nu trebuie să te deranjezi neapărat nină în Rom­â­­nia. Alege: poţi pleca in India sau Indonezia, în Egipt sau în Grecia..." Dar muncitorii romîni n-au con­struit numai primul tractor romînesc, ci şi primul strung romînesc, prima turbină romî­­nească, primul camion şi autobus romînesc, primul rulment romî­nesc, primele antibiotice romi­­neşti , ei au ridicat termo şi hi­drocentrale, zeci şi zeci de fa­brici şi uzine. Cărui „miracol“ se datoreşte re­naşterea Romîniei ? — m-a între­bat un ziarist din Apus. Şi tot el a răspuns : „Desigur, faptului că azi sunteți liberi..." Răspunsul a fost just, dar incomplet: noi suntem­ liberi, dar această libertate nu ne-a picat din cer. Pentru ea s-au jertfit — în decursul a zeci de ani — mulți dintre cei mai buni fii ai poporului muncitor. Pentru libertatea noastră şi-au jertfit viaţa mii şi mii de ostaşi sovie­tici. Puterea politică şi economică aparţine azi clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare. Iar în fruntea noastră, se află par­tidul comuniştilor... Tractorul ro­mînesc s-a născut intr-o ţară li­beră ,­ dar tractoare se fabri­că şi în Apus ! Pentru noi însă, fiecare nou produs, fiecare nouă fabrică, înseamnă încă un pas pe drumul creşterii bunăstării po­porului muncitor. In aceasta con­stă ,,miracolul", în aceasta cons­tă forţa noastră, a oamenilor din ţările democrat-populare ! ...Trec coloane, trec nesfîrşite coloane. In această zi de 1 Mai, păşind prin faţa tribunei, oamenii îşi manifestă dragostea şi încre­derea lor nemărginită în partidul comuniştilor, care ne conduce cu mină fermă pe drumul ridicării bunăstării noastre, pe drumul construirii socialismului. Omul simplu, din popor, nu uită, omul simplu, din popor, are bună tinere de minte. Intrînd în locuința confortabilă, din noul cartier muncitoresc „23 August", poate oare uita muncitorul mai vîrstnic, cum se „odihnea" după orele de lucru pe vremea cind uzina se numea „Malaxa", pe vre­mea cind dormea în curtea rubri­cii, în niște barăci de scînduri, în care se îngrămădeau 30-40 de inşi, unii peste alții ? Poate oare uita badea Ion — azi colec­tivist — vremurile cind lu­cra pe moșia boierului ? Poate oare uita gîrbaciul vătafului, plumbii jandarmului, poate oare uita bojdeuca în care s-a stins de foame nevasta lui ? Ţara care a dat naştere unu! Eminescu, se „bucura" de renumele de a se număra printre tarile cu cei mai mulfi analfabeţi. Ţara care a dat naştere unui titan in domeniul a­viatiei ca Traian Vuia, era tribu­tară Apusului în ceea ce priveşte produsele industriale; în vara în care unduiau, vara, lanuri aurii de grîu, au fost ucişi din ordinul regelui peste 11.000 de ţărani care au avut „îndrăzneala" de a cere pămînt; în țara în care mustea subsolul de­­i­ei, o lampă de gaz era considerată un lux... Nu, omul simplu, din popor, nu uită. Da, omul simplu, din popor, are bună ţinere de minte. Şi dacă nu-i uită pe duşmani, el nu-i uită nici pe prieteni; şi dacă-i ştie şi-i recunoaşte pe duşmani, apoi îl ştie şi îi recunoaşte şi pe prie­teni ! Iată de ce, trecînd prin piaţa Stalin, mii, zeci, sute de mii de oameni ai muncii, trimiteau salu­tul lor fierbinte, Uniunii Sovie­tice, conducătoarea lagărului pă­cii şi socialismului, îşi exprimau dorinţa lor fierbinte de a întări unitatea dintre statele care alcă­tuiesc invincibilul lagăr socialist, cucerire de pre­ a întregii ome­niri muncitoare. ...Trec coloane, trec nesfirşite coloane. Şi pe multe placarde, se citeşte un singur cuvint: PACE. Scumpă este omenirii, pacea. Sute de milioane de oameni din lumea întreagă cer cu hotărîre puterilor imperialiste să înceteze falimen­tara lor politică de pe poziţii de forţă, să urmeze exemplul Uniu­nii Sovietice încetînd experien­ţele cu armele nucleare. Forţele păcii sînt capabile să oprească mina criminală care ar aprinde focul unui nou război mondial. ,,In toate ţările — a arătat Iov. Gh. Apostol în cuvîntarea (inu'­ă la mitingul de 1 Mai — se dez­voltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale în lupta pentru ză­dărnicirea planurilor negre ale imperialismului generator de răz­boaie, pentru pace şi colaborare internaţională".­­..Trec coloane, trec nesfîrşite coloane. Demonstrează oamenii muncii din Capitala patriei noas­tre, raportînd despre îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai, despre hotărîrea lor de a întări necontenit statul nostru democrat popular. N. HOLBAN Anul XIV­­nr. 3267 S­î­m­b­ă­t­ă 3 M­A­I 1958 4 pagini 20 bani Sub steagul biruitor al marxism­­leninismului, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, înainte spre victoria socialismului în scumpa noastră patrie! Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală liEij i ifeWwMH ■ I i* i J SMSlBIgl B 3 Pfl IMS aWKUlnSM B Un aspect al tribunei centrale în timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai 1958 . (Foto: M. CIOC) IN PIATA I. V. STALIN In Piata Stalin, în rînduri compacte, se află miile de oameni ai muncii care vor participa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. Deasupra rîndurilor sînt ridicate pancarte pe care sînt înscrise chemări în cinstea marii sărbători a clasei muncitoare, portretele făuritorilor co­munismului ştiinţific — Marx, Engels, şi ale marelui lor continuator — Lenin, ale membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., portretele lui I. V. Stalin, N. S. Hruşciov, ale conducăto­rilor partidelor comuniste şi muncito-­ reşti. ■ • In tribune se află numeroşi invitaţi: membri ai C.C. al P.M.R. şi membri ai guvernului, conducători ai organiza­ţiilor de masă, înalţi funcţionari de stat, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri su­periori, fruntaşi în muncă din între­prinderi şi instituţii, reprezentanţii cul­telor din ţara noastră, ziarişti romîni şi străini. In tribuna rezervată corpului diplo­matic au luat loc şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In tribună se află de asemenea mem­brii delegaţiei parlamentare a R. Ce­hoslovace care ne vizitează ţara, pre­cum şi numeroşi oaspeţi veniţi să săr­bătorească alături de poporul nostru ziua de 1 Mai, reprezentanţi ai sindi­catelor din U.R.S.S., Argentina, repre­zentantul Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor din ţările arabe, Marea Britanie, R. P. Bulgaria, R. Ceho­slovacă, R.D. Germană, Iran, Italia, Maroc, R. P. Polonă, Sudanul Fran­cez, R. P. Ungară. I Ora 9. Sosirea în Piaţa Stalin a conducătorilor partidului şi guvernului este salutată de ovaţiile miilor de oa­meni ai muncii participanţi la mitin­gul consacrat zilei de 1 Mai. In tribuna centrală au luat loc tova­răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bod­­năraş, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­şescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Io­­sef Vale, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, conducă­torul delegaţiei parlamentare a R. Ce­hoslovace care se află în ţara noastră, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Alexandru Bîrlădea­­nu, acad. C. I. Parhon, Gheorghe Stoi­ca, Florian Dănălache, Virgil Trofin, înainte de începerea mitingului ma­rea fanfară militară aliniată în piaţă a Intonat Imnul de Stat al R. P. Ro­mâne. Mitingul a fost deschis de tov. Flo­rian Dănălache, membru al C. C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. A luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliu­lui Central al Sindicatelor, care a feli­­citat călduros cu ocazia zilei de 1 Mai pe oamenii muncii şi pe oaspeţii de peste hotare în numele C.C. al Parti­dului Muncitoresc Romín, al guvernu­­lui Republicii Populare Romíne şi al Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvîntarea a fost subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Romín, pentru puternicul lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace și prietenie între popoare. Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol Oameni ai muncii din Capitala pa­triei noastre, Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Dragi oaspeţi de peste hotare, Urmind vechea noastră tradiţie mun­citorească ne-am adunat azi, în prima zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii de acţiune a oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social. Cu ocazia acestei măreţe sărbători a omenirii muncitoare, în numele Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Remin, al guvernului Repu­blicii Populare Rom­e şi al Consiliu­lui Central al Sindicatelor, vă trans­mit, dragi tovarăşi, un fierbinte sa­lut şi vă felicit călduros pentru rea­lizările de seamă obţinute în lupta pentru construirea socialismului in patria noastră. Adresez salutul nostru călduros de­legaţilor din alte ţări veniţi să săr­bătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor in mijlocul nos­tru este un simbol viu al legăturilor frăţeşti internaţionaliste pe care po­­porul nostru muncitor le întăreşte necontenit, credincios măreţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“ Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul unor noi succese istorice repurtate de siste­mul mondial socialist şi de mişca­rea de eliberare socială şi naţională a popoarelor, sub semnul unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate ţările în lupta împotriva pericolului unui război atomic, pentru pace, in­dependenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului socia­list sărbătoresc ziua de 1 Mai in condiţiile unui avîr­t continuu al e­­conomiei, ştiinţei şi culturii, al creş­terii bunăstării celor ce muncesc. In admiraţia întregii omeniri pro­gresiste poporul sovietic face în a­­ceastă zi gloriosul bilanţ al înfăp­tuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de ţelul său : crearea ba­zei tehnico-materiale a comunismului, ajungerea din urmă şi întrecerea ce­lor mai înaintate ţări capitaliste în ce priveşte producţia industrială şi agricolă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dez­voltată putere imperialistă — Statele Unite ale Americii — în multe dome­nii ale ştiinţei şi tehnicii. Mari succese au obţinut în con­struirea socialismului Republica Populară Chineză şi celelalte ţări de­­mocrat-populare din Europa şi Asia. Intr-ajutorarea frăţească a ţărilor lagărului socialist, ajutorul interna­ţionalist acordat acestora de către U.R.S.S., face posibili dezvoltarea forţelor de producţie în fiecare din­tre ţările socialiste intr-un ritm ne­­întilnit în istorie. De la această tribună trimitem sa­lutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunis­mului, salutul nostru frăţesc poporu­lui chinez şi tuturor popoarelor care odată cu noi sărbătoresc în această zi, ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, victoriile repurtate în construirea socialismului. In ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a cla­sei muncitoare şi a tuturor oameni­lor muncii, împotriva exploatării ca­pitaliste, a mizeriei, scumpirii vieţii şi şomajului, consecinţă a politicii de război a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In Statele Unite ale Ameri­că şi în alte state capitaliste criza economică îşi arată colţii, înseşi sta­tisticile burgheze sunt nevoite să recu­noască reducerea producţiei industria­le şi creşterea armatei de şomeri, care in Statele Unite ale Americă a ajuns la peste 6.000.000, în Germa­nia occidentală la 1.400.000, în Ita­lia la 2.000.000. Tuturor celor care în ţările capita­liste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pen­tru democraţie şi progres social, po­poarelor care luptă pentru consolida­rea sau cucerirea independenţei na­­ţionae, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc în patria noas­tră liberă, le trimit un salut fră­ţesc. Tovarăşi şi tovarăşe, In acest an ziua de 1 Mai consti­tuie o viguroasă demonstraţie a uni­tăţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive impe­rialiste se ridică forţa uriaşă a la­gărului socialist în frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largă de luptă pentru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoa­relor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui război atomic oglindesc interesele vi­tale ale întregii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toa­te tipurile de arme atomice şi cu hi­drogen constituie o nouă şi măreaţă acţiune de pace. Ea creează condi­ţii pentru încetarea de către toate statele a experienţelor cu armele nu­cleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eliberată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, continuînd cu încăpăţinare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pînă acum răspunsul aştep­tat la iniţiativa Uniunii Sovietice. Dar forţele păcii sînt mai puterni­ce decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru sal­varea omenirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi spriji­nul maselor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale în lupta pentru zădărnicirea planurilor negre ale imperialismului generator de răz­boaie, pentru pace şi colaborare in­ternaţională. In fruntea mişcării popoarelor pen­tru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncito­reşti care şi-au reafirmat în consfă­tuirile de la Moscova unitatea lor ideologică de nezdruncinat şi hotă­rîrea de a întări această unitate, care constituie o condiţie principală pen­tru victoria ideilor păcii şi socialis­mului în întreaga lume. De 1­1 mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capital, liste, din ţările coloniale şi din­­* (Continuare în pag. II-a)

Next