Munca, mai 1958 (Anul 14, nr. 3267-3291)
1958-05-03 / nr. 3267
Pag. 2-a Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Cuvintarea tov. Apostol (urmare am pag. l-u)rile care s-au eliberat de acum de robia colonială, cer împreună cu toate forţele progresului, cu toţi cei cărora le este scumpă pacea şi viitorul omenirii, să înceteze experienţele cu armele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Germaniei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să înceteze jocul cu focul atomic al aţîţătorilor la război. Tovarăşi, In ziua de 1 Mai poporul muncitor din ţara noastră trece în revistă cu îndreptăţită mîndrie patriotică succesele dobîndite în construirea orînduirii socialiste. In 1957 producţia industriei siderurgice a depăşit de 3,4 ori nivelul din 1938, cea a industriei constructoare de maşini de 7 ori, a industriei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunurilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare întîmpină ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă în mărirea producţiei de bunuri materiale şi în dezvoltarea forţelor de producţie ale patriei noastre. In industria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4°/«., productivitatea muncii a crescut cu 10,2%. Salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut in comparaţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iniţiativei crescînde a oamenilor muncii care desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă, participind mereu mai activ la consfătuirile de producţie îşi exprimă prin fapte rolul lor de stăpini ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de materie primă mai multe produse, iniţiativa ţesătoarelor de la Industria Bumbacului de a mări randamentul maşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzilor permanente complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor muncii constituie o dovadă a rezervelor inepuizabile pe care le pune in valoare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospodărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii muncii să desfăşoare tot mai larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost , cheză şi a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut rezultate de seamă în dezvoltarea producţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce în ce mai mult că drumul socialismului este drumul belşugului şi al bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului program de dezvoltare a agriculturii noastre, dezbătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii , să lupte pentru a obţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară în timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate în acest an pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţărănimii muncitoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu încredere politica partidului, pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba dezvoltării şi perfecţionării tehnicii, in slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi işi aduc aportul cu cinste la construirea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orânduiri capitalisto-moşiereşti, prin munca şi lupta lor plină de avint pentru victoria socialismului în patria noastră şi apărarea păcii in lume. Forţa noastră se întemeiază pe alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe urmarea poporului rumin şi a minorităţilor naţionale, pe hotărirea întregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Muncitoresc Romin şi a guvernului Republicii Populare Române, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce in ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea orinduirii socialiste, minunatele perspective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, de a zădărnici încercările sale viclene de a lovi în cuceririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sarcina sa supremă să depună toate forţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru întărirea unităţii şi colaborării frăţeşti intre ţările socialiste. Poporul român este hotărît să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române sprijină convocarea unei întîlniri la nivel înalt, se pronunţă împotriva cursei înarmărilor, pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate in Europa, pentru desfiinţarea blocurilor militare şi lichidarea bazelor militare aflate pe teritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de forţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării economice şi culturale între ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre victoria deplină a socialismului in scumpa noastră patrie! Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, in lupta pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului ! Trăiască pacea şi prietenia intre mrinar şi cadrează un frumos car alegoric. Este apoi rîndul celor din raionul 23 August să treacă prin faţa tribunei. Din mijlocul acestora, elevii şcolii profesionale a marilor uzine cu acelaşi nume, execută cu trupurile lor cuvintele „1 Mai“. Coloanele sportivilor trec una după alta. Urmează reprezentanţii raioanelor Gh. Gheorghiu-Dej, N. Bălcescu şi Stalin în rîndul cărora defilează reprezentanţii sportivi ai şcolilor şi universităţilor, reprezentanţii Institutului de Cultură Fizică, membrii clubului C.C.A. etc. DAN PLUTAŞU Defilează gărzile muncitoreşti Mitingul a luat sfîrşit. Pentru o clipită piaţa a rămas liberă, într-o linişte deplină. In pragul pieţii se arată o tălăzuire albastră : uniformele gărzilor muncitoreşti... In cadenţa marşului partizanilor, muncitorii înarmaţi trec hotărîţi prin faţa tribunelor. Din tribune, urale nesfîrşite, entuziaste urale, însoţesc trecerea şirurilor de tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei — braţul înarmat al clasei muncitoare. Chipuri dîrze, mindre, conştiente de suprema cucerire politică în stat — dictatura proletariatului. Defilarea gărzilor muncitoreşti vădeşte hotărirea oamenilor muncii de a apăra ca lumina ochilor marile cuceriri obţinute sub conducerea partidului. Trec rinduri, rînduri, muncitorii. Otelari de la uzinele „23 August“, tăbăcari de la „Kirov“, strungari de la „Vasile Roaită“, morari de la „Titan“, muncitorii Bucureştiului... Mulţi dintre aceşti luptători poartă pe bluză medalii cucerite în munca de zi cu zi, în întrecerea socialistă ; alţii, cei mai vîrstnici, poartă şi decoraţii obţinute în urma participării lor, în zilele lui august 1944, la luptele pentru eliberarea patriei. Conştiinţă, forţă, încredere... Primăvăratică revărsare de voioşie Piaţa Stalin mai păstrează parcă ceva din măreţia pasului apăsat şi dîrz al gărzilor muncitoreşti; şi pe cind ochiul abia mai întrezăreşte albastrul salopetelor, piaţa se transformă brusc într-un talaz multicolor. Defilează pionierii. Schimbul de mîine al celor astăzi maturi urmează pe cei care au adus, prin trudă şi jertfe de singe, zorii libertăţii în patria noastră... Şi trec copiii, într-o primăvăratică voioşie, prin faţa tribunelor. Cîţiva din ei se îndreaptă, cu feţele îmbujorate, spre tribuna centrală, oferind buchete de flori conducătorilor partidului şi statului. Prinos de recunoştinţă pentru copilăria lor fericită, pentru viitorul căruia ei, cei mai tineri cetăţeni ai patriei, îi zăresc limpede seninul. Şi trec copiii prin faţa tribunelor. Iată un pilc, săltînd deasupra capetelor cifra 10 multiplicată la infinit; cu asemenea note au întîmpinat pionierii întîiul mai. Alţii înfăţişează cîte ceva din preocupările lor: cercurile de ştiinţe naturale, de geografie, cultură fizică şi sport etc. E lung şirul copiilor care defilează prin faţa tribunelor. Şi Piaţa Stalin inundată de lumina acestei primăvăratice revărsări de voioşie, pare acum un imens simbol — simbolul copilăriei fericite. Ultimele acorduri ale cintecelor pioniereşti s-au stins. In imensitatea pieţei, linişte. Pentru puţină vreme. Ropote nesfîrşite de aplauze salută începerea marii demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală. Un uriaş fluviu ce pare nesfîrşit. Sute de mii de oameni ai muncii din cele opt raioane ale Capitalei şi-au dat întîlnire în această dimineaţă de 1 Mai pentru a prăznui marea sărbătoare a frăţiei şi prieteniei cu cei ce muncesc de pretutindeni, pentru a-şi exprima o dată în plus ataşamentul faţă de partid şi guvern care ne conduc pe drumul victorios al construcţiei socialismului, al apărării păcii. Intr-o atmosferă de voioşie şi optimism trec prin faţa tribunei metalurgiştii din raionul „23 August“. Iată-i pe reprezentanţii uzinelor cu acelaşi nume, creatorii multor maşini şi utilaje de mare capacitate pe care industria noastră socialistă le fabrică acum în serie, maşini şi utilaje care au dus o dată cu ele faima ţării noastre peste hotare. Şi la cel de-al 14-lea Mai liber, metalurgiştii acestor mari uzine se prezintă cu o nouă creaţie: automotorul Diesel cu o capacitate de 200 locuri. Creatorii acestor maşini de transport moderne se află aci în piaţa Stalin în vreme ce, pe magistralele de fier ale patriei, zboară in prima cursă de probă primul automotor făurit de ei ducînd satelor şi oraşelor mesajul muncii pline de avînt şi talent pusă în slujba păcii şi construirii socialismului. Trec în şiruri compacte demonstranţii. Deasupra lor, o mare de steaguri roşii şi tricolore. Purtînd cu mindrne grafice, panouri şi machete reprezentînd rodul muncii libere, înfrăţite, ei îşi reafirmă hotărîrea neclintită de a traduce şi pe mai departe in viaţă luminosul program elaborat de partidul nostru pentru bunăstarea şi fericirea celor ce muncesc. Numeroase sunt produsele industriale noi cu care colectivele întreprinderilor bucureştene se prezintă la marea sărbătoare. Constructorii de autobuze de la uzinele ,,Tudor Vladimirescu“ au înfăţişat pe un panou noul tip de troleibuz românesc de formă aerodinamică, suplu, elegant şi confortabil fabricat aici. Cei de la „Vasile Roaită“ — pompe centrifugale de mare debit pe care înainte le importam. Reprezentanţii uneia din cele mai tinere industrii, chimiştii fabricii de mase plastice „Bucureşti“, au prezentat alături de produse de uz casnic care se bucură de multă apreciere din partea consumatorilor o nouă realizare: ţevi din mase plastice necesare instalaţiilor tehnico-sanitare. Bilanţul cu care zecile de mii de oameni ai muncii din Capitală au întîmpinat ziua de 1 Mai e plin de roade. Participînd activ la întrecerea socialistă, muncitorii bucureşteni au dovedit încă o dată dragostea lor faţă de cauza socialismului care le asigură un trai din ce în ce mai îmbelşugat, care le-a descătuşat energia creatoare. Din nou piaţa izbucneşte în aplauze şi ovaţii prelungi. Trec ceferiştii, continuatorii tradiţiilor revoluţionare ale eroicei ,,Griviţe Roşii“. Alături de veterani, participanţi la luptele din februarie 1933, păşeşte tineretul de azi al „Griviţei Roşii“, noua generaţie de muncitori crescuţi în anii noştri. Prin munca lor unită cu a celorlalţi ceferişti din ţară, au contribuit la dezvoltarea transporturilor pe căile ferate, la mărirea parcului de material rulant, la siguranţa circulaţiei. Urmează rînd pe rînd muncitorii de la uzinele „Clement Gottwald“, „Timpuri Noi“, „Electroaparataj“, „Grigore Preoteasa“* Combinatul de cauciuc Jilava, „Radio Popular“, „Steaua Roşie“, „Semănătoarea“ şi alte întreprinderi bucureștene. In grafice sugestive se arată succesele dobîndite de aceste harnice colective în lupta pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi introducerea tehnicii noi. ...Prin machetele lor constructorii bucureşteni înfăţişează realizările obţinute pînă în prezent precum şi pe cele viitoare care vor face din Capitala patriei noastre un oraș tot mai frumos, mai înfloritor, demn de epoca socialistă în care trăim. In preajma marii sărbători ei raportează că au început construirea a circa 4.000 de apartamente pentru oamenii muncii. In coloanele lucrătorilor din industria bunurilor de consum se distinge carul alegoric al fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ care, în acest an, a sărbătorit 10 ani de activitate obţinînd pentru munca depusă de 12 ori Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură. Răspunzînd chemării partidului, lucrătorii din industria Dunainor de consum se străduiesc să pună la dispoziţia populaţiei articole cit mai variate, mai trainice, elefante şi la un preţ de cost mai redus. ceastă chemare îşi găseşte realizarea în sutele de mii de metri de ţesături tricotate peste plan. Graficele întreprinderilor care se perindă acum prin faţa tribunei. „Industria Bumbacului A“, uzinele „7 Noiembrie“, întreprinderea „Bela Breiner”, „Flacăra Roşie". ..Kirov“ şi altele stau mărturie acestui fapt. Trec, în şiruri dese, pionierii... Trec rînduri, rînduri muncitorii... MUNKA Sub steagul internaţionalismului proletar Pe toate arterele Bucureştiului, lungi coloane de oameni ai muncii păşesc spre acelaşi loc de întilnire — Piaţa Stalin. Şi, laolaltă cu flamurile şi graficele izbînzilor lor, laolaltă cu portretele conducătorilor partidului şi guvernului nostru, cei ce muncesc poartă portretele conducătorilor de partid şi de stat din Uniunea Sovietică, din China, din Cehoslovacia, din toate ţările lagărului socialist. Numeroase lozinci grăiesc despre prietenia frăţească, despre unitatea de monolit a lagărului păcii şi socialismului. Portretele întemeietorilor socialismului ştiinţific — Marx şi Engels —, ale marelui lor continuator — Lenin — sînt purtate cu mîndrie de oamenii muncii, ca o expresie a ataşamentului lor fierbinte pentru cauza socialismului biruitor. Acum, în aceste ore ale dimineţii întîiului mai, milioane de oameni, de la Elba la Pacific, demonstrează în mod liber, sub aceleaşi stindarde de purpură, stindardele idealurilor şi victoriilor noastre comune. Prăznuind în mod liber, într-o patrie liberă, ziua de 1 Mai, oamenii muncii îşi manifestă sentimentele lor profund internaţionaliste, exprimîndu-şi solidaritatea faţă de oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale, care luptă împotriva exploatării, pentru cîştigarea libertăţii. Lozinca frăţiei muncitorimii: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“ — este încrustată în inimile tuturor celor care tălăzuiesc acum prin Piaţa Stalin. Ştiinţa şi cultura, bun al întregului popor Colectivul Institutului de Fizică Nucleară al Academiei R.P.R., în fruntea coloanelor oamenilor de ştiinţă din Bucureşti, defilează cu macheta ciclotronului romînesc. O mare mîndrie a poporului nostru, realizată cu sprijinul Uniunii Sovietice. R.P.R. este una dintre puţinele ţări mici de pe glob care posedă o asemenea instalaţie, un pas uriaş spre stăpînirea ştiinţei şi tehnicii, pentru folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice... Lucrătorii pe tărîmul ştiinţei poartă portretele iluştrilor savanţi români, cercetători în folosul binelui şi păcii, cunoscuţi în întreaga lume: C. Partion, Horia Hulubei, Traian Săvulescu şi alţii. Arta minunatului nostru popor se revarsă în însorita piaţă sub forma cîntecului, a jocului, care simbolizează munca paşnică, constructivă. Eliberarea de exploatare a descătuşat şi arta, i-a dat un făgaş netrai întîlnit. Iată-i, defilează solii artei bucureştene, care au cucerit cununi de lauri în îndepărtatul Agrigento, şi alţi soli ai artei romîneşti, care au cucerit în anul acesta ca şi în alţi ani multe distincţii peste hotare. Sînt artişti a căror măiestrie este închinată fericirii oamenilor de pretutindeni, care au demonstrat în sălile de concert din Anglia, Franţa, Italia, India şi în alte colţuri ale lumii pină la ce culmi se poate înălţa arta într-o ţară liberă în care stăpîn eşte poporul. In rîndurile nesfîrşitelor coloane, defilează studenţimea Capitalei. Fii de muncitori, de ţărani şi de intelectuali, tineretul studios îşi manifestă şi în acest 1 Mai recunoştinţa faţă de minunatele condiţii de viaţă şi de învăţătură create de partid şi guvern. In uralele lor trăieşte bucuria, încrederea în viitor. Bursele de stat, cantinele, căminele studenţeşti, bibliotecile, cadrele de conferenţiari şi profesori cu o înaltă calificare le asigură condiţii optime pentru desăvîrşirea studiilor superioare, pentru înfăptuirea celor mai îndrăzneţe visuri... Alături de studenţii români, braţ la braţ, demonstrează studenţii sovietici, chinezi, coreeni, bulgari şi din alte ţări, care îşi fac studiile în ţara noastră, simbolizînd dorinţa de pace şi prietenie a tineretului progresist din întreaga lume. Numai la Institutul de petrol şi gaze învaţă studenţi din 17 ţări. In această zi gîndurile multora din ei se îndreaptă spre tinerii din ţările capitaliste, unde învăţămîntul este un apanaj al celor bogaţi, unde guvernele promovează o politică rasistă în şcoli. In piaţă răzbat acordurile unui imn cîntat de mii de voci. Viitorii ingineri, medici, profesori, actori, oameni ai ştiinţei şi ai culturii, defilează cîntînd un imn al tinereţii şi al optimismului. Tinereţe, forjă, vigoare Faldurile drapelelor, purtate de braţele vinioase a sute de stegari, acoperă întocmai ca o cortină vie, lungile şiruri ale demonstranţilor. Costumele uşoare de sport au luat locul ■albroşului coloanelor de pionieri, albastrului gărzilor muncitoreşti, varietăţii inimaginabile de nuanţe cu care au colorat piaţa sutele de mii de participanţi la demonstraţie. In pas cadenţat într-o aliniere perfectă, trec în cadrul raioanelor U.C.F.S., membrii colectivelor şi cluburilor din Capitală. Un panou pe care cu litere albe stă scris U.C.F.S. raion Lenin, deschide coloana demonstranţilor. In rîndul lor, vedem mulţi sportivi de frunte, campioni republicani, tineri, care datorită minunatelor condiţii de pregătire create de regimul nostru democrat-popular au purtat peste hotare gloria sportivă a patriei. In mijlocul coloanei zărim pe componentele echipei de baschet „Constructorul“, pentru a treia oară campioană republicană, pe maestrul sportului Matei Gantner, campion republican de tenis de masă, etc. Care alegorice reprezentînd scene din practicarea diferitelor discipline sportive îi însoţesc pe demonstranţi. Apoi îşi fac apariţia cicliştii aparţinînd colectivelor bucureştene. Trec reprezentanţii Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei. Piloţii sportivi, paraşutişti, marinarii defilează în costumele lor azurii tradiţionale. Un car alegoric îşi face apariţia. In faţă el are forma unui uriaş manipulator Morse, iar deasupra se află un glob pămîntesc în jurul căruia un satelit sovietic în miniatură se roteşte neobosit. De multe ori semnalele emise de această epocală realizare a minţii omeneşti au fost recepţionate la staţia radioclubului. Şi tot de multe ori emisiunile Radioclubului purtînd iniţialele Y.O.3, K.A.A. au ajuns la urechea radioamatorilor din cele patru zări ale lumii. Vă mai amintiţi de impresionantul film al lui Christian Jaque: „Dacă toţi tinerii din lume...“ ? Datorită activităţii nobile a unor asemenea radioamatori, a fost salvat de la o soartă tragică întregul echipaj al unui vas aflat în mijlocul oceanului, întărirea prieteniei şi apropierea dintre toţi tinerii din lume — iată unul din marile scopuri ale membrilor radioclubului A.V.S.A.P.-Bucureşti. Iar legăturile realizate cu posturi din cele mai îndepărtate colţuri ale globului vorbesc elocvent despre aceasta. In urma carului defilează motocicliştii. Trec sportivii raioanelor Griviţa Roşie, Tudor Vladimirescu, apoi ai raionului 1 Mai, în cadrul căruia sportivii clubului „Dinamo“ execută o frumoasă demonstraţie de gimnastică. Pentru prima oară defilează şi reprezentanţii Asociaţiei Generale a Vinătorilor şi Pescarilor Sportivi, care în Sîmbătă S maî 1958 — nr. 3267 Cu oaspeţii de peste hotare Oaspeţi din 13 ţări, reprezentanţi ai oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, Anglia, Argentina, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Arabă Unită, Polonia, Ungaria, Italia, R. D. Germană, Iran, Maroc şi Sudanul Francez au luat parte alături de sutele de mii de bucureşteni la marea demonstraţie de 1 Mai din Capitală. Gîndurile multora dintre prietenii sosiţi de peste hotare se îndreptau în acele momente de însufleţire generală spre patriile lor, unde Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc era de asemenea sărbătorită, în unele ţări — cu aceeaşi bucurie a vieţii libere lipsită de exploatare, în altele — sub semnul luptei dîrze împotriva exploatării capitaliste şi a dominaţiei imperialiste. Dar, aşa cum au subliniat cu toţii, voinţa de pace, de prevenire a unui război atomic, care a caracterizat şi impunătoarea manifestaţie __ din Capitala ţării noastre, este trăsătura comună a tuturor demonstraţiilor de 1 Mai 1958 din întreaga lume, fie că au avut loc în R. D. Germană sauAnglia, în Uniunea Sovietică sau Italia, în ţările socialiste sau în cele capitaliste. „Demonstraţia de 1 Mai mi-a făcut o impresie extrem de puternică — a declarat I. F. SKUBATOV, şeful delegaţiei sovietice. — Bucureştiul întreg este în sărbătoare. Sărbătoreşti şi pline de veselie sunt chipurile oamenilor Această însufleţire ce domină oraşul dvs. şi pe locuitorii săi este dovada cea mai bună că oamenii muncii din ţările democrat,populare, din ţările care construiesc socialismul, se gîndesc la făurirea vieţii lor fericite, la pace. Voinţa de pace a constructorilor socialismului este manifestată aici la Bucureşti în chip strălucit. Sunt fericit — continuă I. F. Skuratov — că am avut prilejul să particip la această sărbătoare împreună cu prietenii români. In numele delegației oamenilor muncii din Uniunea Sovietică vreau să urez întregului popor român noi succese în construcția socialismului, în apărarea păcii". Despre impresia puternică pe care le-a produs-o demonstraţia de 1 Mai din Capitala ţării noastre mi-au vorbit mulţi dintre oaspeţii străini, mai ales cei care pînă acum nu au mai avut ocazia să asiste la o astfel de trecere în revistă a forţelor clasei muncitoare eliberate, a realizărilor ei. TRUGFI CLAUDIO, secretar al Camerei de Muncă din Novara (Italia), a declarat următoarele: „Este pentru prima dată cînd am posibilitatea să particip la sărbătorirea lui 1 Mat într-o ţară de democraţie populară. Nu găsesc, în acest moment, cuvintele cele mai potrivite pentru a reda uriaşa impresie ce mi-o produce această măreaţă demonstraţie. Am putut constata cu ochii mei bucuria oamenilor muncii care au manifestat, sentiment izvorît desigur din marile succese obţinute în munca lor liberă, din conştiinţa că sînt adevăraţii stăpîni ai ţării. In această privinţă — continuă Truffi Claudio — 1 Mai de aici nu suferă comparaţie cu cel din Italia. Acolo, întîiul de Mai este mai mult o zi de înfruntare cu forţele reacţiunii. In prezent, condiţiile de viaţă ale muncitorilor din Italia sînt foarte dificile: costul vieţii creşte mereu, în timp ce salariul — vorbesc despre cei care mai sunt în serviciu şi nu despre şomerii rămaşi fără sprijin material— este menţinut la acelaşi nivel. Datorită marilor lupte muncitoreşti s-au obţinut unele succese parţiale în lupta împotriva şomajului, pentru mărirea salariilor. Cert este că prin unitatea tuturor forţelor muncitoreşti aceste succese vor deveni mai însemnate. De aceea, unitatea in lupta pentru condiţii mai bune de viaţă, pentru pace este lozinca principală sub care se sărbătoreşte acest 1 Mai în Italia“. Şi FLORENCIO FAUSTINO FARIAS, reprezentantul oamenilor famicii din îndepărtata Argentina, mi-a împărtăşit emoţia pe care a incercat-o asistînd la demonstraţie. „Consider — a spus el — că distanţa uriaşă parcursă pentru a fi prezent la această minunată demonstraţie a unui popor care sub regimul socialist şi-a găsit, fără nici o îndoială, drumul fericirii, al muncii şi al păcii — aspiraţie unanimă a tuturor popoarelor din lume, a fost pe deplin răsplătită. Transmit oamenilor muncii din Republica Populară Romina, întregului popor român un frăţesc salut din partea poporului şi a muncitorimii argentiniene, in special din partea Federaţiei naţionale a muncitorilor din construcţii, pe care am cinstea s-o reprezint". Cuvinte calde de salut au adresat oamenilor muncii din ţara noastră şi ceilalţi oaspeţi, pentru care ziua de 1 Mai 1958 petrecută în Republica Populară Romînă va rămîne o amintire de neuitat a frăţiei şi solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. T. FLORIAN Oaspeţi străini salută cu căldură coloanele de demonstranţi In șiruri compacte defilează oamenii muncii din Capitală (Fotot P, COZIA) In parcurile şi pe estradele Capitalei După citeva ore de la demonstraţia oamenilor muncă, străzile Capitalei s-au animat din nou. In parcuri şi in pieţe publice au început tradiţionalele serbări prilejuite de 1 Mai. Ca şi in ceilalţi ani, in Parcul de cultură şi odihnă V. Stalin“, prima zi a lunii mai înseamnă şi prima zi a activităţii artistice şi culturale ce se desfăşoară aici pînă tirziu, in zilele mohorîte ale toamnei. Un val vesel de oameni se revarsă prin intrările parcului. Grupuri mari se îndreaptă către Teatrul de vară, pe a cărui scenă îşi desfăşoară programul o formaţie a Teatrului de Operă şi Balet. Mai tirziu, pe scena aceluiaşi teatru, ansamblul „Dioctrlia", care a dus faima cîntecului şi jocului romînesc pînă departe in ţările Asiei, îşi demonstrează odată mai mult măiestria artistică. Şi la estrada de amatori, jocul şi cintecul nu au încetat o clipă. Alci muncitori şi funcţionari de la Atelierul central de reparaţii auto, de la fabrica de medicamente „Galerica“, studenţi ai Institutului agronomic „N. JSălcescu“ au recitat, au interpretat scenete satirice, au dansat jocuri de pe plaiurile ţării noastre, au cîntat melodii din bogatul nostru tezaur folcloric. ★ Bucuria acestei mari zile, exprimată în cintec şi dans, s-a revărsat nestăvilită şi în Piaţa Republicii. Pentru o mulţime de spectatori, artişti cunoscuţi ai scenelor bucureştene şi artişti amatori din întreprinderi au oferit un bogat program artistic. Şi-au dat concursul actori de la Teatrul muzical satiric „C. Tănase“ ansamblurile Sfatului Popular al Capitalei şi U.T.M., care au dus faima cîntecului şi dansului romînesc peste hotare, formaţiile artistice ale Mini-sterului Industriei Grele, echipa artistică a casei de cultură armene. (Agerpres)