Munca, mai 1958 (Anul 14, nr. 3267-3291)

1958-05-03 / nr. 3267

Pag. 2-a Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Cuvintarea tov. Apostol (urmare am pag. l-u)­rile care s-au eliberat de acum de robia colonială, cer împreună cu toate forţele progresului, cu toţi cei cărora le este scumpă pacea şi viito­rul omenirii, să înceteze experienţe­le cu armele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Germa­niei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să înceteze jocul cu focul atomic al aţîţătorilor la răz­boi. Tovarăşi, In ziua de 1 Mai poporul munci­tor din ţara noastră trece în revistă cu îndreptăţită mîndrie patriotică succesele dobîndite în construirea o­­rînduirii socialiste. In 1957 producţia industriei side­rurgice a depăşit de 3,4 ori nivelul din 1938, cea a industriei construc­toare de maşini de 7 ori, a indus­triei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunurilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare întîmpi­­nă ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă în mărirea producţiei de bunuri materiale şi în dezvoltarea forţelor de producţie ale patriei noas­tre. In industria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4°/«., productivitatea muncii a cres­cut cu 10,2%. Salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut in compa­raţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iniţiativei crescînde a oamenilor mun­cii care desfăşurînd tot mai larg în­trecerea socialistă, participind mereu mai activ la consfătuirile de produc­ţie îşi exprimă prin fapte rolul lor de stăpini ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de ma­terie primă mai multe produse, ini­ţiativa ţesătoarelor de la Industria Bumbacului de a mări randamentul maşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzi­lor permanente complexe şi alte nu­meroase iniţiative ale oamenilor mun­cii constituie o dovadă a rezervelor inepuizabile pe care le pune in va­loare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospodărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii mun­cii să desfăşoare tot mai larg între­cerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru creşte­­rea productivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost , cheză şi a ridi­cării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut rezul­tate de seamă în dezvoltarea produc­ţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţă­rănimea muncitoare se convinge din ce în ce mai mult că drumul socia­lismului este drumul belşugului şi al bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oame­nii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului pro­gram de dezvoltare a agriculturii noastre, dezbătut şi aprobat la Cons­fătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii , să lupte pentru a ob­ţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de pri­măvară în timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei re­colte îmbelşugate în acest an pentru a contribui la o mai bună aprovizio­nare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţărănimii mun­citoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu în­credere politica partidului, pun în­treaga lor capacitate creatoare în slujba dezvoltării şi perfecţionării tehnicii, in slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi işi aduc aportul cu cinste la construirea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orân­duiri capitalisto-moşiereşti, prin mun­ca şi lupta lor plină de avint pentru victoria socialismului în patria noas­tră şi apărarea păcii in lume. Forţa noastră se întemeiază pe a­­lianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe urmarea poporului rumin şi a mi­norităţilor naţionale, pe hotărirea în­tregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Munci­toresc Romin şi a guvernului Repu­blicii Populare Române, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce in ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea o­­rinduirii socialiste, minunatele pers­pective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşma­nul de clasă, de a zădărnici încer­cările sale viclene de a lovi în cuce­ririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sar­cina sa supremă să depună toate for­ţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, pentru întărirea unită­ţii şi colaborării frăţeşti intre ţările socialiste. Poporul român este hotărît să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi a­­duce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române sprijină convocarea unei în­­tîlniri la nivel înalt, se pronunţă îm­potriva cursei înarmărilor, pentru în­cetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate in Europa, pentru desfiinţarea blocurilor militare şi li­chidarea bazelor militare aflate pe te­ritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de for­ţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării econo­mice şi culturale între ţări şi po­poare. Sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre victoria deplină a socialismului in scumpa noastră patrie! Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, in lupta pentru pace, democraţie şi so­cialism ! Trăiască lagărul socialist, în frun­te cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului ! Trăiască pacea şi prietenia intre mrinar şi cadrează un frumos car alegoric. Este apoi rîndul celor din raionul 23 August să treacă prin faţa tribunei. Din mijlocul acestora, elevii şcolii profesionale a marilor uzine cu ace­laşi nume, execută cu trupurile lor cuvintele „1 Mai“­. Coloanele sportivilor trec una după alta. Urmează reprezentanţii raioane­lor Gh. Gheorghiu-Dej, N. Bălcescu şi Stalin în rîndul cărora defilează reprezentanţii sportivi ai şcolilor şi universităţilor, reprezentanţii Institutu­lui de Cultură Fizică, membrii clubu­lui C.C.A. etc. DAN PLUTAŞU Defilează gărzile muncitoreşti Mitingul a luat sfîrşit. Pentru o cli­pită piaţa a rămas liberă, într-o linişte deplină. In pragul pieţii se arată o tălăzuire albastră : uniformele gărzi­lor muncitoreşti... In cadenţa marşului partizanilor, muncitorii înarmaţi trec hotărîţi prin faţa tribunelor. Din tribune, urale nesfîrşite, entuziaste urale, însoţesc trecerea şirurilor de tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei — braţul înarmat al clasei muncitoare. Chipuri dîrze, min­dre, conştiente de suprema cucerire politică în stat — dictatura proletaria­tului. Defilarea gărzilor muncitoreşti vădeşte hotărirea oamenilor muncii de a apăra ca lumina ochilor marile cu­ceriri obţinute sub conducerea parti­dului. Trec rinduri, rînduri, muncitorii. O­­telari de la uzinele „23 August“, tă­băcari de la „Kirov“, strungari de la „Vasile Roaită“, morari de la „Titan“, muncitorii Bucureştiului... Mulţi din­tre aceşti l­uptători poartă pe bluză medalii cucerite în munca de zi cu zi, în întrecerea socialistă ; alţii, cei mai vîrstnici, poartă şi decoraţii obţinute în urma participării lor, în zilele lui august 1944, la luptele pentru elibe­rarea patriei. Conştiinţă, forţă, încredere... Primăvăratică revărsare de voioşie Piaţa Stalin mai păstrează parcă ceva din măreţia pasului apăsat şi dîrz al gărzilor muncitoreşti; şi pe cind ochiul abia mai întrezăreşte al­bastrul salopetelor, piaţa se transfor­mă brusc într-un talaz multicolor. De­filează pionierii. Schimbul de mîine al celor astăzi maturi urmează pe cei care au adus, prin trudă şi jertfe de singe, zorii libertăţii în patria noa­stră... Şi trec copiii, într-o primăvăratică voioşie, prin faţa tribunelor. Cîţiva din ei se îndreaptă, cu feţele îmbujorate, spre tribuna centrală, oferind buchete de flori conducătorilor partidului şi statului. Prinos de recunoştinţă pen­­tru copilăria lor fericită, pentru viito­rul căruia ei, cei mai tineri cetăţeni ai patriei, îi zăresc limpede seninul. Şi trec copiii prin faţa tribunelor. Iată un pilc, săltînd deasupra capete­lor cifra 10 multiplicată la infinit; cu asemenea note au întîmpinat pionierii întîiul mai. Alţii înfăţişează cîte ceva din preocupările lor: cercurile de ştiin­ţe naturale, de geografie, cultură fizi­că şi sport etc. E lung şirul copiilor care defilează prin faţa tribunelor. Şi Piaţa Stalin inundată de lumina acestei primăvă­­ratice revărsări de voioşie, pare acum un imens simbol — simbolul copilăriei fericite. Ultimele acorduri ale cintecelor pio­niereşti s-au stins. In imensitatea pieţei, linişte. Pentru puţină vreme. Ropote nesfîrşite de aplauze salută începerea marii demonstraţii a oame­nilor muncii din Capitală. Un uriaş fluviu ce pare nesfîrşit. Sute de mii de oameni ai muncii din cele opt raioane ale Capitalei şi-au dat întîl­­nire în această dimineaţă de 1 Mai pentru a prăznui marea sărbătoare a frăţiei şi prieteniei cu cei ce muncesc de pretutindeni, pentru a-şi exprima o dată în plus ataşamentul faţă de partid şi guvern care ne conduc pe drumul victorios al construcţiei socia­lismului, al apărării păcii. Intr-o atmosferă de voioşie şi opti­mism trec prin faţa tribunei metalur­­giştii din raionul „23 August“. Iată-i pe reprezentanţii uzinelor cu acelaşi nume, creatorii multor maşini şi uti­laje de m­are capacitate pe care indus­tria noastră socialistă le fabrică acum în serie, maşini şi utilaje care au dus o dată cu ele faima ţării noastre peste hotare. Şi la cel de-al 14-lea­­ Mai liber, metalurgiştii acestor mari uzine se prezintă cu o nouă creaţie: auto­motorul Diesel cu o capacitate de 200 locuri. Creatorii acestor maşini de transport moderne se află aci în piaţa Stalin în vreme ce, pe magistralele de fier ale patriei, zboară in prima cursă de probă primul automotor fău­rit de ei ducînd satelor şi oraşelor mesajul muncii pline de avînt şi ta­lent pusă în slujba păcii şi construirii socialismului. Trec în şiruri compacte demon­stranţii. Deasupra lor, o mare de stea­guri roşii şi tricolore. Purtînd cu min­­drne grafice, panouri şi machete re­­prezentînd rodul muncii libere, înfră­ţite, ei îşi reafirmă hotărîrea neclin­tită de a traduce şi pe mai departe in viaţă luminosul program elaborat de partidul nostru pentru bunăstarea şi fericirea celor ce muncesc. Numeroase sunt produsele indu­striale noi cu care colectivele între­prinderilor bucureştene se prezintă la marea sărbătoare. Constructorii de autobuze de la uzinele ,,Tudor Vladi­­mirescu“ au înfăţişat pe un panou noul tip de troleibuz românesc de for­mă aerodinamică, suplu, elegant şi confortabil fabricat aici. Cei de la „Vasile Roaită“ — pompe centrifu­gale de mare debit pe care înainte le importam. Reprezentanţii uneia din cele mai tinere industrii, chimiştii fa­bricii de mase plastice „Bucureşti“, au prezentat alături de produse de uz casnic care se bucură de multă apre­ciere din partea consumatorilor o nouă realizare: ţevi din mase plastice necesare instalaţiilor tehnico-sanitare. Bilanţul cu care zecile de mii de oa­meni ai muncii din Capitală au întîm­­pinat ziua de 1 Mai e plin de roade. Participînd activ la întrecerea socia­listă, muncitorii bucureşteni au dovedit încă o dată dragostea lor faţă de cau­za socialismului care le asigură un trai din ce în ce mai îmbelşugat, care le-a descătuşat energia creatoare. Din nou piaţa izbucneşte în aplauze şi ovaţii prelungi. Trec ceferiştii, con­tinuatorii tradiţiilor revoluţionare ale eroicei ,,Griviţe Roşii“. Alături de ve­terani, participanţi la luptele din fe­bruarie 1933, păşeşte tineretul de azi al „Griviţei Roşii“, noua generaţie de muncitori crescuţi în anii noştri. Prin munca lor unită cu a celorlalţi cefe­rişti din ţară, au contribuit la dezvol­tarea transporturilor pe căile ferate, la mărirea parcului de material rulant, la siguranţa circulaţiei. Urmează rînd pe rînd muncitorii de la uzinele „Cle­ment Gottwald“, „Timpuri Noi“, „E­­lectroaparataj“, „Grigore Preoteasa“* Combinatul de cauciuc Jilava, „Radio Popular“, „Steaua Roşie“, „Semănă­toarea“ şi alte întreprinderi bucureș­tene. In grafice sugestive se arată succesele dobîndite de aceste harnice colective în lupta pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi introducerea tehnicii noi. ...Prin machetele lor constructorii bucureşteni înfăţişează realizările ob­ţinute pînă în prezent precum şi pe cele viitoare care vor face din Capi­tala patriei noastre un oraș tot mai frumos, mai înfloritor, demn de epo­ca socialistă în care trăim. In preajma marii sărbători ei raportează că au început construirea a circa 4.000 de a­­partamente pentru oamenii muncii. In coloanele lucrătorilor din indu­stria bunurilor de consum se distinge carul alegoric al fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ care, în a­­cest an, a sărbătorit 10 ani de activi­tate obţinînd pentru munca depusă de 12 ori Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură. Răspunzînd che­mării partidului, lucrătorii din indu­stria Dunainor de consum se străduiesc să pună la dispoziţia populaţiei arti­cole cit mai variate, mai trainice, ele­f­ante şi la un preţ de cost mai redus. ceastă chemare îşi găseşte realizarea în sutele de mii de metri de ţesături tricotate peste plan. Graficele între­prinderilor care se perindă acum prin faţa tribunei. „Industria Bumbacului A“, uzinele „7 Noiembrie“, întreprin­derea „Bela Breiner”, „Flacăra Roşie". ..Kirov“ şi altele stau mărturie a­­cestui fapt. Trec, în şiruri dese, pionierii... Trec rînduri, rînduri muncitorii... M­U­N­K­A Sub steagul internaţionalismului proletar Pe toate arterele Bucureştiului, lungi coloane de oameni ai muncii păşesc spre acelaşi loc de întilnire — Piaţa Stalin. Şi, laolaltă cu flamurile şi graficele izbînzilor lor, laolaltă cu portretele conducătorilor partidului şi guvernului nostru, cei ce muncesc poartă portretele conducătorilor de partid şi de stat din Uniunea Sovie­tică, din China, din Cehoslovacia, din toate ţările lagărului socialist. Nume­roase lozinci grăiesc despre prietenia frăţească, despre unitatea de monolit a lagărului păcii şi socialismului. Portretele întemeietorilor socialismu­lui ştiinţific — Marx şi Engels —, ale marelui lor continuator — Lenin — sînt purtate cu mîndrie de oamenii muncii, ca o expresie a ataşamentului lor fierbinte pentru cauza socialismu­lui biruitor. Acum, în aceste ore ale dimineţii întîiului mai, milioane de oameni, de la Elba la Pacific, de­monstrează în mod liber, sub aceleaşi stindarde de purpură, stindardele idea­lurilor şi victoriilor noastre comune. Prăznuind în mod liber, într-o patrie liberă, ziua de 1 Mai, oamenii muncii îşi manifestă sentimentele lor profund internaţionaliste, exprimîndu-şi solida­ritatea faţă de oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale, care luptă împotriva exploatării, pentru cîştigarea libertăţii. Lozinca frăţiei muncitorimii: „Proletari din toate ţă­rile, uniţi-vă !“ — este încrustată în inimile tuturor celor care tălăzuiesc acum prin Piaţa Stalin. Ştiinţa şi cultura, bun al întregului popor Colectivul Institutului de Fizică Nu­cleară al Academiei R.P.R., în fruntea coloanelor oamenilor de ştiinţă din Bucureşti, defilează cu macheta ciclo­­tronului romînesc. O mare mîndrie a poporului nostru, realizată cu sprijinul Uniunii Sovietice. R.P.R. este una dintre puţinele ţări mici de pe glob care posedă o asemenea instalaţie, un pas uriaş spre stăpînirea ştiinţei şi tehnicii, pentru folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice... Lucrătorii pe tărîmul ştiinţei poartă portretele iluştrilor savanţi români, cercetători în folosul binelui şi păcii, cunoscuţi în întreaga lume: C. Par­tion, Horia Hulubei, Traian Săvulescu şi alţii. Arta minunatului nostru popor se revarsă în însorita piaţă sub forma cîntecului, a jocului, care simbolizează munca paşnică, constructivă. Elibera­rea de exploatare a descătuşat şi arta, i-a dat un făgaş netrai întîlnit. Iată-i, defilează solii artei bucureştene, care au cucerit cununi de lauri în îndepăr­tatul Agrigento, şi alţi soli ai artei romîneşti, care au cucerit în anul a­­cesta ca şi în alţi ani multe distincţii peste hotare. Sînt artişti a căror măie­strie este închinată fericirii oamenilor de pretutindeni, care au demonstrat în sălile de concert din Anglia, Fran­ţa, Italia, India şi în alte colţuri ale lumii pină la ce culmi se poate înălţa arta într-o ţară liberă în care stăpîn eşte poporul. In rîndurile nesfîrşitelor coloane, defilează studenţimea Capitalei. Fii de muncitori, de ţărani şi de intelec­tuali, tineretul studios îşi manifestă şi în acest 1 Mai recunoştinţa faţă de minunatele condiţii de viaţă şi de învăţătură create de partid şi guvern. In uralele lor trăieşte bucuria, încre­derea în viitor. Bursele de stat, can­tinele, căminele studenţeşti, bibliote­cile, cadrele de conferenţiari şi profe­sori cu o înaltă calificare le asigură condiţii optime pentru desăvîrşirea studiilor superioare, pentru înfăptui­rea celor mai îndrăzneţe visuri... Alături de studenţii români, braţ la braţ, demonstrează studenţii sovietici, chinezi, coreeni, bulgari şi din alte ţări, care îşi fac studiile în ţara noa­stră, simbolizînd dorinţa de pace şi prietenie a tineretului progresist din întreaga lume. Numai la Institutul de petrol şi gaze învaţă studenţi din 17 ţări­. In această zi gîndurile multora din ei se îndreaptă spre tinerii din ţările capitaliste, unde învăţămîntul este un apanaj al celor bogaţi, unde guvernele promovează o politică ra­sistă în şcoli. In piaţă răzbat acordurile unui imn cîntat de mii de voci. Viitorii ingi­neri, medici, profesori, actori, oa­meni ai ştiinţei şi ai culturii, defilează cîntînd un imn al tinereţii şi al opti­mismului. Tinereţe, forjă, vigoare Faldurile drapelelor, purtate de bra­ţele vinioase a sute de stegari, aco­peră întocmai ca o cortină vie, lun­gile şiruri ale demonstranţilor. Co­stumele uşoare de sport au luat locul ■alb­roşului coloanelor de pionieri, al­­bastrului gărzilor muncitoreşti, varie­tăţii inimaginabile de nuanţe cu care au colorat piaţa sutele de mii de par­ticipanţi la demonstraţie. In pas ca­denţat într-o aliniere perfectă, trec în cadrul raioanelor U.C.F.S., membrii colectivelor şi cluburilor din Capitală. Un panou pe care cu litere albe stă scris U.C.F.S. raion Lenin, deschide coloana demonstranţilor. In rîndul lor, vedem mulţi sportivi de frunte, campioni republicani, tineri, care da­torită minunatelor condiţii de pregă­tire create de regimul nostru demo­crat-popular au purtat peste hotare gloria sportivă a patriei. In mijlocul coloanei zărim pe componentele echi­pei de baschet „Constructorul“, pen­tru a treia oară campioană republi­cană, pe maestrul sportului Matei Gantner, campion republican de tenis de masă, etc. Care alegorice reprezen­­tînd scene din practicarea diferitelor discipline sportive îi însoţesc pe de­monstranţi. Apoi îşi fac apariţia ci­cliştii aparţinînd colectivelor bucu­reştene. Trec reprezentanţii Asociaţiei Vo­luntare pentru Sprijinirea Apărării Pa­triei. Piloţii sportivi, paraşutişti, ma­rinarii defilează în costumele lor azurii tradiţionale. Un car alegoric îşi face apariţia. In faţă el are forma unui uriaş manipulator Morse, iar deasu­pra se află un glob pămîntesc în jurul căruia un satelit sovietic în mi­niatură se roteşte neobosit. De multe ori semnalele emise de această epo­cală realizare a minţii omeneşti au fost recepţionate la staţia radioclubu­­lui. Şi tot de multe ori emisiunile Ra­­dioclubului purtînd iniţialele Y.O.­3, K.A.A. au ajuns la urechea radioama­torilor din cele patru zări ale lumii. Vă mai amintiţi de impresionantul film al lui Christian Jaque: „Dacă toţi tinerii din lume...“ ? Datorită activi­tăţii nobile a unor asemenea radio­amatori, a fost salvat de la o soartă tragică întregul echipaj al unui vas aflat în mijlocul oceanului, întărirea prieteniei şi apropierea dintre toţi ti­nerii din lume — iată unul din marile scopuri ale membrilor radioclubului A.V.S.A.P.-Bucureşti. Iar legăturile realizate cu posturi din cele mai în­depărtate colţuri ale globului vorbesc elocvent despre aceasta. In urma carului defilează motoci­­cliştii. Trec sportivii raioanelor Griviţa Roşie, Tudor Vladimirescu, apoi ai raionului 1 Mai, în cadrul căruia sportivii clubului „Dinamo“ execută o frumoasă demonstraţie de gimnastică. Pentru prima oară defilează şi repre­zentanţii Asociaţiei Generale a Vină­­torilor şi Pescarilor Sportivi, care în­ Sîmbătă S maî 1958 —­ nr. 3267 Cu oaspeţii de peste hotare Oaspeţi din 13 ţări, reprezentanţi ai oamenilor muncii din Uniunea Sovie­­tică, Anglia, Argentina, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Arabă Unită, Polonia, Ungaria, Italia, R. D. Ger­mană, Iran, Maroc şi Sudanul Fran­cez au luat parte alături de sutele de mii de bucureşteni la marea demons­traţie de 1 Mai din Capitală. Gîndu­­rile multora dintre prietenii sosiţi de peste hotare se îndreptau în acele mo­mente de însufleţire generală spre pa­triile lor, unde Ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc era de asemenea sărbătorită, în unele ţări — cu aceeaşi bucurie a vieţii libere lip­sită de exploatare, în altele — sub semnul luptei dîrze împotriva exploa­tării capitaliste şi a dominaţiei impe­rialiste. Dar, aşa cum au subliniat cu toţii, voinţa de pace, de prevenire a unui război atomic, care a caracteri­zat şi impunătoarea manifestaţie __ din Capitala ţării noastre, este trăsătura comună a tuturor demonstraţiilor de 1 Mai 1958 din întreaga lume, fie că au avut loc în R. D. Germană sau­­Anglia, în Uniunea Sovietică sau Ita­­lia, în ţările socialiste sau în cele ca­pitaliste. „Demonstraţia de 1 Mai mi-a făcut o impresie extrem de puternică — a declarat I. F. SKUBATOV, şeful de­legaţiei sovietice. — Bucureştiul întreg este în sărbătoare. Sărbătoreşti şi pline de veselie sunt chipurile oamenilor­ Această însufleţire ce domină oraşul dvs. şi pe locuitorii săi este dovada cea mai bună că oamenii muncii din ţările democrat,populare, din ţările care con­struiesc socialismul, se gîndesc la fău­rirea vieţii lor fericite, la pace. Voinţa de pace a constructorilor socialismului este manifestată aici la Bucureşti în chip strălucit. Sunt fericit — continuă I. F. Skura­­tov — că am avut prilejul să particip la această sărbătoare împreună cu prietenii români. In numele delegației oamenilor muncii din Uniunea Sovie­tică vreau să urez întregului popor român noi succese în construcția so­­cialismului, în apărarea păcii". Despre impresia puternică pe care le-a produs-o demonstraţia de 1 Mai din Capitala ţării noastre mi-au vorbit mulţi dintre oaspeţii străini, mai ales cei care pînă acum nu au mai avut ocazia să asiste la o astfel de trecere în revistă a forţelor clasei muncitoare eliberate, a realizărilor ei. TRUGFI CLAUDIO, secretar al Ca­­merei de Muncă din Novara (Italia), a declarat următoarele: „Este pentru prima dată cînd am posibilitatea să particip la sărbătorirea lui 1 Mat într-o ţară de democraţie populară. Nu gă­sesc, în acest moment, cuvintele cele mai potrivite pentru a reda uriaşa im­presie ce mi-o produce această mărea­ţă demonstraţie. Am putut constata cu ochii mei bucuria oamenilor muncii care au manifestat, sentiment izvorît desigur din marile succese obţinute în munca lor liberă, din conştiinţa că sînt adevăraţii stăpîni ai ţării. In această privinţă — continuă Truffi Claudio — 1 Mai de aici nu suferă comparaţie cu cel din Italia. Acolo, întîiul de Mai este mai mult o zi de înfruntare cu forţele reacţiunii. In prezent, condiţiile de viaţă ale mun­citorilor din Italia sînt foarte dificile: costul vieţii creşte mereu, în timp ce salariul — vorbesc despre cei care mai sunt în serviciu şi nu despre şomerii rămaşi fără sprijin material­­— este menţinut la acelaşi nivel. Datorită ma­rilor lupte muncitoreşti s-au obţinut unele succese parţiale în lupta împo­­triva şomajului, pentru mărirea sala­riilor. Cert este că prin unitatea tutu­ror forţelor muncitoreşti aceste succese vor deveni mai însemnate. De aceea, unitatea in lupta pentru condiţii mai bune de viaţă, pentru pace este lozinca principală sub care se sărbătoreşte acest 1 Mai în Italia“. Şi FLORENCIO FAUSTINO FA­RIAS, reprezentantul oamenilor fam­i­cii din îndepărtata Argentina, mi-a îm­părtăşit emoţia pe care a incercat-o a­­sistînd la demonstraţie. „Consider — a spus el — că distanţa uriaşă par­cursă pentru a fi prezent la această minunată demonstraţie a unui popor care sub regimul socialist şi-a găsit, fără nici o îndoială, drumul fericirii, al muncii şi al păcii — aspiraţie una­­nimă a tuturor popoarelor din lume, a fost pe deplin răsplătită. Transmit oamenilor muncii din Republica Popu­lară Romina, întregului popor român un frăţesc salut din partea poporului şi a muncitorimii argentiniene, in spe­cial din partea Federaţiei naţionale a muncitorilor din construcţii, pe care am cinstea s-o reprezint". Cuvinte calde de salut au adresat oamenilor muncii din ţara noastră şi ceilalţi oaspeţi, pentru care ziua de 1 Mai 1958 petrecută în Republica Populară Romînă va rămîne o amin­­tire de neuitat a frăţiei şi solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. T. FLORIAN Oaspeţi străini salută cu căldură coloanele de demonstranţi In șiruri compacte defilează oamenii muncii din Capitală (Fotot P, COZIA) In parcurile şi pe estradele Capitalei După citeva ore de la demonstraţia oamenilor muncă, străzile Capitalei s-au animat din nou. In parcuri şi in pieţe publice au început tradiţionalele serbări prilejuite de 1 Mai. Ca şi in ceilalţi ani, in Parcul de cultură şi odihnă V. Stalin“, pri­ma zi a lunii mai înseamnă şi prima zi a activităţii artistice şi culturale ce se desfăşoară aici pînă tirziu, in zilele mohorîte ale toamnei. Un val vesel de oameni se revarsă prin intră­rile parcului. Grupuri mari se în­dreaptă către Teatrul de vară, pe a cărui scenă îşi desfăşoară programul o formaţie a Teatrului de Operă şi Balet. Mai tirziu, pe scena aceluiaşi teatru, ansamblul „Dioctrlia", care a dus faima cîntecului şi jocului romî­nesc pînă departe in ţările Asiei, îşi demonstrează odată mai mult măies­tria artistică. Şi la estrada de amatori, jocul şi cintecul nu au încetat o clipă. Alci muncitori şi funcţionari de la Atelierul central de reparaţii auto, de la fabri­ca de medicamente „Galerica“, stu­denţi ai Institutului agronomic „N. JSălcescu“ au recitat, au interpretat scenete satirice, au dansat jocuri de pe plaiurile ţării noastre, au cîntat melo­dii din bogatul nostru tezaur folcloric. ★ Bucuria acestei mari zile, exprimată în cintec şi dans, s-a revărsat nestăvi­lită şi în Piaţa Republicii. Pentru o mulţime de spectatori, ar­­tişti cunoscuţi ai scenelor bucureştene şi artişti amatori din întreprinderi au oferit un bogat program artistic. Şi-au dat concursul actori de la Teatrul muzical satiric „C. Tănase“­ ansamblurile Sfatului Popular al Ca­pitalei şi U.T.M., care au dus faima cîntecului şi dansului romînesc peste hotare, formaţiile artistice ale Mini-­­sterului Industriei Grele, echipa artis­tică a casei de cultură armene. (Agerpres)

Next