Munca, iunie 1958 (Anul 14, nr. 3292-3316)
1958-06-01 / nr. 3292
D inaltă datorie Z I închinată copilului. Oare nu-i sînt închinate toate zilele noastre ? Oare tot ce desăvîrşim de-a lungul vieţii, zi de zi, toate gîndurile şi nădejdiile noastre, nu au învedere tocmai pe cei ce ne vor continua peste fireştile hotare ale existenţei noastre ? De bună seamă ! La urma urmelor, noi cei aflaţi astăzi în vîrsta puterii ne împărţim viaţa pe două talgere ale cumpănei. O bună parte din zile ni s-au irosit sub plumburiul cer al fostei orînduiri. O altă parte, am trăit-o în vălmăşagul greu şi furtunos al anilor de răzbire pieptişă către zările înseninate ale vremurilor noi. Dar plinătatea roadelor o vor culege pe de-a-ntregul copiii şi copiii copiilor noştri. Ei, cei născuţi sub alte zodii, cei ce vor găsi doar prin cărţi tîlcul unor cuvinte ca : exploatare, asuprire, represiune, război... Dacă aceşti copii n-ar fi sînge din sîngele nostru, întruchiparea vie a tuturor visurilor și nădejdiilor noastre, aproape că i-am pizmui. Dar un asemenea egoism împotriva firii nu-și poate găsi loc în inimile noastre- Dimpotrivă, nimic nu ne este mai scump,decît gîndul că toate strădaniile noastre nu sînt zadarnice, că are cine să ia odată din mîinile noastre obosite de cinstită trudă, uneltele care făuresc fericirea. Aşa se face, că această zi internaţională, „a copilului“, este mai mult o zi a noastră, a celor vîrstnici. A noastră, a celor chemaţi să veghem şi să ocrotim vlăstarele pădurii tinere. Orînduirea democrat-populară nu precupeţeşte nici un efort, nici o cheltuială, atunci cînd e vorba de copii. Maternităţile sau casele de naşteri, între ale căror pereţi albi se adăpostesc primele scîncete ale existenţei, creşele şi căminele — sere ale florilor vieţii — şcolile unde copilul trece pragul drumului spre ştiinţă, toate acestea stau mărturie statului popular care a luat asupra sa o mare parte din grijile şi răspunderile creşterii generaţiei de mîine. Pentru noi acest lucru a devenit de la sine înţeles. Nici n-am mai putea concepe o altă atitudine. Şi totuşi, puţini sînt anii cînd, sub stăpînirea burgheziei şi moşierimii, puţin îi păsa statului că sute de mii de copii erau seceraţi mai înainte de împlinirea primului an de viaţă, că alţii trebuie să lupte din fragezii ani ai copilăriei cu mizeria şi bolile, cu relele unei lumi barbar întocmite. Pentru milioane de copii soarta nu s-a schimbat. In ţările ce stau încă sub călcîiul de fier al capitalului, milioane de oameni se nasc pentru a fi sortiţi robiei salariate, iobagi ai uzinelor şi fabricilor ce nu le aparţin, ai pămîntului pe care nu-1 stăpînesc, carne de tun pentru războaiele în care n-au decit de pierdut. Capitalul fură părinţilor bucuriile familiei. Capitalul fură pruncilor copilăria. In familia şomerului, în cea a grevistului snopit, în bătăi de poliţie pentru că a „îndrăznit" să ceară pîine, sau în cea a omului căreia un silnic stăpînitor străin îi impune sclavia colonialistă, copilul nu deprinde rîsul voioşiei. Nu are de unde! Feţele celor din jurul său sînt tot atîtea oglinzi ale suferinţei şi mîniei, ale asupririi şi nedreptăţilor. E lumea în care rînjetul sinistru al fiarei face să îngheţe zîmbetul copilăriei. Dar şi aici speranţa — etern biruitoarea speranţă — împleteşte visul fericirii prin urzeala voinţei umane. Aici — ca şi pretutindeni — oamenii se ridică în apărarea viitorului, în apărarea copiilor. Dragostea pe care legile naturii şi cele ale raţiunii o poruncesc omului pentru ocrotirea copiilor săi este o imensă forţă a păcii şi progresului. Pacea dreaptă este un bun preţios. Dar pacea singură nu ne poate ajunge astăzi, cînd şi pregătirile de război prezintă o cruntă primejdie. Putem privi liniştiţi viitorul cînd fiecare experienţă cu armele nucleare răspîndeşte teribilul strontiu-90, radioactiv ? De pe acum această substanţă , cancerigenă ce se fixează pe oase, s-a acumulat în organismele copiilor într-o proporţie de 10 ori mai mare, decît la vîrstnici. Nimeni nu cunoaşte limita cantităţii de stronţiu-90 pe care corpul omenesc o poate suporta. Din diferite colţuri ale lumii, doctorii semnalează creşterea cazurilor de leucemie la copii şi de noi născuţi cu grave deformaţii. Oamenii de ştiinţă au dat alarma. Trebuie să se pună capăt otrăvirii ! Uniunea Sovietică a oprit experimentarea acestor arme, cerînd şi celorlalte puteri atomice să o urmeze pe acest drum. Uniunea Sovietică şi întreaga omenire aşteaptă răspunsul acesta ce întîrzie să vină. Răspunsul acesta nu mai poate întîrzia ! Conştiinţa omenirii nu poate îngădui continuarea acestui barbar atentat împotriva sănătăţii şi vieţii copiilor ! In această zi de 1 Iunie, pe care o închinăm copiilor lumii întregi, pacea nu este şi nu poate fi singura noastră preocupare. Ne este scumpă sănătatea trupească a copiilor noştri. Dar ne este la fel de scumpă şi sănătatea lor morală. In orînduirea noastră statul ia asupra sa multe griji, multă răspundere. Dar el nu poate înlocui propria noastră răspundere de părinţi. Facem totul pentru ca din copilul de azi, să se ridice mîine omul adevărat şi drept care să facă cinste părintelui său şi ţării sale? Şi fiara codrului îşi hrăneşte şi îşi apără puii ! Omul nu se poate mulţumi cu atît. Legile omeniei, deprinderea binelui şi adevărului, drumul muncii cinstite, dragostea de oameni şi cea de patrie, toate acestea se învaţă mai întîi din casa părintească. Se învaţă din exemplul pe care copilul trebuie să-l găsească în propriii săi părinţi. învăţătorul, profesorul, colectivul în care va trăi şi se va dezvolta mai tîrziu copilul nu sînt decît un ajutor, dar niciodată ,un înlocuitor. Pînă la ultima bătaie a inimii — chiar şi după aceea — părintele trebuie să rămînă primul dascăl al copilului său ! Pentru a ne aminti astfel de gînduri, pentru a evoca aceste sfinte datorii, există această Zi internaţională a copilului. Este ziua care ne face să simţim marea răspundere pe care o avem ca părinţi şi cetăţeni în opera grandioasă de creştere şi ocrotire a noii generaţii. In căminele noastre, în munca pe care o depunem, în treburile obşteşti ce îndeplinim, pretutindeni este prezentă în faţa noastră această datorie. Datoria faţă de copiii noştri şi ai lumii întregi. O datorie care nu cunoaște limite. Automatizare în nodul feroviar Mărăşeşti De curînd, în nodul feroviar Mărăşeşti a fost dată în funcţiune instalaţia de centralizare pentru manevrarea automată a macazelor şi semnalelor, înzestrată cu echipament fabricat în Uniunea Sovietică. Instalaţia permite acţionarea elec- trică a macazelor şi semnalelor de la un tablou de comandă situat într-o cabină-turn, pe baza unui program care îndeplineşte automat toate con- diţiile de siguranţă a circulaţiei tre- nurilor. Datorită, automatizării operaţiilor legate de primirea, expedierea sau manevrarea trenurilor, timpul necesar efectuării acestor operaţii se reduce la cel mult 30 secunde, faţă de 5-10 minute cît necesita manipularea manuală, capacitatea de tranzitare şi prelucrare a staţiei sporind considerabil. (Agerpres) ——~^,o~----Valorificarea deşeurilor industriale în construcţii Consfătuirea pe ţară organizată la Timişoara de A.S.I.T. Bucureşti, cu contribuţia secţiei locale de construcţii în problema „Valorificarea deşeurilor industriale prin folosirea lor ca materiale de construcţii“, s-a încheiat sîrbătă prin vizitarea laboratorului de încercări de materiale de la Institutul Politehnic. In cadrul consfătuirii care a durat două zile au fost expuse următoarele referate: „Folosirea zgurilor de furnale în industria de construcţii“, „Folosirea deşeurilor din industria carboniferă“, „Utilizarea pentru construcţii a deşeurilor de ardere a cărbunilor la cazane“, „Folosirea deşeurilor industriei chimice“ şi „Folosirea deşeurilor din industria lemnului la materiale de construcţii“. Referatele au fost însoţite de coreferate şi numeroase discuţii. La sfîrşitul dezbaterilor consfătuirea a adoptato rezoluţie in care sunt concretizate măsurile ce se impun pentru valorificarea pe scară largă a deşeurilor industriale in construcţii. Printre altele rezoluţia preconizează efectuarea unei strînse colaborări între institutele de cercetări in construcţii şi a departamentelor de specialitate, coordonarea de către M.C.M.C. a cercetărilor şi a măsurilor pentru valorificarea deşeurilor precum şi asigurarea folosirii lor în ridicarea producţiei şi a livrării acestora, etc. In rezoluţie se arată că prin valorificarea deşeurilor industriale se iveşte posibilitatea de a produce mari cantităţi de materiale de construcţii de bună calitate, care va duce la importante reduceri de preţ a costurilor construcţiilor. (Coresp. „Munca“) Noi obiective Pe şantierul fabricii de produse azotoase din Roznov, constructorii Trustului nr. 13 din Departamentul Construcţiilor lucrează într-un ritm accelerat pentru terminarea la timp a lucrărilor prevăzute în plan. Astfel, în primele 4 luni ale anului 1958 s-au început 12 obiective noi printre care: secţia control fabricaţie, atelier reparaţii electrice, atelier montaj mecanic, corp unificat, magazie materiale, magazie utilaje, secţia cazangerie şi forjă, 19 vile şi o şcoală elementară de 7 ani, staţia de epuraţie etc. (Rep.). Fabrica şi-a schimbat înfăţişarea Fabrica de cherestea din Sibiu este una dintre cele mai vechi din ţara noastră, fiind construită spre sfîrşitul secolului trecut. Vreme de circa 60 de ani nu s-a schimbat nimic aici. Acelaşi proces înapoiat de producţie şi, bineînţeles, aceeaşi muncă de ocnă. Muncitorii trudeau din greu la depozitul de buşteni, situat pe un teren mlăştinos şi lipsit de drenare şi umplutură. Cît despre instalaţii, ele erau sub orice critică. La linia de garaj a fabricii nu exista rampă de descărcare, buştenii erau ridicaţi din vagoane cu braţele şi puşi direct pe pămînt. Pentru alimentarea halei cu buşteni oamenii trebuiau să împingă vagoanele cu mina pe linia de acces lungă de 90 m, şi care era în pantă. Nu degeaba ei au numit acest rambleu „Dîmbul blestemat“. Munca era la fel de istovitoare şi în secţia de fabricaţie, unde maşinile erau amplasate pe un singur rînd, iar materialul era purtat pe braţe de la o maşină la alta. Hala se aglomera deseori cu material prelucrat, din care cauză accidentele de muncă se ţineau lanţ. ★ Un eveniment important în viaţa fabricii l-a constituit naţionalizarea. Bineînţeles că schimbările nu s-au produs peste noapte. Ele au cerut o muncă îndîrjită şi înfrîngerea a numeroase greutăţi. Dar oamenii au cules roadele muncii lor. ...La 11 iunie 1948, fabrica nu funcţiona. Patronii vînduseră stocurile de materiale, încetaseră să mai efectueze lucrări de exploatare în pădure. Orice activitate fusese întreruptă Cu sprijinul organelor locale de partid şi al ministerului de resort,întreprinderea a fost repusă în funcţiune. La lucrările de refacere şi-au dat concursul neprecupeţit vechii muncitori, printre care buştenarii Andrei Tripon I şi Andrei Tripon II, fraţiiDubovici, mecanicul N Marchian, gaeriştii V. Vraja, V. Berbe şi Gh. Boboi, circularistul Gh. Fuşlea. Aşa a pornit munca. Pînă la începutul anului 1955 s-au făcut însă lucrări limitate pentru îmbunătăţirea procesului de producţie, căci necesităţile economiei naţionale cereau ca fondurile de investiţii să se cheltuiască mai mult în direcţia exploatărilor. Din 1955, fabrica a început să se dezvolte rapid. Mai întîi s-au instalat transformatorul electric de 240 KVA, racordat la reţeaua de înaltă tensiune, şi cazanul de aburi M.T.D. Apoi, după o consultare largă a muncitorilor, au început a fi puse în practică măsurile de mică mecanizare, care au schimbat complect faţa întreprinderii. ★ Să dăm o raită prin acelaşi depozit de buşteni despre care am vorbit mai sus. Descărcatul buştenilor din vagoane este astăzi mecanizat prin construirea unei macarale portal,terenul a fost ameliorat prin drenare și umplutură, s-au construit rampe pe podvale de beton. Datorită acestor măsuri, a crescut desigur şi capacitatea de depozitare de la 400 m.c. la 2.000 m.c. buşteni. Iar „Dîmbul blestemat" din urmă cu ani a dispărut, căci alimentarea cu buşteni a halei de fabricaţie se face astăzi cu două transportoare. Reamplasarea maşinilor în hala de fabricaţie a asigurat un proces tehnologic raţional, cu flux continuu şi, în cea mai mare parte, mecanizat. Oamenii nu mai trebuie să poarte materialul pe braţe, de la o maşină la alta. Printre operaţiile mecanizate se numără şi aceea de evacuare a materialului, rămăşiţelor şi rumeguşului din hală. Sortarea frizelor pe dimensiuni se face şi ea cu ajutorul unei maşini speciale. Toate aceste lucrări au fost efectuate de atelierul de mică mecanizare al unităţii şi cu mijloace proprii. Cheltuielile au fost acoperite prin credite bancare pe termen scurt şi din fondul creat prin vînzarea produselor de larg consum executate din deşeuri. Trebuie spus că o parte din lucrările de mai sus au constituit teme de inovaţii de o însemnătate deose- bită pentru sectorul de industrializare I a lemnului. Astfel, tov. ing. Aurel I Popa este creatorul macaralei portale şi al noii linii tehnologice de fabricaţie, mecanicul-şef Iosif Sapi de la U.J.L.Orăştie este autorul sortatorului mecanic de frize pe dimensiuni, iar electricianul Dumitru Udroiu, ing. Marius Falon, tov. Cornel Croce şi alţii au făcut şi ei v inovaţii. Datorită lucrărilor de mică mecanizare, productivitatea muncii a crescut pe întreaga întreprindere cu 42 la sută. Prin realizarea planului de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1958 ea va creşte şi mai mult, iar ceilalţi indici de producţie vor înregistra de asemenea îmbunătăţiri. I. Opriş corespondent voluntar Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV nr. 3292 DUMINICĂ 1 IUNIE 1958 4 pagini 20 bani Cursuri pentru perfecţionarea inginerilor constructori Din iniţiativa Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţie şi a Consiliului Central A.S.I.T. s-a deschis primul curs de perfecţionare a inginerilor constructori care lucrează direct pe şantiere, începerea acestui curs a devenit necesară datorită problemelor tot mai complexe care se pun în faţa sectorului, precum şi mijloacelor tehnice perfecţionate de care dispun astăzi şantierele. La aceste cursuri se predau materii privind alcătuirea şi calculul structurii noi în construcţii, procedee tehnologice noi în executarea lucrărilor, sisteme noi de construcţie, alcătuirea şi calculul elementelor din beton armat şi precomprimat, organizarea şi mecanizarea lucrărilor, probleme economice legate de producţia de construcţii montaj etc. (Rep.) -ooo ooo- In contractul colectiv încheiat anul acesta în schela Tîrgoviște a fost prevăzut — printre altele — și angajamentul conducerii schelei de a construi în sectorul Aninoasa o baie de apă sărată. Aceasta, pentru a da posibilitate muncitorilor suferinzi de reumatism să se trateze chiar la locul de muncă, în orele de repaos. Angajamentul a fost îndeplinit. Baia, construită după toate indicaţiile igienico-sanitare, a fost dată în folosinţă acum două zile. Ea e dotată cu tot mobilierul necesar şi prevăzută cu încăperi şi vestiare pentru bărbaţi şi femei. Pe lîngă baie funcţionează în perranenţă personal medical pentru a da toate îndrumările şi recomandările necesare. G. Oşanu corespondent voluntar Tratament balnear la locul de muncă Gospodăria agricolă colectivă „Horia, Cloşca şi Crişan“ din raionul Slobozia se dezvoltă necontenit. In afară de veniturile obţinute din sectorul cerealier şi zootehnic colectiviştii scot zeci de tone de peşte anual din eleşteul pe care l-au amenajat de curind. In clişeul de sus, colectiviştii gospodariei in timpul pescuitului. In clişeul de jos, preşedintele gospodăriei Ene Oprea şi colectiviştii Ion Chiriţi şi Ion Matinca verifică stadiul de dezvoltare a griului. Colectivul fabricii de conserve „Flora“ din Capitală a început să producă conserve de mazăre şi compoturi din căpşuni. Capacitatea fabricii este de 3 vagoane de conserve pe zi. In clişeu, Mariana Alexandrescu şi Viorica Andronie de la secţia de umplut borcane cu mazăre lucrează la căpăciuirea borcanelor pe bandă. Creşte mişcarea inovatorilor De la începutul anului şi pînă acum, la cabinetul tehnic al Atelierelor principale C.F.R.-Arad au fost înregistrate 52 propuneri de inovaţii. Dintre acestea au fost realizate şi aplicate 22, iar celelalte se află în curs de experimentare sau studiu. Una dintre cele mai valoroase inovaţii este aceea a matriţeiului Gh. Taşcă, împreună cu un colectiv el a confecţionat un dispozitiv pentru tăierea capetelor foilor de arc. înainte, această operaţiune se făcea greoi, bucată cu bucată, cu o matriţă veche. Odată cu schimbarea profilelor de arc, trebuia schimbată şi matriţa. Noul dispozitiv permite tăierea simultană a două capete de foi de arc. Afară de aceasta, ansamblul de tăiere se demontează de pe suport, ceea ce permite utilizarea lui la tăierea mai multor profile de foi de arc. Prin introducerea noului dispozitiv productivitatea muncii a crescut la operaţia respectivă cu 100 la sută. Ion Luca corespondent voluntar Fapte noi la mina lupeni In primul trimestru al acestui an, mina Lupeni a fost codaşă pe Valea Jiului. Nerealizarea planului s-a datorat unor greutăţi obiective. Minerii de aici însă nu s-au împăcat cu această situaţie. Ei au căutat şi cauzele subiective care frînau mersul înainte. Evitîndu-le, ei au reuşit să scoată mina de sub plan. Cele cîteva sute de tone de cărbune date peste plan pînă la data de 30 mai dovedesc acest lucru. Succesele minerilor de la Lupeni se datoresc în special îmbunătăţirii conţinutului consfătuirilor de producţie în cadrul cărora, pe bază de referate, s-au analizat problemele cheie ale producţiei cum ar fi transportul şi problema randamentelor. Astfel după ce în luna martie au fost dezbătute deficienţele transportului subteran, în urma propunerilor făcute şi măsurilor luate, greutatea medie a vagonetelor încărcate a crescut pe mină de la 936 kg la 948 kg. La unele sectoare, ca sectorul III, de pildă, această greutate în urma încărcării mai bune a vagonetelor a crescut cu 30 kg. A crescut și coeficientul de rulaj al vagonetelor cu 1,2 la sută. Toate acestea au contribuit la eliminarea în mare măsură a lipsei de vagonete goale ce se resimțea înainte în abataj. (Coresp. „Munca“) -pop- Excursii în străinătate pentru tinerii fruntaşi în producţie • Două trasee: Bucureşti-Budapesta şi Bucureşti.Kiev. Moscova • Datele excursiilor din U.R.S.S. deplasarea se va face cu avionul. După cum s-a mai anunţat, O.N.T. „Carpaţi“ a luat iniţiativa organizării unor excursii în străinătate cu preţ redus pentru tinerii fruntaşi în producţie. Iată cîteva amănunte suplimentare în legătură cu aceste excursii. Există două trasee: Bucureşti — Budapesta şi Bucureşti — Kiev — Moscova. Cei care doresc să ia parte la excursia în R. P. Ungară au posibilitatea să se înscrie pentru datele de 13 şi 23 iulie. Durata excursiei în care vor fi vizitate atît oraşul Budapesta cît şi împrejurimile sale, este de 12 zile, iar costul călătoriei de 1.400 lei. Pentru al doilea traseu, excursia va fi organizată la 9 iulie însumînd 9 zile de călătorie, deplasarea făcîndu-se cu avionul. Costul ei este de 1.730 lei. Excursii asemănătoare vor fi organizate și în lunile august şi septem-brie. (Rep.) iniţiativa: „Un om, un tractor la 100 de hectare1* Se extinde experienţa brigăzilor fruntaşe Incepînd din anul trecut, în gospodăriile agricole de stat s-a aplicat în mod experimental un nou sistem de organizare a muncii mecanizate, care s-a dovedit a da rezultate bune. Este vorba de brigăzile speciale în care un tractorist lucrează 100 hectare teren arabil. Scopul urmărit prin introducerea acestui sistem este de a se înlocui într-o măsură tot mai mare munca manuală, de a se obţine o productivitate şi o producţie de cereale mereu sporite la hectar. Mecanizatorii brigăzilor speciale muncesc în colectiv şi sunt cointeresaţi în procesul de producţie, fiind recompensaţi potrivit realizărilor obţinute. O astfel de brigadă specială, condusă de mecanizatorul Richard Butingher, a lucrat la G.A.S. Utvinis din regiunea Timişoara. Deşi lipsită de experienţă şi avînd de întîmpinat unele greutăţi inerente începutului, ea a obţinut rezultate bune. Pe terenurile secţiei Feldioara, unde şi-a desfăşurat activitatea, s-au înregistrat recolte mari la hectar. La porumb, de exemplu, s-au recoltat 4.160 kg boabe la hectar faţă de 2.760 kg mediu pe gospodărie. Sarcina de plan la hantraj a brigăzii a fost şi ea depăşită cu 700 hantri, iar preţul de cost pe hantru de lucrări a fost redus cu 25 lei faţă de plan. In general, brigada specială a lucrat hantrul cu 5 lei mai ieftin decît brigăzile obişnuite. Bazaţi , pe aceste prime rezultate, conducerea gospodăriei (director Petre Turcu) şi comitetul de întreprindere (preşedinte Alexandru Kovaci) au studiat în acest an temeinic posibilităţile de care dispune gospodăria ,în ce priveşte dotarea ei cu tractoare şi maşini agricole. Apoi au hotărît să mai înfiinţeze 400 brigăzi speciale, cu care au încheiat contracte de muncă. In prezent funcţionează aici 3 brigăzi speciale, finind seama de unele lipsuri de ordin tehnico-organizatoric ce au existat anul trecut şi pentru ca brigăzile speciale să dea rezultate şi mai bune în muncă, conducătorii lor, în colaborare cu maiştrii de culturi, au întocmit în mod mai judicios planurile de măsuri tehnico-organizatorice. Tractoarele şi tractoriştii au fost repartizaţi pe anumite tarlale, în funcţie de capacitatea fiecărui tractor şi de pregătirea profesională a celor ce le conduc. De pildă, maistrul de cultură Gh. Horvath împreună cu Gh. Radu, conducătorul brigăzii speciale, au repartizat tractoristului fruntaş Traian Mager, care a fost distins recent cu Medalia Muncii, următoarele culturi 23 ha porumb dublu hibrid, 27 ha porumb siloz şi 50 ha grîu (în total 100 ha). Acestea sunt lucrări mai grele, dar s-a ţinut seama de faptul că Traian Mager lucrează de 3 ani pe un tractor M.T.Z fără să-i fi făcut vreo reparaţie şi că este bine pregătit din punct de vedere profesional. In schimb, tractoristului Ion Vamoş, care are mai puţină experienţă, i s-au repartizat lucrări mai uşoare: 36 ha floarea soarelui, 21 ha porumb hibrid simplu, 10 ha porumb siloz şi 33 ha grîu Pentru ca brigăzile speciale să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţiuni, nu-i suficient să fie dotate cu cadre şi maşini corespunzătoare lucrărilor ce li se încredinţează. Se cere în acelaşi timp ca maiştrii de culturi de cîmp să le asigure condiţii cît mai bune de muncă. Maiştrii de culturi ai gospodăriei se preocupă cu seriozitate de aprovizionarea brigăzilor speciale cu sămînţa necesară, pentru ca maşinile să nu stea nici un moment. Pentru carburanţi s-au asigurat acestor brigăzi vasele necesare şi s-au stabilit locurile unde se depozitează. S-au organizat şi mici ateliere, unde mecanizatorii din brigăzile speciale îşi repară şi îşi pun singuri la punct maşinile. Avînd toate aceste condiţii create, brigăzile speciale s-au angajat să lupte în acest an, pentru a da peste plan 200 kg grîu şi 300 kg porumb de pe fiecare hectar. Ei s-au mai angajat să contribuie la reducerea preţului de cost pe gospodărie în sectorul culturi de cîmp cu 11 la sută faţă de plan. Rezultatele obţinute pînă în prezent de aceste brigăzi speciale ne îndreptăţesc să credem că ele se vor ţine de cuvînt. Deşi din cauza timpului nefavorabil mecanizatorii au avut multe greutăţi de înfruntat în această primăvară, totuşi ei au reuşit să termine în bune condiţiuni muncile agricole. In prezent brigăzile speciale execută cu mult succes lucrările de întreţinere a culturilor şi se pregătesc intens pentru muncile de recoltare şi treieriş. ŞT. DUMITRESCU -ooo-Eî£2£SS!lL£!ÎiEÎS , eKusia..„ dar nu la unităţile de desfacere zile ce poate fi mai bun decît o sticlă de „citre“ sau un pahar de braga rece. Am încercat aceste produse, mult căutate şi apreciate de consumatori, direct la sursă: secţia de zaharoase de pe strada Avrigului nr. 7 a întreprinderii de produse alimentare-Bucureşti. Pînă la 1 iunie unitatea a dat peste plan 439.000 sticle „citro“. In lunile următoare, socotite „vîrf de producţie“ sarcinile sunt mult sporite. S-au luat măsurile necesare. Au fost montate alte trei maşini de umplut, s-a organizat munca în trei schimburi şi este asigurată materia primă necesară. Unităţile beneficiare T.A.P.L. şi O.C.L. fac greutăţi. De pildă, T.A.P.L. raionul „Griviţa Roşie“ din cele 90.000 sticle „citro" repartizate pe luna mai, a ridicat pînă la 23 mai doar 15.000 sticle. T.A.P.L. raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“ din 70.000 sticle „citro“ a ridicat 23.000 sticle pînă la aceeaşi dată. Nici O.C.L. raionul „Lenin“, nici T.A.P.L. „1 Mai“ nu s-au grăbit să-şi ridice cantităţile contractate. Cît priveşte sortimentul braga, lucrurile stau şi mai prost. Deşi secţia comercială a Sfatului Popular al Capitalei a cerut unităţii să-şi majoreze producţia, nu manifestă aceeaşi preocupare în a-i repartiza beneficiari încît aceasta are permanent producţie un stoc. Faţă de situaţia relatată considerăm utilă întrebarea : n-a sosit timpul ca beneficiarii amintiţi şi secţiunea comercială a Sfatului Popular al Capitalei să ne facă să beneficiem de aceste produse, sau le păstrează pentru la „iarnă".? (Rep): Vara a bătut la poarta anotimpurilor cu toată tăria şi i s-a deschis cărare largă. Mercurul termometrului îl urmează vrerea : urcă mereu. Canicula ne dă târcoale... In asemenea