Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)
1958-07-01 / nr. 3317
Pag. 2-a Prind viață măsurile preconizate în programul consfătuirii de la Constanţa PRODUSE ANIMALE MAI MULTE şi la un preţ de cost cit mai redus CONSTANTIN ADOCHIŢEI La G.A.S.-Cotuşca din regiunea Suceava, sectorul creşterii animalelor are o pondere serioasă. Conducerea gospodăriei a creat condiţii optime de lucru muncitorilor pentru dezvoltarea creşterii vacilor de lapte, a oilor şi porcilor. In anul 1957 s-a pus un accent deosebit pe reducerea preţului de cost la produsele animale. In această direcţie un sprijin deosebit l-a dat comitetul de întreprindere. Prin organizarea unor consfătuiri de producţie speciale avînd ca temă posibilităţile de reducere a preţului de cost în unitatea noastră s-a dat putinţa îngrijitorilor de animale să descopere şi să valorifice noi rezerve interne. Organul sindical a mobilizat personalul tehnic pentru a da o îndrumare permanentă muncitorilor, întrecerea socialistă organizată şi condusă de comitetul sindical a avut obiective concrete, privind furajarea raţională, înlocuirea concentratelor cu masă verde furaj siloz, evitarea risipei etc. Munca de educare a muncitorilor în scopul obţinerii a cît mai multe produse şi la un preţ de cost cît mai redus s-a dus şi continuă să se ducă de la om la om în toate sectoarele de activitate, de către conducerea administrativă în colaborare cu comitetul de întreprindere. Drept rezultat, în anul trecut pre-CONSTANTIN ADOCHIŢEI Erou al Muncii Socialiste, maistru zootehnist la G.A.S.-Coţuşca — regiunea Suceava tul la lapte de vacă a fost redus de la 1,51 lei la 1,05 lei per litru, la viţei de la 151 lei la 105 lei per cap, la lapte de oaie de la 2,21 lei la 1,98 lei per litru, iar la lînă de la 18,14 lei la 12,92 lei per kilogram. Prin aceste reduceri ale preţurilor de cost s-au realizat însemnate beneficii. Astfel, sectorul taurin a obţinut în anul 1957 un beneficiu net de 214.782 lei, iar sectorul ovin de 120.588 lei. Măsurile luate cît şi rezultatele obţinute în primele 5 luni ale anului curent ne întăresc convingerea că vom obţine roade şi mai bune. Astfel, la defalcarea sarcinilor de plan pe 1958, pe lîngă indicii de producţie s-a indicat fiecărui crescător de animale şi preţul de cost al produselor, precum şi sumele planificate a se cheltui. In consfătuirile de producţie, odată cu discutarea felului cum se îndeplinesc sarcinile de plan, se discută concret şi realizarea planului preţului de cost pe produs. Drept rezultat al acestor măsuri, în primele 5 luni ale anului am obţinut o reducere a preţului de cost cu 0,14 lei per litru lapte de vacă, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar şi realizările în producţie sunt mari. Pînă la 1 iunie brigada de la vaci şi-a depăşit planul la laptele livrat statului cu 19.500 litri, iar la carne cu 11.500 kg. Dacă în primele 5 luni din 1957 s-a obţinut o producţie zilnică de 5,8 litri lapte pe cap de vacă furajată, în aceeaşi perioadă a anului acesta s-a ajuns la 8,1 litri iar la 15 iunie la 11,7 litri. Şi la creşterea porcilor şi oilor s-au înregistrat rezultate asemănătoare. Astfel, planul la livrări de miei a fos depăşit cu 338 miei, iar la carne de porc cu 15,9 tone. Din rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor s-au ridicat şi se ridică mereu alţi fruntaşi în întrecere, oameni cu o înaltă calificare, ca maistrul Aurel Durbacă, mulgătorii Ştefan Istrate, Constantin Mandache, Vasile Amitrului, ciobanii Vasile Moruz şi Vasile Meluiciuc, îngrijitoarea de porci Chirica Pădureanu şi alţii. Documentele consfătuirii de la Constanţa au fost discutate la noi în unitate la fiecare loc de muncă conform specificului. Analizîndu-ne posibilităţile de sporire a producţiei animale în lumina celor expuse la consfătuire, am ajuns la concluzia că putem da produse mai multe şi mai ieftine începînd chiar din anul acesta. Astfel, colectivul G.A.S.-Coţuşca s-a angajat să realizeze în anul 1958 cîte 30.000 l. lapte şi 10 t. carne de pe fiecare sută de hectare. Pentru atingerea acestor obiective va trebui ca în sectorul taurin, de pildă, să obţinem 3.000 lapte pe cap de vacă furajată. Nu este de loc uşor, dar cu muncitorii destoinici pe care-i avem şi cu cei care cresc necontenit în gospodăria noastră, sîntem convinşi că vom îndeplini şi chiar depăși angajamentele, contribuind în felul acesta la întărirea economică a patriei. Largi posibilităţi de dezvoltare a pomicultură în regiunea Cluj RUDOLF PALOCSAY Regiunea Cluj, în ansamblul ei, prezintă condiţii de climă şi sol deosebit de favorabile pentru cultura celor mai multe specii pomicole. Bazinele pomicole de la Bistriţa şi Dej au o reputaţie de mult stabilită. Cu toate acestea, regimul burghezomoşieresc ne-a lăsat moştenire un patrimoniu pomicol slab. Plantaţiile în masiv însumau cca 7.000 ha, dar majoritatea pomilor din acestea erau bătrîni şi bolnavi, pentru a nu mai vorbi despre proporţiile nejuste între specii (predomina plunul cu peste 50%), despre răspîndirea unor soiuri cu valoare comercială scăzută, despre faptul că în aceste livezi golurile treceau de 30%. In anii puterii populare s-au depus eforturi susţinute pentru refacerea şi dezvoltarea patrimoniului pomicol pe o bază ştiinţifică, unitară. Aşa s-au născut plantaţiile de sute de hectare de la G.A.S. Bistriţa, Dej, Lechinţa, Cluj, aşa s-a ajuns ca în multe gospodării colective din regiune (G.A.C. Jeica, Luna de Jos şi Pătrunzel etc.), să fie plantaţi peste 40.000 de pomi. Tot în anii aceştia au fost înfiinţate 4 pepiniere pomicole raionale, altele în cadrul G.A.S. sau staţiuni pentru cercetări pomicole. Drept rezultat, astăzi, suprafaţa livezilor în masiv trece de 13.500 hectare, dintre care 3.159 ha. sunt în G.A.S. Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii a pus şi în domeniul pomiculturii sarcini deosebit de mari. După cum se ştie, obiectivul final este ca in următorii 10—12 ani să se asigure o producţie de cca. 75 kg. de fructe diferite pe cap de locuitor. Recent, comitetul regional P.M.R.Cluj a discutat într-o plenară măsurile menite să asigure realizarea obiectivelor puse în faţa lucrătorilor din agricultură de consfătuirea de la Constanţa. In hotărirea adoptată, se preconizează intre altele, ca in anii 1958— 1960 pepinierele din regiune să producă cca 1.282.000 de pomi, pentru a se putea spori plantaţiile existente pînă la 15.572 de hectare in 1960. Dacă sporirea suprafeţelor de livezi în masiv va continua si după 1960 în acelaşi ritm susţinut, se poate conta pe realizarea integrală a sarcinii de a produce in anul 1970, cca 75 kilograme fructe pe cap de locuitor. La traducerea în viaţă a acestor măsuri este nevoie să se dea atenţia cuvenită înmulţirii materialului pomicol, astfel încît să se ajungă la o justă proporţie între specii, precum şi la predominarea netă a soiurilor valoroase, cum ar fi Părul, Renet, Baumann, Parmen auriu la măr, Williams, Cură, Contesa de Paris şi Josephine de Malines la păr, Germersdorf şi Pietroase Napoleon la cireş, Mocăneşti la vişin, Bistriţa, Tulcu şi Renclod verde la prun, etc. Cu mult curaj trebuie extinsă cultura unor specii puţin răspîndite în regiune cum ar fi piersicul, caisul şi chiar migdalul, în partea cu podgorii a raionului Turda şi Aiud ca şi în zona viticolă a raionului Zalău. De RUDOLF PALOCSAY director al Staţiunii experimentale horti-pomicole — Cluj multă atenţie trebuie să se bucure în G.A.S. şi G.A.C. şi răspîndirea culturilor de arbuşti fructiferi: căpşuni, coacăze, agrişe. Este cred suficient să reamintesc că în vreme ce o plantaţie de pomi începe să rodească abia după patru, cinci şi chiar şase ani, căpşunul rodeşte în al doilea an de la plantare. In plus, cultura lui este uşoară, dă fructe timpurii — dintre primele care apar — sînt foarte căutate pentru calităţile lor şi, în fine, recoltele sînt foarte mari (la hectar în condiţii medii de cultură, se pot recolta 6.000—8.000 kg). Pînă cînd mărfile plantaţii tinere vor intra pe rod — aceasta este totuşi o chestiune de ani — se poate asigura de pe acum creşterea masivă a producţiilor de fructe din livezile regiunii şi, odată cu aceasta, mai buna aprovizionare a oamenilor muncii. In acest scop prima măsură — şi cea mai importantă de altfel — este asigurarea igienei minime a pomilor. înainte de toate, trebuie organizată cu simţ de răspundere lupta împotriva omizilor, din cauza cărora se pierd anual mii de tone de fructe. Din păcate, în multe locuri, ca de exemplu înspre Recea Cristur şi Valea Lujerdiului din raionul Gherla unde şi acum prunul ocupă peste 90% din plantaţii, starea pomilor este sub orice critică. An de an, aci ca şi în alte cîteva locuri, doar accidental se mai recoltează cîteva fructe. Că nivelul de îngrijire general al pomilor (cu excepţia unor G.A.S. şi G.A.C. şi a unor comune din raioanele Bistriţa, Aiud, Turda, Dej) este cu totul nesatisfăcător, se vede şi din oscilaţiile extraordinare, nepermise, ale recoltelor pe regiune. Astfel, în vreme ce în anul 1954 recolta a fost de numai 6.500 de tone de fructe, în 1956 ea a atins peste 50.000 de tone. Au fost oare chiar atît de favorabile condiţiile din 1956 şi atît de rele cele din 1954 ? Nu ! In 1954, s-a produs un atac masiv de omizi, care nu a fost prevenit la vreme prin curăţirea pomilor. Experienţa a dovedit clar că dacă pomii sunt curăţiţi de omizi şi putregaiuri, dacă prin stropirile făcute la timp se duce lupta împotriva altor dăunători şi mai ales a păduchelui testos (păduchele de Saint Jose) recolta — chiar dacă nu este ridicată — este în parte asigurată. Și dacă la argumentul acesta se adaugă faptul că datorită grijii statului democrat-popular se alocă anual sume pentru igiena pomilor — anul acesta peste 4.000.000 lei — se vede că depinde numai de îndrumarea dată şi controlul făcut de organele agricole locale de resort, pentru ca oamenii să obţină din livezile lor producţii mult mai mari. Dar igiena pomilor nu este totul. Dacă din trei în trei ani se îngraşă livezile, recoltele pot creşte pînă la dublu. De asemenea, un spor de 15—30 % la recoltă răsplăteşte munca depusă pentru lucrarea terenurilor ocupate cu livezi. Astfel de lucrări asigură un regim de umiditate bun pentru pomi. Producţiile actuale pot fi ridicate de cîteva ori dacă se efectuează aceste lucrări de întreţinere a pomilor. La Bistriţa, în aceleaşi condiţii de climă şi sol, la aceleaşi varietăţi de pomi, în vreme ce la staţiunea pomicolă a I.C.A.R., în ultimii 5 ani recolta medie de mere a fost de 8.670 kg la hectar, iar la pere de peste 11.600 kg la hectar, în celelalte livezi din localitate media producţiei la mere a fost în aceeaşi perioadă (1953 —1957) de numai 1.200 de kilograme, iar la pere de 5—6.000 de kilograme. Iată, in mod concret, ce înseamnă livadă îngrijită şi ce înseamnă neglijarea lucrărilor de întreţinere a livezii. Trebuie şi putem să avem recolte mari de fructe în fiecare an, fără să fim la discreţia capriciilor naturii, a omizilor şi altor dăunători. Trebuie să ştim să luptăm însă pentru aceasta sistematic, cu perseverenţă, an de an. Şi este sigur că printr-un efort unit această sarcină de onoare poate fi îndeplinită cu mult succes. MUNKA Oamenii muncii ne scriu: ★ ★ După specificul muncii Peste 150 de oameni ai muncii din oraşul Cluj activează în cadrul echipelor de control obştesc. Printre atribuţiile lor este şi aceea de a controla cum se face aprovizionarea magazinelor şi calitatea mărfurilor. Pentru ca aceste echipe să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţii, Consiliul Sindical Local şi Inspecţia comercială de stat a regiunii Cluj au luat o măsură care s-a dovedit a fi foarte eficace: membrilor respectivelor echipe li s-au repartizat unităţile comerciale, după specificul muncii lor profesionale. De pildă, controlorii obşteşti care lucrează la fabrica „Herbak Janos“ se ocupă de magazinele de încălţăminte, cei de la fabrica „Flacăra“ de unităţile de confecţii, cei de la întreprinderea „Triumf“ de magazinele cu articole metalice etc. Aceasta dă putinţa unui control mult mai competent şi calificat. Zilele trecute, echipele de control obştesc de la fabrica „Herbak János“ au vizitat unităţile de încălţăminte nr. 9, 11 şi 64 ale O.C.L. Produse Industriale. Iată cîteva din constatările lor. La pantofii de femei livraţi de fabrica „Solidaritatea“-Oradea, tocurile de lemn nu au fost suficient de uscate în momentul aplicării, din care cauză îmbrăcămintea lor de piele s-a încreţit ulterior. Pantofii de femei de la fabrica „Ştefan Plavăţ“-Timişoara au fost confecţionaţi pe calapoade necorespunzătoare. De asemenea, produsele furnizate de cooperativa „Pielarul“ din Zalău nu sunt lucrate destul de îngrijit în interior, iar pînza intermediară e lipită cu prea mult pap. Aceste constatări au fost comunicate conducerilor întreprinderilor producătoare și comitetelor de întreprindere respective pentru a se lua măsurile necesare. Fr. Mezei corespondent voluntar Veşti culturale de la fabrica „KIROV“ Conferinţe la locul de muncă Comisia muncii culturale de masă a comitetului de întreprindere de la fabrica „Kirov“ din Capitală desfăşoară o intensă activitate pentru ridicarea nivelului de cultură generală al muncitorilor, pentru educarea patriotică a acestora. In afară de recenzii, seri literare, în secţiile fabricii se organizează cu sprijinul S.R.S.C. diferite conferinţe. De pildă, în ultima vreme, muncitorii din sectorul vegetal au ascultat conferinţa „Despre viaţa şi opera lui Nicolae Bălcescu“, iar cei din sectorul încălţăminte manuală „Bucureştii de ieri şi de azi“. Colectivul sectorului încălţăminte mecanică a participat la conferinţele „Figuri de eroi români căzuţi în lupta împotriva fascismului“, „Călătorie de-a lungul Carpaţilor“ ş.a. S-au mai ţinut conferinţele: „Monumente istorice ale Bucureştiului”, „400 de ani de la naşterea lui Mihai Viteazu“ (la secţia ştanţa), dată de un colectiv anume constituit. Cele trei programe săptămînale transmise pînă acum s-au bucurat de aprecierea unanimă a ascultătorilor. Un lucru obişnuit Aproape că nu este seară cînd printre spectatorii prezenţi în sălile de spectacole ale Capitalei să nu recunoşti şi muncitori de la fabrica „Kirov“. Şi în acest an, comitetul de întreprindere a încheiat contracte cu toate teatrele. Anul trecut, tot pe bază de contracte au fost difuzate în fabrică 8.260 de bilete pentru spectacole teatrale, de operă, operetă și pentru concerte. Anul acesta s-au distribuit pînă în prezent aproape 4.000 de bilete. Ion Văduva corespondent voluntar Emisiuni interesante Despre colectivul staţiei de radioamplificare al fabricii s-au spus şi se pot spune cuvinte de laudă. O nouă iniţiativă a lui vine să întărească aceasta. Astfel, de unde pînă acum materialele transmise erau negrupate, în prezent fiecare din cele şase emisiuni ale săptămînii are o temă. Lunea, emisiunea este rezervată informării politice interne şi externe şi revistei presei din săptămîna precedentă. Marţi, ea este închinată activului sindical obştesc. Urmează emisiuni dedicate organizării producţiei, tehnicii noi, femeii muncitoare. Sîmbătă se transmite un program cultural-sportiv. De remarcat, că fiecare emisiune este reali Popas la Tîrgovişte Chiar din momentul în care am ieşit din gară, am întîlnit prinţul contrast dintre noua şi străvechea cetate de scaun — Tirgovişte. Două vehicule îşi aşteptau pasagerii: rapidul şi elegantul autobus şi vechea birjă. (clişeul 1). De la gară am pornit-o pe jos. După o sută de metri am întâlnit o altă mărturie a noului. Un şantier. Cel al viitoarei Case de cultură raională, ce se construieşte de către Trustul de foraj extracţie ţiţei Tirgovişte (clişeul 2). Ea va avea o sală de spectacole cu 400 de locuri, săli de şah, de tenis de masă, de repetiţii etc. In parcul din centrul oraşului, frumos amenajat pentru cei mici, voioşia acestora nu te lasă să treci nepăsător. Acesta nu este însă singurul lor loc de distracţie. Ei mai au la dispoziţie grădiniţa de lîngă sfatul popular raional (clişeul 3) şi cea din preajma liceului Nicolae Bălcescu", de că se dau in leagăne ori iau parte la diferite jocuri ce se organizează ad-hoc, peste tot domneşte voia bună. lată-mă ajuns și la stadion. Nu este un teren de sport oarecare ci, o bază sportivă modernă, cu teren de fotbal, pistă de alergări sectoare de sărituri și aruncări, un teren de volei şi o tribună cu o capacitate de 3000 de locuri, (clişeul 4). Realizări cu care, pe drept cuvînti au de ce să se mîndrească tirgoviştenii. Acolo unde de fapt aveam treabă, am ajuns destul de tirziu. Nu mi-a părut rău, deşi nu văzusem decit cîteva din înfăptuirile ce fac pe zi ce trece din vechea aşezare de pe malul Ialomiţei un oraş tot mai frumos. Fototext: S. LASCU Ni se semnalează că... ...în atelierul mecanic al uzinelor chimice „Victoria“ din raionul Cimpina există un pod rulant care se tot repară de multe luni fără ca reparaţia să se mai termine. In timpul acesta, transportul diferitelor piese şi ansamble se face cu mijloace rudimentare şi cu o productivitate foarte scăzută. (I. Speranţă). ...cele două fîntîni cu apă potabilă pentru călători, construite în urmă cu 2 ani în staţia C.F.R. Arad, constituie în momentul de faţă simple ornamente. Ele nu pot fi folosite din cauza defectării unor robinete. (I. Luca). Pe dinafară frumos, dar pe dinăuntru... Printre miile de oameni ai muncii pe care statul nostru l-a ajutat cu credit şi materiale să-şi construiască locuinţe individuale mă număr, şi eu. Mi-am construit casă bună, cu toate dependinţele trebuincioase, aşa cum visam de multă vreme. Apoi, am început să cumpăr cele necesare pentru amenajarea interiorului. Cînd a venit însă rîndul băii, am avut o surpriză foarte neplăcută. M-am dus la magazin și am cumpărat un cazan pe care scria: „Cazan de baie N. I. 3272/56, cooperativa Fero,Metal, Baia Mare“. Cazanul e frumos pe dinafară, vopsit In culoarea aramei. Din păcate însă nu poate fi folosit, fiindcă apa care trece prin el capătă o culoare roşiatică-murdară. Am tot golit şi umplut cazanul de mai multe ori, dar degeaba. Apa nici gineri să se limpezească. După cîte se pare, tovarăşii de la cooperativa „Fero-Metal“ din Baia Mare s-au îngrijit numai de aspectul exterior. Dar, eu vreau să le amintesc că cetăţenii care cumpără aceste cazane n-au nevoie de ele ca ornament, ci într-un scop foarte util. D. Constantinescu şeful secţiei construcţii şi montaje, Trustul de extracţie ţiţei din Poiana Lacului, regiunea Piteşti Martie iulie ,1958 — nr. 3317 Echipa Braziliei, campioană mondială la fotbal După trei săptămîni de luptă pasionantă, urmărită cu un interes uriaş în întreaga lume, cel de al 6-lea campionat mondial de fotbal a luat sfîrșit duminică la Stockholm cu victoria echipei Braziliei, care a învins în finală cu 5—2 (2—1) reprezentativa Suediei. Sudamericanii au fost cei mai buni jucători ai turneului din Suedia și nici o cîștigătoare a cupei „Jules Rimet“ nu a realizat aceasta de o manieră mai clară, atît de strălucită, cum a făcut-o Brazilia. Mare favorită a acestei finale în care ajunsese fără a pierde un singur meci, echipa braziliană a dat duminică la Stockholm o adevărată lecţie de fotbal. Remarcabil succes al tinerilor noştri jucători de tenis de masă In cadrul campionatelor europene de tenis de masă la juniori, reprezentanţii R.P. Româno , MARIA GOLOPENŢA, MARIANA BARASCH, GH. COBIRZAN, TIBERII COVACI şi RADU NEGULESCU au repurtat un deosebit succes cîştigînd titlurile de campioni europeni la toate cele 7 probe. Succesul tinerilor jucători de tenis de masă constituie o nouă afirmare pe plan internațional a tenisului de masă din țara noastră. Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Timişoara în finala „Cupei R. P. R.“ Faţă de comportările anterioare ale Ştiinţei Timişoara, care prin declinul de formă arătat suferise o înfringere la scor din partea Progresului şi de rezultatele bune obţinute în ultimul timp de către Steagul Roşu Oraşul Stalin victoria din confruntarea acestor doua echipe, în cadrul semifinalei „Cupei R.P.R.", părea o formalitate pentru fotbaliştii de la Poalele Tîmpei. In loc de două formaţii complete, care să-şi apere cu dîrzenie şansele, pe teren au apărut două echipe cîrpite — mai mult Ştiinţa Timişoara căreia îi lipseau oameni de bază ca : Ciosescu, Gîrleanu, Tănase, Brînzei şi Fux şi mai puţin Steagul Roşu, fără Marinescu şi Fusuian. In asemenea condiţiuni spectatorii şi-au dat seama că nu vor asista la un meci de valoare şi că victoria Steagului Roşu se contura mai mult. Dar, a început partida şi cea care a avut iniţiativa prin cîteva atacuri în viteză a fost Ştiinţa Timişoara, care a şi marcat în minutul 8 prin Cădariu. Treptat Steagul Roşu şi-a revenit şi chiar a început să domine însă, a marcat tot Ştiinţa Timişoara Profitînd de forma slabă a stoperului Zaharia şi acţionînd cu contraatacuri, prin surprindere, scorul ajunsese la un moment dat la 3-0 pentru Ştiinţa Timişoara, prin punctele marcate de acelaşi Cădariu în minutele 33 şi 64. Cu toate acestea echipa dominată a fost Ştiinţa Timişoara, a cărei apărare n-a trebuit să se străduiască mult pentru a anihila pe înaintaşii Steagului Roşu care au acţionat fie individual, fie prin înghesuirea atacului pe centru. Se observă la înaintarea Steagului Roşu o „specialitate“ destul de periculoasă :driblingul exagerat şi jocul fără orizont al atacului, ca urmare a neţinerii cont de indicaţiile antrenorului. Haşoti şi mai cu seamă David — ultimul singur în faţa porţii a ratat de două ori (minutele 76 şi 86) împiedicîndu-se chiar şi de minge — trebuie să aibă în vedere că driblingul este o armă necesară şi spectaculoasă a fotbalistului, însă cînd este exagerat şi nu este subordonat jocului colectiv, nu aduce foloase şi plictiseşte publicul. In felul acesta atacul Steagului Roşu a contribuit la eliminarea din cupă a echipei sale. Golurile au fost marcate de către Silshell în minutul 69 fi David în ultimul minut. De la Ştiinţa Timişoara merită a fi evidenţiat pentru felul cum şi-au apărat şansele cucerind victoria, Enăchescu, Cădariu şi Florescu. Bun arbitrajul lui C. Mitran. In cealaltă semifinală disputată la Oraşul Stalin între C. S. Oradea şi Progresul, Bucureştenii au învins la scor (4—0, 1—0) prin punctele înscrise de Mateianu 2, Ozon şi Oaidă. FLORIN BRATAN U. T. ARAD, campioană republicană la juniori Finalistele campionatului republican de juniori, U. T. Arad şi Dinamo Bucureşti s-au străduit şi au reuşit să facă un joc bun care să placă spectatorilor. Şi publicul a fost darnic prin aplauze, răsplătind eforturile, fazele bune de fotbal şi festivitatea de premiere cînd tovarăşul V. Nanciu, secretar general-adjunct al Federaţiei, a înmînat cupa şi medaliile echipei campioane de juniori — U. T. Arad. Mulţi dintre spectatori au zîmbit şi ei cînd la sfîrşitul partidei tinerii fotba- işti asaltaseră cu îmbrăţişări şi sărutări pe antrenorul lor N. Dumitrescu. Bucuria arădanilor era mare pentru că învinseseră un adversar de valoare. Meciul dintre cele două echipe a fost dinamic, palpitant, presărat cu multe faze spectaculoase de fotbal. S-a văzut la cele două formaţii tactică de joc, bună pregătire fizică. In privinţa tehnicii individuale, mai bine s-au prezentat dinamoviştii, dar ea a fost întrecută de dîrzenia, rapiditatea şitactica arădanilor. In timpul partidei s-a făcut multă risipă de energie, asta datorită în special apărătorilor care au şutat uneori la întîmplare, alte ori atacanţilor care au abuzat de dribling, de curse individuale. Am putea spune că „eroul" finalei campionatului republican de juniori a fost portarul arădan Gavrilovici, care ,prin calm şi intervenţii oportune şi mai ales prin golul înşel» de el, a lăsat o deosebită impresie. Portarul Gavrilovici a executat cu precizie în minutul 13 o lovitură de 11 m., în urma unui client în careu comis de fundașul dinamovist Vulcan. Scorul devine favorabil arădanilor cu 1—0. El nu mai este modificat pînă la sfîrșitul jocului, Finala campionatului republican de juniori a scos în evidenţă mulţi tineri fotbalişti plini de talent şi perspectivă. Sperăm că in echipa textiliştilor arădani — care a scăpat anul acesta de retrogradare — vom vedea evoluind şi dintre tinerii fotbalişti campioni republicani, dornici de afirmare. A acorda încredere tinerilor, a face din ei titulari in prima formaţie, este o problemă care trebuie studiată cu toată atenţia atit de colectivul U. T. Arad, de antrenori şi chiar de jucătorii mai vârstnici, a căror datorie este să seîngrijească şi ei de schimbul de miine. Cele două echipe care s-au disputat finala, au folosit formaţiile : U. T. Arad: (antrenor N. Dumitrescu) : GAVRILOVICI - Vesescu VIRAG, Faur — Tóth, KOSZKA - SELEJAN-. Igna, VATI, GAL, MACAVEI. Dinamo Bucureşti: (antrenori: I. Nedelescu şi St. Stănculescu) : MATACHE — Vulcan, VULPEANU, Dumitrescu — CONSTANTINESCU, Radu — Asan, Varga, VILCOV, BIZGU, Bogdănescu, N. ALEXANDRU Categoria B la fotbal In etapa de duminică Ştiinţa Cluj a reuşit să întreacă Progresul Sibiu şi astfel să-şi menţină punctul avans faţă de cea de-a doua clasată Corvinul Hunedoara. In seria I la Farul Constanţa îşi menţine cele două puncte faţă de urmăritorul său apropiat Dinamo Bacău. Duminică au fost înregistrate rezultatele : SERIA l-a: Progresul Sibiu—Ştiinţa Cluj 2—3; Metalul Reşiţa—Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 1—0; C.F.R. Cluj—Corvinul Hunedoara 0—1; Minerul Baia Mare — AMEFA Arad 2—0; Gaz Metan Mediaş — Tractorul Oraşul Stalin 1—0; Minerul Lupeni—C.F.R. Timişoara 3—1; C.F.R. Arad—Partizan Reghin 2—0; SERIA II-a: Dinamo Obor—Progresul Suceava 2—2; Foresta Fălticeni—Rapid II Bucureşti 1—2; Dinamo Bacău — C.S.U. Bucureşti 5—1; Ştiinţa Iaşi—Farul Constanţa 0—2; Unirea Focşani—Prahova Ploeşti 3—0; Dinamo Bîrlad — Poiana Cîmpina 3—1 Pe stadionul Dinamo din Capitală, tinerii jucători de la Combinatul Poligrafic Bucureşti au întîlnit echipa Flacăra Moreni. Echipa Combinatului alcătuită din Popovici — Bărbulescu, Ţiţeica, Nedelcu — Neacşu, Ştefan — Cheţan, Halagian, Nunu, Niculescu, Mihăescu au făcut o partidă pentru care merită toată lauda. Tinerii fotbalişti ai Combinatului au jucat tehnic, în siter 4, cu schimburi derutante. Acţiuni bine gîndite şi calmul în fazele finale au făcut ca ei să cîştige cu scorul de 5—0 prin golurile înscrise de Cheţan şi Nunu de cîte 2 ori şi Niculescu. Jucătorii de la Flacăra Moreni, după un început promiţător, au fost depăşiţi de jocul bine orientat al bucureştenilor. Din frumoasele faze de fotbal vă prezentăm două care s-au soldat cu goluri. In minutul 7 apărarea bucureştenilor rezolvă o situaţie dificilă şi Nedelcu trimite mingea lui Mihăescu aflat în apropierea liniei de centru. Acesta o interceptează, driblează adversarul direct şi face o cursă rapidă spre poarta adversă. Este ajuns în apropierea careului de 16 m. de doi adversari, dar reuşeşte să paseze lateral şi coechipierul său Cheţan, venit din urmă, înscrie fulgerător lîngă bară. In minutul 80 Niculescu primeşte o pasă de la Nunu, trece în viteză de stoper, driblează calm şi pe portar care-i ieşise In întîmpinare şi apoi îşi continuă cursa intrînd cu mingea în poarta goală. In general cele două formaţii au jucat corect, fapt care a uşurat sarcina arbitrului Iancu Frăsin (Bacău), care a condus bine partida. Ii putem însă reproşa doar îngăduinţa de care a dat dovadă spre sfîrşitul partidei cînd nu a eliminat de pe teren pe Capoianu de la Moreni pentru lovirea intenţională a adversarului. — al. n. — După întrecerea celor mai tineri atleţi întrecerea celor peste 1.000 dintre cei mai tineri atleţi ai ţării, care s-a desfăşurat timp de 3 zile pe Stadionul Republicii din Capitală, a luat sfîrşit duminică seara, odată cu reuniunea finală organizată la lumina reflectoarelor. Acum, cînd cortina a fost trasă şi peste această ediţie a campionatelor republicane de juniori, simpla citire a numeroaselor rezultate de valoare înregistrate, ne face să înţelegem puternicul salt atît cantitativ cît şi calitativ pe care l-au făcut în ultima vreme cei mai tineri atleţi ai ţării. A fost într-adevăr reconfortant să vezi băieţi şi fete a căror vîrstă este încă destul de fragedă, realizînd performanţe deosebit de valoroase într-un stil a cărui perspectivă clară de dezvoltare nu lasă nici un dubiu pentru viitor. Să cităm la întîmplare cîteva nume. Ştefan Perneki, realizătorul unui nou record R.P.R. de juniori la disc şi locul 1 la greutate, Valeriu Jurcă, cel mai bun om în probele de garduri, Crista Macksai, cea mai valoroasă sprinteră a campionatelor, St. Niţu şi E. Kincses, specialişti în probele de viteză etc., etc. Aceştia pe lîngă de acum consacratul Mircea Stein, reprezintă o remarcabilă pleiadă de speranţe pe care sîntem convinşi că loturile republicane îi va cuprinde cît mai curînd. C. A. ŞTIRI . La ştrandul „Dante Gherman“ din Capitală s-au realizat alte 4 recorduri republicane la nataţie. Dumitru Caminschi (C.S.U.) a ameliorat recordurile probelor de 100 m. şi 200 m. spate. Vechile recorduri îi aparţineau. La 400 m. liber dinamovistul N. Rujinski a realizat 4:51,5 timp, care întrece cu 1,7 sec. vechiul record. Tînăra înotătoare Nicoleta Ștefănescu a realizat în proba de 100 m. fluture timpul de 1:23,0. ■ In faza a doua a campionatului republican de motociclism disputată la Tr. Severin, pe primul loc la categoria sport s-au clasat: 125 cmc. C. Nedelcu (Dinamo); 175 cmc T. Popa (Dinamo); 250 cmc Al. Teodorescu (Metalo-sport); 350 cmc C. Radovici (Metalul); 500 cmc Gh. Voiculescu (C.C.A.); 750 cmc (ataș) M. Dănescu -I. Al. Huhn (C-C.A) 150 cmc (fete) Venera Vasilescu (Metalul). Categoria curse: pînă la 250 cmc. Puiu Ovidiu (Voinţa Oraşul Stalin), pînă la 500 cmc N. Buescu (Rapid Bucureşti). ■ Petrolul Ploeşti, campioana ţării noastre la fotbal pe anul 1957—1958, va participa în „Cupa campionilor europeni“. ■ La concursul atletic de la Zagreb,ai care au participat atleţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Grecia, Iugoslavia, Romînia, U.R.S.S. concurentul nostu C. Grecescu a repurtat victoria în cursa ,la 3.000 m plat. Al doilea atlet român care a luat parte, Z. Vámos, s-a clasat pe locul II în proba de 800 m. plat.