Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)

1958-07-01 / nr. 3317

Pag. 2-a Prind viață măsurile preconizate în programul consfătuirii de la Constanţa PRODUSE ANIMALE MAI MULTE şi la un preţ de cost cit mai redus CONSTANTIN ADOCHIŢEI La G.A.S.-Cotuş­­ca din regiunea Su­ceava, sectorul cre­şterii animalelor are o pondere serioasă. Conducerea gospo­dăriei a creat con­diţii optime de lu­cru muncitorilor pentru dezvoltarea creşterii vacilor­ de lapte, a oilor şi por­cilor. In anul 1957 s-a pus un accent deo­sebit pe reducerea preţului de cost la produsele animale. In această direcţie un sprijin deosebit l-a dat comitetul de întreprindere. Prin organizarea u­­nor consfătuiri de producţie speciale avînd ca temă posibilităţile de reduce­re a preţului de cost în unitatea noastră s-a dat putinţa îngrijitori­lor de animale să descopere şi să valorifice noi rezerve interne. Orga­nul sindical a mobilizat personalul tehnic pentru a da o îndrumare per­manentă muncitorilor, întrecerea so­cialistă organizată şi condusă de comitetul sindical a avut obiective con­crete, privind furajarea raţională, în­locuirea concentratelor cu masă verde furaj siloz, evitarea risipei etc. Munca de educare a muncitorilor în scopul obţinerii a cît mai multe produse şi la un preţ de cost cît mai redus s-a dus şi continuă să se ducă de la om la om în toate sectoarele de activitate, de către conducerea administrativă în colaborare cu comitetul de întreprinde­re. Drept rezultat, în anul trecut pre-CONSTANTIN ADOCHIŢEI Erou al Muncii Socialiste, maistru zootehnist la G.A.S.-Coţuşca — re­giunea Suceava tul la lapte de vacă a fost redus de la 1,51 lei la 1,05 lei per litru, la viţei de la 151 lei la 105 lei per cap, la lap­te de oaie de la 2,21 lei la 1,98 lei per litru, iar la lînă de la 18,14 lei la 12,92 lei per kilogram. Prin aceste re­duceri ale preţurilor de cost s-au rea­lizat însemnate beneficii. Astfel, secto­rul taurin a obţinut în anul 1957 un beneficiu net de 214.782 lei, iar secto­rul ovin de 120.588 lei. Măsurile luate cît şi rezultatele ob­ţinute în primele 5 luni ale anului curent ne întăresc convingerea că vom obţine roade şi mai bune. Astfel, la defalcarea sarcinilor de plan pe 1958, pe lîngă indicii de producţie s-a indi­cat fiecărui crescător de animale şi preţul de cost al produselor, precum şi sumele planificate a se cheltui. In consfătuirile de producţie, odată cu discutarea felului cum se îndeplinesc sarcinile de plan, se discută concret şi realizarea planului preţului de cost pe produs. Drept rezultat al acestor măsuri, în primele 5 luni ale anului am obţinut o reducere a preţului de cost cu 0,14 lei per litru lapte de vacă, faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Dar şi realizările în producţie sunt mari. Pînă la 1 iunie brigada de la vaci şi-a depăşit planul la laptele li­vrat statului cu 19.500 litri, iar la carne cu 11.500 kg. Dacă în primele 5 luni din 1957 s-a obţinut o produc­ţie zilnică de 5,8 litri lapte pe cap de vacă furajată, în aceeaşi perioadă a a­­nului acesta s-a ajuns la 8,1 litri iar la 15 iunie la 11,7 litri. Şi la creş­terea porcilor şi oilor s-au înregis­trat rezultate asemănătoare. Astfel, planul la livrări de miei a fos depăşit cu 338 miei, iar la carne de porc cu 15,9 tone. Din rîndurile muncitorilor şi tehnici­enilor s-au ridicat şi se ridică mereu alţi fruntaşi în întrecere, oameni cu o înaltă calificare, ca maistrul Aurel Durbacă, mulgătorii Ştefan Istrate, Constantin Mandache, Vasile Am­itrului, ciobanii Vasile Moruz şi Vasile Melui­­ciuc, îngrijitoarea de porci Chirica Pă­­dureanu şi alţii. Documentele consfătuirii de la Con­stanţa au fost discutate la noi în uni­tate la fiecare loc de muncă conform specificului. Analizîndu-ne posibilităţile de sporire a producţiei animale în lu­mina celor expuse la consfătuire, am ajuns la concluzia că putem da pro­duse mai multe şi mai ieftine începînd chiar din anul acesta. Astfel, colecti­vul G.A.S.-Coţuşca s-a angajat să rea­lizeze în anul 1958 cîte 30.000 l. lapte şi 10 t. carne de pe fiecare sută de hectare. Pentru atingerea acestor o­­biective va trebui ca în sectorul ta­urin, de pildă, să obţinem 3.000­­ lapte pe cap de vacă furajată. Nu este de loc uşor, dar cu muncitorii des­toinici pe care-i avem şi cu cei care cresc necontenit în gospodăria noastră, sîntem convinşi că vom îndeplini şi chiar depăși angajamentele, contribuind în felul acesta la întărirea economică a patriei. Largi posibilităţi de dezvoltare a pomicultură în regiunea Cluj RUDOLF PALOCSAY Regiunea Cluj, în ansamblul ei, pre­zintă condiţii de cli­mă şi sol deosebit de favorabile pen­tru cultura celor mai multe specii pomicole. Bazinele pomicole de la Bis­triţa şi Dej au o reputaţie de mult stabilită. Cu toate acestea, regimul burghezo­­moşieresc ne-a lăsat moştenire un pa­trimoniu pomicol slab. Plantaţiile în masiv însumau cca 7.000 ha, dar ma­joritatea pomilor din acestea erau bă­­trîni şi bolnavi, pentru a nu mai vorbi despre proporţiile nejuste între specii (predomina plunul cu peste 50%), des­pre răspîndirea unor soiuri cu valoare comercială scăzută, despre faptul că în aceste livezi golurile treceau de 30%. In anii puterii populare s-au depus eforturi susţinute pentru refacerea şi dezvoltarea patrimoniului pomicol pe o bază ştiinţifică, unitară. Aşa s-au născut plantaţiile de sute de hectare de la G.A.S. Bistriţa, Dej, Lechinţa, Cluj, aşa s-a ajuns ca în multe gospo­dării colective din regiune (G.A.C. Jeica, Luna de Jos şi Pătrunzel etc.), să fie plantaţi peste 40.000 de pomi. Tot în anii aceştia au fost înfiinţate 4 pepiniere pomicole raionale, altele în cadrul G.A.S. sau staţiuni pentru cercetări pomicole. Drept rezultat, as­tăzi, suprafaţa livezilor în masiv trece de 13.500 hectare, dintre care 3.159 ha. sunt în G.A.S. Consfătuirea de la Constanţa a ţă­ranilor şi lucrătorilor din sectorul so­cialist al agriculturii a pus şi în dome­niul pomiculturii sarcini deosebit de mari. După cum se ştie, obiectivul final este ca in următorii 10—12 ani să se asigure o producţie de cca. 75 kg. de fructe diferite pe cap de locui­tor. Recent, comitetul regional P.M.R.­­Cluj a discutat într-o plenară măsu­rile menite să asigure realizarea obiec­tivelor puse în faţa lucrătorilor din a­­gricultură de consfătuirea de la Con­stanţa. In hotărirea adoptată, se preco­nizează intre altele, ca in anii 1958— 1960 pepinierele din regiune să pro­ducă cca 1.282.000 de pomi, pentru a se putea spori plantaţiile existente pî­­nă la 15.572 de hectare in 1960. Dacă sporirea suprafeţelor de livezi în ma­siv va continua si după 1960 în ace­laşi ritm susţinut, se poate conta pe realizarea integrală a sarcinii de a produce in anul 1970, cca 75 kilogra­me fructe pe cap de locuitor. La tra­ducerea în viaţă a acestor măsuri este nevoie să se dea atenţia cuvenită în­mulţirii materialului pomicol, astfel în­­cît să se ajungă la o justă proporţie între specii, precum şi la predomina­rea netă a soiurilor valoroase, cum ar fi Părul, Renet, Baumann,­ Parm­en au­riu la măr, Williams, Cură, Contesa de Paris şi Josephine de M­alines la păr, Germersdorf şi Pietroase Napo­leon la cireş, Mocăneşti la vişin, Bis­triţa, Tulcu şi Renclod verde la prun, etc. Cu mult curaj trebuie extinsă cultura unor specii puţin răspîndite în regiune cum ar fi piersicul, caisul şi chiar migdalul, în partea cu podgorii a raionului Turda şi Aiud ca şi în zona viticolă a raionului Zalău. De RUDOLF PALOCSAY director al Staţiunii experimentale horti-pomicole — Cluj multă atenţie trebuie să se bucure în G.A.S. şi G.A.C. şi răspîndirea cultu­rilor de arbuşti fructiferi: căpşuni, coacăze, agrişe. Este cred suficient să reamintesc că în vreme ce o plantaţie de pomi începe să rodească abia după patru, cinci şi chiar şase ani, căpşu­nul rodeşte în al doilea an de la plan­tare. In plus, cultura lui este uşoară, dă fructe timpurii — dintre primele care apar — sînt foarte căutate pentru calităţile lor şi, în fine, recoltele sînt foarte mari (la hectar în condiţii medii de cultură, se pot recolta 6.000—8.000 kg). Pînă cînd mărfile plantaţii tinere vor intra pe rod — aceasta este totuşi o chestiune de ani — se poate asigura de pe acum creşterea masivă a produc­ţiilor de fructe din livezile regiunii şi, odată cu aceasta, mai buna aprovizio­nare a oamenilor muncii. In acest scop prima măsură — şi cea mai im­portantă de altfel — este asigurarea igienei minime a pomilor. înainte de toate, trebuie organizată cu simţ de răspundere lupta împotriva omizilor, din cauza cărora se pierd anual mii de tone de fructe. Din păcate, în multe locuri, ca de exemplu în­spre Recea Cristur şi Valea Lujerdiului din raionul Gherla unde şi acum pru­­nul ocupă peste 90% din planta­ţii, starea pomilor este sub orice critică. An de an, aci ca şi în alte cîteva locuri, doar accidental se mai recoltea­ză cîteva fructe. Că nivelul de îngri­jire general al pomilor (cu excepţia unor G.A.S. şi G.A.C. şi a unor comu­ne din raioanele Bistriţa, Aiud, Turda, Dej) este cu totul nesatisfăcător, se vede şi din oscilaţiile extraordinare, nepermise, ale recoltelor pe regiune. Astfel, în vreme ce în anul 1954 re­colta a fost de numai 6.500 de tone de fructe, în 1956 ea a atins peste 50.000 de tone. Au fost oare chiar atît de fa­vorabile condiţiile din 1956 şi atît de rele cele din 1954 ? Nu ! In 1954, s-a produs un atac masiv de omizi, care nu a fost prevenit la vreme prin cu­­răţirea pomilor. Experienţa a dovedit clar că dacă pomii sunt curăţiţi de omizi şi putre­gaiuri, dacă prin stropirile făcute la timp se duce lupta împotriva altor dăunători şi mai ales a păduchelui tes­­tos (păduchele de Saint Jose) recolta — chiar dacă nu este ridicată — este în parte asigurată. Și dacă la argu­mentul acesta se adaugă faptul că da­torită grijii statului democrat-popular se alocă anual sume pentru igiena pomilor — anul acesta peste 4.000.000 lei — se vede că depinde numai de îndrumarea dată şi controlul făcut de organele agricole locale de resort, pen­tru ca oamenii să obţină din livezile lor producţii mult mai mari. Dar igiena pomilor nu este totul. Dacă din trei în trei ani se îngraşă livezile, recoltele pot creşte pînă la dublu. De asemenea, un spor de 15—30 % la recoltă răsplăteşte munca depusă pentru lucrarea terenurilor ocupate cu livezi. Astfel de lucrări asigură un re­gim de umiditate bun pentru pomi. Producţiile actuale pot fi ridi­cate de cîteva ori dacă se efectuează aceste lucrări de întreţinere a pomi­lor. La Bistriţa, în aceleaşi condi­ţii de climă şi sol, la aceleaşi varietăţi de pomi, în vreme ce la staţiunea po­micolă a I.C.A.R., în ultimii 5 ani re­colta medie de mere a fost de 8.670 kg la hectar, iar la pere de peste 11.600 kg­ la hectar, în celelalte livezi din localitate media producţiei la mere a fost în aceeaşi perioadă (1953 —1957) de numai 1.200 de kilograme, iar la pere de 5—6.000 de kilograme. Iată, in mod concret, ce înseamnă li­vadă îngrijită şi ce înseamnă neglija­rea lucrărilor de întreţinere a livezii. Trebuie şi putem să avem recolte mari de fructe în fiecare an, fără să fim la discreţia capriciilor naturii, a omizilor şi altor dăunători. Trebuie să ştim să luptăm însă pentru aceasta sistematic, cu perseverenţă, an de an. Şi este sigur că printr-un efort unit această sarcină de onoare poate fi în­deplinită cu mult succes. MUNKA Oamenii muncii ne scriu: ★ ★ După specificul muncii Peste 150 de oameni ai muncii din oraşul Cluj activează în cadrul echi­pelor de control obştesc. Printre atri­buţiile lor este şi aceea de a controla cum se face aprovizionarea magazi­nelor şi calitatea mărfurilor. Pentru ca aceste echipe să-şi desfă­şoare activitatea în cele mai bune con­diţii, Consiliul Sindical Local şi Inspecţia comercială de stat a regiunii Cluj au luat o măsură care s-a dove­dit a fi foarte eficace: membrilor respectivelor echipe li s-au repartizat unităţile comerciale, după specificul muncii lor profesionale. De pildă, con­trolorii obşteşti care lucrează la fa­brica „Herbak Janos“ se ocupă de magazinele de încălţăminte, cei de la fabrica „Flacăra“ de unităţile de con­fecţii, cei de la întreprinderea „Tri­umf“ de magazinele cu articole meta­lice etc. Aceasta dă putinţa unui con­trol mult mai competent şi calificat. Zilele trecute, echipele de control obştesc de la fabrica „Herbak János“ au vizitat unităţile de încălţăminte nr. 9, 11 şi 64 ale O.C.L. Produse Indus­triale. Iată cîteva din constatările lor. La pantofii de femei livraţi de fabrica „Solidaritatea“-Oradea, tocurile de lemn nu au fost suficient de uscate în momentul aplicării, din care cauză îmbrăcămintea lor de piele s-a încre­ţit ulterior. Pantofii de femei de la fabrica „Ştefan Plavăţ“-Timişoara au fost confecţionaţi pe calapoade neco­respunzătoare. De asemenea, produsele furnizate de cooperativa „Pielarul“ din Zalău nu sunt lucrate destul de în­grijit în interior, iar pînza interme­diară e lipită cu prea mult pap. Aceste constatări au fost comunica­te conducerilor întreprinderilor produ­cătoare și comitetelor de întreprindere respective pentru a se lua măsurile necesare. Fr. Mezei corespondent voluntar Veşti culturale de la fab­rica „KIRO­V“ Conferinţe la locul de muncă Comisia muncii culturale de masă a comitetului de întreprindere de la fabrica „Kirov“ din Capitală des­făşoară o intensă activitate pentru ri­dicarea nivelului de cultură generală al muncitorilor, pentru educarea pa­triotică a acestora. In afară de recen­zii, seri literare, în secţiile fabricii se organizează cu sprijinul S.R.S.C. di­ferite conferinţe. De pildă, în ultima vreme, muncitorii din sectorul vege­tal au ascultat conferinţa „Despre via­ţa şi opera lui Nicolae Bălcescu“, iar cei din sectorul încălţăminte manuală „Bucureştii de ieri şi de azi“. Colecti­vul sectorului încălţăminte mecanică a participat la conferinţele „Figuri de eroi români căzuţi în lupta împotriva fascismului“, „Călătorie de-a lungul Carpaţilor“ ş.a. S-au mai ţinut confe­rinţele: „Monumente istorice ale Bu­­cureştiului”, „400 de ani de la naşte­rea lui Mihai Viteazu“ (la secţia ştan­­ţa), dată de un colectiv anume constituit. Cele trei programe săptămînale trans­mise pînă acum s-au bucurat de a­­precierea unanimă a ascultătorilor. Un lucru obişnuit Aproape că nu este seară cînd prin­tre spectatorii prezenţi în sălile de spectacole ale Capitalei să nu recu­noşti şi muncitori de la fabrica „Ki­rov“. Şi în acest an, comitetul de în­treprindere a încheiat contracte cu toate teatrele. Anul trecut, tot pe bază de contracte au fost difuzate în fabrică 8.260 de bilete pentru specta­cole teatrale, de operă, operetă și pen­tru concerte. Anul acesta s-au distri­buit pînă în prezent aproape 4.000 de bilete. Ion Văduva corespondent voluntar Emisiuni interesante Despre colectivul staţiei de radio­amplificare al fabricii s-au spus şi se pot spune cuvinte de laudă. O nouă iniţiativă a lui vine să întărească a­­ceasta. Astfel, de unde pînă acum ma­terialele transmise erau negrupate, în prezent fiecare din cele şase emisiuni ale săptămînii are o temă. Lunea, emi­siunea este rezervată informării po­­litice interne şi externe şi revistei pre­­sei din săptămîna precedentă. Marţi, ea este închinată activului sindical obş­tesc. Urmează emisiuni dedicate or­ganizării producţiei, tehnicii noi, fe­meii muncitoare. Sîmbătă se transmite un program cultural-sportiv. De re­marcat, că fiecare emisiune este reali­ Popas la Tîrgovişte Chiar din momentul în care am ieşit din gară, a­m întîlnit prinţul contrast dintre noua şi străvechea cetate de scaun — Tirgovişte. Două vehicule îşi aşteptau pasagerii: rapidul şi elegantul autobus şi vechea birjă. (clişeul 1). De la gară am pornit-o pe jos. După o sută de metri am întâlnit o altă mărturie a noului. Un şantier. Cel al viitoarei Case de cultură raio­nală, ce se construieşte de către Trustul de foraj extracţie ţiţei Tirgovişte (clişeul 2). Ea va avea o sală de spectacole cu 400 de locuri, săli de şah, de tenis de masă, de repetiţii etc. In parcul din centrul oraşului, frumos amenajat pentru cei mici, voio­şia acestora nu te lasă să treci nepăsător. Acesta nu este însă singurul lor loc de distracţie. Ei mai au la dispoziţie grădiniţa de lîngă sfatul popu­lar raional (clişeul 3) şi cea din preajma liceului Nicolae Bălcescu", de că se dau in leagăne ori iau parte la diferite jocuri ce se organizează ad-hoc, peste tot domneşte voia bună. lată-mă ajuns și la stadion. Nu este un teren de sport oarecare ci, o bază sportivă modernă, cu teren de fotbal, pistă de alergări sectoare de sărituri și aruncări, un teren de volei şi o tribună cu o capacitate de 3000 de locuri, (clişeul 4). Realizări cu care, pe drept cu­vînti au de ce să se mîndrească tirgoviştenii. Acolo unde de fapt aveam treabă, am ajuns destul de tirziu. Nu mi-a părut rău, deşi nu văzusem decit cîteva din înfăptuirile ce fac pe zi ce trece din vechea aşezare de pe malul Ialomiţei un oraş tot mai frumos. Foto­text: S. LASCU Ni se semnalează că... ...în atelierul mecanic al uzinelor chimice „Victoria“ din raionul Cim­­pina există un pod rulant care se tot repară de multe luni fără ca reparaţia să se mai termine. In timpul acesta, transportul diferitelor piese şi ansam­ble se face cu mijloace rudimentare şi cu o productivitate foarte scăzută. (I. Speranţă). ...cele două fîntîni cu apă potabilă pentru călători, construite în urmă cu 2 ani în staţia C.F.R. Arad, constituie în momentul de faţă simple ornamen­te. Ele nu pot fi folosite din cauza defectării unor robinete. (I. Luca). Pe dinafară frumos, dar pe dinăuntru... Printre miile de oameni ai muncii pe care statul nostru l-a ajutat cu credit şi materiale să-şi construiască locuinţe individuale mă număr, şi eu. Mi-am construit casă bună, cu toate dependinţele trebuincioase, aşa cum visam de multă vreme. Apoi, am în­ceput să cumpăr cele necesare pentru amenajarea interiorului. Cînd a venit însă rîndul băii, am avut o surpriză foarte neplăcută. M-am dus la maga­zin și am cumpărat un cazan pe care scria: „Cazan de baie N. I. 3272/56, cooperativa Fero,Metal, Baia Mare“. Cazanul e frumos pe dinafară, vopsit In culoarea aramei. Din păcate însă nu poate fi folosit, fiindcă apa care trece prin el capătă o culoare roşiati­­că-murdară. Am tot golit şi umplut cazanul de mai multe ori, dar degea­ba. Apa nici gineri să se limpezească. După cîte se pare, tovarăşii de la cooperativa „Fero-Metal“ din Baia Mare s-au îngrijit numai de aspectul exterior. Dar, eu vreau să le amintesc că cetăţenii care cumpără aceste ca­zane n-au nevoie de ele ca ornament, ci într-un scop foarte util. D. Constantinescu şeful secţiei construcţii şi montaje, Trustul de extracţie ţiţei din Poiana Lacului, regiunea Piteşti Marti­e iulie ,1958 — nr. 3317 Echipa Braziliei, campioană mondială la fotbal După trei săptămîni de luptă pasio­nantă, urmărită cu un interes uriaş în întreaga lume, cel de­ al 6-lea cam­pionat mondial de fotbal a luat sfîr­­șit duminică l­a Stockholm cu victoria echipei Braziliei, care a învins în fi­nală cu 5—2 (2—1) reprezentativa Sue­diei. Sudam­ericanii au fost cei mai buni jucători ai turneului din Suedia și nici o cîștigătoare a cupei „Jules Rimet“ nu a realizat aceasta de o manieră mai clară, atît de strălucită, cum a făcut-o Brazilia. Mare favorită a acestei finale în care ajunsese fără a pierde un singur meci, echipa bra­­ziliană a dat duminică la Stockholm o adevărată lecţie de fotbal. Remarcabil succes al tinerilor noştri jucători de tenis de masă In cadrul campionatelor europene de tenis de masă la juniori, reprezen­tanţii R.P. Româno , MARIA GOLO­­PENŢA, MARIANA BARASCH, GH. COBIRZAN, TIBERII­ COVACI şi RADU NEGULESCU au repurtat un deosebit succes cîştigînd titlurile de campioni europeni la toate cele 7 pro­be. Succesul tinerilor jucători de te­nis de masă constituie o nouă afir­mare pe plan internațional a tenisului de masă din țara noastră. Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Timişoara în finala „Cupei R. P. R.“ Faţă de comportările anterioare ale Ştiin­ţei Timişoara, care prin declinul de formă arătat suferise o înfringere la scor din par­tea Progresului şi de rezultatele bune obţi­nute în ultimul timp de către Steagul Ro­şu Oraşul Stalin victoria din confruntarea acestor doua echipe, în cadrul semifinalei „Cupei R.P.R.", părea o formalitate pentru fotbaliştii de la Poalele Tîmpei. In loc de două formaţii complete, care să-şi apere cu dîrzenie şansele, pe teren au apărut două echipe cîrpite — mai mult Ştiinţa Timişoa­ra căreia îi lipseau oameni de bază ca : Ciosescu, Gîrleanu, Tănase, Brînzei şi Fux şi mai puţin Steagul Roşu, fără Marines­­cu şi Fusuian. In asemenea condiţiuni spec­tatorii şi-au dat seama că nu vor asista la un meci de valoare şi că victoria Steagu­lui Roşu se contura mai mult. Dar, a început partida şi cea care a a­­vut iniţiativa prin cîteva atacuri în viteză a fost Ştiinţa Timişoara, care a şi marcat în minutul 8 prin Cădariu. Treptat Steagul Roşu şi-a revenit şi chiar a început să domine însă, a marcat tot Ştiinţa Timişoa­ra Profitînd de forma slabă a stoperului Zaharia şi acţionînd cu contraatacuri, prin surprindere, scorul ajunsese la un moment dat la 3­-0 pentru Ştiinţa Timişoara, prin punctele marcate de acelaşi Cădariu în mi­nutele 33 şi 64. Cu toate acestea echipa dominată a fost Ştiinţa Timişoara, a că­rei apărare n-a trebuit să se străduiască mult pentru a anihila pe înaintaşii Steagu­lui Roşu care au acţionat fie individual, fie prin înghesuirea atacului pe centru. Se observă la înaintarea Steagului Roşu o „specialitate“ destul de periculoasă :­­driblingul exagerat şi jocul fără orizont al atacului, ca urmare a neţinerii cont de in­dicaţiile antrenorului. Haşoti şi mai cu sea­mă David — ultimul singur în faţa porţii a ratat de două ori (minutele 76 şi 86) îm­­piedicîndu-se chiar şi de minge — trebuie să aibă în vedere că driblingul este o ar­mă necesară şi spectaculoasă a fotbalistu­lui, însă cînd este exagerat şi nu este su­bordonat jocului colectiv, nu aduce foloase şi plictiseşte publicul. In felul acesta atacul Steagului Roşu a contribuit la eliminarea din cupă a echipei sale. Golurile au fost marcate de către Silshell în minutul 69 fi David în ultimul minut. De la Ştiinţa Ti­mişoara merită a fi evidenţiat pentru felul cum şi-au apărat şansele cucerind victoria, Enăchescu, Cădariu şi Florescu. Bun arbitrajul lui C. Mitran. In cealaltă semifinală disputată la Ora­şul Stalin între C. S. Oradea şi Progresul, Bucureştenii au învins la scor (4—0, 1—0) prin punctele înscrise de Mateianu 2, Ozon şi Oaidă. FLORIN BRATAN U. T. ARAD, campioană republicană la juniori Finalistele campionatului republican de juniori, U. T. Arad şi Dinamo Bucureşti s-au străduit şi au reuşit să facă un joc bun care să placă spec­­tatorilor. Şi publicul a fost darnic prin aplauze, răsplătind eforturile, fa­zele bune de fotbal şi festivitatea de premiere cînd tovarăşul V. Nanciu, secretar general-adjunct al Federaţiei, a înmînat cupa şi medaliile echipei campioane de juniori — U. T. Arad. Mulţi dintre spectatori au zîmbit şi ei cînd la sfîrşitul partidei tinerii fotba-­­ işti asaltaseră cu îmbrăţişări şi să­­rutări pe antrenorul lor N. Dumitres­­cu. Bucuria arădanilor era mare pen­­tru că învinseseră un adversar de va­loare. Meciul dintre cele două echipe a fost dinamic, palpitant, presărat cu multe faze spectaculoase de fotbal. S-a vă­­zut la cele două formaţii tactică de joc, bună pregătire fizică. In privinţa tehnicii individuale, mai bine s-au pre­zentat dinamoviştii, dar ea a fost întrecută de dîrzenia, rapiditatea şi­­tactica arădanilor. In timpul partidei s-a făcut multă risipă de energie, asta datorită în special apărătorilor care au şutat uneori la întîmplare, alte ori atacanţilor care au abuzat de dri­bling, de curse individuale. Am putea spune că „eroul" finalei campionatului republican de juniori a fost portarul arădan Gavrilovici, care ,prin calm şi intervenţii oportune şi mai ales prin golul înşel» de el, a lăsat o deosebită impresie. Portarul Gavrilovici a executat cu precizie în minutul 13 o lovitură de 11 m., în urma unui client în careu comis de fundașul dinamovist Vulcan. Scorul devine fa­vorabil arădanilor cu 1—0. El nu mai este modificat pînă la sfîrșitul jocu­lui, Finala campionatului republican de juniori a scos în evidenţă mulţi tineri fotbalişti plini de talent şi perspectivă. Sperăm că in echipa textiliştilor ară­­dani — care a scăpat anul acesta de retrogradare — vom vedea evoluind şi dintre tinerii fotbalişti campioni republicani, dornici de afirmare. A acorda încredere tinerilor, a face din ei titulari in prima formaţie, este o problemă care trebuie studiată cu toa­tă atenţia atit de colectivul U. T. Arad, de antrenori şi chiar de jucă­­tor­ii mai vârstnici, a căror datorie este să se­­îngrijească şi ei de schim­bul de miine. Cele două echipe care s-au dispu­­tat finala, au folosit formaţiile : U. T. Arad: (antrenor N. Dumitres­­cu) : GAVRILOVICI - Vesescu VI­RAG, Faur — Tóth, KOSZKA - SE­­LEJAN-. Igna, VATI, GAL, MACAVEI. Dinamo Bucureşti: (antrenori: I. Ne­­delescu şi St. Stănculescu) : MATA­­CHE — Vulcan, VULPEANU, Dumi­­trescu — CONSTANTINESCU, Radu — Asan, Varga, VILCOV, BIZGU, Bogdănescu, N. ALEXANDRU Categoria B la fotbal In etapa de duminică Ştiinţa Cluj a reu­şit să întreacă Progresul Sibiu şi astfel să-şi menţină punctul avans faţă de cea de-a doua clasată Corvinul Hunedoara. In seria I l­a Farul Constanţa îşi menţine cele două puncte faţă de urmăritorul său apropiat Dinamo Bacău. Duminică au fost înregistrate rezultatele : SERIA l-a: Progresul Sibiu—Ştiinţa Cluj 2—3; Metalul Reşiţa—Industria Sîrmei Cîm­­pia Turzii 1—0; C.F.R. Cluj—Corvinul Hu­nedoara 0—1; Minerul Baia Mare — AMEFA Arad 2—0; Gaz Metan Mediaş — Tractorul Oraşul Stalin 1—0; Minerul Lupeni—C.F.R. Timişoara 3—1; C.F.R. Arad—Partizan Re­ghin 2—0; SERIA II-a: Dinamo Obor—Pro­gresul Suceava 2—2; Foresta Fălticeni—Ra­pid II Bucureşti 1—2; Dinamo Bacău — C.S.U. Bucureşti 5—1; Ştiinţa Iaşi—Farul Constanţa 0—2; Unirea Focşani—Prahova Ploeşti 3—0; Dinamo Bîrlad — Poiana Cîm­­pina 3—1 Pe stadionul Dinamo din Capitală, tinerii jucători de la Combinatul Poligrafic Bucu­reşti au întîlnit echipa Flacăra Moreni. Echipa Combinatului alcătuită din Popovici — Bărbulescu, Ţiţeica, Nedelcu — Neacşu, Ştefan — Cheţan, Halagian, Nunu, Nicu­­lescu, Mihăescu au făcut o partidă pen­tru care merită toată lauda. Tinerii fotbalişti ai Combinatului au jucat tehnic, în siter 4, cu schimburi derutante. Acţiuni bine gîn­­dite şi calmul în fazele finale au făcut ca ei să cîştige cu scorul de 5—0 prin golurile înscrise de Cheţan şi Nunu de cîte 2 ori şi Niculescu. Jucătorii de la Flacăra Moreni, după un început promiţător, au fost depăşiţi de jocul bine orientat al bucureştenilor. Din frumoasele faze de fotbal vă prezentăm două care s-au soldat cu goluri. In minutul 7 apărarea bucureştenilor rezolvă o situa­ţie dificilă şi Nedelcu trimite mingea lui Mihăescu aflat în apropierea liniei de cen­tru. Acesta o interceptează, driblează ad­versarul direct şi face o cursă rapidă spre poarta adversă. Este ajuns în apropierea ca­reului de 16 m. de doi adversari, dar reu­şeşte să paseze lateral şi coechipierul său Cheţan, venit din urmă, înscrie fulgerător lîngă bară. In minutul 80 Niculescu primeşte o pasă de la Nunu, trece în viteză de sto­per, driblează calm şi pe portar care-i ie­şise In întîmpinare şi apoi îşi continuă cursa intrînd cu mingea în poarta goală. In gene­ral cele două formaţii au jucat corect, fapt care a uşurat sarcina arbitrului Iancu Fră­­sin (Bacău), care a condus bine partida. Ii putem însă reproşa doar îngăduinţa de care a dat dovadă spre sfîrşitul partidei cînd nu a eliminat de pe teren pe Capoianu de la Moreni pentru lovirea intenţională a ad­versarului. — al. n. — După întrecerea celor mai tineri atleţi întrecerea celor peste 1.000 dintre cei mai tineri atleţi ai ţării, care s-a desfăşurat timp de 3 zile pe Stadionul Republicii din Capitală, a luat sfîrşit duminică seara, odată cu reuniunea finală organizată la lumina reflectoa­­relor. Acum, cînd cortina a fost tra­să şi peste această ediţie a campio­natelor republicane de juniori, simpla citire a numeroaselor rezultate de va­­loare înregistrate, ne face să înţele­­gem puternicul salt atît cantitativ cît şi calitativ pe care l-au făcut în ulti­ma vreme cei mai tineri atleţi ai ţării. A fost într-­a­devăr reconfortant să vezi băieţi şi fete a căror vîrstă este încă destul de fragedă, realizînd performanţe deosebit de valoroase în­­tr-un stil a cărui perspectivă clară de dezvoltare nu lasă nici un dubiu pentru viitor. Să cităm la întîmplare cîteva nume. Ştefan Perneki, realizătorul unui nou­ record R.P.R. de juniori la disc şi lo­cul 1 la greutate, Valeriu Jurcă, cel mai bun om în probele de garduri, Crista Macksai, cea mai valoroasă sprinteră a campionatelor, St. Niţu şi E. Kincses, specialişti în probele de viteză etc., etc. Aceştia pe lîngă de­ acum consacratul Mircea Stein, repre­­zintă o remarcabilă pleiadă de spe­ranţe pe care sîntem convinşi că lo­turile republicane îi va cuprinde cît mai curînd. C. A. ŞTIRI . La ştrandul „Dante Gherman“ din Ca­pitală s-au realizat alte 4 recorduri repu­blicane la nataţie. Dumitru Caminschi (C.S.U.) a ameliorat recordurile probelor de 100 m. şi 200 m. spate. Vechile recorduri îi aparţineau. La 400­­ m. liber dinamovistul N. Rujinski a realizat 4:51,5 timp, care în­trece cu 1,7 sec. vechiul record. Tînăra îno­tătoare Nicoleta Ștefănescu a realizat în proba de 100 m. fluture timpul de 1:23,0. ■ In faza a doua a campionatului republi­can de motociclism disputată la Tr. Severin, pe primul loc la categoria sport s-au clasat: 125 cmc. C. Nedelcu (Dinamo); 175 cmc T. Popa (Dinamo); 250 cmc Al. Teodorescu (Metalo-sport); 350 cmc C. Radovici (Meta­lul); 500 cmc Gh. Voiculescu (C.C.A.); 750 cmc (ataș) M. Dănescu -I. Al. Huhn (C-C.A) 150 cmc (fete) Venera Vasilescu (Metalul). Categoria curse: pînă la 250 cmc. Puiu Ovi­­diu (Voinţa Oraşul Stalin), pînă la 500 cmc N. Buescu (Rapid Bucureşti). ■ Petrolul Ploeşti, campioana ţării noastre la fotbal pe anul 1957—1958, va participa în „Cupa campionilor europeni“. ■ La concursul atletic de la Zagreb­­,ai care au participat atleţi din Bulgaria, Ceho­slovacia, R. D. Germană, Grecia, Iugosla­­via, Romînia, U.R.S.S. concurentul nostu C. Grecescu a repurtat victoria în cursa ,la 3.000 m plat. Al doilea atlet român care a luat parte, Z. Vámos, s-a clasat pe locul II în proba de 800 m. plat.

Next