Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)

1958-07-22 / nr. 3335

Proletari din toate gările, uniți-vă! Anul XIV. — nr. 3335 MARJI 22 IULIE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani Suntem­ solidari cu lupta popoarelor arabe pentru libertate şi independenţă naţională Marele miting al oamenilor muncii din Capitală Mitingul a fost deschis de tov. Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului sin­dical local Bucureşti. Dreptatea este de partea ţărilor arabe în numele Comitetului naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi în numele oamenilor noştri de artă şi­ cultură a luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu. „Unesc glasul meu plin de mînie cu glasurile dum­­neavoastră şi cu glasurile milioane­lor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, în­­fierează­­şi condamn­ă agresiunea tîl­­hărească a imperialiştilor anglo-ame­­ricani, mişelnic făptuită zilele acestea în Orientul arab, împotriva conştiinţei umanităţii, în dispreţul celor mai elementare reguli morale, călcînd în picioare măreţele principii ale Cartei O.N.U., neţinînd seama de relaţiile diplomatice şi an­gajamentele luate solemn, imperialiş­tii anglo-americani au trecut de la vorbă la faptă, încercînd nebuneşte să aprindă focul în Orientul arab,­­ cu intenţia vădită de a azvîrli întrea­ga omenire într-un război fără prece­dent în istorie. Statele Unite şi Marea Britanie, fă­­cînd abuz de forţa lor, încalcă cu ne­legiuire drepturile sfinte ale popoare­lor arabe. Pentru ce fac ele oare aceasta? Agresiunea are ca scop "acapararea bogăţiilor statelor a­­rabe, înrobirea popoarelor ara­be, transformarea teritoriilor sta­telor arabe în baze anglo-ame­­ricane de război. Dar acestor so­coteli netrebnice, acestor planuri da declanşare a unui nou război mondial li se opune voinţa dîrză a tuturor po­poarelor lumii care nu mai pot îngă­dui să se atenteze la pacea lor. Sintem­ alături de popoarele ţărilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfînta este de partea lor. De citeva zile, de cînd anglo-ame­­ricanii au trecut la agresiune, sute şi sute de milioane de oameni înfierează, unii direct, cum o facem aici noi, alţii prin glasul reprezentanţilor lor trimişi la Stockholm, tîlhă­reasca agresiune anglo-americană din O­­rientul arab, şi pun pe fruntea celor care au iniţiat-o şi pecetea ne­trebniciei. Nu este pe lume pată mai greu de purtat decît aceea de a aten­ta la libertatea altor popoare. Şi nu este pe lume netrebnicie mai netreb­nică decît aceea de a încerca să dai foc globului pămîntesc şi de a îm­pinge omenirea , în suferinţele şi ni­­micidle pe care le aduce războiul. In mijlocul­­acestei veri, cînd între­gul nostru popor munceşte creator pentru obţinerea de noi victorii în con­strucţia socialismului, pacea lumii este grav ameninţată. Este ameninţa­tă şi pacea noastră. Este ameninţată şi munca noastră paşnică. Sunt ame­ninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne temem de ameninţări. Strîns uniţi în jurul partidului nostru şi în jurul gu­vernului nostru, nu vom îngădui ni­mănui şi niciodată să împiedice mun­ca noastră de făurire a societăţii so­­cialiste. Noi facem parte din marele lagăr al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietică. Noi fa­cem parte din invincibilul front al po­poarelor libere, care nu doreşte altce­va decit să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concep­ţiile lui despre viaţă, un viitor lumi­nos şi fericit. De aceea, în această a­­dunare, noi cerem cu hotărîre înceta­rea imediată şi necondiţionată a a­­gresiunii imperialiste în Orientul arab. Salutăm cu căldură mesajele adre. Mitingul de protest al oameni­lor muncii din Capitală prin care s-a înfierat mîrşava agresiune a imperialiştilor americano-englezi luase sfîrşit... dar miile de cetă­ţeni nu părăsiseră încă Piaţa Universităţii.... Şi iată, într-un colt se produce o animaţie deose­bită. Oamenii l-au zărit pe Salim Marul tinărul student libanez care — numai cu citeva minute înainte — vorbise cu atita înflă­cărare despre patria sa- Ii string mina, îl încredinţează de simpa­tia lor. Un grup de studenţi — nu era greu de ghicit după in­­fătişarea lor că sînt fii ai unor popoare din Asia și Africa — ii înconjoară, il sărută- Salim Ma­rul nu e singur, alături de Sa­lim Maruf, alături de popoarele din Orientul arab spre care s-au întins din nou ghiarele imperialismului, e întreaga ome­nire iubitoare de pace. 35 de mii de oameni ai muncii din Capitală au participat ieri la miting. Au venit — după termi­narea schimbului — să-şi manifes­te indignarea faţă de uneltirile im­perialiste, dorinţa lor fierbinte de a apăra pacea. Poate că, în mod normal, la această oră, fierarul de la „Griviţa Roşie“ obişnuieşte să-şi îngrijească grădiniţa din faţa casei , tinara aceea cu părul AAAAAAAAAAAAAAAAAA, sate de N. S. Hruşciov şefilor gu­vernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei de a se organiza o întîlnire a şefilor guvernelor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotărîre re­tragerea imediată a trupelor anglo­­americane din ţările invadate tîlhă­­reşte. Noi cerem cu stăruinţă ca şe­fii marilor state să se întîlnească ur­gent pentru reglementarea paşnică a tuturor diferendelor existente. Noi cerem cu hotărîre pace pentru noi, pace pentru întreaga omenire. Au trecut timpurile cînd imperialiş­tii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Milioane­le de oameni din toate ţările globu­lui vor şti să-şi impună voinţa, apă­­rînd pacea. Afară cu agresorii imperialişti din Orientul arab ! Luînd cuvîntul ,în nurrele tineretu­lui Capitalei, tov. Tom­a Marinescu, prin-­ secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., a spus : Tineretul din oraşul Bucureşti, ală­turi de întregul popor muncitor din ţara noastră şi de celelalte popoare ale ţărilor lagărului socialist în frun­­te cu U.R.S.S., alături de toate popoa­rele iubitoare de pace din întreaga lume, îşi exprimă frînia şi indignarea faţă de acţiunile mîrşave ale imperia­lismului american şi englez, condam­­nînd cu hotărîre agresiunea lor. Cerem guvernelor S.U.A. şi Angliei să înceteze amestecul neruşinat în treburile interne ale popoarelor arabe şi să-şi retragă fără întîrziere forţele armate din Liban şi Iordania. Afară cu agresorii imperialişti din Orientul arab ! Guvernele S U. A. şi Angliei să dea curs propunerilor făcute de N. S. Hruşciov In numele Consiliului Naţional al Femeilor — a spus tov. Elena Liver­zeanu — în nutrele milioanelor de ca­spicul griului, ţesătoare imn­­taşă, are repetiţie în echipa de teatru a întreprinderii; bărba­tul acela cărunt, cu fruntea înal­tă, stă în răcoarea bibliotecii, în dosul obloanelor, aplecat peste un manuscris vechi... Dar azi şi-au lăsat preocupările­­ obişnui­te, au ieşit în stradă pur­tind zeci şi zeci de pancarte pe care se află scris „Jos mîinile de pe O­­rientul arab !“ Vorbitorii se perindă la tribu­nă. Oamenii, numai ochi şi ure­chi, ascultă cuvintele lor, îi apro­bă cu însufleţire­.. De undeva, din mulţime a ţîşnit o lozincă: „Ieşi afară din Liban, agresor ameri­can !" Dintr-altă parte, cineva a­­daugă : „Ieşi afară domn englez, c-o păţeşti ca la Suez !“ Mulţimea reia îndată aceste strigături şi eie aveau să se audă mereu ori de cite ori vorbitorii pomeneau de agresorii imperialişti­...Noi nu uităm ! Noi nu uităm că şi ţara noastră, pînă la elibe­rare, a fost jecmănită de mono­polurile imperialiste. Fiecare pal­mă din pămîntul nostru este , u­­dată de sudoarea şi singele stră­moşilor noştri, de sudoarea şi singele nostru. Era stropit de su­doare şi singe grîul încărcat pe şlepurile pintecoase ale armatori­­lor străini; era stropit de sudoa­femei din ţara noastră, luptătoare hotărîte pentru cauza păcii, exprim la acest miting al oamenilor muncii din Capitală profunda noastră indig­nare şi protestul flotant faţă de agre­siunea imperialismului american şi englez împotriva Iordaniei şi Libanu­lui, împotriva popoarelor arabe care luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Alături de întregul nostru popor, fe­meile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de guvernul ţării noastre în legătură cu acţiunile agresive ale­ S.U.A. şi Angliei în Orientul Mijlociu şi Apropiat, ele se alătură din toată inima luptei drepte a popoarelor arabe pentru libertatea şi independenţa na­ţională. Opinia publică mondială a primit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adresat preşedin­­telui S.U.A., mesaj care aduce o nouă propunere menită să înlăture primej­dia unui război. Noi femeile, mamele din R.P.R. exprimăm profunda re­cunoştinţă faţă de guvernul Uniunii Sovietice pentru fermitatea cu care­­a­­pără pacea, pentru eforturile pe care le depune pentru a asigura liniştea şi pacea nu numai­­în Orientul arab ci în întreaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propunerilor fă­cute de tov. N. Hruşciov de a se convoca de urgenţă conferinţa şefilor marilor puteri. Setea de libertate a popoarelor arabe nu poate fi potolită Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfîntă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu popoarele din Asia şi Africa. De a­­ceea, oamenii cinstiţi din întreaga lu­me îşi exprimă simpatia şi solidari­tatea cu lupta acestor popoare. Mo­nopolurilor şi trusturilor imperialiste, care vor să jefuiască în continuare bogăţiile şi popoarele din ţările O­­rientului Apropiat şi Mijlociu, nu re şi singe­riţeiul nostru care lua­­ drumul rafinăriilor din apus, in­­ vreme ce mamele noastre îşi sco-­­­teau ochii la lumina galbenă a c­opaiţelor­­, creştea numărul cru- « cilor din cimitirile Lupanilor sau » Petrilei, in vreme ce cărbunele­­ din munţii noştri făcea să salte­­ acţiunile societăţilor capitaliştilor , străini sau autohtoni..-­­ Noi nu uităm ! Noi nu uităm că , şi in această Piață unde se ţine­a mitingul de protest împotriva o micşavilor agresori, au căzut in­­ anii celui de al doilea război­­ mondial bombele piraţilor aeru- u­lui, imperialiştii americani şi en- g­­lezi, nimicind o aripă a Univer­­sităţii. Noi nu uităm nimic şi de « aceea sintem­ atît de dîrji, atit de y hotăriti să nu tolerăm celor care­­ au dezlănţuit războaie atît de c crunte, să-şi facă In voie men­. C drele ! Noi nu uităm nimic şi de _ aceea sintem­ hotăriti ca, alături c de popoarele invincibilului lagăr y socialist să muncim şi să luptăm S pentru a apăra pacea, in lumea c Întreagă­­ y ...Oamenii scandează : „U.R.S.S­, S BASTION AL PĂCII El“ Ca un­­ val puternic se rostogolește a- y ceasta lozincă, purtată din om în­­ om, peste întreaga întindere a « Pielii... y NICOLAE HOLBAN | le este însă pe plac lupta pentru li­bertate a popoarelor arabe. Din po­runca lor a fost pornită agresiunea americano-engleză din Liban şi Ior­dania, acţiune care vizează totodată Irakul şi celelalte ţări arabe şi pune în pericol pacea întregii lumi. Inter­venţia militară a imperialismului a­­merican şi englez constituie o adevă­rată crimă împotriva umanităţii. Acţiunile agresive americano-engle­­ze în Liban şi Iordania demască încă odată caracterul prădalnic al impe­­rialiştilor, care nu se dau în lături de la nici o mîrşăvie pentru a-şi în­făptui politica de înrobire a popoare­lor. Aceste acţiuni constituie acte dis­perate ale colonialiştilor în faţa cre­şterii mişcării de eliberare a popoare­lor din Orientul arab, precum şi a falimentului faimoasei „doctrine Ei­senhower“ şi al „pactului de la Bag­dad“. Agresorii ar trebui să ştie că mij­loace pentru a potoli setea de liber­tate a popoarelor arabe nu există. Liga romina de prietenie cu popoa­rele din Asia şi Africa condamnă a­­gresiunea anglo-americana şi priveşte cu profundă simpatie lupta dreaptă pentru libertate şi independenţă naţio­nală a popoarelor din Orientul arab. Salutăm cu căldură mesajul adresat de tov. N. S. Hruşciov guvernelor ame­rican, englez, francez şi indian care a­­rată calea spre înlăturarea primejdiei de război, prin respectarea dreptului popoarelor din Orientul arab de a-şi hotărî singure soarta. Acest mesaj, inspirat din năzuinţa sinceră de pace a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, ne arată un lucru: că în aceste momente grele nici un om cinstit şi conştient nu poate rămîne indiferent faţă de actul ban­ditesc al agresorilor. Alături de popoarele frăţeşti din ţă­rile lagărului socialist şi de toate for­ţele progresiste din lume, poporul ro­mân va apăra pînă la capăt cauza dreaptă a păcii şi­­ libertăţii popoare­lor. Foto : EM. SIRZEA WWMWWWWWMAv In pag. III-a Cu privirie la încheierea unui Tratat de prietenie și cola­borare între statele euro­pene (Propunerile adresate de guvernul sovietic guver­nelor statelor europene și guvernului S. U. A.) Cuvîntul studentului libanez Salim Maruf A vorbit apoi studentul libanez Sa­lim Maruf, care invaţa la Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucu­­reşti. Dragi prieteni, în aceste zile patria mea trece prin momente grele, create de invazia trupelor americane care s-au năpustit ca tîlharii asupra po­porului ţării mele, ce luptă pentru li­bertate şi independenţă naţională. Noi nu dorim războiul, dar dacă a­­gresorii americani ne alligă la război, vom fi mai puternici ca oricînd şi vom lupta pînă la unul pentru apărarea fiecărui metru pătrat din pămîntul patriei noastre, fiind siguri că vom cîştiga. Cu lupta dreaptă a poporului libanez sînt solidare toate popoarele arabe. Alături de­­noi sînt ţările socia­liste, în frunte cu U.R.S.S. şi toate popoarele iubitoare de pace din în­­treaga lume. Ca student libanez aduc călduroase mulţumiri poporului român şi condu­­­­cătorilor lui pentru sprijinul frăţesc, dezinteresat, pe care î l acordă luptei drepte a poporului libanez pentru ■independenţa sa naţională, pentru a­­părarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun. Jos mîinile agresorilor americani fie pe Liban ! Afară cu agresorii americani şi en­glezi din ţările arabei Trăiască lupta popoarelor pentru a­­părarea păcii! Ultimele cuvinte ale tînărului stu­dent libanez — rostite în limba ro­­mână — au fost acoperite de o furtună de aplauze ale zecilor de mii de par­ticipanţi la miting Să nu uite agresorii că cine seamănă vunt culege furtună în numele muncitorilor din Capi­tală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu, muncitor fierar la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a spus: Cu mînie nestăvilită înfierează po­porul nostru agresiunea imperialişti­lor americani şi englezi împotriva po­poarelor din Liban și Iordania. A­­ceastă agresiune a imperialiștilor îm­(Continuare în pag. 4-a) India este de acord să participe la conferinţa propusă de U.R.S.S. — Răspunsul lui I. Nehru la mesajul lui N. S. Hruşciov —­ ­MOSCOVA 21 (Agerpres). — Ca răspuns la­­mesajul din 19 iulie 1958 al lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în problema convocării­­ imediate a unei conferinţe a şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei cu participarea secretarului ge­neral al O.N.U., în ziua de 21 iulie d-l K. P. S. Menen, ambasadorul In­diei în U.R.S.S., a remis lui N. S. Hruşciov mesajul de răspuns al d-lui J. Nehru, primul ministru al Indiei, cu următorul conţinut: Stimate d-le prim-ministru, Am primit adineauri textul mesaju­lui pe care mi l-aţi adresat. Avînd in vedere urgenţa şi importanţa vitală a conţinutului mesajului dv., răspund imediat. Vă mulţumesc pentru mesajul pe care mi l-aţi trimis. Sînt cu totul de acord cu dv. că trecem prin una din crizele cele mai serioase din istoria omenirii şi că în acest moment de pericol datoria, atît a guvernelor cit şi a celorlalţi, este de a aborda cu înţe­­lepciune şi calm aceste probleme şi de a nu lua nici un fel de măsuri care ar putea înrăutăţi această situa­­ţie şi provoca un incendiu mondial. Oricare ar fi concep iile guvernelor asupra celorlalte probleme, raţiunea şi chiar egoismul impun concluzia că menţinerea păcii are cea mai mare importanţă pentru noi toţi şi că răz­boiul trebuie evitat. Aceasta în­seamnă că problema de faţă şi alte probleme similare trebuie abordate nu cu ajutorul forţei militare şi al pre­siunilor, ci cu ajutorul tratativelor calme şi cu hotărîrea fermă de a menţine pacea. Cunoaşteţi, d.le prim-ministru, con­vingerea noastră fermă că interven­­ţia armată a unei puteri străine în oricare ţară este în cel mai înalt grad de nedorit şi că trupele străie trebuie să se retragă din ţările în care au pătruns. Acest lucru nu numai că corespunde echităţii şi libertăţii ţărilor despre care este vorba, ci totodată permite să se evite complicaţiile internaţionale care pot provoca o catastrofă. De a­­ceea noi am făcut apel la guvernele S.U.A. şi Marii Britanii să-şi retragă trupele din Liban şi Iordania. Am saluta o abordare paşni­că a problemei sub forma tra­tativelor prin O.N.U­, ori prin Consiliul său de Securitate, sau pe o altă cale pentru a ajuta Orga­nizaţia Naţiunilor Unite să ia măsuri în vederea încetării conflictului în re­giunea Orientului Apropiat şi Mijlo­­ciu. Sîntem oricînd gata să ne oferim serviciile în acest scop, de fiecare dată cînd sînt cerute şi cînd sînt ne­cesare. Vă mulţumesc pentru invitaţia a­­dresată Indiei de a participa la con­ferinţa şefilor de guverne, propusă de dv. Dacă se realizează un acord cu privire la convocarea acestei confe­rinţe, nu trebuie să prezinte o dificul­tate fixarea locului convenabil şi a da­tei celei mai apropiate. Noi ne oferim cu bucurie serviciile în scopul păcii, dacă va fi nevoie de ele. După cite în­ţeleg, conferinţa propusă de dv. are un caracter cu totul diferit de propu­nerea cu privire la conferinţa la nivel înalt care se discută de cîtva timp. Actuala propunere s-a făcut cu scopul limitat de a rezolva situația critică creată în Orientul Mijlociu. Cu sinceră stimă, JAWAHARLAL NEHRU Elveţia se declară gata să găzduiască conferinţa marilor puteri MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS : La 19 iulie, Ministerul Aface­rilor Externe al U.R.S.S. a comunicat d-lui A. Zehnder, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei, că guvernul sovietic a propus şefilor guvernelor Statelor Unite ale Ameri­că, Marii Britanii, Franţei şi Indiei să se întîlnească la 22 iulie la Gene­va sau în oricare alt loc pentru a lua măsuri în vederea preîntîmpinării u­­n­ui conflict militar în Orientul Apro­piat şi Mijlociu. ......... La 20 iulie dl. Zehnder a comunicat Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. că Consiliul federal al Elve­ţiei este gata să găzduiască pe teri­toriul Elveţiei o Conferinţă a şefilor guvernelor ţărilor amintite, dacă gu­vernele interesate vor fi de acord. ­opo- Telegramă Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Tovarăşului WLADISLAW GO­MU­LKA prim secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. VARŞOVIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Ziua Re­­naşterii,­­ vă transmitem in numele poporului romín şi al nostru personal, Dv. şi întregului popor muncitor polonez cele mai sincere şi călduroase fe­licitări. Poporul romín se bucură din toată inima de succesele obţinute de po­porul polonez, sub conducerea P.M.U.P. în cei 14 ani de la eliberare, în domeniile vieţii politice, economice şi culturale, succese care constituie un fundament puternic pentru dezvoltarea construcţiei socialiste in Republica Populară Polonă. Recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale poloneze a adus o contribuţie importantă la întărirea prieteniei şi colabo­rării dintre popoarele noastre. Prietenia şi colaborarea pe baza principiului internaţionalismului proletar uneşte ţările lagărului socialist intr-o mare şi puternică familie — pavăză de nădejde a cuceririlor revoluţionare, a­ inde­­pendenţei şi securităţii ţărilor noastre. Urăm poporului frate polonez noi şi mari succese în lupta pentru con­tinua înflorire a Poloniei populare, pentru unitatea de nezdruncinat a la­gărului păcii şi socialismului, pentru pace în lumea întreagă. GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele MAURER prim-secretar Consiliului cu Miniştri preşedintei, al Comitetului Central al R.P.R. Prezidiului Marii al Partidului Adunări Nationale Muncitoresc Romín .­a r.p.r. -pop- Intârirea continuă a colaborării economice între Republica Populara Română şi U. R. S. S. In legătură cu elaborarea planurilor de perspectivă privind dezvoltarea e­­conomiei naţionale ale Republicii Populare Romîne şi ale Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative între delega­ţia Republicii Populare Romîne, con­dusă de Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­mâne, şi delegaţia Uniunii Republici­­lor Sovietice Socialiste, condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al U­ R.S.S., pre­şedintele Comisiei de stat a planifi­cării a U.R.S.S. La tratative au participat din par­tea română G. Gaston Marin, preşedin­tele Comitetului de stat al planificării, M. Florescu, M. Popescu, miniştri, şi alte peroane oficiale , din partea so­vietică, V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al comisiei de stat a planificării, şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de prietenie­ şi înţe­legere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, pre­cum şi asupra unor probleme de cola­borare economică între cele două ţări. Uniunea Sovietică, în scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Populare Romîne,­­va mări în mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea a­­jutor tehnic Republicii Populare Ro­mâne în construirea şi mărirea centra­lelor electrice, Uzinelor chimice­ şi de prelucrare a petrolului. La rîndul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniu­nea Sovietică de sodă caustică şi cal­cinată, negru de fum, mobilă, de ase­menea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta am­bele ţări să ia în considerare mai com­plet interesele lor reciproce la elabo­rarea planurilor de dezvoltare în­ viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol corespun­zător. . . La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne, care a dus tratative cu delegația guverna­mentală a Uniunii Sovietice în proble­mele colaborării economice. TINERI, VEGHEAŢI ! In ziua de 20 iu­lie a avut loc la Praga, în parcul „Iulius­ Fucik“, un­­ mare miting la­ care au participat de­legaţii la Conferinţa Sindicală Mondială a Tineretului Muncitor. La acest grandios miting, în afa­ra dele­gaţiilor din diferite ţări străine, au participat şi numeroşi tineri din Pra­­ga şi din alte regiuni şi oraşe ale Ce­hoslovaciei. La miting a luat cuvîntul tovarăşul Lazaro Pena, secretar al F.S.M. El a chemat pe tinerii muncitori din în­treaga­ lume să contribuie la popula­rizarea şi aplicarea în viaţă a docu­mentelor ce au fost adoptate la con­ferinţă, să ia­ parte la acţiunile cla­sei muncitoare pentru pace, pentru o viaţă mai bună, să se alăture forţelor progresiste în lupta împotriva planu­rilor agresive ale imperialiştilor. In­cuvintările pe care le-au rostit apoi delegaţii din Australia, U.R.S.S., Republica Populară Chineză şi din alte ţări, ei s-au angajat, în numele tineretului pe care­­ îl reprezintă, să ducă mesajele conferinţei în sinul celor mai largi mase ale tineretului muncitor, să trezească un interes ge­neral pentru ele. Vorbitorii au demascat şi condam­nat în unanimitate intervenţia forţe­lor militare americane în Liban, ară­­tînd că ea constituie o gravă amenin­ţare la adresa­ păcii. „Tineri, vegheaţi ”- a spus unul din vorbitori, referindu-se la chemarea pe care cunoscutul luptător antifascist ceh Iulius Fucik, o adresa­se semeni­lor săi dintre zidurile închisorii îna­inte de a fi fost executat de hitlerişti — tineri muncitori, vegheaţi ca im­perialiştii să nu-şi poate face de cap, vegheaţi ca forţele reacţionare să nu poată duce la realizare planurile lor criminale, să nu poată distruge viito­rul tineretului !“ EUGEN POP Corespondentă telefonică din Praga

Next