Munca, august 1958 (Anul 14, nr. 3344-3370)

1958-08-01 / nr. 3344

Inovatori do la fabrica de încălţăminte „Kirov“ îmi permit să încep aceste rînduri, cu o întrebare din care-afară de pro­zaică : ştiţi ce sînt 100 de metri de ţeavă? Bănuiesc că răspunsul este cit se poate de lesnicios pentru fiecare­ Şi totuşi răspunsul este in cazul de fată altul decit cel obişnuit: 100 de metri de ţeavă Înseamnă... 25 de puncte pentru brigada lăcătuşului Ştefan Ieremia! Citeva explicaţii... telegrafice, înainte de a purcede la rezolvarea micii şarade, Ieremia lucrează in secfia de asamblare a fabricii de piese de schimb C.F.R.-Galaţi. Are, sub conducerea sa, o brigadă com­pusă din nouă oameni. E in întrecere pe profesii cu o brigadă similară, condusă de Stelică Mihăilescu. Şi acum, ne putem inturna la cei 100 de metri de ţeavă. Ei sunt rodul gindirii creatoare a lui Ieremia şi fi­gurează in­scriptele administraţiei, la rubrica : „economii“. Prin folosirea mai raţională a materiei prime, s-a înlăturat in întregime risipa; econo­mia echivalează — într-un răstimp de o lună — cu 100 de metri de ţeavă, cu care s-ar putea instala o conductă generală de aer de trecere la un nu­măr de circa 15 vagoane de cale fe­rată-Ştefan Ieremia e un om reţinut, so­­bru. Are 56 de ani (pare mai tînăr), e uscăţiv, potrivit de statură şi lu­crează de 30 de ani în Atelierele C.F.R.-Galati. Cum veţi vedea şi din dialogul de mai jos, vorbeşte puţin. Reporterul: Aşadar, rezultatele dumitale ? Ieremia: Le găsiţi la administra­­ţie... Reporterul : Totuşi... Ieremia : 20.9 la sută depăşire pe luna iunie faţă de normă. Mulțumit ! Reporterul : Exprimat în produsa finite, ce înseamnă această depăşire ? Ieremia (continuind să măsoare tacticos o piesă): Patru vinciuri de SO de tone pentru ridicat vagoane de pe osii, 21 de capace pentru pompe de aer, 40 de supape de siguranţă. Mulţumit ? Din nou o invitaţie discretă pentru scurtarea dialogului. Cine-mi va da amănunte despre eroul meu ? Mă în­drept către alt om din secfie. — Lucrezi in brigada lui Ieremia ? întrebarea se adresează unui tînăr în jurul a 30 de ani pe care — am aflat mai tîrziu — îl cheamă Cons­­tantin Chebac. — întocmai. Da’de ce ? — Vreau să-mi vorbești despre șe­ful dumitale... Chebac mă privește un picul mi­rat : — Despre nea Ieremia ? Păi, lucrez de doişpe ani cu el și pot să-ți spun că-i un om şi jumătate. Nu că mi-e şef, dar aşa e! Ştii dumneata cili oameni a calificat ? Şi pe cî­t i-a aju­­tat să se perfecţioneze in meserie ? Şi ştii că are reumatism ? — Ce are atace una cu alta ? — Are, cum să n-aibă! Nea Iere­mia a lucrat aici şi pe vremea bur­gheziei. Lucra la montaj locomotive şi vagoane şi a stat ani in şir cu pi­cioarele ih apă şi noroi. Aşa era pe alunei... .­.Revăd notiţele despre Ieremia Ştefan. Parcă lipseşte ceva. Exact , familia. Mă întorc din nou la tova­răşul Ieremia­— Aveţi copii t - ]*­ ■. — Un băiat. — Ce meserie are ? — E inginer la hidroamelioraţii. A absolvit anul trecut facultatea. ...Închid caietul de note. Acum, re­­portajul e aproape complet... SORIN HOLBAN corespondent al ziarului ,,Munca“ pentru regiunea Galaţi ION DEVESE­­LEANU, mecanic, are de la începutul anului 4 inovaţii dintre care un sis­tem de fixare a despărţitorului de laţ la maşina de cusut prin talpă, care îmbunătăţeşte cu mult calitatea lu­crărilor. ION STANCIU, tehnician, a realizat un dispozitiv pentru îndoit feţele, adap­tat la maşina de cu­sut, inovaţie care a­­duce importante e­­conomii, îmbunătă­ţind în acelaşi timp calitatea produselor. ION SURDU, maistru la sector ştanţe, are pînă în prezent 3 inovaţii dintre care o nouă metodă de aplicare a pînzei pe branţul C. R. care aduce e­­conomii de 137.000 Iei anual. -ooo- Oameni şi fapte din întrecere Lăcătuşul IEREMIA ADRIAN IONES­­CU, inginer me­canic. Inovaţia sa, turnătoria de preci­zie pentru piese de oţel de la maşinile de încălţăminte, a­­duce economii ante­­calculate de 78.003 lei. Proletari din toate ţările, un­iţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV. — nr. 3344 VINERI 1 AUGUST 1958 4 pagini 20 bani VEŞTI de pe şantierele hunedorene In întrecerea pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, construc­torii de pe şantierele hunedorene ob­­ţin importante succese. ★ La marele laminor Bluming se fac ultimele Centrări în vederea începerii rodajului de ansamblu şi a probelor la cald. In dimineaţa zilei de 30 iulie, a început rodajul individual la caia de lucru, ultimul agregat care mai trebuia terminat în vederea intrării în funcţiune a laminorului. La grupul de cuptoare adinei nr. 1 se fac de ase­menea ultimele pregătiri în vederea producerii primului bloc de oţel pen­tru încălzire, după care va începe la­minarea. ★ Constructorii şi mentorii de pe şan­tierul noii oţelării Martin muncesc cu eforturi sporite pentru terminarea pînă la 23 August a cuptorului nr. 2 de 185 de tone. Lucrările de zidărie a bolţii sus­pendate a cuptorului care s-au termi­nat recent au fost executate în numai 7 zile faţă de 12 zile cit a durat zidirea bolţii la primul cuptor. De citeva zile a început rodajul meca­nismelor de acţionare a şuberelor pen­tru inversarea focului în cuptor. In prezent se pun la punct instalaţiile în vederea începerii încălzirii coşului şi canalelor de fum şi a cuptorului pro­­priu-zis. •­ Tot în cadrul marelui combinat side­rurgic Hunedoara a fost terminat cel de-al doilea cuptor mecanizat de mare capacitate de la fabrica de var. La secţia de rectificare a benzenului se face ultimele pregătiri în vederea dării ei în exploatare. Se lucrează de ase­menea intens la zidirea bateriei a treia de cocs, la executarea fundaţiilor la bateria nr. 4 şi la secţia de distilare a gudronului, începute recent. ★ întrecerea în cinstea zilei de 23 August­ se desfăşoară cu entuziasm şi pe şantierele construcţiilor de locuinţe din noul oraş muncitoresc Hunedoara. La noul cvartal de 1.500 apartamente, unde a pornit iniţiativa de reducere a preţului de cost pe fiecare metru pă­trat de suprafaţă construită şi a duratei de executare a lucrărilor, au fost terminate de roşu primele 3 blocuri cu cite 22 de apartamente fie­care. Ca urmare a aplicării acestei ini­ţiative şi a metodelor înaintate de muncă, timpul de executare a lucră­rilor a fost redus în medie faţă de cel planificat cu cite 25 de zile de fiecare bloc. Constructorii de pe cele două şantiere de locuinţe muncesc acum hotărîţi să dea siderurgiştilor pînă la 23 August 60 de apartamente precum şi alte 42 de apartamente planificate pentru a fi terminate şi predate la sfîrşitul lunii septembrie. ——^vQ'V'----­ In sprijinul constructorilor Magistralei de Est Maşini şi utilaje perfecţionate In aceste zile — aşa cum am mai anunţat, — tinerii brigadieri şi munci­torii întreprinderii de Montaje Con­strucţii Magistrale din Oraşul Stalin au început marea bătălie pentru stră­pungerea Carpaţilor Răsăriteni pentru a deschide drum conductei Magistra­­le de Est. Bătălia nu se anunţă de loc uşoară. In ajutorul constructorilor au sosit însă maşini şi utilaje perfecţio­nate de mare productivitate, dintre care­ unele — lansatorul T-H-3 de pildă — se folosesc aci pentru prima oară în ţara noastră. Cu astfel de uti­laje constructorii sînt hotărîţi să cîş­­tige bătălia pentru străpungerea Car­­paţilor şi forarea tunelului subteran, intr-un timp mai scurt. După defrişarea terenurilor pe care au şi fost instalate noile maşini şi u­­tilaje constructorii au şi înscris in cinstea zilei de 23 August primele suc­cese în marea bătălie. Importante economii la preţul de cost Insuşindu-şi iniţiativa uzinelor ,,I. C. Frimu"-Sinaia de a reduce preţul de cost pe fiecare produs, colectivul fabricii „Cauciucul“ din Oraşul Stalin obţine în întrecerea desfăşurată în cinstea zilei de 23 August importante succese în producţie. Preţul de cost al unei numeroase game de produse fa­bricate aici a fost redus în proporţie însemnată. Iată citeva exemple: la produsul fortune de frînă, preţul de cost a fost redus cu 9,40 lei/kg, la tuburi de oxigen pentru sudură cu 2,72 lei/kg, la tuburi de acetilenă cu 2,54 lei/kg etc. Cifra economiilor realizate pînă în prezent la materiile prime se ridică la peste 20 tone cauciuc natural şi 17 tone cauciuc sintetic; în plus în urma unor cercetări şi experimentări între­prinse de un colectiv de muncitori şi tehnicieni din cadrul fabricii s-a reu­şit a se înlocui cu succes caolina de import cu caolina indigenă — de Hargita — care este incomparabil mai ieftină şi se găseşte din abundenţă. (Coresp. „Munca") Solemnitatea înmînării unor decoraţii Joi la amiază la Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne a avut loc solemnitatea înmînării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale. Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, general locotenent Gh. Pintilie, adjunct al ministrului Afacerilor Interne, şi alţii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a staţiunii experimen­­tale agricole „Valul lui Traian“ din cadrul Institutului de cercetări agro­nomice al Academiei R. P. Romine şi pentru merite deosebite în muncă, Prezidiul Marii Adunări­­ Naţionale a conferit Ordinul Muncii clasa a 1 I-a staţiunii experimentale agricole „Va­lul lui Traian“ şi Ordinul Muncii clasa a 11I-a tovarăşilor Petre To­moroga şi Andrei Trucă. Pentru rezultatele deosebite obţi­nute în muncă, pentru priceperea şi devotamentul dovedit în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine a conferit Ordinul „Steaua R. P. Ro­mine“ clasa a IlI.a generalului-maior Ioan Şerb, şi Ordinul „Steaua R. P. Romíne“ clasa a IV.a generalului maior Dumitru Constantinescu. S-au conferit de asemenea ordine ale R. P. Romíné unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani s-a conferit Ordinul Muncii clasa a IlI-a profesorului Mircea Fio­­rian, cercetător ştiinţific al Academiei R. P. Romîne. Inmînînd înaltele distincţii, acad. M. Ralea, i-a felicitat călduros pe cei decoraţi în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Răspunzînd, în numele celor deco­raţi, tovarăşii Petre Tomoroga, di­rectorul staţiunii experimentale agri­cole „Valul lui Traian“, şi generalul maior Ioan Şerb, au mulţumit pentru Înaltele distincţii acordate. (Agerpres) In cinstea zilei de 23 August se vor da in folosinţă blocul C. I şi B. II, din cvartalul de locuinţe muncitoreşti din bulevardul Muncii din Capitală, care au respectiv, 27 şi 24 apartamente. In clişeu: vederea blocurilor muncitoreşti din Bulevardul Muncii. Foto: D NEGOIŢA A început fabricarea in serie a tractoarelor UTOS-27 La uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, după probele făcute a început fabricarea în serie a tractoa­relor universale din noul tip U.T.O.S. 27, de curind realizat. Noile trac­toare destinate să acţioneze cultiva­toarele şi combinele de porumb şi alte maşini agricole folosite la între­ţinerea culturilor prăşitoare vor fi fo­losite în toamna acestui an la recol­tarea porumbului. Muncitorii, ingine­rii şi tehnicienii uzinelor se strădu­iesc să termine primul lot de trac­toare U.TO.S.-27 pînă la 23 August. (Agerpres) -----Q­­X/---------­ Aplicarea carotajului radioactiv la sondele de gaz metan Un colectiv de tehnicieni de la baza înfiinţată de curind la Mediaş a între­prinderii de carotaj şi perforări Ploeşti a aplicat experimental cu rezultate pozitive carotajul radioactiv la primele sonde de gaz metan de la Nadeş şi Noul Săsesc. In urma acestor rezultate, carotajul radioactiv se va extinde ca procedeu de bază și la sondele de gaz metan. Artişti amatori au plecat în Bulgaria Ieri seara, in Gara de Nord, mun­citori, tehnicieni, funcţionari de la Atelierele C.F.R. Griviţa Roşie au condus formaţiile artistice din între­prindere care au plecat spre Sofia. Aritiştii amatori — corul, orchestra de muzică populară, echipa de dan­suri — au primit invitația de a par­ticipa la festivitatea Zilei feroviarilor bulgari. Un nou prilej de întărire a prieteniei între popoare, între ferovia­rii români și bulgari. 1 Ro­vinar­­i - azi Pe locurile unde se află azi exploa­tarea carboniferă Rovinari. In urmă cu ani se întindea o imensă cîmpie. In­­tr-una din zile liniștea cîmpului a fost spartă de zgomotul unor mașini cum nu mai fuseseră văzute pe aici. — Se zice că pămîntul este plin cu cărbune... — spuneau oamenii. Locuitorii din comună şi din satele învecinate au venit să lucreze la mi­nă. S-au angajat mulţi. Citeva sute. S-au obişnuit cu maşinile şi acum ştiu să le mînuiască cu dibăcie. N-a fost uşor, fireşte ! De la plug să treci pe excavator, să supraveghezi bunul mers al benzilor transportoare... Zile de învăţătură, de dăruire totală mese­riei, de frămîntare, a cerut aceasta. Cei veniţi de pe alte şantiere, şi, in special, din Valea Jiului, i-au ajutat să se califice, să îndrăgească munca de miner, să învingă mai uşor greu­tăţile. Ilie Doicaru se află în între­cere cu excavatoristul Gheorghe Bur­­gău. Lupta pentru întîietate este e­­priga­­llie, fost pînă nu de mult ,,e­­lev", îşi întrece uneori „profesorul“. Şi ca el sînt mulţi. Mihai Bîră, Ion Ionică, Ion Bociu, fac cinste întreprin­derii. Aceşti oameni extrag zilnic canti­tăţi mari de cărbune de bună cali­tate, — „întîia" cum spun ei. Grafi­cul de producţie confirmă aceasta. In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea „Zilei Minerului“, s-au ex­tras în luna iunie, aproape 500 tone de cărbune în plus, iar în primele 24 de zile din iulie s-au livrat mai bine de 7.000 tone lignit. Tot din grafic a­­flăm că productivitatea muncii a cres­cut cu 17 la sută, iar cărbunele scos a costat cu 7 la sută mai puţin decit preţul planificat. In cariere procesul de exploatare este mecanizat în pro­porţie de 98,2 la sută, iar transportul cărbunelui este complet mecanizat. .iiiiimimiimiiiiimiiiiiiiiimiiiiiniiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiiimiiiiimiiii,. In întîmpinarea „Zilei Minerului11 Perforatoarele manuale au fost înlo­cuite cu cele mecanice. Puternicele excavatoare S. E. 3 de fabricaţie so­vietică, lucrează fiecare cu­ zeci de oa­meni. Tehnica nouă şi-a găsit prieteni buni aici la Rovinari. In biroul ingineruului-şef erau strînşi mai mulţi oameni. Pe masă se aflau o hartă a şantierului şi mai multe coaie de hîrtie pline cu cifre. Pe hartă ci­neva haşurase cu un creion roşu, partea de nord. Discuţiile se purtau în jurul subiectului: cum s-ar putea evacua de pe această suprafaţă de teren, apa rezultată în urma precipi­taţiilor atmosferice şi cea provenită din izvoare? — Pompele nu au dat rezultate. Nu trag toată apa. — Să încercăm s-o colectăm cu a­­jutorul canalelor. — Nici aşa nu vom face mare lu­cru. — Soluţia cea mai bună ar fi să construim un tomp, (puţ) cu o adîn­­cime de 8 metri. _ — Ideia nu-i rea... Şi încercările nu au rămas zadar­nice. Propunerea inginerului Ion Jita­­ru şi a tehnicianului Emanoil Bocan­­cios, s-a dovedit bună. Rezultatul: ci­teva hectare de teren inundat au fost date în exploatare şi astfel vor putea fi livrate economiei naţionale încă 100.000 tone de cărbune. Iniţiatorii şi cei care au executat lucrarea au ho­­tărît ca această realizare să se adau­ge altora înscrise în cinstea „Zilei Mi­nerului“. Tot din discuţii, calcule şi frămîn­­tări, s-a născut şi ideea de a se con­strui — pentru prima dată în ţara noastră — o staţie de spălare a ligni­tului (propunerea unui colectiv de teh­nicieni şi muncitori condus de ingine­rul Grigore Gheorghiu). Ea face ca puterea calorică a cărbunelui să spo­rească considerabil, aducînd anual e­­conomii de milioane de lei. Propuneri se fac mereu. Una mai importantă decit cealaltă. Ele se vor aplica intr-un viitor apropiat. Un grup de ingineri şi tehnicieni de la Rovi­nari ,caută un sistem pentru ca su­prafeţele de teren din care s-a extras cărbunele, să fie redat agriculturii. Cercetători de la Academia R.P.R. studiază proprietăţile prafului de lig­nit de la această exploatare, spre a fi folosit ca îngrăşămînt chimic pentru agricultură... Satul Rovinari era o aşezare săracă. Case mici lucrate în paiantă, uliţe strimte şi gloduroase. Acum au apărut aici blocuri mari, frumoase, conforta­bile, străzile sunt asfaltate, au tro­tuare. Noii aşezări, locuitorii i-au pus numele „Oraşul minerilor". Şi el nu este mic. Numără zeci de locuinţe (numai anul acesta s-au dat în fo­losinţă 60 de apartamente), citeva blocuri pentru necăsătoriţi (în care lo­­cuiesc cca. 200 mineri), un club, ci­­nematograf, magazine, un parc, o sta­­ţie de radioamplificare cu zeci de di­­fuzoare, instalate pe străzi (mai pu­­ţine în casele minerilor, căci majorita­­ea locuinţelor au aparate de radio). L. BĂRBIERI și M. MEREANU corespondent al ziarului „Munca“ pen­tru regiunea Craiova (Continuare In pag. 2-a) ★ Din partea C. C. al P. M. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adincă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a Încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în reali­zarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R.P. Romîne Marea Adunare Naţională a R.P.R. anunţă cu adincă durere încetarea din viaţă a tovarăşului Teodor Iordăchescu, deputat în Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine. I Teodor Iordăchescu­­ In noaptea de 30—31 iulie a înce­­tat din viaţă, după o lungă suferin­ţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncito­reşti, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, de­putat în Marea Adunare Naţională. Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teo­dor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncito­reşti căreia i-a ră­mas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Acti­­vînd în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoasă acţiune împotriva autorităţilor bur­­ghezo­ moşiereşti cu prilejul debarcării marinarilor revolu­ţionari de pe cru­cişătorul „Potem­kin“. Membru al Par­tidului Social-De­mocrat, avînd sar­cini de răspundere in conducerea a­­cestuia, publicist şi ziarist plin de combativitate, to­varăşul Teodor Iordăchescu a des­făşurat o neosteni­tă activitate, în special în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor principal al ziarelor „România Muncitoare“, „Lupta“, „So­cialismul“, şi al altor publicaţii con­sacrate deşteptării conştiinţei socialis­te a oamenilor muncii în lupta pen­tru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916 la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîn­durile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socia­­liste din Octombrie şi a militat pen­tru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu Ţara Sovietică. Luînd parte activă la luptele clasei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 De­cembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi se­­cretar general al Partidului Social Democrat, tovarăşul Teodor Iordă­chescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stingă a Par­­tidului Social Democrat, care a co­­laborat la acţiunea dusă de Parti­­dul Comunist Român pentru făuri­­rea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unis Muncitoresc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitle­­rişti şi a dictaturii militaro-fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din fe­bruarie 1948, el al fost ales membru in Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român şi reales în aceeaşi calitate la Congre­sul al II-lea din decembrie 1955. In anii 1947—- 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subse­cretar de stat al Ministerului Aface­rilor Interne şi apoi de ministru al Construcţiilor. Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat în Sfatul popular al oraşului Bucureşti în anii­ 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducă­­tor ,al Universităţii serale de mar­xism-leninism de pe Ungă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a adus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de conducător al partidului, la construirea socialismu­lui în Republica Populară Romînă, activitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democrat­­popular, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale R. P. Romine. Moartea sa înseamnă o grea pier­dere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămîne vie şi lu­minoasă în inimile noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Comisia pentru organizarea funeraliilor tov. Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarășului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarășii : Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R., preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a­l P.R., P. Niculescu- Mizil, membru al CC. al P.M.R., Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăche­­scu, comunică: Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor Iordă­chescu azi 1 august între orele 9—13 şi 15—17. Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la crematoriul Cenuşa. Echipe ale Academiei R. P. Romîne în Ţara Haţegului In satul Nucşoara din raionul Ha­ţeg, lucrează în prezent o echipă a Centrului de cercetări antropologice al Academiei R.P.R., sub conducerea academicanului prof. dr. Şt. Mihcu. Echipa face cercetări în următoa­rele domenii: antropometrie, tipolo­gie, serologie, dactiloscopie, genealo­gii de familii. In afară de acestea, se cercetează şi mediul de viaţă şi în special factorii economici şi so­ciali. Pe lingă echipa amintită, funcţio­nează şi una medicală de consultaţii şi tratamente pentru boli interne, en­docrinologie, stomatologie şi analize biologice, precum şi o farmacie do­tată cu medicamente de specialitate ce se distribuie gratuit. Aceste cercetări au ca scop a se face o diagnosticare în masă a bo­iior existente şi a se lua măsuri de tratament la cel mai înalt nivel ştiin­ţific, echipa fiind compusă din per­sonal medical din cadrul Academiei R.P.R. şi al Institutului Medico-Far­­maceutic. Andrei Năstase corespondent voluntar -pop- Nou record mondial IOLANDA BALAŞ — 1,81 m. Pentru a treia oară In decurs de două luni, talentata noastră atletă Iolanda Balaş doboară recordul lu­mii la proba de săritură in înălţime trecînd de data aceasta peste ştache­ta ridicată la 1,81 m. Excepţionala performanţă a fost realizată joi pe stadionul de vară de la Poiana Sta­tin cu ocazia unui concurs de selec­ţie al lotului romin in vederea cam­pionatelor europene de atletism de la Stockholm.­­ Iolanda Balaş a inceput tentativa de doborire a recordlui mondial la înălţimea de 1,60 m. Cu mare uşu­rinţă ea a sărit succesiv din prima încercare 1,70 m., 1,75, şi 1,70 m. Ştacheta a fost aşezată apoi la 1,81 m. Primele două încercări sunt ratate dar Iolanda nu renunţă şi intr-un stil impecabil izbuteşte să treacă la cea de a treia încercare, corectind cu 1 cm. propriul său record mondial, stabilit la 22 iunie la Cluj. I

Next