Munca, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3371-3395)
1958-09-02 / nr. 3371
In contul lunii octombrieBătălia pentru a reda agriculturii noi suprafeţe de teren continuă! 0 Pe şantierele regiunii Constanţa 0 In Valea Almaşului, a Agrişului şi Sărmaşului Deasupra şantierului se roteşte un avion. Mii de ochi îl urmăresc cum lasă din loc un loc cite un pachet. — Uite-l — exclamă unul — au fost lansate şi ziarele noastre. Apoi îşi văd cu toţii de treabă, siguri că in curînd Ie vor fi aduse ziarele, care, negreşit, vor vorbi şi de munca lor, a voluntarilor de pe şantierul Lucius Giurgeni. Nu, despre tractoriştii Stancu Toma şi Gheorghe Miu sau de mecanicul Marin Dermengiu, toţi aparfinnd unei brigăzi a G.A.S. Lucius Giurgeni, n-a apărut azi nimic in ziare. Dar miine, cînd se va scrie că azi pe şantier au fost săpaţi 4.500 m.c. pămînt în numai şase ore, s-ar putea ca alături de aceste realizări să fie amintite şi numele lor. Fiindcă titlul de brigadă fruntaşă pe care l-au purtat în gospodărie se poate purta şi aici. Este chiar intenţia cu care au venit pe şantier. ...Iezer. Acest cuvînt este rostit de cîteva zile intr-un mod deosebit de tinerii din regiunea Constanţa. Ei au cerut Trustului Regional Gostat, prin organizaţiile U.T.M., să li se încredinţeze lor redarea de noi terenuri agriculturii din această porţiune a luncii Dunării din raionul Feteşti. Luni dimineaţa au sosit pe şantierul de la Iezer primele autocamioane cu tineri din întreprinderile oraşului Constanţa. L-am cunoscut pe şeful lor de brigadă, Ion Sapovaiov — un tinăr înalt, cu ochii sînteietori — electrician la Intreprinderea Regională de Electricitate. — „Zi de zi, ceas de ceas, nici un brigadier sub normă", aceasta e lozinca noastră — ne-a vorbit scurt şi hotărît tînărul, lăsîndu-mă să înţeleg că angajamentul lor privind acţiunea patriotică la care iau parte nu poate fi pus la îndoială. Tinerii vor construi aici, prin muncă voluntară, un dig lung de 9,4 km care să apere de inundaţii o suprafaţă de aproape 14.000 ha. teren. In regiunea Constanţa continuă seria acţiunilor patriotice de redare de noi terenuri agricole. La Oltina, în raionul Adam Clisî, prin construirea de către colectivişti a unui dig, se vor recupera 350 ha expuse inundaţiilor. Un alt dig, lung de 9,5 km, pe care îl înalţă colectiviştii din raionul Hîrşova între Dăieni şi Gîrliciu, va salva de inundaţii 1.300 ha, iar in raionul Tulcea, între Beştepe şi Mahmudia, colectiviştii din aceste sate Înalţă un dig ce le va permite să redea agriculturii 650 ha. teren. (Coresp. ..Munca"). ★ Pe întinsul regiunii Cluj se desfăşoară importante lucrări pentru a reda agriculturii noi suprafeţe arabile. Planul pe acest an prevede efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri pe 1.800 de ha. Pînă acum au şi fost terminate lucrările pe 1.200 ha, urmînd să fie organizate şantiere pentru desecări şi îndiguiri pe încă 600 de ha în Valea Almaşului, a Agrişului şi Sărmaşului. La lucrări au participat voluntar, cu multă însufleţire, mii de ţărani muncitori. Ei au contribuit din plin la realizarea celor 10.000 m. c. diguri şi 18.465 m. liniari canale. Şi în cadrul trustului Gostat se lucrează pentru a se reda producţiei 120 de ha terenuri inundabile şi mlăştinoase. Pînă acum 90 de ha au şi fost desecate şi îndiguite. In plus tot în cadrul unităţilor Gostat sînt în curs lucrările pentru desţelenirea a 1.080 ha păşuni neproductive. (Coresp. „Munca"). Unitatea pentru Industrializarea Lemnului Orăştie a realizat şi depăşit planul producţiei globale şi marfă, precum şi planul pe sortimente, pe primele trei trimestre ale anului. Actualmente, unitatea a dat peste plan mai mult de 2000 m.c. cherestea de fag şi lucrează in contul lunii octombrie. S-a obţinut de asemenea o însemnată creştere a productivităţii muncii, iar reducerea preţului de cost a dus la realizarea de economii de 130.000 lei. Aceste realizări se datoresc bunei organizări a procesului de producţie şi avîntului întreceriisocialiste, care a cuprins un mare număr de muncitori. Traversînd Carpaţii de la Sinaia la Petroşani In preziua marii sărbători de la 23 August am poposit la Cabana Paring. Am întîlnit aici un grup de turişti format din mineri şi ceferişti din Val,ea Jiului. A doua zi i-am revăzut de, filînd prin faţa tribunei în coloana sportivilor .Cei 7 turişti, cu 19 zile in urmă, au părăsit oraşul Petroşani îndreptîndu-se cu trenul către Sinaia, pentruca apoi timpde 17 zile, străbătînd peste 500 de km, să traverseze Carpaţii de la Sinaia la Petroşani. Grupul turiştilor, condus de tov. Alexandru Zolotaru a parcurs următorul itinerar: Sinaia, Munţii Bucegi, Piatra Graiului, Făgăraş, Munţii Sebeşului, Vîrful Mîndra, cabana Paring, Petroşani-Ca răsplată a eforturilor depuse şi a curajului arătat, la sosire, grupul turiştilor a primit în dar „Cupa Păcii“. (Coresp. „Munca"). Proletari din toate aniel-IS I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XV. nr. 3371 Marti 2 septembrie 1958 4 pagini 20 bani Una din brigăzile fruntaşe de la Întreprinderea de foraj nr. 1 — Piteşti este şi cea condusă de Haralambie Iacobescu. Ea a reuşit să obţină o viteză de foraj de aproape 980 metri granic în loc de 666,9 cit era planificat. In clişeu, sondorul D. Nicolae, unul din membrii brigăzii, lucrind la sonda 714. NOUTĂŢI DIN CONSTRUCŢII: • La uzina de telon montajul se desfăşoară din plin • Numeroase construcţii social-culturale pentru minerii Văii Jiului La şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase de la Săvineşti s-a început construirea halei de neutralizare şi a halei de azotat de amoniu. Corpul control fabricaţie a fost terminat la „roşu“ şi acoperit, urmînd a fî dat parţial în funcţiune la sfîrşitul lunii septembrie. Lucrările sunt şi mai înaintate la uzina de fibre sintetice de relon, unde se desfăşoară din plin montajul. Deşi termenul planificat de dare în funcţiune este de 31 decembrie, constructorii şi mentorii şi-au luat angajamentul să dea fabrica la rodaj pină la mijlocul lunii octombrie. De la începutul anului au fost date în folosinţă aici 36 apartamente şi 64 garsoniere, în luna septembrie urmînd a fi terminate încă 10 case a cite 4 apartamente. De la începutul anului, în Valea Jiului au fost date în folosinţă numeroase construcţii, printre care 351 apartamente, 2 creşe de cite 88 locuri şi2 cămine muncitoreşti cu 188 locuri fiecarePrintre locuinţele care se realizează de către Trustul 7 Construcţii se numără 9 case din beton uşor monolit turnat în cofraje metalice, dintre care 5 au şi fost terminate. Pină la sfîrşitul anului se vor mai da în folosinţă minerilor peste 300 apartamente, 3 cămine muncitoreşti şi alte obiective. La lucrările executate s-au evidenţiat în mod deosebit echipele de zidari conduse de F. Ştefan şi Velovan Constantin, precum şi echipa de zugravi condusă de Modoraş Francisc. (— e- p- —) - IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIH ...........................im....................................................................................................................................................................muu« Fruntaşi în întrecerea socialistă I ŞEFUL BRIGĂZII l-a I Nimic deosebit ca înfăţişare- jg Nici scund, nici înalt, nici firav, |° nici voinic■ Fata smeadă, ochii căprui, trăsături blajine. Are 27 g de ani. I E otelar. Munceşte cil şaptede saliet, ca toti otelarii din brigada g I-al in timpul schimbului, şi-şi §§ pierde seara şoptind versuri (cam toti tinerii de virsta lui) la uregchea unei lele. „ E fruntaş în producţie. Dar nu-i numai el, ci întreaga brigadă. A §§ reuşit, această brigadă, în întreg cere cu alte două de la uzinele g ,,23 August" din Bucureşti, să ar fi lungă in fruntea graficului de g producţie. , Numai 3 procente g peste plan■ Alte colective, altii§ fruntaşi, înregistrează depăşiri g mai mari. Dar merită elogiu ag ceste procente (citifi: otelarii fj din brigada l a), deoarece anul g trecut ele se înregistrau, in nuu măr mult mai mare, la rubrica 3 ,,rebut". Un tehnician ar înregistra astffel fenomenul : „Brigada a reuşit să iasă din impas, datorită 3 bunei organizări a muncii, de larg carii planului pe om-utilaj, intro- 3 ducerii unor inovaţii...“ Şi, bine's înţeles, ar adăuga că „e meritul § şefului de brigadă, care.." ^iniiiiiiiiniiiîiiiiiiiiHiiiiiiiiiiniiiiiniiiiimiiiuiiiiiiNiiiniiiiiiuiiiiinHiimiHi Organizatorul grupei sindicale intr-o dare de seamă, ar seri că . ..noul şef de brigadă a înţeles că munca politică de masă, cunoaşterea oamenilor, ajutorul tovărăşesc în întrecere, sunt factori care contribuie la.."Ar avea dreptate şi tehnicianul şi organizatorul grupei însă şeful de brigadă, precis, le-ar răspunde aşa : ,,Astea sunt îndatoriri. Nu văd ce merite am...". Pentru că şeful de brigadă e un om modest. Pronumele personal „eu" l-a transformat in „noi“. „Noi învăţăm şi după orele de producţie cum se elaborează o şarjă. " Prin asta trebuie inteles că a organizat în brigadă un tel de şcolarizare la care oţelarii învaţă ce le predă el. „Noi am răspuns chemării partidului de a economisi metal..." Intr.adevăr, g brigadierul a reușit să facă din g fiecare otelar — in primul rînd , prin exemplul personal — un cu- g noscător al metodei lui Matulinel. g un creator de dispozitive și ra- gionalizări. g Insă acestea toate sint indato- g riri ale sefului de brigadă. După g cum îndatorire este și prietenia §j cu fiecare om din brigadă, suda- g rea unui colectiv in care critica g si autocritica sint la loc de cinste. g E vorba deci despre o brigadă g care acum un an era codaşă, iar g acum fruntaşă. Este adevărat că g această brigada a primit în ringurile ei un otelar nou, în can- g tate de conducător. Și este tot atit g de adevărat că acest otelar, Vasi gle Popescu îl cheamă, are un bug zunar o diplomă de inginer. Dar g tot otelar este, muncitor, așa cum g a fost ani de zile, înainte ca par- gidul să-l trimită la studii. După ce a luat examenul de stat a cerut g insistent să se întoarcă la cuptor, g de unde a plecat, pentru ca fu-g crind din nou alături de munci- g tori să-și poată desăvîrși pregăti- g rea sa profesională. GH. FILIMON In pag. 111 a: A 13-a aniversare a proclamării Republicii Democrate Vietnam Pe drumul construirii socialismului de Hoang Quoc Viet prețdintele Confederaţiei Generale a Muncii din Vietnam. Instalaţia „Ogra“ pentru realizarea reacţiilor termonucleare controlate Ieri s-a deschis la Geneva cea de a doua Conferinţă internaţională tehnico-ştiinţifică pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. Printre problemele care stîrnesc un interes uriaş se numără cele privind lucrările in domeniul reacţiilor termonucleare controlate. Oamenii de ştiinţă sovietici aduc o contribuţie de seamă în acest domeniu al fizicii nucleare.Despre lucrările lor, care se desfăşoară in special la Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., se vorbeşte pe larg în articolul academicianului sovietic I. V. Kurceatov, pe care-l publicăm in pagina a Xl-a a ziarului nostru. In clişeu : instalaţia „Ogra" de la Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Camera instalaţiei „Ogra" cu solenoizii desfăcuți: 1. Solenoizii; 2. Camera de vid; 3. injectorul; 4. Sistemul de alimentare a injectorului cu curent de înaltă tensiune. Muncă rodnică în G. A. S.-urile regiunii Piteşti După ce au terminat condiţionatul seminţelor şi au transportat la cîmp peste 5.800 tone îngrăşăminte naturale şi chimice, mecanizatorii din G.A.S. regiunea Piteşti au pornit cu toate for ţele la executarea arăturilor pentru însămînţări. Pînă în prezent au fost arate mai bine de 6.200 ha, din totalul de 12.000 ha cîte vor trebui însămînţate în această toamnă. De citeva zile mecanizatorii de la G.A.S. Poiana, Drăgăneşti Olt, Răteşti şi Tufeni au început însămînţatul orzului şi secarei. O intensă muncă se desfăşoară în aceste zile şi în sectoarele viticole ale G.A.S. Au fost dezinfectate cramele, vasele de depozitare şi vinificare. La G.A.S.. Drăgăşani, unde se anunţă o producţie mare de struguri, se lucrează la mărirea capacităţii de depozitare a vinurilor iar la G.A.S. Sîmbureşti a început construcția unei crame moderne cu o capacitate de 25 vagoane. (Coresp. „Munca"). Minerii din Valea Jiului luptă pentru REDUCEREA PERMANENTA a preţului de cost al cărbunelui Unul din obiectivele întrecerii socialiste ce se desfăşoară intre exploatările miniere din Valea Jiului este reducerea continuă a preţului de cost al cărbunelui. Sarcina trasată de conferinţa raională de partid din decembrie 1957 — pe baza analizării aprofundate a posibilităţilor materiale existente în exploatări — a fost de a se munci astfel încît în anul 1958 să se ajungă la o reducere medie anuală a preţului de cost al cărbunelui de 1,84 lei pe tonă, faţă de plan. Ca urmare, în faţa comitetului sindical al combinatului carbonifer şi a comitetelor sindicale pe exploatare a fost pusă sarcina de a desfăşura, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, o asemenea muncă politică şi organizatorică încît toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii să fie mobilizaţi în jurul problemei reducerii continue a preţului de cost al cărbunelui. Dezbătând temeinic în consfătuiri de producţie posibilităţile reducerii preţului de cost, majoritatea colectivelor din exploatările miniere din Valea Jiului şi-au luat în acest sens angajamente concrete. Astfel, colectivul minei Petrila s-a angajat să reducă prețul de cost planificat cu 2 la sută, cel al minei Uricani cu 2 lei pe tonă, cel de la Vulcan cu 0,5 la sută etc. Pentru înfăptuirea angajamentelor luate organele sindicale din exploatările amintite au mobilizat conducerile administrative, inginerii şi tehnicienii, pentru a crea condiţiile tehnico-organizatorice necesare, pentru a asigura asistenţa tehnică fiecărui loc de muncă. Comitetul de întreprindere al minei Petrila, de pildă, după ce a înlăturat o serie de deficienţe din munca sa, a reuşit să activizeze comisiile pe probleme, comitetele sindicale de secţie şi să pună în centrul întrecerii socialiste problema productivităţii şi a reducerii preţului de cost pe tona de cărbune. Ca urmare, în întrecerea desfăşurată în cinstea Zilei Minerului şi a zilei de 23 August, productivitatea planificată a fost depăşită, ajungînduse la un randament de 0,912 tone/post şi la reducerea cu 4,33 lei pe tona de cărbune brut. La aceste succese au contribuit mai mulţi factori. Faptul că s-au luat măsuri ca şistul să fie ales încă începînd din abataje şi altele a dus la reducerea simţitoare a penalizărilor pentru calitate. Prin aceasta s-a reuşit ca în semestrul I 1958 să se realizeze economii de 210.000 lei. Succese însemnate a obţinut şi exploatarea Uricani, al cărei colectiv a redus preţul de cost pe tona de cărbune brut cu 5,19 lei. Reducerea putea fi şi mai substanţială dacă in luna iunie s-ar fi acordat atenţia cuvenită folosirii raţionale a combustibilului (consumul a fost depăşit faţă de plan cu 40 la sută). Demne de laudă sunt eforturile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la mina Lonea, care depăşind planul de producţie pe lunile mai-iulie cu 5,7 la sută şi realizînd o productivitate de 103,7 la sută au redus preţul de cost planificat al cărbunelui brut, pe aceeaşi perioadă, cu 3,29 la sută. Îmbucurător este faptul că datorită muncii educativ-politice desfăşurate în rîndurile muncitorilor mineri, măsurilor tehnice şi organizatorice luate, mina Lonea n-a fost penalizată in primul semestru al acestui an pentru calitatea cărbunelui, ci, dimpotrivă, a beneficiat de o bonificaţie in valoare de 19.883 lei. Ca urmare a acţiunilor întreprinse, exploatările carbonifere din Valea Jiului au dat în primele 7 luni ale anului curent 73.000 tone cărbune peste prevederi. Productivitatea planificată a fost depăşită în lunile mai şi iunie cu 2,9 la sută. De asemenea, s-a ajuns ca în aceste două luni să se atingă pe combinatul carbonifer preţul de cost planificat. Analiza rezultatelor obţinute în întrecerea socialistă ce s-a desfăşurat în întîmpinarea Zilei Minerului şi a zilei de 23 August arată că acolo unde munca sindicală s-a ridicat la nivelul sarcinilor, unde comitetele de întreprindere au contribuit efectiv la rezolvarea problemelor producţiei, preţul de cost al cărbunelui a putut fi redus substanţial. Experienţa minelor fruntaşe a dovedit că există condiţii pentru îndeplinirea obiectivului fixat de conferinţa raională de partid — anume de a ajunge la o reducere medie anuală a preţului cărbunelui brut de 1,84 lei pe tonă. Trebuie numai ca, comitetul sindical al Combinatului Carbonifer din Valea Jiului să-şi îmbunătăţească metodele de muncă, să dea un ajutor operativ şi mai concret comitetelor sindicale ale diverselor exploatări. Pentru aceasta e necesar ca metodele bune de muncă ale comitetelor sindicale fruntaşe să fie generalizate, să se acorde mai multă atenţie sprijinirii comitetelor sindicale ale exploatărilor rămase in urmă cu îndeplinirea planului (Lupeni, Aninoasa şi Vulcan). Dacă exploatările Lonea, Petrila, Uricani au ştiut să rezolve în cea mai mare măsură problema penalizărilor, prin îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, de ce nu a fost împărtăşită experienţa acestora colectivelor I. DAVID membru al comitetului sindical al Combinatului Carbonifer Valea Jiului (Continuare In pag. 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului HO ŞI MIN • Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam Hanoi , In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului popor romín, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Poporul român se bucură sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten in lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi democratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a lagărului ţărilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică şi constituie in acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri el Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Odată cu apropierea toamnei, stadioanele şi terenurile de sport cunosc din nou freamătul marilor competiţii. Şi inaugurarea a fost făcută de tradiţionalul Concurs hipic internaţional la care şi anul acesta participă o serie de valoroşi concurenţi. In proba de deschidere, care s-a desfăşurat duminică, o comportare remarcabilă a avut-o tînărul călăreţ român Vlad Constantin (clişeul nostru) care, cu toate că nu a cîştigat proba la care a concurat, a reuşit să termine parcursul intr-un timp foarte bun şi fără nici o penalizare. Pe stadionul „23 August“ s-au desfăşurat meciuri de fotbal in cadrul celei de a doua etape a campionatului republican. In clişeu o imagine din timpul meciului C.C.A. — Ştiinţa Timişoara. (Foto : C. ANTONIER). Citiţi în pag. 2 a rubrica noastră sportivi