Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-01 / nr. 3396

Proletari din toate tarile, unifi-va I Anul XIV — nr. 3396 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani La a 9-a aniversare a R. P. Chineze Marea forţă creatoare­­ a poporului chinez de 600 de milioane La 1 octombrie marele popor chinez sărbătoreşte cea de-a 9-a aniversare a Republicii sale Populare. Proclamarea, în 1949, a R. P. Chineze — actul de naştere al statului de democraţie popu­lara într-o ţară a cărei populaţie re­prezintă un sfert din omenire, — a în­semnat pecetluirea izbînzilor epocale obţinute de poporul chinez, în lupte crincene, asupra duşmanilor săi, a con­stituit o victorie istorică a ideilor îm­arxism-leninismului în acţiune. For­marea Republicii Populare Chineze marchează desăvîrşirea în linii esenţiale a etapei revoluţiei burghezo-democrati­­ce în China şi începutul etapei revolu­ţiei proletare, socialiste, care a făcut să răsară soarele unei vieţi noi peste în­tinderile uriaşe ale acestei ţări. Revoluţia socialistă a dus la mari prefaceri în toate domeniile vieţii so­ciale, economice şi culturale a Chinei, transformînd-o din ţara celor 600 de mi­lioane de robi — cum era denumită în trecut din cauza stării de înapoiere in care au ţinut-o imperialiştii şi regimu­rile reacţionare — într-o ţară unde prin descătuşarea forţelor creatoare ale ma­selor populare se clădeşte din temelii o orînduire nouă, în folosul oropsiţilor de altădată. Sutele de milioane de chinezi însufleţiţi de ideile comunismului au devenit o forţă materială uriaşă care schimbă in mod radical înfăţişarea ţării. Puterea populară — expresia năzuinţe­­­lor maselor — a realizat unitatea mo- rral-politică a poporului şi a transfor- TMmat ţara, dintr-o Chină, în trecut fărî­­miţată, din punct de vedere economic şi politic, într-o Chină care reprezintă acum un tot politic unic, cu un sistem economic unic, cu o armată unică ce este în stare să-i apere graniţele şi să dea oricînd riposta cuvenită duşma­nilor. Grandioasă, pe potriva unui popor­­uriaş, liber şi stăpin pe soarta sa, este construcţia economică a socialismului în R. P. Chineză. Prin­­ traducerea în viaţă a unui program vast de construc­ţii elaborări de partid, care dă o pers­pectivă măreaţă şi sigură făuririi socia­lismului şi comunismului, fosta Chină semifeudală şi semicolonială — aşa cum era ea chiar acum un deceniu — devine o ţară puternică, cu o industrie modernă şi o agricultră în plină dez­voltare. In cadrul primului plan cinci­nal al R. P. Chineze au fost puse cu succes bazele industrializării socialiste ■a ţării. Au fost construite 825 de mari obiective industriale şi a sporit conside­rabil capacitatea de producţie a diferi­­­­telor ramuri ale industriei grele. Succe­­­­se mari au fost obţinute în transforma­rea socialistă a agriculturii. 120 mi­lioane de gospodării ţărăneşti sunt în­cadrate în cooperative agricole de producţie. Avîntul dezvoltării economiei este în continuă creştere. In prezent oamenii muncii din China sunt antrenaţi într-o bătălie însufleţită pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1958, cînd pentru fiecare 46 de ore este progra­mată intrarea în funcţie a unei mari uzine sau a unei mine. Industria va produce, în 1958, peste 370 de tipuri noi de produse. Se făureşte astfel o bază solidă pentru îndeplinirea celui de-al doilea plan cincinal al R. P Chineze, întregul popor , în frunte cu clasa mun­citoare, sub conducerea Partidului Co­munist Chinez, luptă cu perseverenţă pentru traducerea în viaţă a liniei ge­nerale în construirea socialismului, după principiul: „mai mult, mai repede, mai bine, mai economic". La înfăptuirea acestei devize contribuie în mod activ sindicatele din Republica Populară Chi­neză. Prin organizarea întrecerii socia­liste, prin stimularea mişcării inovato­rilor şi raţionalizatorilor — care a de­venit un fenomen de masă — cît şi prin extinderea experienţei înaintate în pro­ducţie, sindicatele din R. P. Chineză sub conducerea Partidului Comunist, mobilizează cu succes masele în lupta pentru o productivitate tot mai înaltă, pentru o viaţă din ce în ce mai bună. Sindicatele chineze îşi îndeplinesc cu cinste sarcina trasată de partid de a fi alături cu totul de mase, de a cunoaşte bine producţia, de a pătrunde adînc în mase, stimulînd în cel mai înalt grad iniţiativele şi capacitatea creatoare a oamenilor muncii. Analizînd posibilităţile obţinerii unui ritm din ce în ce mai mare în dezvol­tarea economiei, partidul a chemat po­porul să-şi încordeze toate forţele pen­tru a obţine in 1958 o producţie de 10­ 700.000 tone de oţel, adică de două ori mai mult decit in anul 1957, cind s-au produs 5.350.000 tone oţel. Tot anul acesta recolta globală a culturilor cerealiere va atinge o cantitate între 300—350 milioane tone ceea ce în­seamnă o sporire între 60-70 la sută în comparaţie cu anul 1957. Este grăitor faptul că astăzi o treime din pămîntu­­rile irigate din întreaga lume se află în China. Recenta şedinţă lărgită a Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Chinez a dezbătut problema creării comunelor populare în satele din întreaga ţară. Prin caracterul ei, comuna populară este nu numai o mare cooperativă agri­colă, ci şi o unitate socială care uneşte muncitori, ţărani, lucrători din comerţ, lucrători ai muncii intelectuale şi sol­daţi. Comunele populare pot contribui într-un mod mai eficient la avîntul pro­ducţiei industriale şi agricole, ceea ce permite să se accelereze ritmul mecani­zării şi electrificării agriculturii. înfiin­ţarea comunelor populare — arată zia­rul „Jenminjibao“ — înseamnă că coo­perativizarea agriculturii Chinei a făcut încă un mare pas înainte. O înflorire impresionantă cunoaşte în acelaşi timp cultura Chinei. Oamenii muncii, folosindu-se de minunatele con­diţii ce le-au fost create de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul R. P. Chineze, îşi ridică neîncetat nivelul po­litic, cultural şi tehnic. Uriaşul număr al analfabeţilor pe care i-a avut China este în continuă descreştere. Invăţînd cu o persevernţă ce stîrneşte admiraţia, ca­(Continuare in pag. 3-a) Marţi după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală a­­dunarea festivă organizată de Comi­tetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul român, pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cinstea celei de­ a 9-a aniversări a Re­publicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­şescu, Alexandru Drăghici, Constan­tin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Stoica, membri ai C C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, mem­brii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului Czes­law Wycech, care face o vizită de prie­tenie în ţara noastră la invitaţia Mar­i Adunări Naţionale a R. P. Române. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La masa prezidiului au luat loc to­varăşii Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mi­hail Ralea, Ke Bo­nian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paras­­chivescu.Bălăceanu, Dumitru Diaco­­nescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnăşan, Dionisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele „Mao Tze-dun“ şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie de la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat a­­le R. P. Chineze şi R. P. Române. Adunarea festivă a fost­ deschisă de acad. Mihail Ralea- vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă a luat apoi cuvîntul Ke Bo­niari, am­basadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifes­tat puternic pentru prietenia frăţească care uneşte poporul nostru de marele popor chinez, p­entru unitatea de gra­­nit a invincibilului lagăr al socialis­mului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) (In pag. II-a) Cuvîntările rostite de tovară­şii C. Paraschivescu Bălă­­ceanu şi Ke Bo­nian Adunarea festiva din Bucureşti Prezidiul adunării festive TELEGRAME Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — în nu­mele Comitetului Central al P.M.R., al Guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi a întregului popor român, vă transmi­tem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. ... Poporul chinez strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze a obţinut strălucite şi hotărî­­­toare victorii pe drumul construirii socialismului in patria sa liberă şi in­dependentă. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie frăţească avîntul fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea cul­turii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii in Asia şi in întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contribuţie de preţ la intărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei Populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze ş­i divanul şi insulele din strimtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor a­­gresive ale S.U­.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient şi în întrea­ga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi vic­torii în construirea socialismului în marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele român şi chinez ! GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE GH­EORGHIU- DEJ Preşedintele Consiliului MAURER Primm­secretar al Comitet de Miniştri al Republicii Preşedintele Prezidiului tului Central al Parti- Populare Romíne Marii Adunări Naţionale dului Muncitoresc Romín a Republicii Populare Romtn* Către Federaţia Sindicatelor din întreaga Chină PEKM­ Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă" transmite sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Chinez­ă un căl­duros salut frăţesc cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer, ca de propriile lor succese, de măreţele realizări ale poporului frate chinez, dobindite în cei 9 ani de cînd a păşit pe drumul luminos al socialismului, în domeniul in­dustrializării ţării şi al transformării socialiste a agriculturii, precum şi în ridicarea permanentă a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Astăzi, când întregul popor chinez face zid în jurul Partidului Comu­nist şi al Guvernului Popular Central, împotriva provocărilor imperialiştilor americani şi slugilor lor d­anbaisiste, oamenii muncii din ţara noastră, alături de oamenii muncii din celelalte ţări socialiste — în frunte cu U.R.S.S. — şi de toate popoarele iubitoare de pace, îşi manifestă încă odată solidari­tatea cu lupta dreaptă a poporului frate chinez. Sindicatele din Republica Populară Romînă urează sindicatelor fră­ţeşti şi tuturor oamenilor muncii din R.P. Chineză tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, în ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc şi succes deplin in lupta pentru eliberarea Taiwanului şi celorlalte insule care au aparţinut din totdeauna poporului chinez şi zădărnicirea provocărilor imperialiste împotriva R. P. Chineze, pentru lichidarea încordării în Extremul Orient, în interesul cauzei păcii in Asia şi in lumea întreagă. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Tovarăşului CEN 1 Vicepremier al Consiliului de Stat şi ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă rog să primiţi sincerele mele felicitări. Poporul român, legat printr o prietenie veşnică şi indestructibilă de marele popor chinez, intîmpina cu mare bucurie succesele obţinute în răstimpul acestor 9 ani de Republica Populară Chineză în opera de trans­formare socialistă a ţării. Urez poporului chinez şi Dumnea­voastră personal, tovarăşe ministru, noi şi mari succese în aplicarea politicii R.P. Chineze de apărare a păcii şi de promovare a colaborării internaţionale. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Pag. III~a. R. P. Chineză pe calea socialismului ­oop-Deschiderea expoziţiei „Saltul măreţ al Chinei populare în construirea socialismului“ Cu prilejul celei de-a 9-a aniver­sări a proclamării R. P. Chineze, marţi s-a deschis la Casa prieteniei romîno-sovietice, sub auspiciile In­stitutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, expoziţia „Saltul măreţ al Chinei Populare in construirea socialismului“. Expoziţia oglindeşte, prin numeroa­se fotografii, succesele obţinute de poporul chinez in domeniul construc­ţiei socialiste. Sunt înfăţişate marile Întreprinderi industriale ale Chinei Populare: combinatul metalurgic de la Anşan, uzina de lămpi electronice din Pekin, oţelăria nr. 6 din Şanhai, uzina constructoare de maşini din Senian, cocseria combinatului meta­lurgic din Uhan, prima rubrică de automobile etc. Sunt prezentate de asemenea foto­grafii care reflectă dezvoltarea im­petuoasă pe care a luat-o agricultu­ra în anii puterii populare în R. P­­Chineză. Viaţa ştiinţifică, culturală şi artis­tică din R. P Chineză, în continuă dezvoltare, este ilustrată prin pa­nouri înfăţişind aspecte din activi­tatea Academiei de Ştiinţe a R■ P. Chineze, din şcoli şi institute de in­­văţămînt superior, din domeniul tea­trului, operei, etc. Expoziţia „Saltul măreţ al Chinei Populare în construirea socialismu­lui" constituie încă o contribuţie la mai buna cunoaştere dintre poporul român şi poporul chinez­(Agerpres) Aspect din expoziţie început de an şcolar în învăţămintul superior Universităţile, institutele noastre de învăţămînt superior şi-au deschis a­­stăzi din nou porţile. Sălile lor s-au umplut de freamătul miilor de studenţi, care păşesc cu entuziasm într-un nou an de muncă rodnică şi creatoare, înfăptuind, în 1948, reforma învăţă­­mîntului, orînduirea noastră democrat­­populară a deschis căi largi de dezvol­tare întregului învăţămînt superior. In locul învăţămîntului superior orientat spre misticism de către regimul bur­­ghezo-moşieresc, s-au pus bazele unui învăţămînt nou, orientat în spiritul şti­inţific materialist, unui învăţămînt ca­re, continuînd tradiţiile progresiste a­l şcolii romîneşti, a devenit o adevărată pepinieră de cadre pricepute în dome­niul economiei şi culturii. Baza mate­rială a învăţămîntului superior a făcut şi ea, în fiecare an, paşi însemnaţi înainte. Au apărut institute de învăţă­­mînt superior noi, ajungînd în anul 1957—1958 la 35, iar numărul facultă­ţilor la 96. S-au construit cămine, labo­ratoare, săli de sport, muzee, etc. .Prin reforma învăţămîntului din 1948, precum şi prin măsurile luate ulterior de către partid şi guvern, în­­văţămîntul a fost organizat în aşa fel încît să formeze cadre înarmate cu cunoştinţe temeinice, educate în spi­ritul devotamentului faţă de popor, faţă de cuceririle sale istorice, cadre corespunzătoare nevoilor economiei noastre în plină dezvoltare, cerinţe­­lor multilaterale ale construcţiei so­cialismului. Ceea ce contrastează mai puternic cu şcoala Romîniei burghezo-moşie­­reşti, cu şcoala de astăzi din ţările unde mai domnesc orînduielile capita­liste, este faptul că locurile pe care le ocupau odinioară în facultăţi feciorii de bani gata cu ajutorul mituirii, sunt încupate în anii vieţii noastre noi, în şcoala noastră nouă, de fiii oamenilor muncii. Astăzi, prin grija partidului şi guvernului un număr de 81.000 de tineri, majoritatea fii de muncitori sau ţărani muncitori, au posibilitatea să urmeze orice facultate doresc, totul depinzînd de capacitatea şi aptitudinile lor. Paralel cu măsurile amintite, în cei 10 ani care au trecut de la reforma în­­văţămîntului s-a desfăşurat şi o acţiu­­ne sistematică de perfecţionare profe­sională, de ridicare a nivelului polit­io­­ideologic al cadrelor didactice, întreg ansamblul de măsuri a avut darul sa aducă un aer proaspăt, o dezvoltare deosebită în viaţa învăţămîntului nos­tru superior. Noul an de învăţămînt va trebui să însemne o muncă şi mai perseve­rentă pe linia înfăptuirii tuturor mă­surilor preconizate de partid şi gu­vern. Organele sindicale din învăţă­­mînt au datoria să sprijine efectiv cadrele didactice în îndeplinirea sar­cinii lor de pregătire temeinică a stu­denţilor. Ele nu trebuie să scape din vedere că sarcina fundamentală este aceea de a lega tot mai strîns în­­văţămîntul superior de viaţă, de ne­voile practicii. Tocmai în această di­recţie ele trebuie să orienteze activi­tatea cadrelor didactice. Felul îngust de a considera legarea învăţămîntului de nevoile vieţii ca fiind realizată prin simpla practică a studenţilor în ------------- o producţie va trebui înlăturat cu toa­tă hotărîrea. Legătura învăţămîntului cu practica construcţiei socialismului poate fi realizată numai atunci cînd sînt folosite toate mijloacele pe care însăşi viaţa le-a confirmat a fi vala­bile. De aceea, conducătorii uzinelor, inginerii şi tehnicienii din între­prinderi, fruntaşii în producţie, să fe antrenaţi ca în număr cît mai mare să participe la consi­liile universitare. Astfel să îmbine experienţa lor practică cu pregătirea teoretică a cadrelor didactice şi să contribuie la ridicarea nivelului în­văţămîntului superior. Pe de altă parte, studenţii, cadrele didactice, să participe cît mai activ la rezolvarea practică a problemelor tehnice şi economice din fabrici şi u­­zine, să viziteze întreprinderile, să împărtăşească din experienţa ace­lora care îşi desfăşoară activi­tatea direct în producţie. Stu­denţilor să li se asigure însuşirea realizărilor ştiinţei şi tehnicii romî­neşti, sovietice şi mondiale, să li se asigure predarea la un înalt nivel a cunoştinţelor generale. Organele sindicale din învăţămînt sunt chemate să contribuie la sarcina de căpetenie ce stă în faţa cadrelor didactice în ceea ce priveşte conţinu­tul ştiinţific al predării, legarea or­ganică a lecţiilor de viaţa practică. Străduinţa pentru formarea de oa­meni cu o înaltă calificare profesio­nală să fie împletită cu grija per­manentă pentru înarmarea studenţi­lor cu concepţia marxist-leninistă despre bune, şi educarea în spiritul dragostei pentru popor şi munca sa. Or, acest lucru înseamnă, fără îndo­ială, îmbunătăţirea continuă a pre­dării ştiinţelor sociale, lichidarea în­depărtării unor lecţii de viaţă, inten­sificarea combativităţii faţă de ideo­logia burgheză, înseamnă lichidarea dogmatismului, cita­tom­a­niei, istoricis­­mului ş.a. Organizaţiile sindicale, asociaţiile studenţeşti, organizaţiile de U.T.M., cadrele didactice, să fie tot mai pă­trunse de conştiinţa faptului că din facultăţi trebuie să iasă oameni care să pună mai presus de orice intere­sele obşteşti, interesele întregului popor muncitor. De aceea, munca ideologică, munca politico-educativă pe care trebuie să o desfăşoare, să însemne şi ea un nou pas înainte faţă de anii trecuţi. Bazele noi pe care a fost aşezat învăţămintul nostru superior oglin­desc cu putere grija părintească pe care partidul şi guvernul o poartă studenţimii. Acestei griji, studenţii au datoria să-i răspundă printr-o muncă disciplinată, entuziastă şi temeinică. In felul acesta, ei vor îndreptăţi spe­ranţele pe care şi le-a pus întregul popor muncitor în aportul lor neli­mitat pe care şi-l vor aduce mîine la construirea socialismului în Repu­blica Populară Romînă. Astăzi, cu prilejul deschiderii nou­lui an şcolar în învăţămintul supe­rior, cadrelor didactice, studenţilor, le urăm din toată inima. SPOR LA MUNCA ! Agriculturii — noi terenuri CONSTANŢA (coresp. „Munca“). Zilele trecute au luat sfîrşit lucrările primului şantier al muncii voluntare de la Luciu-Giurgeni, unde prin munca entuziastă a miilor de co­lectivişti şi muncitori au fost redate agriculturii aproape 12.000 ha teren arabil. La Iezer şi în alte cîteva locuri se continuă şi în prezent cu acelaşi ne­stăvilit entuziasm acţiunea de dese­care şi îndiguire a terenurilor inun­dabile. Zilele acestea au început lucrările pregătitoare pentru deschiderea ce­lui de al 7-lea şantier al muncii ver­­un­tare: Beştepe şi Mahmudia, din raionul Tulcea. Va fi construit aici de către colectiviştii din întreg raionul un dig de 6 km lungime care va feri de inundaţii — redînd circuitului a­­gricol — cca. 600 ha teren. Un nou şantier a fost deschis şi în Regiunea Autonomă Maghiară în raza comunelor Zagon şi Boroşneu Mare, unde prin regularizarea râului Zagon vor fi apărate de inundaţii peste 1.100 ha teren. (Agerpres) ­ooo- Se îmbunătăţesc condiţiile de trai ale muncitorilor forestieri tr-o strînsă cooperare, au construit în acest an din fondul întreprinderii o casă de odihnă în staţiunea Vasil­e Roaită unde îşi pot petrece concediul 500 de muncitori anual. Tot în acest an s-a dat în folosinţă un punct sa­nitar la Intorsura Buzăului cotat cu aparat Röntgen, avînd şi un staţio­nar cu 12 paturi. Pentru muncitorii din exploatarea Babarunca s-a con­struit o baie. Cabanele din exploatări sînt dotate cu peste 1200 paturi de fier cu somiere şi tot cazarmamentul necesar. Aprovizionarea cu alimente a tăie­­t­or­lor de pădure este asigurată prin unităţile S.A.M. care au desfăcut în ultimul timp mărfuri de peste 19.000.000 lei. Muncitorii din raza a­­cestei direcţii silvice au la dispoziţie 14 cantine. Munca culturală a înregistrat şi ea o îmbunătăţire simţitoare. In cursul­ anului 1958 au activat un număr de 6 brigăzi artistice, din care două au fost premiate la diferite concursuri. Caravana cinematografică a Direc­ţiei Silvice a prezentat 160 spectacole care au fost vizionate de peste 26.000 muncitori. Exploatările sînt dotate cu biblioteci volante, numărul munci­torilor abonaţi la ziare şi diverse pu­blicaţii depăşind 2500. C. ANDREI Organele sindicale şi cele adminis­trative din unităţile Direcţiei Regio­nale Silvice Stal­in se preocupă înde­aproape de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale muncitorilor fo­restieri. Astfel, unitățile silvice, prin- La Hunedoara: Lucrările la cel de al treilea cuptor Martin sunt avansate Noua oţelărie Martin a Combi­natului Siderurgic Hunedoara va fi cea mai mare şi modernă oţelărie din ţara noastră. Pînă la sfîrşitul anului acesta ea va trebui să func­ţioneze cu 3 cuptoare de mare capa­citate. Prin scurtarea timpului de executare a lucrărilor planificate, constructorii au reuşit să termine şi să dea în exploatare pină în prezent primele două cuptoare şi întregul u­­tilaj de deservire. In cinstea zilei de 7 Noiembrie ei s-au angajat să ter­­mine complet construcţia celui de al 3-lea cuptor Martin. Lucrările la acest agregat sînt avansate. Munci­torii montori de sub conducerea mai­ştrilor Petru Mîţu şi Francisc Biter­­man au terminat carcasele metalice ale camerelor regeneratoare şi sche­letul mecanic al cuptorului. Brigada de zidari şamotori condusă de tov. Gheorghe Raduli a terminat și ea căptușirea cu cărămidă refractară a primei camere regeneratoare, (Coresp. „Munca"). 1.120.000 lei economii realizate de colectivele Trustului foraj­ extracţie Ploeşti Petroliştii din regiunea Ploeşti în­­tîmpină sărbătoarea lor — Ziua pe­trolistului, cu importante realizări. Colectivele schelelor Trustului foraj­­extracţie Ploeşti au realizat în 9 luni de zile, prin reducerea cheltuie­lilor la forarea şi pomparea ţiţeiului, a costului intervenţiilor şi cheltuieli­lor administrativ-gospodăreşti, econo­mii în valoare de 1.120.000 lei. Pe­­ întreaga regiune Ploeşti planul­ la forarea sondelor pe această perioad­­­ă a fost îndeplinit înainte de tere­men. , / (Agerpres)­­ .

Next