Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)
1958-10-01 / nr. 3396
Proletari din toate tarile, unifi-va I Anul XIV — nr. 3396 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani La a 9-a aniversare a R. P. Chineze Marea forţă creatoare a poporului chinez de 600 de milioane La 1 octombrie marele popor chinez sărbătoreşte cea de-a 9-a aniversare a Republicii sale Populare. Proclamarea, în 1949, a R. P. Chineze — actul de naştere al statului de democraţie populara într-o ţară a cărei populaţie reprezintă un sfert din omenire, — a însemnat pecetluirea izbînzilor epocale obţinute de poporul chinez, în lupte crincene, asupra duşmanilor săi, a constituit o victorie istorică a ideilor îmarxism-leninismului în acţiune. Formarea Republicii Populare Chineze marchează desăvîrşirea în linii esenţiale a etapei revoluţiei burghezo-democratice în China şi începutul etapei revoluţiei proletare, socialiste, care a făcut să răsară soarele unei vieţi noi peste întinderile uriaşe ale acestei ţări. Revoluţia socialistă a dus la mari prefaceri în toate domeniile vieţii sociale, economice şi culturale a Chinei, transformînd-o din ţara celor 600 de milioane de robi — cum era denumită în trecut din cauza stării de înapoiere in care au ţinut-o imperialiştii şi regimurile reacţionare — într-o ţară unde prin descătuşarea forţelor creatoare ale maselor populare se clădeşte din temelii o orînduire nouă, în folosul oropsiţilor de altădată. Sutele de milioane de chinezi însufleţiţi de ideile comunismului au devenit o forţă materială uriaşă care schimbă in mod radical înfăţişarea ţării. Puterea populară — expresia năzuinţelor maselor — a realizat unitatea mo- rral-politică a poporului şi a transfor- TMmat ţara, dintr-o Chină, în trecut fărîmiţată, din punct de vedere economic şi politic, într-o Chină care reprezintă acum un tot politic unic, cu un sistem economic unic, cu o armată unică ce este în stare să-i apere graniţele şi să dea oricînd riposta cuvenită duşmanilor. Grandioasă, pe potriva unui poporuriaş, liber şi stăpin pe soarta sa, este construcţia economică a socialismului în R. P. Chineză. Prin traducerea în viaţă a unui program vast de construcţii elaborări de partid, care dă o perspectivă măreaţă şi sigură făuririi socialismului şi comunismului, fosta Chină semifeudală şi semicolonială — aşa cum era ea chiar acum un deceniu — devine o ţară puternică, cu o industrie modernă şi o agricultră în plină dezvoltare. In cadrul primului plan cincinal al R. P. Chineze au fost puse cu succes bazele industrializării socialiste ■a ţării. Au fost construite 825 de mari obiective industriale şi a sporit considerabil capacitatea de producţie a diferitelor ramuri ale industriei grele. Succese mari au fost obţinute în transformarea socialistă a agriculturii. 120 milioane de gospodării ţărăneşti sunt încadrate în cooperative agricole de producţie. Avîntul dezvoltării economiei este în continuă creştere. In prezent oamenii muncii din China sunt antrenaţi într-o bătălie însufleţită pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1958, cînd pentru fiecare 46 de ore este programată intrarea în funcţie a unei mari uzine sau a unei mine. Industria va produce, în 1958, peste 370 de tipuri noi de produse. Se făureşte astfel o bază solidă pentru îndeplinirea celui de-al doilea plan cincinal al R. P Chineze, întregul popor , în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, luptă cu perseverenţă pentru traducerea în viaţă a liniei generale în construirea socialismului, după principiul: „mai mult, mai repede, mai bine, mai economic". La înfăptuirea acestei devize contribuie în mod activ sindicatele din Republica Populară Chineză. Prin organizarea întrecerii socialiste, prin stimularea mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor — care a devenit un fenomen de masă — cît şi prin extinderea experienţei înaintate în producţie, sindicatele din R. P. Chineză sub conducerea Partidului Comunist, mobilizează cu succes masele în lupta pentru o productivitate tot mai înaltă, pentru o viaţă din ce în ce mai bună. Sindicatele chineze îşi îndeplinesc cu cinste sarcina trasată de partid de a fi alături cu totul de mase, de a cunoaşte bine producţia, de a pătrunde adînc în mase, stimulînd în cel mai înalt grad iniţiativele şi capacitatea creatoare a oamenilor muncii. Analizînd posibilităţile obţinerii unui ritm din ce în ce mai mare în dezvoltarea economiei, partidul a chemat poporul să-şi încordeze toate forţele pentru a obţine in 1958 o producţie de 10 700.000 tone de oţel, adică de două ori mai mult decit in anul 1957, cind s-au produs 5.350.000 tone oţel. Tot anul acesta recolta globală a culturilor cerealiere va atinge o cantitate între 300—350 milioane tone ceea ce înseamnă o sporire între 60-70 la sută în comparaţie cu anul 1957. Este grăitor faptul că astăzi o treime din pămînturile irigate din întreaga lume se află în China. Recenta şedinţă lărgită a Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez a dezbătut problema creării comunelor populare în satele din întreaga ţară. Prin caracterul ei, comuna populară este nu numai o mare cooperativă agricolă, ci şi o unitate socială care uneşte muncitori, ţărani, lucrători din comerţ, lucrători ai muncii intelectuale şi soldaţi. Comunele populare pot contribui într-un mod mai eficient la avîntul producţiei industriale şi agricole, ceea ce permite să se accelereze ritmul mecanizării şi electrificării agriculturii. înfiinţarea comunelor populare — arată ziarul „Jenminjibao“ — înseamnă că cooperativizarea agriculturii Chinei a făcut încă un mare pas înainte. O înflorire impresionantă cunoaşte în acelaşi timp cultura Chinei. Oamenii muncii, folosindu-se de minunatele condiţii ce le-au fost create de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul R. P. Chineze, îşi ridică neîncetat nivelul politic, cultural şi tehnic. Uriaşul număr al analfabeţilor pe care i-a avut China este în continuă descreştere. Invăţînd cu o persevernţă ce stîrneşte admiraţia, ca(Continuare in pag. 3-a) Marţi după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală adunarea festivă organizată de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul român, pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cinstea celei de a 9-a aniversări a Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Stoica, membri ai C C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului Czeslaw Wycech, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Mari Adunări Naţionale a R. P. Române. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Ralea, Ke Bonian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paraschivescu.Bălăceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnăşan, Dionisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele „Mao Tze-dun“ şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie de la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Române. Adunarea festivă a fost deschisă de acad. Mihail Ralea- vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă a luat apoi cuvîntul Ke Boniari, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească care uneşte poporul nostru de marele popor chinez, pentru unitatea de granit a invincibilului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) (In pag. II-a) Cuvîntările rostite de tovarăşii C. Paraschivescu Bălăceanu şi Ke Bonian Adunarea festiva din Bucureşti Prezidiul adunării festive TELEGRAME Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — în numele Comitetului Central al P.M.R., al Guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi a întregului popor român, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. ... Poporul chinez strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze a obţinut strălucite şi hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului in patria sa liberă şi independentă. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie frăţească avîntul fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii in Asia şi in întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contribuţie de preţ la intărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei Populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze şi divanul şi insulele din strimtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agresive ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele român şi chinez ! GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE GHEORGHIU- DEJ Preşedintele Consiliului MAURER Primmsecretar al Comitet de Miniştri al Republicii Preşedintele Prezidiului tului Central al Parti- Populare Romíne Marii Adunări Naţionale dului Muncitoresc Romín a Republicii Populare Romtn* Către Federaţia Sindicatelor din întreaga Chină PEKM Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă" transmite sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Chineză un călduros salut frăţesc cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer, ca de propriile lor succese, de măreţele realizări ale poporului frate chinez, dobindite în cei 9 ani de cînd a păşit pe drumul luminos al socialismului, în domeniul industrializării ţării şi al transformării socialiste a agriculturii, precum şi în ridicarea permanentă a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Astăzi, când întregul popor chinez face zid în jurul Partidului Comunist şi al Guvernului Popular Central, împotriva provocărilor imperialiştilor americani şi slugilor lor danbaisiste, oamenii muncii din ţara noastră, alături de oamenii muncii din celelalte ţări socialiste — în frunte cu U.R.S.S. — şi de toate popoarele iubitoare de pace, îşi manifestă încă odată solidaritatea cu lupta dreaptă a poporului frate chinez. Sindicatele din Republica Populară Romînă urează sindicatelor frăţeşti şi tuturor oamenilor muncii din R.P. Chineză tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, în ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc şi succes deplin in lupta pentru eliberarea Taiwanului şi celorlalte insule care au aparţinut din totdeauna poporului chinez şi zădărnicirea provocărilor imperialiste împotriva R. P. Chineze, pentru lichidarea încordării în Extremul Orient, în interesul cauzei păcii in Asia şi in lumea întreagă. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Tovarăşului CEN 1 Vicepremier al Consiliului de Stat şi ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă rog să primiţi sincerele mele felicitări. Poporul român, legat printr o prietenie veşnică şi indestructibilă de marele popor chinez, intîmpina cu mare bucurie succesele obţinute în răstimpul acestor 9 ani de Republica Populară Chineză în opera de transformare socialistă a ţării. Urez poporului chinez şi Dumneavoastră personal, tovarăşe ministru, noi şi mari succese în aplicarea politicii R.P. Chineze de apărare a păcii şi de promovare a colaborării internaţionale. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Pag. III~a. R. P. Chineză pe calea socialismului oop-Deschiderea expoziţiei „Saltul măreţ al Chinei populare în construirea socialismului“ Cu prilejul celei de-a 9-a aniversări a proclamării R. P. Chineze, marţi s-a deschis la Casa prieteniei romîno-sovietice, sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, expoziţia „Saltul măreţ al Chinei Populare in construirea socialismului“. Expoziţia oglindeşte, prin numeroase fotografii, succesele obţinute de poporul chinez in domeniul construcţiei socialiste. Sunt înfăţişate marile Întreprinderi industriale ale Chinei Populare: combinatul metalurgic de la Anşan, uzina de lămpi electronice din Pekin, oţelăria nr. 6 din Şanhai, uzina constructoare de maşini din Senian, cocseria combinatului metalurgic din Uhan, prima rubrică de automobile etc. Sunt prezentate de asemenea fotografii care reflectă dezvoltarea impetuoasă pe care a luat-o agricultura în anii puterii populare în R. PChineză. Viaţa ştiinţifică, culturală şi artistică din R. P Chineză, în continuă dezvoltare, este ilustrată prin panouri înfăţişind aspecte din activitatea Academiei de Ştiinţe a R■ P. Chineze, din şcoli şi institute de invăţămînt superior, din domeniul teatrului, operei, etc. Expoziţia „Saltul măreţ al Chinei Populare în construirea socialismului" constituie încă o contribuţie la mai buna cunoaştere dintre poporul român şi poporul chinez(Agerpres) Aspect din expoziţie început de an şcolar în învăţămintul superior Universităţile, institutele noastre de învăţămînt superior şi-au deschis astăzi din nou porţile. Sălile lor s-au umplut de freamătul miilor de studenţi, care păşesc cu entuziasm într-un nou an de muncă rodnică şi creatoare, înfăptuind, în 1948, reforma învăţămîntului, orînduirea noastră democratpopulară a deschis căi largi de dezvoltare întregului învăţămînt superior. In locul învăţămîntului superior orientat spre misticism de către regimul burghezo-moşieresc, s-au pus bazele unui învăţămînt nou, orientat în spiritul ştiinţific materialist, unui învăţămînt care, continuînd tradiţiile progresiste al şcolii romîneşti, a devenit o adevărată pepinieră de cadre pricepute în domeniul economiei şi culturii. Baza materială a învăţămîntului superior a făcut şi ea, în fiecare an, paşi însemnaţi înainte. Au apărut institute de învăţămînt superior noi, ajungînd în anul 1957—1958 la 35, iar numărul facultăţilor la 96. S-au construit cămine, laboratoare, săli de sport, muzee, etc. .Prin reforma învăţămîntului din 1948, precum şi prin măsurile luate ulterior de către partid şi guvern, învăţămîntul a fost organizat în aşa fel încît să formeze cadre înarmate cu cunoştinţe temeinice, educate în spiritul devotamentului faţă de popor, faţă de cuceririle sale istorice, cadre corespunzătoare nevoilor economiei noastre în plină dezvoltare, cerinţelor multilaterale ale construcţiei socialismului. Ceea ce contrastează mai puternic cu şcoala Romîniei burghezo-moşiereşti, cu şcoala de astăzi din ţările unde mai domnesc orînduielile capitaliste, este faptul că locurile pe care le ocupau odinioară în facultăţi feciorii de bani gata cu ajutorul mituirii, sunt încupate în anii vieţii noastre noi, în şcoala noastră nouă, de fiii oamenilor muncii. Astăzi, prin grija partidului şi guvernului un număr de 81.000 de tineri, majoritatea fii de muncitori sau ţărani muncitori, au posibilitatea să urmeze orice facultate doresc, totul depinzînd de capacitatea şi aptitudinile lor. Paralel cu măsurile amintite, în cei 10 ani care au trecut de la reforma învăţămîntului s-a desfăşurat şi o acţiune sistematică de perfecţionare profesională, de ridicare a nivelului politioideologic al cadrelor didactice, întreg ansamblul de măsuri a avut darul sa aducă un aer proaspăt, o dezvoltare deosebită în viaţa învăţămîntului nostru superior. Noul an de învăţămînt va trebui să însemne o muncă şi mai perseverentă pe linia înfăptuirii tuturor măsurilor preconizate de partid şi guvern. Organele sindicale din învăţămînt au datoria să sprijine efectiv cadrele didactice în îndeplinirea sarcinii lor de pregătire temeinică a studenţilor. Ele nu trebuie să scape din vedere că sarcina fundamentală este aceea de a lega tot mai strîns învăţămîntul superior de viaţă, de nevoile practicii. Tocmai în această direcţie ele trebuie să orienteze activitatea cadrelor didactice. Felul îngust de a considera legarea învăţămîntului de nevoile vieţii ca fiind realizată prin simpla practică a studenţilor în ------------- o producţie va trebui înlăturat cu toată hotărîrea. Legătura învăţămîntului cu practica construcţiei socialismului poate fi realizată numai atunci cînd sînt folosite toate mijloacele pe care însăşi viaţa le-a confirmat a fi valabile. De aceea, conducătorii uzinelor, inginerii şi tehnicienii din întreprinderi, fruntaşii în producţie, să fe antrenaţi ca în număr cît mai mare să participe la consiliile universitare. Astfel să îmbine experienţa lor practică cu pregătirea teoretică a cadrelor didactice şi să contribuie la ridicarea nivelului învăţămîntului superior. Pe de altă parte, studenţii, cadrele didactice, să participe cît mai activ la rezolvarea practică a problemelor tehnice şi economice din fabrici şi uzine, să viziteze întreprinderile, să împărtăşească din experienţa acelora care îşi desfăşoară activitatea direct în producţie. Studenţilor să li se asigure însuşirea realizărilor ştiinţei şi tehnicii romîneşti, sovietice şi mondiale, să li se asigure predarea la un înalt nivel a cunoştinţelor generale. Organele sindicale din învăţămînt sunt chemate să contribuie la sarcina de căpetenie ce stă în faţa cadrelor didactice în ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific al predării, legarea organică a lecţiilor de viaţa practică. Străduinţa pentru formarea de oameni cu o înaltă calificare profesională să fie împletită cu grija permanentă pentru înarmarea studenţilor cu concepţia marxist-leninistă despre bune, şi educarea în spiritul dragostei pentru popor şi munca sa. Or, acest lucru înseamnă, fără îndoială, îmbunătăţirea continuă a predării ştiinţelor sociale, lichidarea îndepărtării unor lecţii de viaţă, intensificarea combativităţii faţă de ideologia burgheză, înseamnă lichidarea dogmatismului, citatomaniei, istoricismului ş.a. Organizaţiile sindicale, asociaţiile studenţeşti, organizaţiile de U.T.M., cadrele didactice, să fie tot mai pătrunse de conştiinţa faptului că din facultăţi trebuie să iasă oameni care să pună mai presus de orice interesele obşteşti, interesele întregului popor muncitor. De aceea, munca ideologică, munca politico-educativă pe care trebuie să o desfăşoare, să însemne şi ea un nou pas înainte faţă de anii trecuţi. Bazele noi pe care a fost aşezat învăţămintul nostru superior oglindesc cu putere grija părintească pe care partidul şi guvernul o poartă studenţimii. Acestei griji, studenţii au datoria să-i răspundă printr-o muncă disciplinată, entuziastă şi temeinică. In felul acesta, ei vor îndreptăţi speranţele pe care şi le-a pus întregul popor muncitor în aportul lor nelimitat pe care şi-l vor aduce mîine la construirea socialismului în Republica Populară Romînă. Astăzi, cu prilejul deschiderii noului an şcolar în învăţămintul superior, cadrelor didactice, studenţilor, le urăm din toată inima. SPOR LA MUNCA ! Agriculturii — noi terenuri CONSTANŢA (coresp. „Munca“). Zilele trecute au luat sfîrşit lucrările primului şantier al muncii voluntare de la Luciu-Giurgeni, unde prin munca entuziastă a miilor de colectivişti şi muncitori au fost redate agriculturii aproape 12.000 ha teren arabil. La Iezer şi în alte cîteva locuri se continuă şi în prezent cu acelaşi nestăvilit entuziasm acţiunea de desecare şi îndiguire a terenurilor inundabile. Zilele acestea au început lucrările pregătitoare pentru deschiderea celui de al 7-lea şantier al muncii veruntare: Beştepe şi Mahmudia, din raionul Tulcea. Va fi construit aici de către colectiviştii din întreg raionul un dig de 6 km lungime care va feri de inundaţii — redînd circuitului agricol — cca. 600 ha teren. Un nou şantier a fost deschis şi în Regiunea Autonomă Maghiară în raza comunelor Zagon şi Boroşneu Mare, unde prin regularizarea râului Zagon vor fi apărate de inundaţii peste 1.100 ha teren. (Agerpres) ooo- Se îmbunătăţesc condiţiile de trai ale muncitorilor forestieri tr-o strînsă cooperare, au construit în acest an din fondul întreprinderii o casă de odihnă în staţiunea Vasile Roaită unde îşi pot petrece concediul 500 de muncitori anual. Tot în acest an s-a dat în folosinţă un punct sanitar la Intorsura Buzăului cotat cu aparat Röntgen, avînd şi un staţionar cu 12 paturi. Pentru muncitorii din exploatarea Babarunca s-a construit o baie. Cabanele din exploatări sînt dotate cu peste 1200 paturi de fier cu somiere şi tot cazarmamentul necesar. Aprovizionarea cu alimente a tăietorlor de pădure este asigurată prin unităţile S.A.M. care au desfăcut în ultimul timp mărfuri de peste 19.000.000 lei. Muncitorii din raza acestei direcţii silvice au la dispoziţie 14 cantine. Munca culturală a înregistrat şi ea o îmbunătăţire simţitoare. In cursul anului 1958 au activat un număr de 6 brigăzi artistice, din care două au fost premiate la diferite concursuri. Caravana cinematografică a Direcţiei Silvice a prezentat 160 spectacole care au fost vizionate de peste 26.000 muncitori. Exploatările sînt dotate cu biblioteci volante, numărul muncitorilor abonaţi la ziare şi diverse publicaţii depăşind 2500. C. ANDREI Organele sindicale şi cele administrative din unităţile Direcţiei Regionale Silvice Stalin se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale muncitorilor forestieri. Astfel, unitățile silvice, prin- La Hunedoara: Lucrările la cel de al treilea cuptor Martin sunt avansate Noua oţelărie Martin a Combinatului Siderurgic Hunedoara va fi cea mai mare şi modernă oţelărie din ţara noastră. Pînă la sfîrşitul anului acesta ea va trebui să funcţioneze cu 3 cuptoare de mare capacitate. Prin scurtarea timpului de executare a lucrărilor planificate, constructorii au reuşit să termine şi să dea în exploatare pină în prezent primele două cuptoare şi întregul utilaj de deservire. In cinstea zilei de 7 Noiembrie ei s-au angajat să termine complet construcţia celui de al 3-lea cuptor Martin. Lucrările la acest agregat sînt avansate. Muncitorii montori de sub conducerea maiştrilor Petru Mîţu şi Francisc Biterman au terminat carcasele metalice ale camerelor regeneratoare şi scheletul mecanic al cuptorului. Brigada de zidari şamotori condusă de tov. Gheorghe Raduli a terminat și ea căptușirea cu cărămidă refractară a primei camere regeneratoare, (Coresp. „Munca"). 1.120.000 lei economii realizate de colectivele Trustului foraj extracţie Ploeşti Petroliştii din regiunea Ploeşti întîmpină sărbătoarea lor — Ziua petrolistului, cu importante realizări. Colectivele schelelor Trustului forajextracţie Ploeşti au realizat în 9 luni de zile, prin reducerea cheltuielilor la forarea şi pomparea ţiţeiului, a costului intervenţiilor şi cheltuielilor administrativ-gospodăreşti, economii în valoare de 1.120.000 lei. Pe întreaga regiune Ploeşti planul la forarea sondelor pe această perioadă a fost îndeplinit înainte de teremen. , / (Agerpres) .