Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-01 / nr. 3396

Pag. 2-a Armata populară— vlăstar iubit al poporului muncitor in fiecare an, la început de octombrie, se sărbătoreşte Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine, ziua celor care stau de strajă hotarelor ţării, suveranităţii şi independenţei noastre Sărbătoare tradiţională a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, această zi este un simbol al legăturii de nezdruncinat ce există între armată şi popor, este o expresie vie a dragostei şi grijii, a încrederii şi preţuirii pe care partidul şi guvernul, întregul popor muncitor, le acordă Forţelor sale Armate. Red al luptei hotărîte a poporului, al grijii părinteşti a partidului şi guvernului pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei, Armata noastră Populară este una dintre cele mai mari înfăptuiri ale regimului democrat-popular. In făurirea ei, partidul clasei muncitoare s-a călăuzit după învăţătura marxist-leninistă, a folosit creator uriaşa experienţă a P.C.U.S. în organizarea armatei de tip nou, ţinînd, totodată, seama de particularităţile ţării noastre, de condiţiile istorice concrete în care s-a pus această importantă sarcină. Trup din trupul şi sînge din sîngele poporului. Armata noastră Populară îşi soarbe tăria din forţa de nezdruncinat a regimului democrat-popular, în Republica Populară Romină, unde puterea se găseşte în mîinile celor ce muncesc, poporul şi armata sînt trainic legate prin comunitatea intereselor şi năzuinţelor lor, prin ţelul lor comun: construirea socialismului şi apărarea păcii. Prin caracterul şi compoziţia sa, prin misiunea ce i-a fost încredinţată de partid şi guvern, aceea de a apăra cu sfinţenie cuceririle istorice ale poporului Armata noastră Populară se deosebeşte fundamental de armata Romîniei burghezo-moşiereşti, de armatele tuturor ţărilor capitaliste. Astăzi ea nu mai este o şcoală a urii şi dispreţului faţă de oamenii muncii, o unealtă oarbă pentru apărarea intereselor claselor exploatatoare. Au apus pentru totdeauna acele vremuri cînd ostaşul român, dezbrăcat, flămînd şi înjosit la tot pasul, era tîrit în războaie de jaf şi cotropire, era forţat să lupte şi să moară pentru o cauză care nu era a sa. In anii regimului democrat-popular, ostaşul român a fost ridicat la demnitatea de cetăţean cu drepturi depline în stat, cu un nivel de cunoştinţe care oglindeşte dezvoltarea continuă politică şi culturală a ţării. Numeroşi militari au fost aleşi de oamenii muncii să-i reprezinte în Marea Adunare Naţională, sau în sfaturile populare. La dispoziţia ostaşilor noştri sunt puse cazărmi moderne, cluburi şi camere pentru munca cultural-politică, biblioteci, săli de spectacole, terenuri de sport şi de instrucţie. Astfel, prin grija partidului şi guvernului, ei se bucură de toate condiţiile necesare educării şi instruirii. Dragostea fierbinte faţă de patrie, conştiinţa faptului că apărind cuceririle poporului muncitor apără propriile lor interese, au trezit în rîndurile tuturor militarilor hotărîrea de a-şi însuşi cit mai temeinic măiestria ducerii cu succes a acţiunilor de luptă moderne, de a stăpîni la perfecţie tehnica din dotare, de a fi întotdeauna disciplinaţi şi vigilenţi. Dintr-o instituţie a foamei, mizeriei, teroarei şi umilinţei cum era în trecut, în anii regimului democrat-popular, armata a devenit o şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească. Militarii noştri studiază învăţătura marxist-leninistă, care îi ajută să-şi formeze o concepţie justă despre lume, să se orienteze cu uşurinţă în complexitatea problemelor pe care le ridică viaţa noastră nouă. Ei sînt educaţi în spiritul dragostei nemărginite faţă de patrie, faţă de Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul R.P.R., în spiritul prieteniei frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist. In munca de educare pe care partidul o desfăşoară în rîndurile militarilor se pune un mare accent pe educarea lor în spiritul tradiţiilor glorioase de luptă ale poporului român pentru libertate şi independenţă. Pildă luminoasă pentru militarii noştri sunt comuniştii care şi-au închinat întreaga lor viaţă luptei pentru eliberarea oamenilor muncii de sub exploatarea burghezo-moşierească, militarii armatei române, care pe frontul antihitlerist s-au acoperit de glorie nepieritoare în luptele împotriva fascismului. Strădania de a fi demni de înaintaşii lor, de a dobîndi mereu o pregătire politică şi militară mai înaltă, de a fi gata să-şi dea viaţa pentru ţară, pentru apărarea cuceririlor poporului, acestea sunt caracteristicile militarilor noştri, acestea sînt motivele pentru care ei se bucură de dragostea şi respectul tuturor oamenilor muncii. Deschiderea noului an universitar Cuvîntarea radiotelevizată a tovarăşului ATANASE JOJA, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămîntului şi Culturii. Marţi seara tovarăşul acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămîntului şi Culturii, a vorbit la posturile de radio şi televiziune despre noul an universitar care se deschide la 1 octombrie. Vorbitorul a arătat că în anii regimului de democraţie populară învăţămintul superior din ţara noastră a cunoscut o largă dezvoltare, ca urmare a condiţiilor create de partid şi guvern. Numărul studenţilor cuprinşi in învăţămintul superior a crescut cu 300 la sută, ajungind în anul universitar 1957—1958 la 81.000, fiii de muncitori şi ţărani muncitori reprezentînd majoritatea studenţimii noastre. Numărul instituţiilor de învăţămînt superior a crescut, de asemenea, în ţară existînd acum 35 de instituţii cu 96 de facultăţi. S-au creat largi posibilităţi naţionalităţilor conlocuitoare de a-şi dezvolta cultura în limba maternă. Fundamentat pe învăţătura marxistleninistă, învăţămîntul superior a dobîndit o orientare realist-ştiinţifică şi a contribuit la creşterea unei noi intelectualităţi educate în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, în spiritul dragostei pentru popor şi munca lui creatoare. Tov, acad. Atanase Joja a arătat că în noul an universitar se va acorda o mare atenţie îmbinării cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică, prin legarea mai strînsă a invăţămîntului superior de viaţă, de nevoile industriei, agriculturii, transportului, comerţului şi ale activităţii social-culturale. El a urat cadrelor didactice din învăţămîntul superior succes deplin în munca de formare a noii intelectualităţi legate de năzuinţele poporului muncitor, iar studenţilor, muncă rodnică şi cu mai bune rezultate la învăţătură. Vizita delegaţiei parlamentare polone * * La Uzinele „23 August“ din Capitală Incepînd vizitele de prietenie pe care le face în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, membrii delegaţiei Seimului R.P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marţi dimineaţa oaspeţii metalurgiştilor de la uzinele ,,23 August" din Capitală. La sosire, membrii delegaţiei Seimului R.P Polone au fost întîmpinaţi de ing. Aurel Bozgani, directorul general al uzinelor. Emilian Florea, secretarul comitetului de partid. C. Tănase, vicepreşedinte al comitetului de întreprindere, precum şi de numeroşi reprezentanţi ai muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din această mare unitate a industriei noastre socialiste. În cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcţia generală a uzinelor, parlamentarii polonezi au luat cunoştinţă de profilul întreprinderii, de producţia şi procesul tehnologic al uzinelor Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de probleme privind organizarea muncii, pregătirea profesională a cadrelor, salarizarea muncitorilor, de stadiul construcţiei de locuinţe muncitoreşti. Oaspeţii au vizitat apoi principalele sectoare de producţie ale întreprinderii. La secţia mecanică grea, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone au felicitat pe muncitorii de aici care montau ultimele piese ale agregatelor pentru liniile de ciment ce urmează să fie livrate, cu mult înainte de termen, R. P. Chineze, în cadrul acordului comercial dintre R. P. Romina şi îndepărtata ţară prietenă, înainte de a pleca, în cartea de onoare a metalurgiştilor din această importantă unitate a industriei grele romîneşti, conducătorul delegaţiei parlamentarilor polonezi, mareşalul Seimului R.P. Polone, Czeslaw Wycech, a semnat următoarele: „Delegaţia Seimului R. P. Polone, vizitînd uzinele „23 August" a constatat însemnatele succese dobîndite de această importantă întreprindere in dezvoltarea tehnicii moderne, în dezvoltarea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi asigurarea unor bune condiţii de viaţă pentru cei ce muncesc aici. Urăm acestor uzine succese în dezvoltarea şi pe mai departe a producţiei socialiste, pentru binele R. P. Române, pentru noiobînzi in lupta pentru socialism şi pace“. La plecare, metalurgiştii uzinelor „23 August“ au oferit în dar parlamentarilor polonezi un album cu fotografii, redind aspecte din munca şi viaţa lor, iar oaspeţii polonezi au oferit pentru clubul întreprinderii discuri cu imprimări din cele mai cunoscute cintece interpretate de renumitul ansamblu polonez „Mazowsze". La combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“ Membrii delegaţiei parlamentare poloneze au vizitat apoi combinatul agroalimentar „30 Decembrie" din apropierea Bucureştiului. Aici, oaspeţii au fost salutaţi de primul secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Gh. Necula, precum şi de directorul combinatului, Alexandru Enciu Membri delegaţiei parlamentare poloneze au vizitat cu mult interes diferitele secţii de producţie ale combinatului — sectorul legumicol, zootehnic, de industrializare a produselor vegetale şi animale etc.- interesîndu-se îndeaproape de producţia combinatului, de gama sortimentelor sale, de contribuţia combinatului la aprovizionarea pieţii şi sprijinirea unităţilor agricole cooperatiste, de rentabilitatea întreprinderii. M-a impresionat deosebit ceea ce am văzut aici — a declarat deputatul Bronislaw Juzkow, agrozootehnician, vicepreşedinte al Comisiei Seimului pentru silvicultură şi industria lemnului, directorul Uniunii gospodăriilor agricole de stat din Czluchow. Buna organizare a muncii, disciplina conştientă liber consimţită, care domneşte în toate sectoarele de producţie ale combinatului, sînt trăsături caracteristice ale gospodăririi socialiste. Ceea ce aţi realizat dv. aci, in cadrul combinatului — unificarea muncii agricole cu cea de producţie industrială — este o chestiune de mare prespectivă şi în acelaşi timp de mare rentabilitate. La întoarcerea mea în Polonia voi populariza pe larg realizările dv., metodele dv. înaintate de muncă. Acest combinat, a declarat deputatul Roman Nowak, membru al Consiliului de stat, membru al C.C. al P.M.U.P.- preşedintele Comisiei centrale a controlului de partid, este un simbol al alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare din România. Despărţindu-se de muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului, conducătorul delegaţiei parlamentarilor polonezi, mareşalul Seimului R. P. Polone, Czeslaw Wycech, a spus printre altele : Problema transformării socialiste a agriculturii este una din problemele de bază ale revoluţiei socialiste, atît în Polonia populară cît şi în Romînia de astăzi. Combinatul dv. este un lucru minunat. Ţăranii singuri nu l-ar fi putut realiza. Ei l-au realizat numai în alianţă cu clasa muncitoare. Alianţa dintre industrie şi agricultură este absolut necesară în construcţia socialismului. Vă felicit pentru realizările obţinute pînă acum şi vă urez noi nbînzi în lupta pentru mărirea producţiei, pentru sporirea rentabilităţii întreprinderii dv., pentru noi succese în construcţia Rommiei socialiste. La plecare, membrii delegaţiei parlamentarilor polonezi au oferit în dar muncitorilor combinatului un aparat de radio portativ, produs al industriei electrotehnice poloneze In timpul vizitelor, oaspeţii polonezi au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi Dumitru Simulescu, Mircea Biji, secretarul general al Marii Adunări Naţionale, precum şi de Janusz Zambrowicz- ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti. (Agerpres) VIAŢA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE Participarea maselor la conducerea producţiei — preocupare de seamă a organizaţiei sindicale Organizaţia sindicală de la fabrica de piele şi încălţăminte ,,11 Iunie“ din Rimnicu Vîlcea aduce o contribuţie de seamă în antrenarea şi mobilizareamaselor la conducerea treburilor întreprinderii. Experienţa cîştigată in acest domeniu este o urmare directă a străduinţei cu care activul sindical şi-a însuşit problemele de bază în activitatea economică a întreprinderii, a colaborării strînse ce există între comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă. —La noi, îmi explica mai zilele trecute tovarăşul Nicolae Moraru, preşedintele comitetului de întreprindere — un vechi activist sindical şi apreciat de muncitori — nu există iniţiativă venită din rîndul maselor, cerinţă a lor menită să ducă la îmbunătăţirea activităţii unităţii, sau a condiţiilor de muncă, fără ca ea să, nu fie studiată şi rezolvată de cei în drept. Vizitînd secţiile fabricii, discutind cu o seamă de activişti sindicali, fruntaşi în producţie, m-am putut convinge că intr-adevăr comitetul de întreprindere a făcut paşi însemnaţi pe linia ridicării la un nivel superior a întregii sale activităţi. Consfătuiri la nivelul cerinţelor Am face o greşeală dacă am susţine că la această întreprindere nu se organizau şi înainte consfătuiri de producţie. Din contra, ca peste tot, şi aici, ele se ţineau cu regularitate. Numai că de la o vreme, (în urmă cu un an, doi) ele au început să fie mai puţin frecventate. Faptul a dat de gindit comitetului de întreprindere. Analizindu-se cu temeinicie cauzele care au provocat o asemenea situaţie s-a văzut că discuţiile se purtau la general, că în cadrul aceleiaşi consfătuiri se discutau mai multe probleme, dar că nici una nu era dusa pînă la capăt. Din această cauză mai niciodată nu se puteau lua hotărîrile cele mai indicate care să ducă la eliminarea deficienţelor. Urmarea era că la viitoarea consfătuire discuţiile se învîrteau cam în jurul aceloraşi defecţiuni. Saltul calitativ care a trebuit să se facă în organizarea consfătuirilor de producţie a impus îmbunătăţirea stilului de muncă al comitetului, însuşirea de către membrii lui a problemelor economice din întreprindere. Meritul comitetului de întreprindere, al conducerii tehnico-administrative de aici, constă mai ales în aceea că, împreună, au ştiut să găsească calea cea mai bună pe drumul organizării consfătuirilor de producţie, al atragerii masei mari de muncitori la conducerea producţiei. într-un cuvînt a fost lichidată concepţia după care pregătirea consfătuirilor de producţie ar fi o sarcină care revine în întregime numai comitetului. Aşa s-a reuşit ca astăzi să nu existe consfătuire de grupă sindicală sau de comitet de secţie la a cărei pregătire să nu se facă din plin simţită şi contribuţia organelor administrative. Cum se manifestă acest sprijin ? înainte de ţinerea consfătuirilor, comitetul de întreprindere şi conducerea fabricii organizează împreună cu activul comitetelor de secţii şi şefii de sectoare o discuţie în vederea stabilirii principalelor obiective ce trebuie dezbătute în consfătuiri. La rindul lor comitetele sindicale şi conducerile secţiilor discută cu organizatorii de grupă şi maiştrii. Cu acest prilej se fixează şi data organizării consfătuirilor pe grupe, iar membrii comitetului de secţie sînt repartizaţi să sprijine cîte una sau două grupe în alcătuirea referatelor şi organizarea în bune condiţii a consfătuirii. Cunoaşterea din vreme a sarcinilor de plan, a eventualelor deficienţe ce s-au manifestat în cursul lunii, cit şi a principalelor sarcini care stau de rezolvat în acel moment în faţa întreprinderii, ajută activului sindical din grupă să alcătuiască un referat bine documentat, creîndu-se în acelaşi timp o serioasă bază de discuţii. Iată şi un exemplu Realizarea de economii la materia primă — îndeosebi la piele — reprezintă un obiectiv permanent pentru muncitorii din secţia de croit. Au fost însă cazuri, şi acestea într-un trecut nu prea îndepărtat, cînd nu toţi muncitorii reuşeau să înregistreze economii. Adevăratele cauze, cit şi soluţiile menite să ducă la lichidarea acestei situaţii, au putut fi găsite tot cu ajutorul consfătuirilor de producţie. Paraschiva Diaconescu, Gheorghe Săndulescu şi alţii, cu o calificare mai slabă, nu reuşeau să se încadreze în rîndul celor care fac economii. Consfătuirea grupei sindicale a pus în discuţie situaţia lor şi concluzia la care s-a ajuns a fost aceeacă ei au nevoie de ajutorul colectiv, de sprijinul unor muncitori cu o mai înaltă calificare. Fruntaşii grupei, Alexandru Singureanu şi Maria Tănase, s-au angajat să se ocupe îndeaproape de creşterea calificării lor. Ajutorul primit a fost substanţial. Ca dovadă, pe carnetul lor de economii la rubrica „pierderi de materiale“ şi „piese necorespunzătoare“ nu s-a mai trecut nici o cifră. Operativitate şi competenţă în rezolvarea propunerilor Dacă consfătuirile de producţie de aici se bucură de multă popularitate în rîndul muncitorilor aceasta se datoreşte intr-o mare măsura modului operativ in care sînt rezolvate propunerile făcute de către ei. Şi în această privinţă comitetul de întreprindere a găsit cu ajutorul conducerii administrative o soluţie bună. Aşa, de pildă, acum există în fiecare secţie un tovarăş pregătit, care în afara celorlalte sarcini profesionale are obligaţia de a se ocupa de înregistrarea propunerilor făcute în consfătuiri într-un registru special de evidenţă. Acest lucru ajută conducerii secţiei şi comitetului sindical să organizeze chiar incepînd cu a doua zi o şedinţă unde împreună să analizeze fiecare propunere în parte. Propunerile găsite bune sînt cuprinse într-un grafic cu date fixe şi responsabilităţi de oameni pentru rezolvare. Propunerile care depăşesc competenţa secţiei se trimit conducerii întreprinderii spre rezolvare. Grija şi atenţia cu care propunerile făcute de muncitori sînt studiate şi rezolvate, stimulează iniţiativa tor creatoare, interesul pentru găsirea de noi rezerve interne. Confecţionarea de scînduri noi pentru croitul feţelor de bocanci a fost într-adevăr o propunere căreia numai la cîteva zile după înfăptuirea ei i s-au şi putut vedea roadele. Economiile au început să crească, iar calitatea feţelor a sporit cu mult faţă de trecut. Ca rod al propunerilor făcute de oameni în scopul creşterii productivităţii muncii şi al reducerii ciclului de fabricaţie, începînd cu acest an, în sectorul încălţăminte s-a trecut la mecanizarea şi modernizarea procesului tehnologic. Astfel s-a reuşit ca munca în atelierele de tras, talpait şi o parte din terminat, să lucreze pe bandă rulantă. In momentul de faţă se fac ultimele pregătiri în vederea terminării unei benzi glisante care va asigura în întregime mecanizarea transportului în secţia de încălţăminte. Propunerile muncitorilor nu se referă numai la unele măsuri de producţie, ci în aceeaşi măsură ei acordă interes problemelor de aprovizionare cu materiale de întreţinere, de protecţia muncii etc. Introducerea apei potabile în toate atelierele, a unui sistem de condiţionare a aerului cu absorbţie exterioară la maşinile de glăzuit, sau mărirea vitezei la maşinile de frezat încălţăminte sînt numai citeva din aceste măsuri înfăptuite la propunerea muncitorilor. Cîmp larg răspîndirii experienţei fruntaşe Atenţia unanimă pentru organizarea consfătuirilor de producţie a crescut şi prin faptul că organizaţia sindicală a ştiut să dea acestora rolul de adevărate tribune ale extinderii experienţei fruntaşe, de generatoare a noi iniţiative. Membrii comitetului de întreprindere, în afara obligaţiilor pe care fiecare le are la locul lor de muncă, se străduiesc in permanenţă să-şi însuşească problemele de bază în activitatea economică a întreprinderii, lucru ce-i ajută să studieze cu atenţie tot ce apare nou in procesul de producţie. Pe baza acestui studiu se întreprind acţiuni de masă în vederea extinderii noilor iniţiative prin organizarea de schimburi de experenţă, referate, scurte expuneri sau demonstraţii practice. Aşa, de pildă, după un studiu minuţios întreprins la atelierul „întins pe ramă“, comitetul a ajuns la concluzia că extinderea experienţei fruntaşilor Iacob Stroe şi Dumitru Ionescu ar ajuta pe toţi tăbăcarii în sporirea creşterii randamentului la piele. Expunerile asupra metodelor folosite de ei, cit şi demonstraţiile practice au făcut ca majoritatea muncitorilor să-şi însuşească metodele de muncă ale fruntaşilor amintiţi şi astăzi atelierul să înregistreze randamente însemnate la produsele fabricate. Un interesant schimb de experienţă au organizat şi muncitorii secţiei croit. Croitorul de piele, Alexandru Singureanu a fost ajutat de către organizatorul de grupă să-şi întocmească un referat asupra foloaselor iniţiativei lui Nicolae Militaru. Expunerea experienţei sale în însuşirea acestei iniţiative a avut ca rezultat creşterea economiilor pe atelier în prima lună cu peste 3.000 dm.p. piele. Vădită preocupare dovedeşte comitetul de întreprindere şi în privinţa răspîndirii metodelor bune de muncă pe linie sindicală. Recent el a întreprins organizarea unei şedinţe de grupă model, la care au fost invitaţi organizatorii şi delegaţii din grupele sindicale precum şi maiştrii. Scopul acesteia a fost răspindirea metodelor de colaborare ce trebuie să existe între organizatorul de grupă, maiştri şi delegaţii din grupă. Metodele împărtăşite de către tov. Dumitru Grădinaru, organizatorul grupei nr. 1, au fost apreciate şi însuşite şi de restul organizatorilor de grupă. • Mergînd mai departe pe linia îmbunătăţirii muncii sale, a studierii şi generalizării experienţei fruntaşe, atît în producţie, cît şi pe linie sindicală, comitetul de întreprindere va obţine noi şi noi succese în mobilizarea maselor la conducerea producţiei. O BURCEA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Piteşti 000- Depunerea unei la Monumentul Marţi dimineaţă, membrii delegaţiei parlamentare poloneze în frunte cu mareşalul Seimului R. P Polone, Czeslaw Wycech, au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. Oaspeţii au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi Dumitru Simulescu, precum şi de Dumitru Diaconescu, preşedintele sfatului popular al Capitalei. coroane de flori Eroilor Patriei La solemnitate au asistat membrii Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti, în frunte cu ambasadorul Janusz Zambrowicz. Delegaţia parlamentară poloneză a depus la monument o coroană de garoafe albe şi roşii. Pe panglicile coroanei, în limba polonă erau înscrise cuvintele „Neînfricaţilor eroi ai Republicii Populare Române, din partea Seimului R. P. Polone“. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. MUNKA Miercuri 1 octombrie 1958—nr. 3396 La a 9-a aniversare a R.P. Chineze Cuvîntarea tov. C. Para La începutul cuvîntării sale tov. C. Paraschivescu Bălăceanu a spus : Alături de marele popor chinez, de popoarele frăţeşti din ţările socialiste sărbătorim astăzi cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Acest eveniment istoric, care a adus o schimbare fundamentală în viaţa marelui popor chinez, de 600.000.000 oameni, a întărit considerabil forţele păcii şi socialismului, a dat noi imbolduri năzuinţelor spre libertate ale popoarelor oprimate. Victoria revoluţiei chineze a constituit un eveniment de o uriaşă însemnătate istorică. Ea a dat cea mai puternică lovitură sistemului mondial al imperialismului după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, a sporit imens forţele socialismului, a făcut să crească valul luptei de eliberare a popoarelor. Vorbind despre succesele istorice dobîndite de marele popor chinez pe drumul construirii socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, succese care au o mare înrîurire asupra popoarelor din ţările Asiei, vorbitorul a arătat că intr-un ritm impresionant muncitorii Chinei eliberate au înlăturat ruinile cauzate de război, au îndeplinit în patru ani sarcinile primului plan cincinal și au trecut la realizarea celui de-al doilea cincinal. Ţărănimea chineză, sub conducerea partidului, a realizat transformarea socialistă a agriculturii pe întreg întinsul ţării. A fost terminat în linii mari procesul de transformare a întreprinderilor industriale şi comerciale particulare în întreprinderi mixte. După ce a subliniat principalele realizări obţinute de poporul chinez, vorbitorul a spus : Unit printr-o indestructibilă prietenie, lagărul ţărilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică reprezintă un izvor de nemăsurate puteri pentru toate ţările care-l alcătuiesc, garanţia sigură a independenţei şi dezvoltării lor victorioase pe calea socialismului şi comunismului, reazimul de nădejde al luptei tuturor popoarelor pentru pace, libertate şi progres. Asupra întregii evoluţii a situaţiei internaţionale, a arătat apoi tov. C. Paraschivescu Bălăceanu — exercită o considerabilă influenţă faptul că o asemenea mare putere mondială ca R.P. Chineză duce alături de U.R.S.S. şi de celelalte ţări socialiste o politică fermă şi consecventă de apărare a păcii împotriva uneltirilor agresive ale imperialismului internaţional. Neobositele iniţiative ale R. P. Chineze in slujba promovării principiilor coexistenţei paşnice, eforturile ei perseverente pentru soluţionarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioase ilustrează uriaşa contribuţie pe care o aduce China populară la apărarea păcii în lumea întreagă. Astăzi este mai limpede ca oricînd că nu există problemă internațională importantă care să poată îi pe deplin rezolvată fără participarea marei Chine populare. Referindu-se la provocările militare ale S.U.A. în regiunea Taiwanului, vorbitorul a spus : Cercurile agresive din S.U.A. — persistînd cu încăpățînare în politica lor de balansare pe marginea prăpastiei războiului şi pline de ură împotriva poporului chinez liber — s-au angajat pe drumul acţiunilor agresive şi provocărilor militare împotriva R. P. Chineze in regiunea Taiwanului. Insula Taiwan, arhipelagul Penhuledao, insulele de coastă sînt străvechi teritorii ale Chinei locuite de chinezi cu mult înainte de descoperirea Americii şi recunoscute ca atare în importante documente internaţionale cum sînt Declaraţiile de la Potsdam şi Yalta, pe care le-a semnat însuşi guvernul S.U.A. Problema eliberării Taiwanului şi a insulelor de coastă este o problemă internă a poporului chinez. In faţa acestor acţiuni războinice toate ţările socialiste îşi exprimă deplina solidaritate cu hotărîrea R. P. Chineze de a da riposta cuvenită agresorilor imperialişti. Declaraţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tov. S. Hruşciov, care a arătat că orice atac împotriva Chinei populare, marii prietene şi vecine a Uniunii Sovietice, va fi socotit ca un atac împotriva Uniunii Sovietice, constituie o expresie a legăturilor internaţionaliste de indestructibilă solidaritate care unesc ţările socialiste. Orice încercare de a dezlănţui un atac împotriva Chinei populare se va solda prin zdrobirea agresorilor. Provocările S.U.A. împotriva R. P. Chineze au stîrnit indignarea legitimă a poporului român. Pe întreg teritoriul patriei noastre în numeroase adunări oamenii muncii și-au exprimat protestul împotriva acestor provocări, solidaritatea cu lupta dreaptă a poporului chinez. ..Guvernul român — se spune în declarația guvernamentală publicată in presa de astăzi — protestează cu toată hotărîrea împotriva provocărilor S.U.A. îndreptate contra R. P. Chineze şi consideră că e de datoriauturor guvernelor să ceară încetarea mediată a acestor acţiuni agresive retragerea forţelor militare americane din zona Taiwanului. Guvernul şi poporul român consideră că eliberarea Taiwanului, insuelor Penhuledao şi a celorlalte tenorii naţionale asupra cărora dreptuile suverane ale R. P. Chineze sînt de necontestat, este o problemă internă a poporului chinez şi orice incercare de amestec constituie o inadmisibilă încălcare a Cartei O.N.U., a ntegrităţii teritoriale a unei mari averi“. Legături de trainică prietenie şi de rărească colaborare unesc popoarele romîn şi chinez în cadrul marii comunităţi a ţărilor socialiste. Aşa cum a arătat tov. Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al VlII-lea Congres al P. C. Chinez „la temelia prieteniei celor două popoare, român şi chinez, stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noastre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indisolubila unitate internaţionalistă a ţărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare“. Vizita în R.P. Chineză a delegaţiei guvernamentale a R.P.R. a constituit o puternică expresie a acestei prietenii, a hotărîrii nechitite a popoarelor român şi chinez de a întări neîncetat legăturile lor frăţeşti. Bogate sînt roadele acestei prietenii şi colaborări. Relaţiile economice şi culturale, schimbul de specialişti şi de documentaţie, de informaţii în diferite domenii ale construcţiei socialiste oglindesc hotărîrea comună a popoarelor român şi chinez de a colabora frăţeşte şi de a-şi împărtăşi reciproc experienţa dobîndită. Schimbul de mărfuri mereu în creştere între R. P. Romină şi R. P Chineză are o mare însemnătate şi aduce o contribuţie de preţ la opera de construcţie socialistă în ţările noastre. In această seară, a spus în încheiere vorbitorul, care precede marea sărbătoare a R. P. Chineze — prilej de bucurie pentru oamenii muncii din ţara noastră — adresăm din toată inima poporului chinez, gloriosului Partid Comunist Chinez, guvernului R P. Chineze, iubiţilor conducători ai poporului chinez in frunte cu tovarăşul Mao Tze din tradiţionala urare chineză Wan Sue — „Trăiască zece mii de ani“. Trimitem poporului chinez frate un cald salut şi sincere urări de noi şi mari victorii în construirea socialismului în patria sa, în apărarea integrităţii ei teritoriale şi a păcii în lume. Cuvîntarea tov. Ke înainte de toate — a spus Ke Bo-nian, permiteti-mi să vă exprim mulţumirile noastre cordiale pentru cinstea pe care ne-ati acordat-o prin organizarea acestei adunări festive consacrate celei de-a 9-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Prin mişcarea pentru reglementarea stilului de muncă, şi prin lupta împotriva elementelor de dreapta ce s-a desfăşurat în întreaga ţară anul trecut, poporul chinez, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Chinez, a repurtat o victorie hotărîtoare în revoluţia socialistă, pe frontul politic şi ideologic. Călăuzindu-se de principiul dezvoltării simultane a industriei şi agriculturii pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, masele populare au obţinut într-un timp scurt realizări uimitoare. In anul 1958 — a arătat Ke Etonian — producţia globală a cerealelor din ţara noastră va ajunge la 300— 350 milioane tone, faţă de 185 milioane tone în anul trecut. In privinţa producţiei de grîu, ţara noastră a depăşit S.U.A. cu 2 milioane tone, iar la producţia de orez pe hectar, ţara noastră a întrecut Japonia, considerată ca ţara cu cea mai mare producţie de orez la hectar. In privinţa producţiei bumbacului, ţara noastră a depăşit toate ţările lumii capitaliste. Producţia noastră de oţel din anul acesta va fi de 10,700 milioane tone faţă de 5,35 milioane tone cit s-a realizat anul trecut. Anul acesta ţara noastră va produce 80.000 de strunguri, faţă de numai 37.000 strunguri anul trecut. Odată cu dezvoltarea industriei şi agriculturii, în ţara noastră a început procesul revoluţiei tehnice şi culturale. Orientarea învăţămintului ţării noastre este îmbinarea învăţămintului cu munca productivă. Pentru a accelera ritmul construcţiei socialiste şi pentru a pregăti trecerea la comunism, ţăranii din diferitele colţuri ale ţării au început să-şi comaseze cooperativele agricole de producţie înfiinţînd comune populare. Comuna populară, în care sînt îmbinate industria, agricultura, comerţul, învăţămîntul şi organizarea militară, va grăbi procesul de industrializare şi de urbanizare a satelor. în acest fel deosebirea dintre oraş şi sat va dispare treptat, se vor îmbina şi mai strîns industria cu agricultura, munca fizică cu cea intelectuală. Comuna populară este în actuala etapă unitatea de bază a societăţii socialiste şi va fi unitatea de bază a viitoarei societăţi comuniste. Tocmai în momentul cînd poporul ■eonian chinez îşi închină toate eforturile construcţiei paşnice în patria sa, nesăţioşii imperialişti americani încearcă să-şi extindă acţiunii® agresive de la Taiwan şi insulele Penhuledao, piii la insulele de coastă Tzînmîndao, Matsushan şi altele, agravînd şi mai mult încordarea din această regiune şi ameninţînd pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume. Cercurile agresive din Statele Unite ale Americii recurg la provocări militare şi la ameninţări războinice împotriva ţării noastre. Poporul chinez iubeşte cu ardoare pacea, dar el nu se teme de război. El se pronunţă pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor dintre China şi S.U.A. La tratativele chino-americane de la Varşovia, partea americană a ridicat însă problema încetării focului ca premiză pentru rezolvarea problemelor Aceasta însă nu este decît o înşelăciune, pentru a induce pe oameni în eroare, intre China şi S.U.A. nu există război şi deci aici nu poate să fie vorba de încetarea focului. Dacă imperialiştii americani îndrăznesc să dezlănţuie un război împotriva poporului chinez, acesta nu va ezita nici o clipă şi va da duşmanului înverşunat o ripostă nimicitoare. In această luptă dreaptă, poporul chinez nu este izolat El se bucură de tot sprijinul ţărilor invincibilului lagăr socialist, în frunte cu marea noastră aliată, Uniunea Sovietică, de solidaritatea tuturor ţarilor, şi popoarelor iubitoare de pace din lumea întreagă. In ultimii ani, a arătat în continuare tovarăşul Ke Bonian, s-au dezvoltat şi mai mult relaţiile de colaborare frăţească în domeniile politic, economic şi cultural între ţările noastre. In lunile martie şi aprilie ale anului in curs, delegaţia guvernamentală a R. P Romíné, in frunte cu preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră şi a dus cu acest prilej tratative cu conducătorii guvernului ţării noastre, în urma cărora a fost semnată o Declaraţie comună- Vizita făcută în ţara noastră de delegaţia guvernamentală romină, în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a adus un mare aport la dezvoltarea şi pe mai departe a prieteniei dintre poporul chinez şi poporul romin. Declaraţia guvernului R. P. Romíne, în legătură cu acţiunile agresiva ale S. U.A. împotriva R. P. Chineze, precum şi protestele pe care le-a rrtărtifestat poporul român prin mitinguri ţinute în întreaga ţară, constituie un sprijin puternic în lupta dreaptă pe care o duce poporul chinez pentru eliberarea insulelor Tzînmîndao şi Matsushan, Taiwan şi Penhuledao, pentru apărarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii patriei sale. Profitând de acest prilej, îmi exprim recunoştinţa faţă de poporul frate român, pentru sentimentele prieteneşti pe care le nutreşte poporului chinez. Colaborarea frăţească dintre ţările noastre va contribui la cauza construirii socialismului în ambele noastre ţări, la consolidarea şi întărirea unităţii lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică.