Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-28 / nr. 3419

Pag. 4-a gooooooc©00000000000000000000000090000000000000^ I In cinstea zilei | a de 7 Noiembrie I I • La Institutul de cercetări pen- 1 8 tru industria petrolului și gazelor g I din Moscova a fost realizată o ma-8 g șină electronică unicală de calcu-1 8 Lat denumită ,*Ei-S“. Mașina este g 8 un integrator electric special desti-1 \ nat stabilirii cauzelor de epuizare q 8 a straturilor­ petrolifere. I­­ntegratorul nu numai că deter­­­­­mină numărul necesar şi aşezarea § 8 cea m­ai raţională a puţurilor de 8 $ ţiţei, ci şi sugerează unde şi in ce 8 g măsură trebuie redus numărul son­­g 8 delor pentru a mări extracţia de 8­­ ţiţei. Integratorul efectuează nn-1 g meroase calcule complete in legă- g 8 tură cu presiunea şi deplasarea ţi- 8 I ţeiului la mare adincime, pred- g 8 zează structura geologică, indică s 8 unde trebuie forată sonda.­­ Suprafaţa ocupată de integrator 8 g este de aproximativ 200 metri pă- g 8 traţi. Un dispozitiv complet cu 8 g lămpi electronice permite ca in g 8 zecimi de secundă să se urmă- g 8 rească funcţionarea concomitentă 8 g a 750 de sonde situate uneori pe g 8 o rază de 200 km­ I . In laboratorul de acustică 8 g muzicală al conservatorului ,,Ceai- 8 8 kovski“ din Moscova profesorii ve- g g rifică cu ajutorul unor dispozitive g g electronice elementele principale 8 8 ale vocii studenţilor, elemente care g g trebuie să corespundă cerinţelor 8 g profesionale ale unui cintăreţ. 8 Noile dispozitive electronice aju-\ | tă pe profesori In procesul de In- 8 g văţămînt şi contribuie la dezvolta- g 8 rea metodelor strict ştiinţifice de g 1 pedagogie vocală. g O In urma cercetărilor geofizice g 8 şi geologice desfăşurate în valea g g rîului Bikin, care separă ţinutul 8 8 Primorie de ţinutul Habarovsk g % (Orientul îndepărtat sovietic) au g 0 fost prospectate rezerve geologice 8 8 de cărbune brun evaluate la trei g p miliarde tone. Zăcămintul carboni- 8 g fer ocupă o suprafață de 500 km p. 8 8 Pătura de cărbune, alcătuită din g = 40 de straturi, are o grosime de 8 g peste 1.400 metri. In unele locuri 8 8 straturile carbonifere sunt situate g ? In apropiere de suprafața pămlntu- 8 g lui, ceea ce permite exploatarea lor 8 g după metoda la zi, care este cea g­­ mei economică. 8 g Exploatarea noului zăcămint­­ 8 carbonifer va începe In anii urmă- g g tori. Aici se va crea un oraș al 8 g minerilor. § 8 g Oc OO 00 OO OO OO OO 60 OO OO0000OO OO OO OO OO OO OO 00 oo oo oo oo MUNCA Vizita delegaţiei R.P. Polone in U. R. S. R. MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS : In dimineaţa zilei de 27 octombrie conducătorii Republicii Populare Po­lone, sosiţi la Moscova in vizită de prietenie, s-au intîlnit la Kremlin cu conducătorii Uniunii Sovietice. Din partea polonă la întilnire au luat parte Wladyslaw Gamulka, prim­­secretar al C.C. al PJM.U.P., Alexander Zawadski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Jozef Cyrankie­­wicz, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R.P. Polone, Marian Naszkow­­ski, locţiitorul ministrului Afacerilor Externe, Tadeusz Gede, ambasadorul R. P. Polone in U­ISS. Din partea Uniunii Sovietice la în­tilnire au luat parte N. S. Hrușciov, A. I. Kiricenko, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, M. A. Suslov, K. E. Voro­­silov. ★ MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS: La 27 octombrie Wladyslaw Gomulka, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei Republicii Populare Polone, a oferit un dejun la ambasada R.P. Polone din Mos­cova. Luînd cuvîntul la dejunul oferit la 27 octombrie la ambasada R.P. Polone de Wladyslaw Gomulka, conducătorul de­legaţiei Republicii Populare Polone, Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.P. Polone, a spus printre altele: Dezvoltarea ţărilor socialiste modifi­că pe an ce trece raportul de forţe din lume in favoarea socialismului. Baza dezvoltării cu succes a ţărilor sociali­ste este orinduirea lor socială şi poli­tică, unitatea lor indestructibilă şi co­laborarea lor frăţească care se bazea­ză pe principiile internaţionalismului proletar. Ne dăm bine seama, a spus în con­tinuare Cyrankiewicz, că ajutorul fră­ţesc al Uniunii Sovietice a avut un rol uriaş nu numai in dobindirea libertăţii de către popor, ci şi în refacerea ţării noastre din ruine şi în lichidarea ră­­mînerii noastre in urmă. Sintem­ legaţi de dvs., de ţara dvs., de poporul dvs., de marele dvs. partid, a declarat Cyrankiewicz, prin legătu­rile frăţeşti şi printr-o solidaritate i­­deologică, a cărei întărire este de un mare folos nouă şi tuturor ţărilor so­cialiste. In unitatea ţărilor socialiste noi vedem garanţia apărării şi întăririi păcii, şi cu cit va fi mai trainică soli­daritatea noastră, cu atît mai puter­nică va fi unitatea şi coeziunea între­gului lagăr socialist, cu atît mai za­darnice vor fi orice calcule ale forţelor imperialiste şi cu atît mai sigură va fi cauza menţinerii păcii in întreaga lume. Luînd apoi cuvîntul, N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a spus că pentru oamenii sovietici este o mare satisfacţie faptul că relaţiile de prietenie trainică şi de nezdruncinat care există între popoa­rele şi statele polonez şi sovietic devin zi de zi tot mai strînse şi mai cordiale. Am preţuit şi preţuim această prie­tenie frăţească, a spus el, şi la rindul nostru vom face totul pentru ca ea să se consolideze şi mai mult. Prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Poloniei, ca şi între toate popoarele ţărilor socialiste, serveşte cauza victo­riei socialismului şi a comunismului. Cu cit este mai strînsă prietenia dintre popoarele noastre, coeziunea şi cola­borarea lor frăţească, cu atît sînt mai mari şi mai palpabile succesele con­strucţiei socialiste. Forţele ostile păcii, a spus N. S. Hruşciov, se străduiesc în permanenţă să submineze unitatea lagărului so­cialist, să-l scindeze. Zadarnic se stră­duiesc domnii imperialişti! Unitatea ţărilor socialiste este acum mai traini­că ca oricînd. In R. P. Chineză a fost creată o nouă regiune autonomă PEKMN 27 — Corespondentul Ager­pres . La 25 octombrie a fost creată in nord-vestul Chinei o nouă regiune autonomă — Ninsia Huei — cu cen­­trul în oraşul Inciuan. Cu acest prilej au avut loc în această localitate mari festivităţi. In oraş s-a desfăşurat pri­­ma sesiune a Adunării Reprezentanţi­lor Populari a acestei regiuni, în ca­drul căreia au fost aleşi membrii gu­­vernului regiunii autonome Ninsia Huei în frunte cu Liu Ghe­pin. Deputaţii au subliniat în cuvîntările lor că in ultimii cîţiva ani naţionali­tăţile Huei şi Han (chinezi — n.r.) şi celelalte naţionalităţi care trăiesc pe teritoriul noii regiuni autonome au terminat sub conducerea partidului comunist şi a guvernului popular chi­nez nu numai transformarea democra­tică, ci, în linii mari, şi transformarea socialistă. Deputaţii au subliniat că crearea regiunii autonome Ninsia Huei, care este o nouă mărturie a grijii Partidului Comunist Chinez faţă de dezvoltarea minorităţilor naţionale, reprezintă începutul unei noi etape a construirii socialismului în această re­giune. In numele Comitetului Central al P. C. Chinez, guvernului popular şi preşedintelui R. P. Chineze, Mao Tze­­dun, participanţii la sesiune au fost salutaţi, în legătură cu acest eveni­­ment important, de către Lin Bo-tiui, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comi­tetului permanent al Adunării Repre­­zentanţilor Populari pe întreaga Chină. El a declarat că odată cu crearea re­giunii autonome Ninsia Huei, 35 de minorităţi naţionale din China, din care fac parte 25 milioane de persoa­ne şi care constituie aproximativ 90 la sută din minorităţile naţionale care trăiesc la un loc, și-au căpătat auto­nomia. Muncitorii grevişti din industria chimică a Argentinei au obţinut victoria BUENOS AIRES 27 (Agerpres). — La 25 octombrie a luat sfîrşit cu suc­ces greva generală a muncitorilor din industria chimică a Argentinei, care a durat trei săptămîni. Greviştii au ob­ţinut majorarea salariilor. Un aport important la lupta pentru pace în întreaga lume — Puternicul ecou internaţional al vizitei delegației de partid şi guvernamentale a R. F. Romíné în R. Cehoslovacă — R. CEHOSLOVACA PRAGA 27 (Agerpres). — Ceteka : Articolul de fond al ziarului „RUDE PRAVO" din 26 octombrie este con­sacrat vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne în Cehoslovacia şi tratativelor pe care le-a dus cu delegaţia de partid şi gu­­vernamentală a R. Cehoslovace. In articol se spune printre altele: „Ca rezultat al tratativelor s-a semnat un important document — Declaraţia co­mună, precum şi o serie de acorduri, înseşi tratativele, care s-au desfăşu­rat într-o atmosferă de deplină uni­­tate de vederi, arată că vizita va­ a­­dînci relaţiile cehoslovaco-române în domeniile economic, politic, cultural şi în domeniul vieţii de partid. O parte nu mai puţin importantă a vizitei delegaţiei române a constituit-o călătoria prin Cehoslovacia. Primirea caldă de care s-au bucurat pretutin­­deni oaspeţii români, atenţia cu care poporul cehoslovac a urmărit desfă­­şurarea vizitei — toate acestea dove­desc că sim­ţămintul legăturilor prie­teneşti şi conştiinţa luptei comune pentru cauza comună umplu inimile şi gindurile poporului cehoslovac. Este îmbucurător faptul că, după cum a­­rată presa romînă, acelaşi ecou l-a avut intilnirea şi in Romînia". Ziarul subliniază apoi faptul că do­cumentul semnat după încheierea tra­tativelor confirmă că Partidul Mun­citoresc Român şi Partidul Comunist din Cehoslovacia sînt întrutotul gata să lupte cu toată hotărîrea împotriva revizionismului. In Declaraţia cehoslovaco-romînă — spune mai departe ziarul — se ma­­nifestă dorinţa comună de a se de­pune eforturi pentru dezvoltarea con­tinuă a diviziunii socialiste internaţio­nale a muncii, pentru perfecţionarea formelor de colaborare economică, pentru specializarea mai profundă şi cooperarea în producţie în ramurile corespunzătoare ale economiei naţio­nale a celor două ţări. Drumul comun al Republicii Populare Române şi Re­publicii Cehoslovace, umăr la umăr cu U.R.S.S., cu celelalte ţări socia­liste şi cu toate popoarele iubitoare de pace, constituie un aport important la lupta pentru pace în întreaga lume. ★ PRAGA 27. — Corespondentul Agerpres transmite: Ziarele ceho­­slovace apărute duminică consacră un spaţiu important vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne. Ziarele „PRACE", „SVOBODNE SLOVO", „LIDOVA DEMOCRACIE“, „MLADA FRONTA" acordă un spaţiu larg publicării materialelor oficiale cu privire la vizita delegaţiei de par­tid şi guvernamentale a R.P.R. în Cehoslovacia, precum şi unor articole ample consacrate acestui eveniment. R. P. UNGARĂ BUDAPESTA 27. — Corespondentul Agerpres : Presa centrală de duminică din Budapesta se ocupă de Declaraţia comună semnată de delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Ro­­mine şi R. Cehoslovace. Ziarul „Nepszabadsag", organul cen­­tral al P.M.S.U., publică o amplă in­­formaţie despre Declaraţia comună. Ziarul subliniază că în Declaraţie se constată că reprezentanţii celor două ţări socialiste consideră că este o sar­cină principală a lor să contribuie la întărirea continuă a unităţii şi forţei lagărului socialist. Cele două ţări prie­tene sunt ferm hotărite să sprijine şi pe mai departe iniţiativele paşnice ale Uniunii Sovietice şi propunerile cu pri­­vire la dezarmare prezentate de gu­­vernul sovietic la cea de-a 13-a se­siune a Adunării Generale a O.N.U. In pasajele din Declaraţie referi­­toare la schimbul de păreri cu privire la probleme ale activităţii celor două partide se scoate în relief constatarea că cele două partide se conduc neabă­tut în activitatea lor după principiile cuprinse în Declaraţia de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comu­­niste şi muncitoreşti şi în Manifestul Păcii. „Nepszabadsag“ arată că cele două partide consideră de datoria lor să păzească puritatea învăţăturii mar­­xist-leniniste şi că resping orice mani­­festare a revizionismului care şi-a gă­sit în mod deosebit expresia în progra­mul şi politica Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Ziarele „Népszava“ şi „Magyar Nemzet“ arată că cele două delegaţii consideră prietenia şi alianţa de ne­zdruncinat cu U.R.S.S. drept cea mai sigură garanţie a îndeplinirii marilor sarcini care stau în faţa celor două ţări în construirea socialismului şi apărarea păcii. Ziarul citează de ase­menea pasajele referitoare la lupta, împotriva revizionismului, împotriva oricăror încercări de a scinda mişca­­rea comunistă internaţională. Pe drumul comun al păcii şi socialismului (Urmare din pag. l­am este în construirea socialismului în Uniunea Sovietică şi în celelalte ţări socialiste“. Tratativele romîno-cehoslovace au acordat o mare importanţă situaţiei internaţionale, caracterizată prin superioritatea forţelor păcii şi demo­craţiei aflate în plină şi statornică luptă pentru triumful principiilor co­existenţei paşnice. Politica agresivă a forţelor reacţionare din ţările im­perialiste, în frunte cu cele din Sta­tele Unite, cere din partea popoare­lor noastre o neslăbită vigilenţă. Iată pentru ce Declaraţia comună romîno-cehoslovacă scoate în eviden­ţă perfecta unitate de vederi a celor două ţări tn problemele vitale ale apărării păcii Ambele noastre ţări sprijină recentele propuneri ale U­­niunii Sovietice cu privire la dezar­mare, apreciind că adoptarea lor ar însemna un pas important spre slă­birea încordării internaţionale. Popoarele Cehoslovaciei şi Romî­­niei au avut mult de suferit în tre­cut de pe urma agresiunilor milita­rismului german şi ele au trebuit să plătească mari jertfe de sînge pentru zdrobirea cotropitorilor hit­­lerişti. Este firesc deci ca Româ­­nia şi Cehoslovacia să privească cu legitimă îngrijorare şi indignare e­­voluţia evenimentelor din Germania occidentală, unde ideile revanşarde primesc astăzi încurajarea autorită­ţilor guvernamentale şi aprobarea tacită a puterilor occidentale. Con­­damnînd aceste manifestări ale im­­perialismului german, manifestări ce constituie o primejduire a intereselor păcii europene şi ale poporului ger­man însuşi, Declaraţia comună a­­firmă solidaritatea noastră cu lupta R. D Germane şi a tuturor forţelor democratice din Germania , care se opun imperialismului şi militarismu­lui revanşard din Germania occi­dentală. De asemenea, se exprimă indigna­rea popoarelor noastre faţă de po­litica colonialistă agresivă, faţă de a­­mestecul brutal al imperialismului în treburile Interne ale ţărilor din O­­rientul apropiat şi mijlociu. Decla­raţia comună romîno-cehoslovacă în­fierează provocările militare ameri­cane împotriva R. P. Chineze, expri­­mînd Simpatia şi solidaritatea noas­tră cu lupta dreaptă a marelui po­por chinez prieten. In condiţiile existenţei pactului a­­gresiv al Atlanticului de Nord, ţă­rile noastre sînt hotărîte să-şi con­solideze necontenit alianţa lor de­fensivă în cadrul Tratatului de la Varşovia, pavăză a păcii şi securită­ţii europene. Declaraţia comună ex­primă voinţa popoarelor Cehoslova­ciei şi Romîniei de a lupta mai de­parte alături de Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste pentru pro­movarea coexistenţei paşnice între toate statele şi pentru menţinerea şi consolidarea păcii . Intre Romînia şi Cehoslovacia e­­xistă de acum tradiţia unei rodnice colaborări economice frăţeşti. De­claraţia comună romîno-cehoslovacă arată că tratativele, purtate într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, au avut ca rezultat hotă­­rîri importante privind lărgirea co­laborării economice. Astfel, s-a în­cheiat acordul cu privire la princi­palele probleme ale colaborării econo­mice și a schimbului de mărfuri pe perioada 1959-1965. In cadrul acestui acord se prevede, printre altele, construirea unei centrale electrice de mare putere în Romînia, industria­ cehoslovacă urmînd să furnizeze u­­tilajele necesare, iar tara noastră să furnizeze, în schimb, energie electri­că. Totodată, s-a stabilit înfiinţarea unei comisii guvernamentale româ­no-cehoslovace , pentru colaborarea e­­conomică şi tehnico-ştiinţifică. Cu acelaşi prilej, s-au încheiat între cele două ţări un acord cultural şi o convenţie juridică. De mare însemnătate este rodnicul schimb de vederi cu privire la pro­blemele activităţii celor două partide marxist-leniniste. Documentul sem­nat la Praga exprimă hotărîrea fer­mă a celor două partide de a apăra puritatea învăţăturii marxist-leninis­te, de a respinge şi de acum îna­inte orice manifestări ale revizionis­mului contemporan, care şi-a găsit oglindirea îndeosebi în programul şi politica Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Nimic nu va putea zdruncina unitatea de monolit a par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, a statelor socialiste, unite sub steagul biruitoarelor învăţături marxist-leni­niste. Vizita delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale în Republica Ce­hoslovacă, tratativele purtate şi De­claraţia comună de la Praga vor constitui un jalon important al le­găturilor de prietenie romîno-ceho­slovace, întregul nostru popor mun­citor îşi face o datorie de cinste din sprijinul pe care-l va acorda şi de acum înainte dezvoltării acestei prie­tenii frăţeşti. O şi mai vie activitate creatoare vor cunoaşte legăturile de prietenie şi colaborare între oamenii muncii şi sindicatele celor două ţări. Vizitele reciproce, schimburile de ex­perienţă ale unor delegaţii de mun­citori, specialişti şi activişti sindi­cali dintre ţările noastre, constituie un aport preţios adus prieteniei ro­mîno-cehoslovace. Convenţia înche­iată între Consiliul Central al Sin­dicatelor din R. Cehoslovacă şi Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Romînă oferă un instrument efi­cient pentru viitoarea dezvoltare a relaţiilor de colaborare dintre sindica­tele noastre, împărtăşind experienţa lor reciprocă în activitatea sindicală şi în producţie, sindicatele din R. Ce­hoslovacă şi R. P. Romînă vor sluji mai bine cauza progresului comun pe calea înfloririi economice şi cul­turale. Salutînd noua şi puternica manife­stare a prieteniei romîno-ceho­slovace, oamenii muncii din ţara noastră îşi exprimă voinţa lor neclin­tită de a lupta pentru întărirea ne­contenită a unităţii ţărilor socialis­te, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru cauza nobilă a păcii şi so­cialismului. Comentariile presei din alte ţări Agenţiile de presă din întreaga lume au transmis relatări asupra vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romíné în R. Cehoslovacă pre­cum şi extrase din Declaraţia co­­mună semnată la Praga la 25 oc­tombrie. Agenţiile TASS, China Nouă, Ceteka şi celelalte agenţii , ale ţă­rilor socialiste frăţeşti, precum şi presa din ţările socialiste au publi­cat ample extrase din Declaraţie. De asemenea agenţiile TASS şi China Nouă au transmis ştiri despre mitin­gul oamenilor muncii din Praga, pre­cum şi pasaje din cuvîntările rostite de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Antonin Novotny. Agenţiile de presă­ occidentale au transmis relatări despre vizita delega­ţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romíne în R. Cehoslovacă, pre­cum şi extrase din Declaraţia comu­­nă. Agenţia France Presse a menţio­nat în relatarea sa acel pasaj din De­claraţie care subliniază că cele două guverne vor lupta şi pe viitor cu toată fermitatea pentru a combate orice încercări de subminare a unită­ţii şi colaborării între ţările lagărului socialist şi de scindare a mişcării co­muniste internaţionale. Agenţia France Presse subliniază importanţa semnă­rii acordului economic dintre R.P. Ro­­mînă şi R. Cehoslovacă, precum şi a înfiinţării comisiei guvernamentale romîno-cehoslovace pentru colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. La rîndul său, agenţia United Press International, relatînd acest eveni­ment, pune accent pe importanţa a­­cordului de colaborare economică şi a convenţiei cu privire la asistenţa juridică. Agenţia Reuter subliniază în relatarea sa privitoare la Declaraţia comună că România şi Cehoslovacia resping orice manifestare a revizionis­mului și se angajează să apere puri­tatea învățăturii marxist-leniniste. 10.000 de tineri din Washington au demonstrat împotriva segregaţiei In şcoli WASHINGTON 27 (Agerpres). —La 25 octombrie a avut loc la Washington o demonstraţie de masă intitulată „MARŞUL TINERETULUI IN LUPTA PENTRU INVAŢAMINTUL COMUN IN ŞCOLI“. Au participat aproape 10.000 de tineri şi tinere­t albi şi ne­gri, delegaţi din partea a diferite oraşe şi regiuni din S.U.A. „Marşul tineretului în lupta pentru învăţămîntul comun în şcoli“ a fost or­ganizat din iniţiativa unui comitet pro­vizoriu din care fac parte 100 de re­prezentanţi ai celor mai diferite orga­nizaţii: Asociaţia naţională pentru propăşirea populaţiei de culoare, sin­dicate, organizaţii religioase, şcolare, universitare şi altele. Manifestanţii şi-au început marşul din centrul oraşului Washington, por­nind pe Strada Constituţiei spre mau­soleul lui Abraham Lincoln, pe zidu­rile căruia sunt gravate cuvinte despre egalitatea tuturor oamenilor. Manifes­tanţii purtau pancarte cu următoarele lozinci: „Luptaţi pentru constituţie!“, „Puneţi capăt­urii de rasă !“, „Nimeni nu poate fi liber atîta timp cit nu vor fi liberi toţi !", „Tineri albi şi negri, luptaţi pentru libertate !“, „Segregaţia este o insultă la adresa demnităţii omului! Jos segregaţia !" Ultimul grup de voluntari chinezi a părăsit R. P. D. Coreeană PHENIAN 26 (Agerpres). — La 25 octombrie ultimul grup de voluntari populari chinezi in frunte cu gene­­ralul-colonel Jan Iun a plecat din Phenian spre patrie. Cu acest prilej, la Phenian a avut loc un mare miting de bun rămas. —-----------OO Poporul libanez a primit cu bucurie retragerea trupelor americane BEIRUT 27 (Agerpres). — Ambasa­da americană din Beirut a dat pu­blicităţii un comunicat în care se spune că la 25 octombrie au fost e­­vacuate din Liban ultimele sub­unităţi şi unităţi ale trupelor ame­ricane. Trupele americane au fost debarcate în Liban la 14 iulie ş­i au rămas în această ţară timp de 102 zile. în comunicatul său, ambasada americană recunoaşte că „cercurile oficiale din Liban şi-au manifestat o mare satisfacţie în legătură cu comunicatul privi­tor la retragerea trupelor americane din Liban", întregul popor libanez, care a lup­­tat împotriva ocupaţiei militare ame­ricane, consideră această zi drept o victorie a cauzei sale juste şi drept o înfrîngere a „politicii de forţă“ a­­mericane. In legătură cu retragerea trupelor americane, Saeb Salam, liderul Fron­tului unităţii naţionale diin Liban, a făcut la 26 octombrie următoarea declaraţie : „Noi, libanezii, încercăm o mare bucurie în legătură cu eva­cuarea trupelor americane din Li­ban“. El a chemat guvernul libanez să ceară de asemenea rechemarea comisiei de observatori ai O.N.U. din Liban, arătînd că ,,ea nu e de ce face în această țară". --------------- Liderii S. F. I. O. merg mai departe pe drumul trădării PARIS 27. — Corespondentul A­­gerpres transmite: La 25 şi 26 oc­tombrie a avut loc o şedinţă a Con­siliului naţional al partidului socialist în cadrul căreia a fost discutată pro­­blema tacticii partidului în viitoarele alegeri. Secretarul general al partidului so­cialist, Gu­y Mollet, a declarat în ca­­drul acestei şedinţe că S.F.I.O. nu trebuie să încheie nicăieri şi în nici o ocazie alianţe cu Partidul Comunist Francez. Secretarul general adjunct al S.F.I.O., Brutelle, a cerut de ase­menea ca partidul socialist să refuze orice unitate de acţiune cu Partidul Comunist Francez. Consiliul naţional S.F.I.O. a adop­tat hotărîrea de a încheia alianţe e­­lectorale care să permită împiedica­rea alegerii candidaţilor partidului co­munist. Marti 28 octombrie 1958 — nr. 341f T. JIVKOV: Intr-un timp scurt vom crea premizele economice şi ideologice pentru trecerea treptată la comunism SOFIA 27 (Agerpres). — A.T.B.: In cadrul unei consfătuiri a activului organizaţiilor de partid şi economice, precum şi al organizaţiilor Frontului Patriei din regiunea Vraţa a luat cu­vîntul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar. Comitetul Central al partidului, a spus T. Jivkov, acordă o mare atenţie mişcării întregului popor pentru re­ducerea termenelor de îndeplinire a sarcinilor economice. Oamenii muncii au şi lansat lozinca : „Să îndeplinim cincinalul în 3—4 ani". După pare­­rea mea, a spus T. Jivkov, această lozincă este pe deplin realistă. Sun­tem­ capabili ca, sprijinindu-ne­ pe masele populare, orientînd entuzias­mul şi iniţiativa lor în muncă, să re­zolvăm cu succes această măreața sarcină. îndeplinirea ei va da posibi­litatea ca în cursul următorului plan cincinal, aproximativ pînă în 1965i^| să rezolvăm în linii mari problema^ bazei metalurgice, a materiei prime sintetice, a bazei de materii prime a­­gricole pentru industria Bulgariei. Astfel vor fi create condiţiile pentru un nou avînt al industriei construc,­toare de maşini şi al industriei u­­şoare, pentru sporirea şi ieftinirea simţitoare a producţiei industriale şi agricole. Iar toate acestea, e subliniat T. Jivkov, înseamnă că intr-un timp scurt vom crea premizele economice și ideologice pentru trecerea treptată la comunism. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAJIA : Bucureşti, Piaţa Scînteii, Tel. 17.60.10, 17 60.20. 17.60.40 - Secţii scrisori: Tel. 17.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“* Luna prietenie romîneHSovietice Adunarea festiva de la Casa Sindicatelor din­ Moscova MOSCOVA 27 — Corespondentul Agerpres. Aproape în fiecare zi la Moscova au loc festivităţi închinate prieteniei sovieto-romîne. O mare a­­dunare festivă a fost organizată luni în frumoasa sală „Octombrie“ din Casa Sindicatelor. Adunarea a fost deschisă de Ev­­gheni Afanasenko, ministrul Invăţă­­mîntului al R.S.F.S.R. Primul la adunare a luat cuvîntul Gavril Sotnikov, vicepreşedinte al Con­siliului economiei naţionale al oraşu­lui Mosdova, vicepreşedinte al con­ducerii Asociaţiei de prietenie sovie­to-romîne. Oprindu-se asupra vizitei pe care a făcut-o în ţara noastră de­legaţia sovietică participantă la festi­vităţile din cadrul Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice el a spus printre alte­le : „Inimile noastre sunt pline de impresii şi amintiri despre zilele pe­trecute în Romînia... Fiecare şantier, fiecare uzină, fiecare oraş pe care l-am vizitat este o mărturie a creşte­rii vertiginoase a construcţiei socia­liste. Toţi oamenii cu care am stat de vorbă, muncitori, ţărani sau inte­lectuali, sînt plini de entuziasm şi de mîndrie faţă de succesele ţării lor... ...Delegaţia noastră a vizitat mari întreprinderi industriale şî gospodării colective. Peste tot am auzit cuvinte călduroase la adresa Uniunii Sovietice, a oamenilor sovietici. Am fost primiţi cu sentimente de adîncă prietenie, cu noi s-a vorbit ca şi cu fraţi... Priete­nia noastră este luminată de steagul internaţionalismului proletar, de stea­gul luptei pentru pace şi progres". A luat apoi cuvîntul prof. Boris Egorov, directorul Institutului de neu­rochirurgie. Savantul sovietic a vorbit cu multă căldură despre medicina ro­­mînească şi despre colaborarea rodni­că a institutelor medicale ale celor două ţări. Au mai vorbit artista Roza Maka­­gonova, care ne-a vizitat de aseme­nea ţara făcînd parte din delegaţia sovietică, şi Nikolai Baranov, membru al Academiei de construcţii şi arhi-,­tectură a U.R.S.S. O amplă cuvîntare a rostit acad. Vasile Mîrza, şeful delegaţiei ARLUS, care vizitează U.R.S.S. Suntem­ deosebit de bucuroşi, a spus el, că ne aflăm în mijlocul d-vstră şi că putem sărbători împreună Luna prieteniei sovieto-romîne, intrată în tradiţia relaţiilor dintre popoarele noastre. Prietenia dintre poporul ro­mân şi popoarele sovietice se dezvoltă şi se întăreşte sub steagul măreţ al internaţionalismului proletar. Nu exis­tă în lume legătură mai trainică decit prietenia întemeiată pe concepţii co­­mune despre lume, pe lupta comună pentru atingerea celor mai înalte idea­luri ale umanităţii. Scriitorul Irakli Andronikov a dat apoi citire unei telegrame de salut către Consiliul General A.R.L.U.S., care a fost aprobată de întreaga a­­sistenţă prin vii aplauze. După adunarea festivă a avut rod un mare concert, la care şi-au dat concursul artişti din Moscova, precum şi violonistul Ştefan Ruha. Festivitatea s-a transformat într-o emoţionantă manifestare a prieteniei trainice de nezdruncinat dintre popoa­­rele sovietice şi poporul romîn. -pop- -ooo-Manevrele propagandistice ale S. U. A. în scopul camuflării politicii agresive faţă de R. P. Chineza PEKIN 26 (Agerpres). — CHINA NOUA: După tratativele dintre S.U.A. şi clica d­ankaisistă a fost pusă în funcţiune cu toată puterea maşina propagandistică a S.U.A. care face zarvă în jurul consimţămîntului lui Cian Kai­ şi de a renunţa la folo­sirea forţei în vederea unei ofensive asupra continentului. Scopul propa­gandei americane constă în a camu­fla esenţa agresivă a politicii S.U.A. şi de a traduce în fapt planurile cu privire la crearea a „două Chine“. După cum reiese din ştirile transmise la 24 octombrie din Taipe de către agenţia Associated Press, S.U.A. se străduiesc să folosească declaraţia lui Cian Kai­ şi cu privire la „renun­ţarea la folosirea forţei“ în vederea aţîţării războiului rece. După cum a transmis la 23 octom­brie agenţia Associated Press, Dulles a pus accentul pe acest punct întru­­cît el scontează ca în felul acesta să liniştească opinia publică şi pe aliaţii S.U.A. care nu doresc izbucnirea unui război mondial. In informaţia de la 23 octombrie în legătură cu co­municatul asupra tratativelor ameri­­cano-d­anbaisiste, serviciul american de informaţie a trîmbiţat la toate răs­­pîntiile „năzuinţele paşnice“ ale gu­vernului american şi autorităţilor din Taiwan, precum şi „reţinerea“ S.U.A. In legătură cu aceasta agenţia Asso­ciated Press subliniază că S.U.A. vor căuta fără îndoială să folosească a­­cest punct pentru a cere poporului chinez să renunţe la dreptul de a-şi­ unifica teritoriul şi să accepte aşa numita „încetare practică a focului în regiunea insulelor de coastă“. Manevrele sus-menţionate ale S.U.A. constituie o nouă mărturie grăitoare a planurilor guvernului american de a crea „două Chine“. După cum a transmis la 23 octombrie din Taipe corespondentul agenţiei Klodo Tusin, în cursul tratativelor S.U.A. au apă­rat în mod vădit politica lor de crea­re a „două Chine". In aceeaşi zi a­­genţia France Presse a anunţat că de îndată după terminarea tratative­lor Dulles—Cian Kai-şi, oficialităţile americane de la Taipe au precizat că S.U.A. au insistat asupra declaraţiei cu privire la „renunţarea de a re­curge la forţă“ de către autorităţile din Taiwan, ca „China liberă“ (adică regimul d­anbaisist — N.R.) să poată fi categorisită ca o ţară scindată cum sînt Coreea, Vietnamul şi Germania. R. P. CHINEZA. — Guvernul R. P. Chineze a invitat o delegaţie guverna­mentală a R.P.D. Coreene în frunte cu Kim Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, să vi­ziteze China. Guvernul coreean şi pre­­şedintele Kim Ir Sen au acceptat a­­ceastă invitaţie. R. P. ALBANIA. — La 27 octombrie s-a deschis la Tirana Conferinţa naţio­nală a lucrătorilor din comerţul social­­ist. La conferinţă participă aproxima-­ tiv 600 lucrători din comerţ. La lucrări asistă Enver Hodja, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­­cii din Albania, membri ai Biroului Politic, diferiţi reprezentanţi ai opiniei publice. U.R.S S. — Pînă la 27 octombrie, ora 6 dimineaţa, cel de-al treilea satelit ar­­tificial sovietic a înconjurat pămintul de 2261 ori. R. P. POLONA. — La 25 octombrie a avut loc la Varşovia o nouă întilnire intre ambasadorii R. P Chineze şi S.U.A. in Polonia, care a durat 2 ore. Următoarea întilnire va avea loc la 7 noiembrie, ora 14. S. U. A. — La 26 octombrie au avut loc cea de-a 13-a şi cea de­ a 14-a explo­­zie atomică din seria­­de experienţe cu arma nucleară efectuate de S.U.A. pe poligonul experimental din statul Ne­vada. R.D.G. — In ultimele luni s-au mutat din Germania occidentală, îndeosebi din regiunea Ruhr, în R. D. Germană 476 mineri. Aceşti mineri s-au mutat in R. D. Germană din cauza adîncirii crizei din industria cărbunelui a R.F.G., care provoacă înrăutăţirea continuă a condițiilor de trai ale oame­­nilor muncii, R. P. POLONA. — La invitația gu­­vernului Norvegiei, la 27 octombrie a plecat spre Oslo ministrul Afacerilor Externe al R. P. Polone, Rapacki. STAS - 3452 - 52

Next