Munca, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3423-3447)
1958-11-01 / nr. 3423
Reducerea preţului de cost în centrul atenţiei A M IEFTINIT Cantrul de lucrări Reducerea continuă a preţului de cost al hantrului de lucrări a constituit un obiectiv permanent pentru colectivul de muncă al S.M.T. Turnişor-Sibiu. In primii an de activitatate noi nu am reuşit sa reducem preţul de cost — din mai multe motive. In prinţul rind lucram numai in sectorul individual pe, suprafeţe mici şi răzleţe, fapt ce făcea ca productivitatea maşinilor să fie mai mică. Apoi, nici cadrele de mecanizatori nu erau suficient pregătite profesional, astfel că maşinile nu erau folosite in mod raţional. Afară de aceasta, mecanizatorii nu dovedeau destul spirit de răspundere in muncă, mai ales in ce priveşte îngrijirea maşinilor şi realizarea de economii la carburanţi şi lubrifianţi. Şi nici experienţă prea multă nu aveau oamenii. Pe măsură Insă ce staţiunea a fost dotată cu diferite maşini şi tractoare necesare executării unui complex întreg de lucrări agricole, iar sectorul socialist al agriculturii din raza noa-TEODOR ŢOPA director S.M.T. Turnişor-Sibiu LEOPOLD KOBER preşedintele comitetului sindical stră de activitate s-a dezvoltat, mecanizatorii au putut folosi cu randament sporit utilajele. Asfel, de unde în 1949, cu cele 44 tractoare de felurite tipuri am realizat abia 8.300 ha a.n., în 1957, cu 47 tractoare am realizat 26.215 ha. an. După cum se vede productivitatea muncii pe tractor a crescut simţitor. Buna organizare a muncii, ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor, lucrul pe marile suprafeţe ale celor 22 G.A.C. pe care le deservim în prezent, au dat posibilitate staţiunii noastre să sporească an de an volumul lucrărilor, să reducă cheltuielile de producţie, iată dinamica reducerii preţului de cost pe cantru de lucrări în cursul anilor din reparaţii, din cauza uzurii prea mari a diferitelor piese cheltuielile depăşeau cu mult pe cele planificate. Toate acestea ne-au determinat să executăm reparaţiile în tot cursul anului. Staţiunea a reuşit să economisească astfel cîteva sute de mii lei pe an, ceea ce a contribuit în mare măsură la reducerea preţului de cost al hantrului de lucrări agricole. Acordînd o deosebită atenţie executării reparaţiilor de bună calitate la fiecare maşină în parte şi la data prevăzută în plan, noi am reuşit să menţinem la nivelul cerut starea tehnică a parcului de maşini şi tractoare. Staţiunea a avut astfel posibilitatea să facă faţă obligaţiilor sale contractuale în orice moment. Unităţile socialiste deservite de noi au putut obține an de (Continuare în pag. 3-a) In 1958, faţă de cheltuielile planificate pînă la 1 octombrie, preţul de cost pe cantru de lucrări s-a redus cu peste 5%. Unul din factorii principali care au determinat reducerea preţului de cost fost buna organizare a muncii. Me- PHă a fi relevată străduinţa mecanizatorilor noştri de a reduce la minimum deplasările in gol, de a evita mişcarea inutilă a maşinilor, printr-o judicioasă împărţire a tarlalelor de lucru. Permanentizarea brigăzilor de tractoare, lăsarea tractorului sub paza colectiviştilor in apropierea locului de muncă, alimentarea cu grijă a tractoarelor, preocuparea pentru folosirea cuplajelor de maşini, au condus la reducerea substanţială a preţului de cost. Dar mai mult decît orice, la reducerea preţului de cost a contribuit reducerea cheltuielilor de reparaţii. In acest scop, noi ne-am organizat în aşa fel munca încît toate reparaţiile la maşini şi tractoare s-au făcut în S.M.T. la un preţ mult mai mic decît dacă le-am fi făcut la centrele mecanice. Invăţind din bogata experienţă a S.M.T.-urilor sovietice, incepind din anul 1954 noi am desfiinţat reparaţiile de iarnă. Volumul prea mare al acestor reparaţii necesita un consum masiv de piese şi materiale, din care cauză creditele erau in mare parte blocate in piese cumpărate cu luni de zile înainte. Pe de altă parte, obiceiul de a repara iarna toate tractoarele făcea să le exploatăm neraţional. Nereparind la timpul planificat maşinile, acestea necesitau consumuri mari de carburanţi şi lubrifianţi, iar randamentul era scăzut. Cind, in sfirşit, maşinile erau băgate în 1954 reducerea a fost de 3,28% faţă de sarcina planificată, 1955 „ „ „ „ 3,64% „ ,, ,, „ ,, 1956 „ ,, „ „ 6,13% ( ,, ,, ,, 1957 . .. 11,17% ................................. ooo Pentru cunoaşterea frumuseţilor patriei Colectivul obştesc de pe lîngă Biroul de turism din Ploeşti, care nufără 40 de tovarăşi, desfăşoară o achate intensă. De la începutul anul pînă în prezent au fost organizate 221 de excursii, la care au participat peste 34.000 persoane. Au fost nelip- stiţi la majoritatea excursiilor muncitorii uzinelor ,,l Mai", ai rafinăriilor I şi 3 Teleajen, ai fabricilor „Dorobanţul“ şi „Macazul". Printre localităţile vizitate, se numără Predealul, Brăila, Lacul Roşu, Constanţa, Oraşul Stalin, Snagov, Orşova, Slănic şi Tuşnad. In afară de excursii, Biroul de turism din Ploeşti a organizat 3 concursuri de orientare, dintre care unul a constat din traversarea Bucegilor de la Predeal la Muntele Roşu, precum şi o întîlnire în stea, la care au participat turişti din Ploeşti, Buzău, Tîrgovişte şi Oraşul Stalin. Ing. D. Matu corespondent voluntar I Paginaf I Din experienţa organizaţiilor sindicale din Ploeşti Să educăm | [ membrii de sindicat I în spiritul apărării \ avutului obştesc [şi întăririi proprietăţii socialiste Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV. nr. 3423 Sîmbătă 1 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani In ultimii ani uzinele „Ianoş Herbak“ din Cluj, au fost simţitor modernizate. Benzile rulante montate în diferite secţii, noile maşini introduse in procesul de producţie, precum şi liniile tehnologice organizate după cerinţele tehnicii noi, au adus numeroase avantaje muncitorilor întreprinderii. O urmare firească a acestor îmbunătăţiri a fost uşurarea muncii fizice, îmbunătăţirea calităţii produselor, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Datorită rezultatelor obţinute, de curând colectivul uzinelor a lansat iniţiativa patriotică : „Să realizăm ta cit mai multe produse, cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară"! In primele 20 de zile de la luarea angajamentului s-au economisit 89.000 dm2 piele din care se pot confecţiona aproape 5.000 perechi de încălţăminte, 38.000 dm2 căptuşeală cu care se pot căptuşi 3.800 perechi încălţăminte; in aceeaşi perioadă s-au economisit 7.200 kg. talpă şi totodată calitatea încălţămintei a fost îmbunătăţită. In clişeul din stingă: Comunistul Ioan Szabó, împreună cu utemista Vera Costin lucrează la uscarea pe plăci de sticlă a pieilor pentru feţe, prelucrate din piei porcine. Acest procedeu duce la în cinstea zilei de 7 Noiembrie ieri după amiază (31 octombrie) în incinta uzinelor »,Ianoş Herbaku s-a deschis expoziţia gazetelor de perete din secţii. Expoziţia celor 24 de gazete, venită să încununeze concursul organizat în cinstea marii sărbători, reflectă în forme variate şi interesante grija colectivelor gazetelor pentru a oglindi munca şi preocupările colectivului din uzină. In numerele de gazete expuse, alături de articole consacrate sărbătorii de la 7 Noiembrie, luptei pentruapăîmbunătăţirea calităţii şi sporirea randamentului. In clişeul din dreapta, Tov. Toth Bella, creator principal de modele, împreună cu dispecerul Vasile Patrichi, discută noile modele care vor fi propuse pentru producţie în anul 1959. rarea păcii, realizărilor obţinute în întrecerea socialistă, un loc 8 important este rezervat materiale- * lor consacrate iniţiativei pornită g de uzină „Să realizăm la cit mai multe produse cele mai mici con grumuri specifice şi cea mai bună g calitate pe ţară“. In mod deosebit 8 a atras atenţia vizitatorilor ex- g poziţiei gazetele de perete de la g secţiile lux, croit I şi cusut în % care articolele reflectă concret şi 8 interesant munca şi preocupările g cele mai arzătoare ale muncitori- i lor din aceste secţii. Expoziţia gazetelor de perete din secţii 4COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO CV î In zilele acestea: La uzinele I „Ianos Herfoak“ din Cluj Deceniul cabinetului tehnic Sunt zece ani de cinci la cabinet tul tehnic al uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin s-a inregistrat prima propunere de inova-ţie. De atunci, an de an, din rindul constructorilor de maşini s-au ridificat noi inovatori. Numărul acestora a trecut de 700. Bilanţul celor zece ani de activitate a cabinetului teh- nic al uzinelor de autocamioane „Steagul Roşu“ se concretizează în cele 3288 de propuneri de inovaţii înregistrate. Inovaţiile şi raţionaţilizările au adus uzinei economii de peste 53.000.000 lei. Inovatorii au primit recompense în valoare de: 1 circa 1.500.000 Iei. Inovatorii Nicollae Comănici, Eugen Timar, Adai- 3* bert Schanager, Leon Schönwetter, Ion Farkas, Francisc Hoffmann, u* Melania Schiller sunt cunoscuţi şi e stimaţi de toţi constructorii de autocamioane. Numeroşi inova. ■J tori din uzină au fost distinşi cu titlul de Laureat al premiului deS stat şi cu ordine şi medalii ale îf R. P. Romine. TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA BUCUREŞTI In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie- constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betonare a barajului — 254.000 mc. — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Raportăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devremefaţă de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aici înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cit mai redus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! Trăiască P.M.R., iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre! Direcţia Generală a Hidrocentralei Director general Ing. GILBERT Comitetul raional P.M.R. Bicaz prim.secretar GHEORGHE CONDREA Comitetul sindical al Hidrocentralei Bicaz presedinte TIBERIU SARKOSI înainte de termen Oamenii muncii din întreprinderile regiunii Galaţi întîmpină cu succese însemnate ziua de 7 Noiembrie. Desfăşurînd cu avînt întrecerea socialistă el luptă pentru reducerea costului producţiei, pentru cit mai multe economii şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Ca urmare a strădaniilor depuse, numeroase secţii şi fabrici şi-au îndeţ plinit planul anual. LA UZINELE „CRISTEA NICOLAE“ — al cărui colectiv a adresat o chemare la întrecere tuturor întreprinderilor din regiunea Galaţi în întâmpinarea celei de a 41-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie , muncitorii de la laminorul 1 au îndeplinit planul la tablă laminată pe întregul an. Ei au economisit 199 tone platipig şi au redus timpul de întrerupere a laminorului cu 5% faţă de cel admis. Valoarea economiilor realizate se cifrează la peste 560.000 lei. In fruntea întrecerii s-au situat echipele conduse de Gh. Tudor şi Dumitru Banu. FABRICA DE CĂRĂMIZI TECUCI a terminat planul anual de producţie, întrecînd cu 800.000 bucăţi cărămizi producţia realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţul de cost per mia de bucăţi faţă de 1957 a fost redus cu 116 lei. DE CITEVA ZILE şi colectivul de muncă al staţiei de sortare a minereului din Galaţi a îndeplinit planul anual. In acelaşi timp productivitatea muncii a crescut cu 17%, iar preţul de cost a fost redus cu 3,82 la sută. Noutăţi din construcţii LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1959 întreprinderea nr. 9 Producţie industrială a Departamentului Construcţiilor şi-a îndeplinit sarcinile anuale de plan atît pe sortimente cit şi valoric. Ea livrează acum şantierelor de construcţii produse în contul anului 1959. Carierele şi balastierele acestei întreprinderi au trimis unităţilor de construcţii, agregate peste plan în valoare de cca 4 milioane lei, corespunzînd unei cantităţi de 200 mii tone. Aceste succese deosebite obţinute în avîntul întrecerii în cinstea zilei de 7 Noiembrie s-au datorat în mare parte judicioasei repartizări a mijloacelor mecanizate, organizării lucrului în două schimburi şi întreţinerii atente a utilajului. Roadele bunei organizări a producţiei s-au concretizat la finele primelor 9 luni ale acestui an prin realizarea de economii de 2,5 milioane lei peste sarcina planificată.. CONSTRUCŢII DATE IN FOLOSINŢA IN VALEA JIULUI Constructorii Trustului nr. 7 ai Departamentului Construcţiilor cinstesc cea de a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, dînd în folosinţă un cămin pentru nefamilişti cu 170 de locuri la Aninoasa, cu încălzire centrală, radioficare şi reţea telefonică, două blocuri de cite 27 apartamente la Lupeni, un bloc de 27 apartamente şi un cămin de 120 locuri la Uricani. In noul cvartal început în aprilie 1958 la Livezeni sunt în construcţie 14 blocuri cu 448 apartamente şi două centrale termice. De la începutul acestui an constructorii Trustului 7 au dat în folosinţă minerilor din Valea Jiului 418 apartamente, cămine cu 510 locuri precum şi două creşe. Jpoooc OOOC0000OOOOOOOOOOOOOOOO00000000.00000000OOÖO 00 OOOOOOOO 00 OOOO000000OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC» *00000©o oooooooooooooooooooooo (Coresp. Munca) g MAPIRFA DISPONIBILULUI DE APA AL ORAŞULUI ROMAN In cinstea zilei de 7 Noiembrie, la fabrica de cărămizi din Roman a Departamentului Materialelor a intrat în funcţiune o sursă proprie de apă industrială şi potabilă. Prin aceasta s-au eliberat 10 mii m.c. apă lunar care se luau din conducta oraşului Roman, mărindu-se astfel disponibilul de apă al oraşului. Puţul este înzestrat cu două electropompe. De asemenea este în curs execuţia unui nou puţ de rezervă. GARNITURI DE MOBILA DIN PLACI AGLOMERATE DIN LEMN La fabrica de mobilă „Simo Geza“ din Tîrgu Mureş a Departamentului Materialelor se vor fabrica pînă la sfîrșitul anului 50 de garnituri experimentale de mobilă din plăci aglomerate din lemn. Recent fabrica a primit de la Institutul de Cercetări al M.C.M.C. prototipul acestei garnituri, denumită „Sovata 2 P.A.L.“ (Rep.) Mai mult echipament electric întrecerea socialistă în cinstea celei de a 41-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie se desfăşoară larg în cadrul colectivului întreprinderii 185 Produse Industriale din Capitală. Lupta care s-a dus şi se duce pentru realizarea de echipament electric peste plan şi de bună calitate a fost încununată de succes. In luna octombrie planul producţiei globale a fost realizat in proporţie de 121,7 la sută, iar planul producţiei-marfă a fost depăşit cu 22,2 la sută. A crescut mult şi productivitatea muncii, in luna care a trecut ea a înregistrat un spor de 25,5 la sută faţă de plan. Aceste rezultate au putut fi înfăptuite prin darea în folosinţă înainte de termen a 40 panouri electrice de joasă tensiune, panouri necesare şantierelor Chişcani, şantierelor de la Govora şi Oţelul Roşu etc. La îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan a contribuit pe lîngă desfăşurarea întrecerii socialiste şi dezvoltarea mişcării inovatorilor. Astfel în cinstea zilei de 7 Noiembrie s-a realizat un nou sistem de clemă şir pentru conexiuni. Această inovaţie care aparţine tehnicianului comunist Ștefan Ionescu aduce o economie de peste 70.000 lei. (Coresp. „Munca") In regiunea Iaşi Dezvoltarea reţelei cinematografice De la 7 cinematografe existente înainte de naţionalizare, regiunea Iaşi are astăzi 14 cinematografe orăşeneşti, din care 6 funcţionează în oraşul Iaşi, 6 grădini cinematografice de vară şi 59 cinematografe săteşti. Cele 6 caravane ale întreprinderii regionale cinematografice mereu se găsesc pe drum organizînd vizionări de filme în cele mai îndepărtate cătune din regiune. Iată aceştia sunt factorii care au determinat ca numărul spectatorilor să crească cu peste două milioane în 1958 faţă de numărul atins cu 10 ani în urmă. Reţeaua cinematografică din regiune se găseşte şi acum în plină dezvoltare. La Hîrlău se va da în folosinţă pînă la sfîrşitul anului un cinematograf cu 300 locuri. Unul cu 400 locuri se construieşte în momentul de faţă în oraşul Bîrlad, iar pînă la 7 Noiembrie vor intra în funcţiune încă două cinematografe săteşti în satul Duda şi satul Cotnari. Pînă la sfîrşitulanului vor mai intra în funcţiune încă 12 asemenea cinematografe. (Coresp. „Munca") opo-Spicuril din scrisorile corespondenţilor voluntari Bucurii Să facem o vizită prin întreprinderi in preajma zilei de 7 Noembrie. E interesant să priveşti graficele, să citeşti pe feţele oamenilor mîndria pentru succesele repurtate, bucuria că angajamentele luate au fost îndeplinite şi chiar depăşite. La locurile de muncă sunt lozinci mobilizatoare, stafiile de radioamplificare fac zilnic cunoscute realizările obţinute, liniile graficelor urcă mereu, se pregătesc numerele festive ale gazetelor de perete şi fotografiile fruntaşilor pentru panoul de onoare. Primul popas l-am făcut pe şantierul Scăeni-geamuri al Grupului III şantiere Ploeşti. Constructorii de aici sunt foarte bucuroşi. De curind, au primit pentru a doua oară drapelul de unitate fruntaşă pe trust. II meritau. Au realizat, faţă de luna precedentă, o creştere a productivităţii pe cap de muncitor de aproape 12 la sută. . Cum a fost posibil aceasta ? Iată... Planul de producţie a fost defalcat pe loturi, brigăzi şi echipe, astfel că angajamentele au putut fi mai concrete şi mai substanţiate, s-a respectat ,întocmai procesul tehnologic, s-a asigurat totodată continuitatea în muncă a forma, fuior de lucru, aprovizionarea cu materiale şi utilajele necesare s-a făcut la timp. Şi minerii de la Poenari se pot mindri cu rezultate frumoase. Pe trimestrul IV ei au dat mai mult de 900 tone cărbune peste plan, realizind, prin reducerea preţului de cost, economii de 514 000 lei şi au ciştigat astfel drapelul de exploatare fruntaşă pe bazinul carbonifer Cimpulung-Muscel... Tovarăşii lor de la mina Pescăreasa vor însă să ciştige acest drapel in trimestrul IV. In afară de succesele frumoase înregistrate în producţie, ei au prestat o zi de muncă voluntară pentru curăţirea interioarelor de la gura minei şi de la gura pufului nr 2 Intrat de curind in funcţiune. Bilanţul au recuperat 80 m.c. lemn de mină şi au strins circa 8000 kg. fier vechi... La Combinatul carbonifer din Valea Jiului se totaliza rezultatul întrecerii desfășurate pină la 25 octombrie. Am notat: 8290 tone cărbune peste plan in 25 de zile pe întregul bazin Fruntași; sectorul 1 al minei Petrila cu 1654 tone, sectorul 2 al minei Uricani cu 1723 tone. De la 1 ianuarie pină la această dată întregul bazin a dat peste plan 108-824 tone cărbune... La Ghelar am aflat că echipa lui Ioan Solt a scos singură 108 tone minereu din cele 192 de tone extrase peste plan de minerit de la orizontul 1. La fabrica „Ardeleana“ din Alba Iulia se aplică cu succes iniţiativa muncitorilor de la „Ianoş Herbak“ din Cluj. Măsurile luate aici permit o reducere a consumurilor de materiale reprezentind 25.000 lei lunar. La fabrica de piele şiîncălţăminte din R. Vilcea rezultatele aplicării aceleiaşi iniţiative sumtt şi mai frumoase. In 20 de zile numai brigada „Vasile Roaita“ din atelierul de cusut fete a realizat economii de 160,295 mp. piele. Un secret: pentru panoul de onoare sunt pregătite portretele tovarășelor Maria Răducanu, Paraschiva Savu, Ecaterina Nicolae, Iacob Stroe... La întreprinderea „C. Burcă“ din Fălticeni am ajuns... „după“ 7 Noiembrie Colectivul de aici lucrează încă de la 17 octombrie In contul anului 1959. Productivitatea muncii a crescut cu 7,9 la sută, iar prin reducerea preţului de cost cu 10,35 la sută s-a obţinut un beneficiu peste plan de aproape 1.000.000 lei. A. N. ★ După scrisorile corespondenţilor voluntari ai ziarului: FI. Oprescu, P. Jurconi, I. Andrei, Vasile Telemac, I. Freifeld şi alţii.