Munca, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3423-3447)

1958-11-01 / nr. 3423

Reducerea preţului de cost în centrul atenţiei A M IEFTINIT Cantrul de lucrări Reducerea continuă a preţului de cost al hantrului de lucrări a constituit un obiectiv permanent pentru colectivul de muncă al S.M.T. Turnişor-Sibiu. In primii an­ de activitatate noi nu am reuşit sa reducem preţul de cost — din mai multe motive. In prinţul rind lu­cram numai in sectorul individual pe, suprafeţe mici şi răzleţe, fapt ce făcea ca productivitatea maşinilor să fie mai mică. Apoi, nici cadrele de mecaniza­tori nu erau suficient pregătite profe­sional, astfel că maşinile nu erau fo­losite in mod raţional. Afară de acea­sta, mecanizatorii nu dovedeau destul spirit de răspundere in muncă, mai ales in ce priveşte îngrijirea maşinilor şi realizarea de economii la carburanţi şi lubrifianţi. Şi nici experienţă prea multă nu aveau oamenii. Pe măsură Insă ce staţiunea a fost dotată cu diferite maşini şi tractoare necesare executării unui complex în­treg de lucrări agricole, iar sectorul socialist al agriculturii din raza noa-TEODOR ŢOPA director S.M.T. Turnişor-Sibiu LEOPOLD KOBER preşedintele comitetului sindical stră de activitate s-a dezvoltat, meca­nizatorii au putut folosi cu randament sporit utilajele. Asfel, de unde în 1949, cu cele 44 tractoare de felurite tipuri am realizat abia 8.300 ha a.n., în 1957, cu 47 tractoare am realizat 26.215 ha. a­n. După cum se vede productivitatea muncii pe tractor a cre­scut simţitor. Buna organizare a mun­cii, ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor, lucrul pe marile supra­feţe ale celor 22 G.A.C. pe care le de­servim în prezent, au dat posibilitate staţiunii noastre să sporească an de an volumul lucrărilor, să reducă chel­tuielile de producţie, iată dinamica re­ducerii preţului de cost pe cantru de lucrări în cursul anilor d­in reparaţii, din cauza uzurii prea mari a diferitelor piese cheltuielile depăşeau cu mult pe cele planificate. Toate ace­stea ne-au determinat să executăm re­paraţiile în tot cursul anului. Staţiunea a reuşit să economisească astfel cîteva sute de mii lei pe an, ceea ce a con­tribuit în mare măsură la reducerea preţului de cost al hantrului de lucrări agricole. Acordînd o deosebită atenţie execu­tării reparaţiilor de bună calitate la fiecare maşină în parte şi la data pre­văzută în plan, noi am reuşit să men­ţinem la nivelul cerut starea tehnică a parcului de maşini şi tractoare. Sta­ţiunea a avut astfel posibilitatea să facă faţă obligaţiilor sale contractuale în orice moment. Unităţile socialiste deservite de noi au putut obține an de (Continuare în pag. 3-a) In 1958, faţă de cheltuielile plani­­ficate pînă la 1 octombrie, preţul de cost pe cantru de lucrări s-a redus cu peste 5%. Unul din factorii principali care au determinat reducerea preţului de cost fost buna organizare a muncii. Me- PHă a fi relevată străduinţa mecaniza­torilor noştri de a reduce la minimum deplasările in gol, de a evita mişcarea inutilă a maşinilor, printr-o judicioasă împărţire a tarlalelor de lucru. Perma­nentizarea brigăzilor de tractoare, lă­sarea tractorului sub paza colectivişti­lor in apropierea locului de muncă, alimentarea cu grijă a tractoarelor, preocuparea pentru folosirea cuplajelor de maşini, au condus la reducerea sub­stanţială a preţului de cost. Dar mai mult decît orice, la reduce­rea preţului de cost a contribuit redu­­cerea cheltuielilor de reparaţii. In acest scop, noi ne-am organizat în aşa fel munca încît toate reparaţiile la maşini şi tractoare s-au făcut în S.M.T. la un preţ mult mai mic decît dacă le-am fi făcut la centrele mecanice. Invăţind din bogata experienţă a S.M.T.-urilor so­vietice, incepind din anul 1954 noi am desfiinţat reparaţiile de iarnă. Volu­mul prea mare al acestor reparaţii ne­cesita un consum masiv de piese şi materiale, din care cauză creditele erau in mare parte blocate in piese cumpărate cu luni de zile înainte. Pe de altă parte, obiceiul de a repara iar­na toate tractoarele făcea să le ex­ploatăm neraţional. Nereparind la tim­pul planificat maşinile, acestea necesi­tau consumuri mari de carburanţi şi lubrifianţi, iar randamentul era scăzut. Cind, in sfirşit, maşinile erau băgate în 1954 reducerea a fost de 3,28% faţă de sarcina planificată­­, 1955 „ „ „ „ 3,64% „ ,, ,, „ ,, 1956 „ ,, „ „ 6,13% (­ ,, ,, ,, 1957 . .. 11,17% ................................. ­ooo­ Pentru cunoaşterea frumuseţilor patriei Colectivul ob­ştesc de pe lîngă Bi­roul de turism din Ploeşti, care nu­f­ără 40 de tovarăşi, desfăşoară o ac­­hate intensă. De la începutul anu­­l pînă în prezent au fost organizate 221 de excursii, la care au participat peste 34.000 persoane. Au fost nelip- s­tiţi la majoritatea excursiilor munci­torii uzinelor ,,l Mai", ai rafinăriilor I şi 3 Teleajen, ai fabricilor „Doro­banţul“ şi „Macazul". Printre locali­tăţile vizitate, se numără Predealul, Brăila, Lacul Roşu, Constanţa, Oraşul Stalin, Snagov, Orşova, Slănic şi Tuşnad. In afară de excursii, Biroul de tu­rism din Ploeşti a organizat 3 con­cursuri de orientare, dintre care unul a constat din traversarea Bucegilor de la Predeal la Muntele Roşu, pre­cum şi o întîlnire în stea, la care au participat turişti din Ploeşti, Buzău, Tîrgovişte şi Oraşul Stalin. Ing. D. Matu corespondent voluntar I Paginaf I­­ Din experienţa organizaţiilor­­ sindicale din Ploeşti Să educăm | [ membrii de sindicat­­ I în spiritul apărării \ avutului obştesc [şi întăririi proprietăţii­ socialiste Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV.­­ nr. 3423 Sîmbătă 1 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani In ultimii ani uzinele „Ianoş Herbak“ din Cluj, au fost simţitor modernizate. Benzile rulante mon­tate în diferite secţii, noile ma­şini introduse in procesul de pro­ducţie, precum şi liniile tehnolo­gice organizate după cerinţele tehnicii noi, au adus numeroase avantaje muncitorilor întreprinde­rii. O urmare firească a acestor îmbunătăţiri a fost uşurarea mun­cii fizice, îmbunătăţirea calităţii produselor, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Datorită rezultatelor obţinute, de curând colectivul uzinelor a lansat iniţiativa patriotică : „Să realizăm ta cit mai multe produse, cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară"! In primele 20 de zile de la luarea angajamentului s-au economisit 89.000 dm2 piele din care se pot confecţiona aproape 5.000 perechi de încălţăminte, 38.000 dm2 căptu­şeală cu care se pot căptuşi 3.800 perechi încălţăminte; in aceeaşi perioadă s-au economisit 7.200 kg. talpă şi totodată calitatea încăl­ţămintei a fost îmbunătăţită. In clişeul din stingă: Comuni­stul Ioan Szabó, împreună cu ute­­mista Vera Costin lucrează la us­­carea pe plăci de sticlă a pieilor pentru feţe, prelucrate din piei porcine. Acest procedeu duce la în cinstea zilei de 7 Noiembrie ieri după amiază (31 octombrie) în incinta uzinelor »,Ianoş Her­­baku s-a deschis expoziţia gaze­telor de perete din secţii. Expozi­ţia celor 24 de gazete, venită să încununeze concursul organizat în cinstea marii sărbători, reflectă în forme variate şi interesante grija colectivelor gazetelor pentru a oglindi munca şi preocupările co­lectivului din uzină. In numerele de gazete expuse, alături de ar­ticole consacrate sărbătorii de la 7 Noiembrie, luptei pentru­­apă­îmbunătăţirea calităţii şi spori­­rea randamentului. In clişeul din dreapta, Tov. Toth Bella, creator principal de modele, împreună cu dispecerul Vasile Patrichi, discută noile mo­­dele care vor fi propuse pentru producţie în anul 1959. rarea păcii, realizărilor obţinute­­ în întrecerea socialistă, un loc 8 important este rezervat materiale- * lor consacrate iniţiativei pornită g de uzină „Să realizăm la cit mai­­ multe produse cele mai mici con­ g­rumuri specifice şi cea mai bună g calitate pe ţară“. In mod deosebit 8 a atras atenţia vizitatorilor ex- g poziţiei gazetele de perete de la g secţiile lux, croit I şi cusut­­ în % care articolele reflectă concret şi 8 interesant munca şi preocupările g cele mai arzătoare ale muncitori- i lor din aceste secţii. Expoziţia gazetelor de perete din secţii 4COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO CV î In zilele acestea: La uzinele I „Ianos Herfoak“ din Cluj Deceniul cabinetului tehnic Sunt zece ani de cinci la cabine­­t­ tul tehnic al uzinelor „Steagul­­ Roşu“ din Oraşul Stalin s-a inre­­­­gistrat prima propunere de inova-­­­ţie. De atunci, an de an, din rindul­­ constructorilor de maşini s-au ridi­­fi­cat noi inovatori. Numărul acestora­­ a trecut de 700. Bilanţul celor zece­­ ani de activitate a cabinetului teh-­­ nic al uzinelor de autocamioane­­ „Steagul Roşu“ se concretizează în­­ cele 3288 de propuneri de inovaţii­­ înregistrate. Inovaţiile şi raţiona­ţi­lizările au adus uzinei economii de­­ peste 53.000.000 lei. Inovatorii au­­ primit recompense în valoare de: 1 circa 1.500.000 Iei. Inovatorii Nico­­l­­lae Comănici, Eugen Timar, Adai- 3* bert Schanager, Leon Schönwetter, Ion Farkas, Francisc Hoffmann, u* Melania Schiller sunt cunoscuţi şi e stimaţi de toţi constructorii de­­ autocamioane. Numeroşi inova. ■J tori din uzină au fost distinşi cu­­ titlul de Laureat al premiului de­­S stat şi cu ordine şi medalii ale îf R. P. Romine. TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA­ ­ BUCUREŞTI In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revo­­luţii Socialiste din Octombrie- constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi­ au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betonare a barajului — 254.000 mc. — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Rapor­tăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme­­faţă de angaja­­mentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aici înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cit mai re­­dus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! Trăiască P.M.R., iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre! Direcţia Generală a Hidrocentralei Director general Ing. GILBERT Comitetul raional P.M.R. Bicaz prim.secretar GHEOR­GHE CONDREA Comitetul sindical al Hidrocentralei Bicaz presedinte TIBERIU SARKOSI înainte de termen Oamenii muncii din întreprinderile regiunii Galaţi întîmpină cu succese însemnate ziua de 7 Noiembrie. Desfăşurînd cu avînt întrecerea socialistă el luptă pentru reduce­rea costului producţiei, pentru cit mai multe economii şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Ca urmare a strădaniilor depuse, numeroase secţii şi fabrici şi-au în­de­ţ plinit planul anual.­ ­ LA UZINELE „CRISTEA NICO­­LAE“ — al cărui colectiv a adresat o chemare la întrecere tuturor în­treprinderilor din regiunea Galaţi în întâmpinarea celei de a 41-a aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie , muncitorii de la lami­norul 1 au îndeplinit planul la tablă laminată pe întregul an. Ei au eco­nomisit 199 tone platipig şi au redus timpul de întrerupere a laminorului cu 5% faţă de cel admis. Valoarea economiilor realizate se cifrează la peste 560.000 lei. In fruntea între­cerii s-au situat echipele conduse de Gh. Tudor şi Dumitru Banu.­­ FABRICA DE CĂRĂMIZI TE­CUCI a terminat planul anual de pro­ducţie, întrecînd cu 800.000 bucăţi cărămizi producţia realizată în a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. Pre­ţul de cost per mia de bucăţi faţă de 1957 a fost redus cu 116 lei.­­ DE CITEVA ZILE şi colectivul de muncă al staţiei de sortare a mi­nereului din Galaţi a îndeplinit pla­nul anual. In acelaşi timp producti­vitatea muncii a crescut cu 17%, iar preţul de cost a fost redus cu 3,82 la sută. Noutăţi din construcţii LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1959 întreprinderea nr. 9 Producţie in­dustrială a Departamentului Construc­ţiilor şi-a îndeplinit sarcinile anuale de plan atît pe sortimente cit şi va­loric. Ea livrează acum şantierelor de construcţii produse în contul anului 1959. Carierele şi balastierele acestei în­treprinderi au trimis unităţilor de con­strucţii, agregate peste plan în valoare de cca 4 milioane lei, corespunzînd unei cantităţi de 200 mii tone. Aceste succese deosebite obţinute în avîntul întrecerii în cinstea zilei de 7 Noiembrie s-au datorat în mare parte judicioasei repartizări a mijloa­celor mecanizate, organizării lucrului în două schimburi şi întreţinerii atente a utilajului. Roadele bunei organizări a producţiei s-au concretizat la finele primelor 9 luni ale acestui an prin realizarea de economii de 2,5 milioane lei peste sarcina planificată.. CONSTRUCŢII DATE IN FOLOSINŢA IN VALEA JIULUI Constructorii Trustului nr. 7 ai De­partamentului Construcţiilor cinstesc cea de a 41-a aniversare a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, dînd în folosinţă un cămin pentru nefami­­lişti cu 170 de locuri la Aninoasa, cu încălzire­ centrală, radioficare şi reţea telefonică, două blocuri de cite 27 apartamente la Lupeni, un­ bloc de 27 apartamente şi un cămin de 120 locuri la Uricani. In noul cvartal început în aprilie 1958 la Livezeni sunt în construcţie 14 blocuri cu 448 apartamente şi două centrale termice. De la începutul acestui an construc­torii Trustului 7 au dat în folosinţă minerilor din Valea Jiului 418 aparta­mente, cămine cu 510 locuri precum şi două creşe. Jpoooc OOOC0000OOOOOOOOOOOOOOOO00000000.00000000OOÖO 00 OOOOOOOO 00 OOOO000000OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC» *00000©o oooooooooooooooooooooo (Coresp. Munca) g MAPIRFA DISPONIBILULUI DE APA AL ORAŞULUI ROMAN In cinstea zilei de 7 Noiembrie, la fabrica de cărămizi din Roman a De­partamentului Materialelor a intrat în funcţiune o sursă proprie de apă in­dustrială şi potabilă. Prin aceasta s-au eliberat 10 mii m.c. apă lunar care se luau din conducta oraşului Roman, mărindu-se astfel disponibilul de apă al oraşului. Puţul este înzestrat cu două electropompe. De asemenea este în curs execuţia unui nou puţ de re­zervă. GARNITURI DE­ MOBILA DIN PLACI AGLOMERATE DIN LEMN La fabrica de mobilă „Simo Geza“ din Tîrgu Mureş a Departamentului Materialelor se vor fabrica pînă la sfîrșitul anului 50 de garnituri expe­rimentale de mobilă din plăci aglo­merate din lemn. Recent fabrica a pri­mit de la Institutul de Cercetări al M.C.M.C. prototipul acestei garnituri, denumită „Sovata 2 P.A.L.“ (Rep.) Mai mult echipament electric întrecerea socialistă în cinstea ce­lei de a 41-a aniversări a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie se desfăşoară larg în cadrul colectivu­lui întreprinderii 185 Produse In­dustriale din Capitală. Lupta care s-a dus şi se duce pentru realizarea de echipament electric peste plan şi de bună calitate a fost încununată de succes. In luna octombrie planul producţiei globale a fost realizat in proporţie de 121,7 la sută, iar planul producţiei-marfă a fost depăşit cu 22,2 la sută. A crescut mult şi pro­ductivitatea muncii, in luna care a trecut ea a înregistrat un spor de 25,5 la sută faţă de plan. Aceste re­zultate au putut fi înfăptuite prin darea în folosinţă înainte de termen a 40 panouri electrice de joasă ten­siune, panouri necesare şantierelor Chişcani, şantierelor de la Govora şi Oţelul Roşu etc. La îndeplinirea şi­­ depăşirea sarci­nilor de plan a contribuit pe lîngă desfăşurarea întrecerii socialiste şi dezvoltarea mişcării inovatorilor. Astfel în cinstea zilei de 7 Noiem­brie s-a realizat un nou sistem de clemă şir pentru conexiuni. Această inovaţie care aparţine tehnicianului comunist Ștefan Ionescu aduce o economie de peste 70.000 lei. (Coresp. „Munca") In regiunea Iaşi Dezvoltarea reţelei cinematografice De la 7 cinematografe existente înainte de naţionalizare, regiunea Iaşi are astăzi 14 cinematografe orăşe­neşti, din care 6 funcţionează în ora­şul Iaşi, 6 grădini cinematografice de vară şi 59 cinematografe săteşti. Cele 6 caravane ale întreprinderii regio­nale cinematografice mereu se găsesc pe drum organizînd vizionări de fil­­me în cele mai îndepărtate cătune din regiune. Iată aceştia sunt factorii care au determinat ca numărul spectatori­lor să crească cu peste două milioane în 1958 faţă de numărul atins cu­ 10 ani în urmă. Reţeaua cinematografică din regiune se găseşte şi acum în plină dezvoltare. La Hîrlău se va da în folosinţă pînă la sfîrşitul anului un cinematograf cu 300 locuri. Unul cu 400 locuri se construieşte în mo­mentul de faţă în oraşul Bîrlad, iar pînă la 7 Noiembrie vor intra în func­­ţiune încă două cinematografe săteşti în satul Duda şi satul Cotnari. Pînă la sfîrşitul­­anului vor mai intra în funcţiune încă 12 asemenea cinema­tografe. (Coresp. „Munca") ­opo-Spicuril din scrisorile corespondenţilor voluntari Bucurii Să facem o vizită prin între­prinderi in preajma zilei de 7 No­­embrie. E interesant să priveşti graficele, să citeşti pe feţele oame­nilor mîndria pentru succesele re­purtate, bucuria că angajamentele luate au fost îndeplinite şi chiar depăşite. La locurile de muncă sunt lozinci mobilizatoare, stafiile de radioamplificare fac zilnic cunoscu­te realizările obţinute, liniile gra­­ficelor urcă mereu, se pregătesc numerele festive ale gazetelor de perete şi fotografiile fruntaşilor pentru panoul de onoare. Primul popas l-am făcut pe şant­ierul Scăeni-geamuri al Grupului III şantiere Ploeşti. Constructorii de aici sunt foarte bucuroşi. De curind, au primit pentru a doua oară drapelul de unitate frun­­taşă pe trust. II meritau. Au real­izat, faţă de luna precedentă, o creştere a productivităţii pe cap de muncitor de aproape 12 la sută. . Cum a fost posibil aceasta ? Iată... Planul de producţie a fost defal­cat pe loturi, brigăzi şi echipe, astfel că angajamentele au putut fi mai concrete şi mai substanţiate, s-a respectat ,întocmai procesul tehnologic, s-a asigurat totodată continuitatea în muncă a forma, fuior de lucru, aprovizionarea cu materiale şi utilajele necesare s-a făcut la timp. Şi minerii de la Poenari se pot mindri cu rezultate frumoase. Pe trimestrul IV ei au dat mai mult de 900 tone cărbune peste plan, realizind, prin reducerea preţului de cost, economii de 514­ 000 lei şi au ciştigat astfel drapelul de ex­­ploatare fruntaşă pe bazinul car­­bonifer Cimpulung-Muscel... Tovarăşii lor de la mina Pescă­­reasa vor însă să ciştige acest drapel in trimestrul IV. In afară de succesele frumoase înregistrate în producţie, ei au prestat o zi de muncă voluntară pentru curăţirea interioarelor de la gura minei şi de la gura pufului nr­ 2 Intrat de curind in funcţiune. Bilanţul­ au recuperat 80 m.c. lemn de mină şi au strins circa 8000 kg. fier vechi... La Combinatul carbonifer din Valea Jiului se totaliza rezultatul întrecerii desfășurate pină la 25 octombrie. Am notat: 8290 tone cărbune peste plan in 25 de zile pe întregul bazin Fruntași; sec­­torul 1 al minei Petrila cu 1654 tone, sectorul 2 al minei Uricani cu 1723 tone. De la 1 ianuarie pină la această dată întregul ba­­zin a dat peste plan 108-824 tone cărbune... La Ghelar am aflat că echipa lui Ioan Solt a scos singură 108 tone minereu din cele 192 de tone extrase peste plan de minerit de la orizontul 1. La fabrica „Ardeleana“ din Alba Iulia se aplică cu succes iniţiati­­va muncitorilor de la „Ianoş Her­­bak“ din Cluj. Măsurile luate aici permit o reducere a consumurilor de materiale reprezentind 25.000 lei lunar. La fabrica de piele şi­­încălţă­minte din R. Vilcea rezultatele a­­plicării aceleiaşi iniţiative sumtt şi mai frumoase. In 20 de zile nu­­mai brigada „Vasile Roaita“ din atelierul de cusut fete a realizat economii de 160,295 m­p. piele. Un secret: pentru panoul de onoare sunt pregătite portretele tovarășe­lor Maria Răducanu, Paraschiva Savu, Ecaterina Nicolae, Iacob Stroe... La întreprinderea „C. Burcă“ din Fălticeni am ajuns... „după“ 7 Noiembrie Colectivul de aici lu­crează încă de la 17 octombrie In contul anului 1959. Productivitatea muncii a crescut cu 7,9 la sută, iar prin reducerea preţului de cost cu 10,35 la sută s-a obţinut un beneficiu peste plan de aproape 1.000.000 lei. A. N. ★ După scrisorile corespondenţilor voluntari ai ziarului: FI. Oprescu, P. Jur­coni, I. Andrei, Vasile Tele­­mac, I. Freifeld şi alţii.

Next