Munca, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3448-3473)
1958-12-02 / nr. 3448
Fabrica de mase plastice „Bucureşti" a început să producă un sortiment mai variat de obiecte din policlorură de vinil, polistiren etc. Pentru viitorul an, colectivul întreprinderii prevede intrarea în fabricaţie a unor produse noi ca : sticla incasabilă din polietilenă, noi modele de coşuri de menaj, jucării şi bibelouri din plasticol şi mai ales produse necesare în industria construcţiilor, de tuburi Bergman, pardoseli din material plastic etc. In clişeu: controloarea Georgeta Vulcănescu împreună cu Maria Dumitrescu, ce lucrează la finisajul platourilor gravate, controlează împreună calitatea unor platouri gravate. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Zilnic primim noi veşti despre întreprinderile care păşesc pragul anului 1959. Printre cele care ne-au comunicat în ultimele zile acest lucru sunt colectivul de muncă de la Uzinele de reparaţii utilaj petrolifer. Poiana Cîmpina şi fabrica de becuri „Steaua Electrică“-Fieni. Colectivul de la uzinele din Poiana Cîmpina a reparat anul acesta cu 8 la sută mai multe tractoare, motoare autovehicule decit în anul 1957. Datorită unei mai bune organizări a procesului de producţie productivitatea muncii a crescut cu 5,32 la sută, iar prin reducerea preţului de cost cu 7,79 la sută s-au realizat economii în valoare de peste 6 milioane lei Cu 34 de zile înainte de vreme şi-au îndeplinit planul şi muncitorii de la întreprinderea „Steaua Electrică“-Fieni. Contribuţia colectivului de muncă de la această fabrică este cu atît mai preţioasă cu cît planul de producţie pe anul acesta este cu 31 la sută mai mare decît cel din anul trecut. Punerea în funcţiune a noii linii tehnologice automate de suflat baloane şi tras sticlă, a unui cuptor continuu de recoacere a sticlei etc. a făcut ca productivitatea muncii să crească cu 6,5 la sută, iar preţul de cost al becurilor şi sticlei electrotehnice să se reducă cu 0,19 la sută. (Coresp. „Munca“) * BACAU (coresp. „Munca"). — In cursul zilei de 27 noiembrie colectivul fabricii de hîrtie şi celuloză „Steaua Roşie“ din Bacău şi-a realizat planul producţiei globale pe anul 1958. Pînă la această dată muncitorii şi tehnicienii de aici au dat peste sarcinile de plan ce le reveneau 1.773 tone hîrtie, 610 tone celuloză şi 190 tone caiete. Totodată, ca urmare a întrecerii socialiste pentru folosirea cît mai bine a capacităţii de producţie şi utilizarea raţională a materiei prime, productivitatea muncii a crescut în primele 10 luni ale anului cu 4,82 la sută, obţinîndu-se şi însemnate economii la preţul de cost. Muncitorii şi tehnicienii ceferişti de la staţia C.F.R. Brăila au sărbătorit un eveniment de seamă: realizarea înainte de vreme a planului anual de transport în condiţii optime de siguranţă a circulaţiei. Extinderea metodelor înaintate de muncă, precum şi aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice au dus la economisirea a 158.440 vagoane ore. Petrache Anuţoiu corespondent voluntar ★ Şi la întreprinderea pentru Reparaţii şi Transporturi Auto Piteşti planul anual la producţia globală şi la producţia marfă a fost realizat înainte de termen, adică la 25 noiembrie. Succese importante au fost obţinute de coloanele auto Cîmpulung şi Băbeni din cadrul cărora s-au evidenţiat conducătorii auto Ferucio Fontanelo, Gh. Furtună, Ion Husea, Traian Spătaru, Dumitru Rusu şi alţii. Ei şi-au adus o preţioasă contribuţie la economisirea în primele 10 luni ale anului a 106.786 litri benzină. Florian Stănilă corespondent voluntar ★ In slujba sănătăţii omului Datorită politicii Partidului Muncitoresc Român şi guvernului in problema ocrotirii şi apărării sănătăţii poporului s-a realizat in anii de democraţie populară o îmbunătăţire considerabilă in întreg sectorul sanitar. Rezultatele concrete ale tuturor acestor realizări sunt oglindite în faptul că indicele mortalităţii generale a scăzut de la 19,1 la mie in 1938 la 9,9 la mie in 1956, iar al mortalităţii infantile de la 17,9 la sută în 1938 la 8,1 la sută in 1956. In Capitală accesibilitatea asistenţei medicale a crescut mult. Noi spitale, dispensare, servicii medico-sani±tare, înzestrate cu utilaj modern, incadrate cu cadre de înaltă calificare vau luat fiinţă. Cu toate acestea, in munca unor instituţii sanitare se fac simţite încă o serie de lipsuri. Cu scopul de a le scoate la iveală şi a trece la lichidarea lor, Consiliul sindical local Bucureşti a organizat zilele trecute un control muncitoresc-obştesc prin spitale, policlinici, maternităţi, servicii medico-sanitare din întreprinderi şi instituţii etc• Echipele de control formate din activişti sindicali, după un instructaj ce li s-a făcut, au trecut la vizitarea unităţilor spitaliceşti indicate■ In controlul efectuat ele au urmărit felul cum este acordată asistenţa medicală bolnavilor, cum se fac internările, care este comportarea personalului faţă de pacienţi, ce acţiuni cultural-educative se întreprind, starea igienico-sanitară şi adminstrativgospodărească a unităţilor etc. Acţiunea iniţiată de Consiliul sindeal local Bucureşti a fost bine venită, majoritatea conducătorilor spitalelor şi policlinicilor au considerat aceasta ca o formă concretă de îmbunătăţire a muncii, un ajutor in activitatea lor. Mulţumiri unanime De la început o constatare pozitivă. Aproape peste tot — cu foarte puţine excepţii — unităţile spita- Raid prin cîteva unităţi sanitare din Capitală -Iiceşti vizitate au fost găsite in perfectă stare de curăţenie. Bolnavii şi-au manifestat unanim mulţumirea faţă de acest fapt. Dacă ar trebui să facem o oarecare clasificare în legătură cu constatările făcute de echipe şi dacă ar fi să ţinem serana şi de cele ce spun bolnavii, desigur că în frunte am situa spitalele „Emilia Irza“, „Bernat Andrei“, „Vasile Roaită", „Panduri", „Cantacuzino", S.M.S., „Casa Seinteii". Cuvinte de laudă merită felul cum se prezintă secţiile de chirurgie şi neurochirurgie de la spitalul ,,Gh. Marinescu“, unele secţii ale spitalului „Colţea", S.M.S. de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej". Membrii echipelor de control muncitoresc-obştesc au stat în ziua aceea de vorbă cu sute de bolnavi. Printre ei erau şi cei internaţi la spitalul t.b.e. de chirurgie osoasă, N. Badea, V. Nicoară, E. Ştefănescu, Lucia Dumitrescu şi alţii, care şi-au menifestat toată satisfacţia, arătînd cum medicii, surorile şi îngrijitoarele se străduiesc prin Îngrijirea ce le-o dau să le scurteze timpul de şedere în spital. Cîte lucruri frumoase nu s-au spus despre medicii Victor Ionescu şi Horvat Lambe de la spitalul „Gh. Marinescu“, Gh. Anastasescu de la spitalul ,,Ilie Pintilie", Al. Dimitriu şi V. Artenie de la spitalul „Vasile Roaită" . Cuvinte de laudă s-au auzit şi la adresa surorilor Eugenia Florescu de la spitalul „Gh. Marinescu" şi Elena Herta de la spitalul „Vasile Roaită". Acestea şi Încă multe alte lucruri vrednice de laudă au scos la iveală echipele de control obştesc. Totuşi membrii echipelor au descoperit în unităţile controlate şi unele fapte negative, atitudini incompatibile cu nobila profesiune de medic sau soră. Amînări nejustificate Vino mîine ! Refrenul acesta îl auzi de obicei din gura birocraţilor. Ei sînt aceia care te poartă cu vorba de la o zi la alta, te amină, pînă cînd îţi vine lehamite, şi te laşi păgubaş. Iată că şi la unele spitale a început să se audă cîte un „vino mîine!“ De două ori a venit Paraschiv M. RIZAC (Continuare în pag. 3-a) Noi apartamente pentru laminoriştii din Roman ROMAN (Coresp. „Munca“). In cvartalul de locuinţe muncitoreşti din oraşul Roman constructorii au terminat cel de al 5-lea bloc de locuinţe pentru laminoriştii fabricii de ţevi. In apartamentele moderne din noile blocuri vor locui familiile a 44 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. In unele din aceste apartamente, noii locatari şi-au şi făcut apariţia. Se prevede ca pină la sfirşitul lunii decembrie să fie dat in folosinţă pentru laminerişti încă un bloc de locuinţe cu 44 de apartamente. Pe şantierul de locuinţe din străzile Filipescu şi Buteanu din Timişoara s-au dat de curînd în folosinţă două blocuri in care s-au mutat muncitori de la întreprinderile: „Electro-Banat", „Ştefan Plavăţ”, Fabrica de pîine. (Foto: D. NEGOIŢA) supună penru obţinerea unor recolte tot mai mari de cereale, pentru dezvoltarea creşterii animalelor, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor, organele sindicale din agricultură, orientîndu-se după indicaţiile plenarelor C.C.S., mobilizează cu succes muncitorii şi tehnicienii în întrecerea socialistă. Ele se străduiesc să atragă într-o măsură tot mai mare masele — prin intermediul consfătuirilor de producţie — la conducerea producţiei, la dezvoltarea ei, pentru a ajunge la un nivel corespunzător sarcinilor trasate de către Congresul al II-lea al partidului şi celor reieşite din consfătuirea de la Constanţa. Un progres evident au făcut organele sindicale din agricultura, în aceasta privinţă, prin trecerea la organizarea întrecerii socialiste pe întreg ciclul de producţie. Această formă a fost îmbrăţişată în 1957 de peste 70 de gospodării agricole de stat, iar în acest an ea a căpătat o extindere şi mai mare. Cum este organizată această întrecere, cum este ea condusă şi urmărită acumultare şi care este evcacitatea ei în gospodăriile agricole de stat din regiunea Galaţi ?, Cînd există preocupare... In unele G.A.S. din regiune conducerile administrative şi organele sindicale au dovedit mai mult interes pentru organizarea şi desfăşurarea întrecerii pe întreg ciclul de producţie agricol. In G.A.S. Urleasca, bunăoară, comitetul sindical (preşedinte Mihai Gh. Grozea) îndrumînd comisia muncii de masa în producţie şi comitetele de secţie, a organizat — în cadrul brigăzilor şi la nivelul secţiilor consfătuiri în care s-au analizat posibilităţile de sporire a producţiei agricole. Ţinînd cont de faptul că munca în gospodărie e organizată pe principiul brigăzilor permanente, oamenii au fost îndrumaţi ,în lumina indicaţiilor plenarei C.C.S. din 21—22 aprilie a.c., să-şi ia angajamente concrete nu pe campanii, ci pe întregul ciclu de producţie. Costel Moşescu, conducătorul brigăzii complexe nr. 1, de pildă, chemînd la întrecere alte brigăzi complexe care lucrau în condiţii asemănătoare, s-a angajat să folosească cu randament cît mai bun maşinile şi să aplice consecvent agrotehnica, pentru ca să sporească producţia de grîu la hectar de la 1800 la 2000 kg, să dobîndească deci 200 kg la hectar peste pian. Mecanizatorul Dumitru Marinescu, care lucrează tot în brigadă complexă (organizată pe principiul „un om, un tractor și 100 ha“), s-a angajat, de asemenea, să realizeze 200 kg grîu peste pian. In G.A.S.-Florești, maistrul viticol Gheorghe Giurgea s-a angajat să realizeze 10.000 kg struguri la ha, în loc de 7.500 cît prevedea planul, iar mulgătoarea Sanda Fodor şi-a propus ca printr-o îngrijire mai atentă a animalelor, să obţină peste planul anual 2000 litri lapte. Astfel de angajamente concrete, pe întreg ciclul, şi-au luat şi muncitorii din G.A.S.Brateşti din alte gospodării agricole de stat din regiunea Galaţi. Munca comitetelor sindicale din aceste unităţi nu s-a limitat însă la cuprinderea muncitorilor şi tehnicienilor în întrecerea socialistă pe întreg ciclul de producţie. Ele au urmărit pe parcurs felul cum se desfăşoară această întrecere. înaintea începerii lucrărilor din diferitele campanii au sprijinit conducerile administrative să asigure condiţii bune de lucru muncitorilor, i-au ajutat pe aceştia în aplicarea regulilor agrozootehnice şi folosirea mai raţională a parcului de maşini şi tractoare, au organizat împreună cu respectivele conduceri numeroase consfătuiri de producţie, schimburi de experienţă, vizite reciproce. In G.A.S.-Floreşti, de exemplu, comitetul sindical (preşedinte Vasile Coşieru) activizând comisia muncii de masă în producţie, a iniţiat consfătuiri de producţie în brigăzile complexe de mecanizare, a organizat întîlniri între maiştrii viticoli aflaţi în întrecere, schimburi de experienţă pentru răspîndirea metodelor înaintate în sectorul zootehnic. Folosind aceste variate forme, comitetul a ajutat foarte mult oamenii în munca lor, în special pe cei rămaşi în urmă. S-a obţinut astfel un avînt general. Publicitatea întrecerii s-a bucurat, de asemenea, de atenţia cuvenită. In G.A.S.-Floreşti, bunăoară, fruntaşii în întrecerea socialistă sunt popularizaţi la gazetele de perete, prin foile volante sau staţia de radioamplificare. Şi la panoul de onoare de la G.A.S.-Urleasca s-au expus fotografiile mecanizatorilor Costel Moşescu, Vasile Oprişan şi ale altora, ale mulgătorului Ion Toma, îngrijitoarei de porci Maria Nedelcu etc., arătîndu-se totodată, pe larg, în ce constau metodele lor de lucru. La încheierea ciclului de lucrări (deşi nu cu operativitate) comitetele sindicale au analizat situaţia întrecerii şi împreună cu conducerile administrative au stabilit fruntaşii în producţie. Datorită axării întrecerii socialiste pe obiective concrete pe întreg ciclul de lucrări, precum şi datorită stimulării morale şi materiale şi răspîndirii experienţei înaintate, oamenii au muncit cu interes crescînd, iar rezultatele obţinute au fost dintre cele mai bune. In G.A.S.-Urleasca, de exemplu, maistrul agricol Constantin Borănescu şi brigada complexă condusă de Mihai N. Grozea, au obţinut cea mai bună recoltă de grîu — 2330 kg la ha, faţă de 1800 kg cît era planul şi 2000 kg cît era angajamentul luat. Costel Moşescu din brigada I-a complexă a dat 350 kg grîu peste plan la ha, în loc de 200 cît se angajase. Maistrul viticol Gheorghe Giurgea de la G.A.S.-Florești, a recoltat peste 12.000 kg la ha, în loc _________V. STANCU (Continuare în pag. 2-a) IN G. A. S. DIN REGIUNEA GALAŢI Mai multă atenţie organizării şi urmăririi întrecerii pe întreg ciclul de producţie Anul XIV, nr. — 3448 MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 4 pagini 20 bani Ard luminile lui Ilici PLOEŞTI (Coresp. „Munca“). — In tot mai multe comune şi sate din regiunea Ploeşti lumina electrică şi-a făcut drum. Numărul localităţilor rurale electrificate în perioada 1950—1958 a atins cifra de 114. Printre lucrările importante efectuate în vederea electrificării unui număr cît mai mare de localităţi, se numără liniile de înaltă tensiune Ploeşti-Buzău, Spătaru-Budişteni, Pogoanele, Focşani-Rîmnicu Sărat şi altele. In anul care vine comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Ploeşti a alocat drept contribuţie şi împrumuturi importante sume de bani. Ele vor fi folosite pentru electrificarea a încă 33 de localităţi rurale de pe cuprinsul regiunii. Printre acestea se numără comunele Bucov, Brătoşeanca, Teişani, Ciorani, Sălciile şi o seamă de aşezări de pe valea Buzăului. De 3 ori mai multă energie electrică PAŞCANI (coresp. „Munca“). Şi oraşul Paşcani va primi în cursul anului viitor energie electrică de la termocentrala Borzeşti. Acum se lucrează la instalarea staţiei electrice de transformare. In prezent pe traseul Roman-Paşcani lung de 40 km, au fost terminate toate fundaţiile stîlpilor de beton şi s-a trecut la turnarea fundaţiilor pentru stîlpii metalici. O parte din stîlpii de beton au şi fost plantaţi spre direcţia Roman. Cînd această reţea de înaltă tensiune va fi gata oraşul Paşcani va primi o cantitate de energie electrică de peste 3 ori mai mare decît aceea de care dispune acum. Pregătiri pentru pomul de iarnă In vederea sărbătoririi pomului de iarnă, întreprinderile din sectorul tricotajelor aparţinînd Departamentului Industriei Uşoare, intensifică producţia diferitelor articole mult cerute de consumatori în această perioadă. Printre acestea se numără diferite modele de articole pentru copii ca jachete, căciuliţe, fulare din lînă, costumaşe din lînă, treninguri pluşate din bumbac, paltonaşe din imitaţii de blană, etc. In acelaşi timp fabricile de produse zaharoase vor produce cu 100 de tone mai multe bomboane decît în anul trecut. (Rep.). In întîmpînarea Congresului al XXI-lea al P. C. U. S. Avintul victorios al industriei sovietice Otelul estil metalul care ocupă locul cel mai important în fabricarea maşinilor-unelte, materialelor de construcţii, mijloacelor de transport şi multor obiecte de larg consum. Cu cît produce o ţară mai mult oţel cu atît este ea mai puternică, mai bofjată. In anii puterii sovietice producţia de oţel a U.R S.S. a crescut de 12 ori : dacă în 1913, în vechea Rusie se produceau 4,2 milioane tone de oţel, în 1957, Uniunea Sovietică a produs 51,2 milioarie tone de oţel. In ceea ce priveşte ritmul de creştere a producţiei de oţel, U.R.S.S. a întrecut toate celelalte târî din lume. Astfel, în 27 de ani (1929 - 1955) creşterea medie anuală a producţiei de oţel a fost următoarea : în S.U.A— cu 2,4 la sută, în Anglia — cu 2,8 la sută, în Franţa — cu 1 la sută. In schimb, în Uniunea Sovietică creşterea medie anuală a producţiei de oţel s-a cifrat între anii 1928—1955 la 9,1 la, sută ! U.R S.S. ocupă primul rod în Europa şi al doilea loc în lume în ce priveşte nivelul producţiei de oţel, producînd atît oţel cît produc Anglia, Germania occidentală şi Italia luate la ult loc. In tezele raportului tovarăşului N. S. Hruşciov „Cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S pe anii 1959—1965“ se trasează sarcina ca în anul 1965 producţia de oţel să atingă 86—91 milioane tone. In felul acesta, creşterea medie anuală va fi de 4,4—5,1 miloane tone faţă de 3,4 milioane tone cit era in anii 1952—1958. OTEL cSpre tzaLizaneil mai maţi Era prin septembrie. In brigăzile, schimburile şi secţiile fabricii noastre de ciment „Okiiabr" muncitorii discutau hotărirea plenarei C.C. al P.C.U.S. cu privire la convocarea Congresului al XXI-lea al partidului. Pretutindeni In fabrică se analizau posibilităţile existente şi se făceau propuneri de sporire a angajamentelor luate in trecut. Colectivul secţiei de producţie a pornit o iniţiativă minunată. Mecanicii de la cuptoarele rotative şi morile de pregătire a materiei prime, lucrătorii de la prepararea barbotinei, ungătorii şi lăcătuşii au declarat: „Vom da 1100 tone de clinker rotativ peste pian.“ Ei au chemat colectivele tuturor secţiilor să le urmeze exemplul. Această iniţiativă preţioasă a fost analizată în şedinţa lărgită a comitetului de întreprindere la care au participat conducătorii economici ai fabricii. Comitetul de întreprindere a hotărit să intensifice munca de lămurire in toate secţiile, să antreneze in întrecere cu mai mulţi muncitori, astfel ca la îndeplinirea angajamentelor sporite să participe fiecare brigadă, schimb şi secţie. In desfăşurarea acestei acţiuni importante s-a încadrat comisia muncii de masă în producţie. Toţi membrii comitetului de întreprindere au primit sarcini concrete in organizarea întrecerii. Iniţiativa colectivului secţiei de producţie a fost îmbrăţişată cu entuziasm. In secţia de măcinat uscat, de pildă, toate schimburile şi brigăzile şi-au luat angajamente sporite. Şi alte colective şi-au reexaminat angajamentele. Ca rezultat al acestei mişcări puternice s-au făcut modificări esenţiale in angajamentele pe întreaga fabrică. S-a constatat că in cinstea celui de-al XXI-lea Congres al partidului se poate da peste planul anual mult mai mult ciment decît s-a prevăzut. Brigada de mecanici a cuptorului rotativ nr. 3 și-a luat angajamentul să nu schimbe căptușeala cuptorului decit după 200 de zile, în loc de 90 cît prevede planul. Aceasta înseamnă multe tone de clinker peste normă. Brigada este in întrecere cu mecanicii de la cuptorul nr. 5 al fabricii „Proletarul", care au obţinut o rezistenţă record a căptuşelii. La sfirşitul lunii septembrie cei de Corespondenţă din Moscova de AKALMIKOV preşedintele comitetului de întreprindere al fabricii de ciment „Okitabr“ la „Proletarul“ au vizitat secţia noastră de producţie, s-au întilnit cu mecanicii noştri şi au făcut schimb de experienţă. Mecanicii noştri au întors vizita prietenilor lor de la ,,Proletarul" şi au examinat munca acestora. Ambele brigăzi au hotărit să continue întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor sporite. Excavatoriştii, şoferii, lucrătorii de la Instalaţia de sfărimare şi alţii s-au angajat ca în luna septembrie să dea 1.000 tone marnă peste plan. Ei au obţinut insă 1.790 de tone! Şi in octombrie, şi in noiembrie ei au produs mult peste plan. Comitetul de întreprindere şi comitetele sindicale de secţie desfăşoară o largă publicitate a întrecerii. Rezultatele muncii sunt cu regularitate totalizate in cadrul adunărilor muncitorilor, şedinţelor comitetelor sindicale de secţie şi ale comitetului de întreprindere. Colectivelor cîştigătoare in întrecere l se conferă steagul roşu de producţie şi premii in bani, iar celor mai bune schimburi — fanionul de fruntaş. Rezultatele muncii secţiilor, schimburilor şi brigăzilor sint zilnic afişate. Fruntaşii in producţie — cîştigători în întrecerea individuală sint trecuţi in fiecare lună pe panourile de onoare. Pe aceste panouri figurează acum numele a peste 50 de fruntaşi... in fabrică se fac pregătiri pentru trecerea la ziua de muncă de 7 ore. Colectivul nostru, administraţia, organizaţia de partid şi comitetul de întreprindere iau măsuri pentru ca şi în schimburile ce vor lucra mai puţine ore ca înainte, fiecare brigadă şi secţie să-şi îndeplinească cu succes sarcinile de producţie. Toţi muncitorii şi muncitoarele, inginerii şi tehnicienii, muncesc acum cu mult avint. In aceste zile, cind întreg poporul sovietic dezbate cu însufleţire cifrele de control cuprinse in tezele raportului tovarăşului N. S. Hruşciov, datoria noastră patriotică este de a face ca întrecerea să capete un caracter mai pronunțat de masă, ca realizările muncii noastre să fie tot mai mari. . Dimităr Ganev ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria SOFIA 1 — Trimisul special Agerpres transmite : Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de-a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P- Bulgaria pentru alegerea noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. La sesiune au asistat delegaţiile străine care au participat la funeraliile lui Gheorgiu Damianov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, şefii şi membrii reprezentanţelor diplomatice acreditaţi la Sofia, ziarişti bulgari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Ferdinand Kozovski, preşedintele Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria fostului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea C.C. al P. C. Bulgar, a Consiliului Naţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlamentare ale P. C. Bulgar şi Uniunii Populare Agrare din Bulgaria, Todor Ţivkov, membru al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, a propus să fie ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R P. Bulgaria Dimităr Ganev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.R., fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P- Bulgaria. Luînd cuvîntul, Dimităr Ganev a mulţumit partidului şi poporului pentru încrederea deosebită care i-a fost acordată luîndu-şi totodată angajamentul de a munci cu abnegate penDupă cum se arată în scurta biografie transmisă de Agenţia Telegrafică Bulgară tovarăşul Dimităr Ganev, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, s-a născut în anul 1893 în satul Gradeţ, din raionul Kotol. Din anul 1921 este membru al Partidului Comunist Bulgar. Dimităr, Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecţiei armate antifasciste din septembrie 1923, precum şi la insurecţia însăşi, pentru care a fost concediat din serviciu şi arestat. In anii 1924—1925 a lucrat la Sofia şi a fost unul din primii redactori ai ziarului „Novini“, organ legal al C.C. al P.C. Bulgar. In 1929 Dimităr Ganev a fost ales membru al C.C. al P.C. Bulgar. Timp de cîţiva ani tovarăşul Dimităr Ganev a lucrat în rindurile populaţiei din Cadrilater, fiind secretar al C.C. al Organizaţiei revoluţionare dobrogene, iar în 1934 a fost inclus în componenţa C.C. şi a Secretariatului C.C. al Partidului Comunist din Romînia. În 1935, pentru activitate revoluţionară intensă a fost condamnat la 10 ani închisoare, fiind deţinut la Doftana şi alte închisori. Eliberîndu-se din închisoare în 1940 Dimităr Ganev se întoarce îrt Bulgaria; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovarăşul Dimităr Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecţiei armate populare împotriva dictaturii monarho-fasciste din Bulgaria. In acelaşi timp el a fost redactor al ziarului „Rabotnicesko Delo“, organ ilegal de partid. De la începutul anului 1944 a condus mişcarea de rezistenţă în zonele militare de operaţii ,Varna şi Russe. După eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist, tovarăşul Dimităr Ganev deţine posturi de conducere in organele de partid şi de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani şi pentru slujirea îndelungată plină de abnegaţie a partidului şi poporului, tovarăşul Dimităr Ganev a fost decorat recent cu Ordinul „Gheorghi Dimitrov“ şi i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Pru Îndeplinirea Înaltei sale misiuni, Dimităr Ganev a Încredinţat că-şi va închina toate forţele slujirii poporului, cauzei triumfului socialismului, întăririi păcii şi prieteniei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructibile cu familia țărilor socialiste, In frunte cu marea Uniune Sovietică. .