Munca, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3448-3473)

1958-12-02 / nr. 3448

Fabrica de mase plastice „Bucu­reşti" a început să producă un sortiment mai variat de obiecte din policlorură de vinil, polistiren etc. Pentru viitorul an, colectivul între­prinderii prevede intrarea în fa­bricaţie a unor produse noi ca : sticla incasabilă din polietilenă, noi modele de coşuri de menaj, jucării şi bibelouri din plasticol şi mai ales produse necesare în in­dustria construcţiilor, de tuburi Bergman, pardoseli din material plastic etc. In clişeu: controloarea George­­ta Vulcănescu împreună cu Maria Dumitrescu, ce lucrează la finisa­jul platourilor gravate, controlea­ză împreună calitatea unor plato­uri gravate. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Zilnic primim noi veşti despre în­­treprinderile care păşesc pragul anu­­lui 1959. Printre cele care ne-au co­municat în ultimele zile acest lucru sunt colectivul de muncă de la Uzi­nele de reparaţii utilaj petrolifer. Poiana Cîmpina şi fabrica de becuri „Steaua Electrică“-Fieni. Colectivul de la uzinele din Poiana Cîmpina a reparat anul acesta cu 8 la sută mai multe tractoare, motoare auto­vehi­­cule decit în anul 1957. Datorită unei mai bune organizări a procesului de producţie productivitatea muncii a crescut cu 5,32 la sută, iar prin redu­cerea preţului de cost cu 7,79 la sută s-au realizat economii în valoare de peste 6 milioane lei Cu 34 de zile înainte de vreme şi-au îndeplinit planul şi muncitorii de la întreprinderea „Steaua Electrică“-Fi­­eni. Contribuţia colectivului de mun­că de la această fabrică este cu atît mai preţioasă cu cît planul de pro­ducţie pe anul acesta este cu 31 la sută mai mare decît cel din anul tre­cut. Punerea în funcţiune a noii linii tehnologice automate de suflat baloa­ne şi tras sticlă, a unui cuptor con­tinuu de recoacere a sticlei etc. a fă­cut ca productivitatea muncii să crească cu 6,5 la sută, iar preţul de cost al becurilor şi sticlei electroteh­nice să se reducă cu 0,19 la sută. (Coresp. „Munca“) * BACAU (coresp. „Munca"). — In cursul zilei de 27 noiembrie colectivul fabricii de hîrtie şi celuloză „Steaua Roşie“ din Bacău şi-a realizat planul producţiei globale pe anul 1958. Pînă la această dată muncitorii şi tehnicie­nii de aici au dat peste sarcinile de plan ce le reveneau 1.773 tone hîrtie, 610 tone celuloză şi 190 tone caiete. Totodată, ca urmare a întrecerii so­cialiste pentru folosirea cît mai bine a capacităţii de producţie şi utilizarea raţională a materiei prime, producti­vitatea muncii a crescut în primele 10 luni ale anului cu 4,82 la sută, obţi­­nîndu-se şi însemnate economii la pre­­ţul de cost. Muncitorii şi tehnicienii ceferişti de la staţia C.F.R. Brăila au sărbă­torit un eveniment de seamă: reali­zarea înainte de vreme a planului a­­nual de transport în condiţii optime de siguranţă a circulaţiei. Extinderea metodelor înaintate de muncă, pre­cum şi aplicarea unor măsuri tehni­­co-organizatorice au dus la economi­­sirea a 158.440 vagoane ore. Petrache Anuţoiu corespondent voluntar ★ Şi la întreprinderea pentru Re­paraţii şi Transporturi Auto Piteşti planul anual la producţia globală şi la producţia marfă a fost realizat îna­inte de termen, adică la 25 noiembrie. Succese importante au fost obţinute de coloanele auto Cîmpul­ung şi Bă­­beni din cadrul cărora s-au evidenţiat conducătorii auto Ferucio Fontanelo, Gh. Furtună, Ion Husea, Traian Spătaru, Dumitru Rusu şi alţii. Ei şi-au adus o preţioasă contribuţie la economisirea în primele 10 luni ale anului a 106.786 litri benzină. Florian Stănilă corespondent voluntar ★ In slujba sănătăţii omului Datorită politicii Partidului Munci­toresc Român şi guvernului in pro­blema ocrotirii şi apărării sănătăţii poporului s-a realizat in anii de de­mocraţie populară o îmbunătăţire con­siderabilă in întreg sectorul sanitar. Rezultatele concrete ale tuturor acestor realizări sunt oglindite în faptul că in­­dicele mortalităţii generale a scăzut de la 19,1 la mie in 1938 la 9,9 la mie in 1956, iar al mortalităţii infantile de la 17,9 la sută în 1938 la 8,1 la sută in 1956. In Capitală accesibilit­at­ea asisten­ţei medicale a crescut mult. Noi spi­tale, dispensare, servicii medico-sani­­±tare, înzestrate cu utilaj modern, in­­­cadrate cu cadre de înaltă calificare vau luat fiinţă. Cu toate acestea, in munca unor instituţii sanitare se fac simţite încă o serie de lipsuri. Cu scopul de a le scoate la iveală şi a trece la lichi­darea lor, Consiliul sindical local Bucureşti a organizat zilele trecute un control muncitoresc-obştesc prin spi­tale, policlinici, maternităţi, servicii medico-sanitare din întreprinderi şi instituţii etc• Echipele de control for­­mate din activişti sindicali, după un instructaj ce li s-a făcut, au tre­cut la vizitarea unităţilor spitali­­ceşti indicate■ In controlul efectuat ele au urmărit felul cum este acordată asistenţa medicală bolnavilor, cum se fac internările, care este comportarea personalului faţă de pacienţi, ce acţiuni cultural-educative se întreprind, starea igienico-sanitară şi adminstrativ­­gospodărească a unităţilor etc. Acţiunea iniţiată de Consiliul sin­­d­eal local Bucureşti a fost bine ve­nită, majoritatea conducătorilor spi­­talelor şi policlinicilor au considerat aceasta ca o formă concretă de îm­bunătăţire a muncii, un ajutor in ac­tivitatea lor. Mulţumiri unanime De la început o constatare poziti­vă. Aproape peste tot — cu foarte puţine excepţii — unităţile spita­- Raid prin cîteva unităţi sanitare din Capitală -Iiceşti vizitate au fost găsite in perfectă stare de curăţenie. Bol­navii şi-au manifestat unanim mul­ţumirea faţă de acest fapt. Dacă ar trebui să facem o oarecare clasificare în legătură cu con­statările făcute de echipe şi dacă ar fi să ţinem serana şi de cele ce spun bolnavii, desigur că în frunte am situa spitalele „Emilia Irza“, „Bernat Andrei“, „Vasile Roaită", „Panduri", „Cantacuzino", S.M.S., „Casa Sein­­teii". Cuvinte de laudă merită felul cum se prezintă secţiile de chirurgie şi neurochirurgie de la­ spitalul ,,Gh. Marinescu“, unele secţii ale spitalu­­lui „Colţea", S.M.S. de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej". Membrii echipelor de control mun­­citoresc-obştesc au stat în ziua aceea de vorbă cu sute de bolnavi. Printre ei erau şi cei internaţi la spitalul t.b.e. de chirurgie osoasă, N. Ba­dea, V. Nicoară, E. Ştefănescu, Lu­cia Dumitrescu şi alţii, care şi-au menifestat toată satisfacţia, ară­­tînd cum medicii, surorile şi îngriji­toarele se străduiesc prin Îngrijirea ce le-o dau să le scurteze timpul de şedere în spital. Cîte lucruri frumoa­se nu s-au spus despre medicii Vic­tor Ionescu şi Horvat Lambe de la spitalul „Gh. Marinescu“, Gh. Anastasescu de la spitalul ,,Ilie Pintilie", Al. Dimitriu şi V. Artenie de la spitalul „Vasile Roaită" . Cu­vinte de laudă s-au auzit şi la a­­dresa surorilor Eugenia Florescu de la spitalul „Gh. Marinescu" şi Elena Herta de la spitalul „Vasile Roaită". Acestea şi Încă multe alte lucruri vrednice de laudă au scos la iveală echipele de control obştesc. Totuşi membrii echipelor au descoperit în unităţile controlate şi unele fapte negative, atitudini incompatibile cu nobila profesiune de medic sau soră. Amînări nejustificate Vino mîine ! Refrenul acesta îl auzi de obicei din gura birocraţilor. Ei sînt aceia care te poartă cu vorba de la o zi la alta, te amină, pînă cînd îţi vine lehamite, şi te laşi pă­gubaş. Iată că şi la unele spitale a început să se audă cîte un „vino mîine!“ De două ori a venit Paraschiv M. RIZAC (Continuare în pag. 3-a) Noi apartamente pentru laminoriştii din Roman ROMAN (Coresp. „Munca“). In cvartalul de locuinţe muncitoreşti din oraşul Roman constructorii au termi­nat cel de al 5-lea bloc de locuinţe pentru laminoriştii fabricii de ţevi. In apartamentele moderne din noile blocuri vor locui familiile a 44 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. In unele din aceste apartamente, noii lo­­catari şi-au şi făcut apariţia. Se pre­vede ca pină la sfirşitul lunii decem­brie să fie dat in folosinţă pentru la­­minerişti încă un bloc de locuinţe cu 44 de apartamente. Pe şantierul de locuinţe din străzile Filipescu şi Buteanu din Timişoara s-au dat de curînd în folosinţă două blocuri in care s-au mutat muncitori de la întreprinderile: „Electro-Banat", „Ştefan Plavăţ”, Fabrica de pîine. (Foto: D. NEGOIŢA) supună penru obţinerea unor re­colte tot mai mari de cereale, pentru dezvoltarea creşterii animalelor, spori­rea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor, organele sindicale din agricultură, orientîndu-se după indicaţiile plenarelor C.C.S., mo­bilizează cu succes muncitorii şi teh­­nicienii în întrecerea socialistă. Ele se străduiesc să atragă într-o măsură tot mai mare masele — prin intermediul consfătuirilor de producţie — la con­ducerea producţiei, la dezvoltarea ei, pentru a ajunge la un nivel corespun­zător sarcinilor trasate de către Con­­gresul al II-lea al partidului şi celor reieşite din consfătuirea de la Con­stanţa. Un progres evident au făcut orga­nele sindicale din agricultura, în a­­ceasta privinţă, prin trecerea la orga­nizarea întrecerii socialiste pe întreg ciclul de producţie. Această formă a fost îmbrăţişată în 1957 de peste 70 de gospodării agricole de stat, iar în a­­cest an ea a căpătat o extindere şi mai mare. Cum este organizată această între­cere, cum este ea condusă şi urmărită ac­umultare şi care este evca­citatea ei în gospodăriile agricole de stat din regiunea Galaţi ?, Cînd există preocupare... In unele G.A.S. din regiune condu­cerile administrative şi organele sindi­­cale au dovedit mai mult interes pen­tru organizarea şi desfăşurarea între­cerii pe întreg ciclul de producţie a­­gricol. In G.A.S. Urleasca, bunăoară, comitetul sindical (preşedinte Mihai Gh. Grozea) îndrumînd comisia mun­cii de masa în producţie şi comitetele de secţie, a organizat — în cadrul bri­găzilor şi la nivelul secţiilor con­­sfătuiri în care s-au analizat posibili­tăţile de sporire a producţiei agricole. Ţinînd­­ cont de faptul că munca în gospodărie e organizată pe principiul brigăzilor permanente, oamenii au fost îndrumaţi ,în lumina indicaţiilor ple­narei C.C.S. din 21—22 aprilie a.c., să-şi ia angajamente concrete n­u pe campanii, ci pe întregul ciclu de pro­­ducţie. Costel Moşescu, conducătorul brigăzii complexe nr. 1, de pildă, chemînd la întrecere alte brigăzi com­­­plexe care lucrau în condiţii asemă­nătoare, s-a angajat să folosească cu randament cît mai bun maşinile şi să aplice consecvent agrotehnica, pentru ca să sporească producţia de grîu la hectar de la 1800 la 2000 kg, să dobîndească deci 200 kg la hectar peste pian. Mecanizatorul Dumitru Marinescu, care lucrează tot în briga­dă complexă (organizată pe princi­­piul „un om, un tractor și 100 ha“), s-a angajat, de asemenea, să reali­zeze 200 kg grîu peste pian. In G.A.S.-Florești, maistrul viticol Gheor­­ghe Giurgea s-a angajat să realizeze 10.000 kg struguri la ha, în loc de 7.500 cît prevedea planul, iar mul­­gătoarea Sanda Fodor şi-a propus ca printr-o îngrijire mai atentă a ani­malelor, să obţină peste planul anual 2000 litri lapte. Astfel de angaja­mente concrete, pe întreg ciclul, şi-au luat şi muncitorii din G.A.S.­Brateş­ti din alte gospodării agricole de stat din regiunea Galaţi. Munca comitetelor sindicale din a­­­ceste unităţi nu s-a limitat însă la cuprinderea muncitorilor şi tehnicie­­nilor în întrecerea socialistă pe în­treg ciclul de producţie. Ele au ur­­­­mărit pe parcurs felul cum se desfă­şoară această întrecere. înaintea în­ceperii lucrărilor din diferitele cam­­panii au sprijinit conducerile admi­­nistrative să asigure condiţii bune de lucru muncitorilor, i-au ajutat pe a­­ceştia în aplicarea regulilor agro­zootehnice şi folosirea mai raţională a parcului de maşini şi tractoare, au organizat împreună cu respectivele conduceri numeroase consfătuiri de producţie, schimburi de experienţă, vizite reciproce. In G.A.S.-Floreşti, de exemplu, comitetul sindical (pre­şedinte Vasile Coşieru) activizând co­­misia muncii de masă în producţie, a iniţiat consfătuiri de producţie în bri­găzile complexe de mecanizare, a or­ganizat întîlniri între maiştrii viti­coli aflaţi în întrecere, schimburi de experienţă pentru răspîndirea metode­lor înaintate în sectorul zootehnic. Folosind aceste variate forme, comi­tetul a ajutat foarte mult oamenii în munca lor, în special pe cei rămaşi în urmă. S-a obţinut astfel un avînt general. Publicitatea întrecerii s-a bucurat, de asemenea, de atenţia cuvenită. In G.A.S.-Floreşti, bunăoară, fruntaşii în întrecerea socialistă sunt populari­­zaţi la gazetele de perete, prin foile volante sau staţia de radioamplifi­care. Şi la panoul de onoare de la G.A.S.-Urleasca s-au expus fotogra­fiile mecanizatorilor Costel Moşescu, Vasile Oprişan şi ale altora, ale mul­gătorului Ion Toma, îngrijitoarei d­e porci Maria Nedelcu etc., arătîndu-se totodată, pe larg, în ce constau me­­todele lor de lucru. La încheierea ciclului de lucrări (deşi nu cu operati­vitate) comitetele sindicale au anali­zat situaţia întrecerii şi împreună cu conducerile administrative au stabilit fruntaşii în producţie. Datorită axării întrecerii socialiste pe obiective concrete pe întreg ciclul de lucrări, precum şi datorită stimulă­rii morale şi materiale şi răspîndirii experienţei înaintate, oamenii au mun­cit cu interes crescînd, iar rezultatele obţinute au fost dintre cele mai bune. In G.A.S.-Urleasca, de exemplu, mais­trul agricol Constantin Borănescu şi brigada complexă condusă de Mihai N. Grozea, au obţinut cea mai bună re­coltă de grîu — 2330 kg la ha, faţă de 1800 kg cît era planul şi 2000 kg cît era angajamentul luat. Costel Moşescu din brigada I-a complexă a dat 350 kg grîu peste plan la ha, în loc de 200 cît se angajase. Maistrul viticol Gheor­­ghe Giurgea de la G.A.S.-Florești, a recoltat peste 12.000 kg la ha, în loc _________V. STANCU (Continuare în pag. 2-a) IN G. A. S. DIN REGIUNEA GALAŢI Mai multă atenţie organizării şi urmăririi întrecerii pe întreg ciclul de producţie Anul XIV, nr. — 3448 MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 4 pagini 20 bani Ard luminile lui Ilici PLOEŞTI (Coresp. „Munca“). — In tot mai multe comune şi sate din re­giunea Ploeşti lumina electrică şi-a făcut drum. Numărul localităţilor ru­rale electrificate în perioada 1950—1958 a atins cifra de 114. Printre lucrările importante efectuate în vederea elec­trificării unui număr cît mai mare de localităţi, se numără liniile de înaltă tensiune Ploeşti-Buzău, Spătaru-Bu­­dişteni, Pogoanele, Focşani-Rîmnicu Sărat şi altele. In anul care vine co­mitetul executiv al sfatului popular al regiunii Ploeşti a alocat drept contri­buţie şi împrumuturi importante sume de bani. Ele vor fi folosite pentru elec­trificarea a încă 33 de localităţi rurale de pe cuprinsul regiunii. Printre aces­tea se numără comunele Bucov, Brăto­­şeanca, Teişani, Ciorani, Sălciile şi o seamă de aşezări de pe valea Buzău­lui. De 3 ori mai multă energie electrică PAŞCANI (coresp. „Munca“).­­ Şi oraşul Paşcani va primi în cursul anului viitor energie electrică de la termocentrala Borzeşti. Acum se lu­crează la instalarea staţiei electrice de transformare. In prezent pe traseul Roman-Paşcani lung de 40 km, au fost terminate toate fundaţiile stîlpi­­lor de beton şi s-a trecut la turnarea fundaţiilor pentru stîlpii metalici. O parte din stîlpii de beton au şi fost plantaţi spre direcţia Roman. Cînd a­­ceastă reţea de înaltă tensiune va fi gata oraşul Paşcani va primi o can­titate de energie electrică de peste 3 ori mai mare decît aceea de care dis­pune acum. Pregătiri pentru pomul de iarnă In vederea sărbătoririi pomului de iarnă, întreprinderile din sectorul tri­cotajelor aparţinînd Departamentului Industriei Uşoare, intensifică produc­ţia diferitelor articole mult cerute de consumatori în această perioadă. Prin­tre acestea se numără diferite mode­le de articole pentru copii ca jachete, căciuliţe, fulare din lînă, costumaşe din lînă, treninguri pluşate din bum­­bac, paltonaşe din imitaţii de blană, etc. In acelaşi timp fabricile de produse zaharoase vor produce cu 100 de tone mai multe bomboane decît în anul tre­­cut. (Rep.). In întîmpînarea Congresului al XXI-lea al P. C. U. S. Avintu­l victorios al industriei sovietice Otelul estil metalul care ocupă locul cel mai impor­tant în fabricarea maşini­­lor-unelte, materialelor de construcţii, mijloacelor de transport şi multor obiecte de larg consum. Cu cît pro­duce o ţară mai mult oţel cu atît este ea mai puter­nică, mai bofjată. In anii puterii sovietice producţia de oţel a U.R­ S.S. a crescut de 12 ori : dacă în 1913, în vechea Rusie se produceau 4,2 milioane tone de oţel, în 1957, Uniunea Sovietică a produs 51,2 mi­­lioarie tone de oţel. In ceea ce priveşte ritmul de creş­tere a producţiei de oţel, U.R.S.S. a întrecut toate ce­lelalte târî din lume. Ast­­fel, în 27 de ani (1929 - 1955) creşterea medie anu­ală a producţiei de oţel a fost următoarea : în S.U.A­— cu 2,4 la sută, în Anglia — cu 2,8 la sută, în Franţa — cu 1 la sută. In schimb, în Uniunea Sovietică creşte­rea medie anuală a produc­ţiei de oţel s-a cifrat între anii 1928—1955 la 9,1 la, sută ! U.R­ S.S. ocupă primul rod în Europa şi al doilea loc în lume în ce priveşte ni­­velul producţiei de oţel, producînd atît oţel cît pro­­duc Anglia, Germania occi­dentală şi Italia luate la ult loc. In tezele raportului tova­­răşului N. S. Hruşciov „Ci­frele de control ale dezvol­tării economiei naţionale a U.R.S.S­ pe anii 1959—1965“ se trasează sarcina ca în a­­nul 1965 producţia de oţel să atingă 86—91 milioane tone. In felul acesta, creşte­rea medie anuală va fi de 4,4—5,1 miloane tone faţă de 3,4 milioane tone cit era in anii 1952—1958. OTEL cSpre tzaLizan­eil mai maţi Era prin septembrie. In brigăzile, schimburile şi secţiile fabricii noastre de ciment „Okiiabr" muncitorii discu­tau hotărirea plenarei C.C. al P.C.U.S. cu privire la convocarea Congresului al XXI-lea al partidului. Pretutindeni In fabrică se analizau posibilităţile existente şi se făceau propuneri de sporire a angajamentelor luate in tre­­­cut. Colectivul secţiei de producţie a por­­nit o iniţiativă minunată. Mecanicii de la cuptoarele rotative şi morile de pre­gătire a materiei prime, lucrătorii de la prepararea barbotinei, ungătorii şi lăcătuşii au declarat: „Vom da 1100 tone de clinker rotativ peste pian.“ Ei au chemat colectivele tuturor sec­ţiilor să le urmeze exemplul. Această iniţiativă preţioasă a fost a­­nalizată în şedinţa lărgită a comite­tului de întreprindere la care au par­­ticipat conducătorii economici ai fa­bricii. Comitetul de întreprindere a hotărit să intensifice munca de lămuri­re in toate secţiile, să antreneze in în­trecere cu­ mai mulţi muncitori, astfel ca la îndeplinirea angajamentelor spo­rite să participe fiecare brigadă, schimb şi secţie. In desfăşurarea aces­tei acţiuni importante s-a încadrat co­misia muncii de masă în producţie. Toţi membrii comitetului de întreprin­dere au primit sarcini concrete in or­ganizarea întrecerii. Iniţiativa colectivului secţiei de pro­ducţie a fost îmbrăţişată cu entuziasm. In secţia de măcinat uscat, de pildă, toate schimburile şi brigăzile şi-au luat angajamente sporite. Şi alte colective şi-au reexaminat angajamentele. Ca re­zultat al acestei mişcări puternice s-au făcut modificări esenţiale in angaja­mentele pe întreaga fabrică. S-a con­statat că in cinstea celui de-al XXI-lea Congres al partidului se poate da peste planul anual mult mai mult ciment de­cît s-a prevăzut. Brigada de mecanici a cuptorului ro­tativ nr. 3 și-a luat angajamentul să nu schimbe căptușeala cuptorului de­cit după 200 de zile, în loc de 90 cît prevede planul. Aceasta înseamnă mul­te tone de clinker peste normă. Briga­da este in întrecere cu mecanicii de la cuptorul nr. 5 al fabricii „Proletarul", care au obţinut o rezistenţă record a căptuşelii. La sfirşitul lunii septembrie cei de Corespondenţă din Moscova de A­­KALMIKOV preşedintele comitetului de între­prindere al fabricii de ciment „Okitabr“ la „Proletarul“ au vizitat secţia noas­tră de producţie, s-au întilnit cu me­canicii noştri şi au făcut schimb de experienţă. Mecanicii noştri au întor­s vizita prietenilor lor de la ,,Proletarul" şi au examinat munca acestora. Am­bele brigăzi au hotărit să continue în­trecerea pentru îndeplinirea angaja­mentelor sporite. Excavatoriştii, şoferii, lucrătorii de la Instalaţia de sfărimare şi alţii s-au an­gajat ca în luna septembrie să dea 1.000 tone marnă peste plan. Ei au ob­ţinut insă 1.790 de tone! Şi in octom­brie, şi in noiembrie ei au produs mult peste plan. Comitetul de întreprindere şi com­i­­tetele sindicale de secţie desfăşoară o largă publicitate a întrecerii. Rezulta­tele muncii sunt cu regularitate totali­zate in cadrul adunărilor muncitorilor, şedinţelor comitetelor sindicale de sec­ţie şi ale comitetului de întreprindere. Colectivelor cîştigătoare in întrecere l se conferă steagul roşu de producţie şi premii in bani, iar celor mai bune schimburi — fanionul de fruntaş. Re­zultatele muncii secţiilor, schimburilor şi brigăzilor sint zilnic afişate. Frun­taşii in producţie — cîştigători în între­cerea individuală sint trecuţi in fie­care lună pe panourile de onoare. Pe aceste panouri figurează acum numele a peste 50 de fruntaşi... in fabrică se fac pregătiri pentru trecerea la ziua de muncă de 7 ore. Colectivul nostru, administraţia, orga­nizaţia de partid şi comitetul de între­prindere iau măsuri pentru ca şi în schim­burile ce vor lucra mai puţine ore ca înainte, fiecare brigadă şi secţie să-şi îndeplinească cu succes sarcinile de producţie. Toţi muncitorii şi muncitoarele, ingi­nerii şi tehnicienii, muncesc acum cu mult avint. In aceste zile, cind întreg poporul sovietic dezbate cu însufleţire cifrele de control cuprinse in tezele raportului tovarăşului N. S. Hruşciov, datoria noastră patriotică este de a face ca întrecerea să capete un carac­ter mai pronunțat de masă, ca rea­lizările muncii noastre să fie tot mai mari. . Dimităr Ganev ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria SOFIA 1 — Trimisul special Ager­­pres transmite : Duminică 30 noiem­brie a avut loc cea de-a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P- Bulgaria pentru alegerea noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. La sesiune au asistat delegaţiile străi­ne care au participat la funeraliile lui Gheorgiu­ Damianov, preşedintele Pre­zidiului Adunării Populare a R.P. Bul­garia, şefii şi membrii reprezentanţe­­lor diplomatice acreditaţi la Sofia, ziarişti bulgari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Ferdinand Kozovski, preşedintele Biroului Adu­nării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria fostului pre­şedinte al Prezidiului Adunării Popu­lare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Da­mianov. Din însărcinarea C.C. al P. C. Bul­gar, a Consiliului Naţional al Frontu­­lui Patriei şi a grupurilor parlamenta­re ale P. C. Bulgar şi Uniunii Popu­lare Agrare din Bulgaria, Todor Ţivkov, membru al Prezidiului Adunării Popu­lare a R. P. Bulgaria, a propus să fie ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R P. Bulgaria Dimităr Ga­­nev, membru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al P.C.R., fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate aceas­tă propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Popu­lară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca preşedinte al Prezidiului A­­dunării Populare a R. P- Bulgaria. Luînd cuvîntul, Dimităr Ganev a mulţumit partidului şi poporului pen­tru încrederea deosebită care i-a fost acordată luîndu-şi totodată angaja­­mentul de a munci cu abnegate pen­După cum se a­­rată în scurta bio­grafie transmisă de Agenţia Telegrafi­că Bulgară tovară­şul Dimităr Ganev, membru al Bi­roului Politic şi secretar al C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar, s-a născut în anul 1893 în satul Gradeţ, din raionul Kotol. Din anul 1921 es­­te membru al Par­tidului Comunist Bulgar. Dimităr, Ganev a luat par­te activă la pregă­tirea insurecţiei armate antifasciste din septembrie 1923, precum şi la insurecţia însăşi, pentru care a fost concediat din serviciu şi arestat. In anii 1924—1925 a lucrat la Sofia şi a fost unul din primii redactori ai zia­rului „Novini“, organ legal al C.C. al P.C. Bulgar. In 1929 Dimităr Ga­­nev a fost ales membru al C.C. al P.C. Bulgar. Timp de cîţiva ani tovarăşul Dimi­tăr Ganev a lucrat în rindurile popu­laţiei din Cadrilater, fiind secretar al C.C. al Organizaţiei revoluţionare do­­brogene, iar în 1934 a fost inclus în componenţa C.C. şi a Secretariatului C.C. al Partidului Comunist din Ro­­mînia. În 1935, pentru activitate revo­luţionară intensă a fost condamnat la 10 ani închisoare, fiind deţinut la Doftana şi alte închisori.­­ Eliberîndu-se din închisoare în 1940 Dimităr Ganev se întoarce îrt Bulgaria; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovarăşul Dimităr Ganev a luat parte activă la pregătirea insu­recţiei armate populare împotriva dic­taturii monarho-fasciste din Bulgaria. In acelaşi timp el a fost redactor al ziarului „Rabotnicesko Delo“, org­an ilegal de partid. De la începutul anu­lui 1944 a condus mişcarea de rezi­­stenţă în zonele militare de operaţii ,Varna şi Russe. După eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist, tovarăşul Dimităr Ga­­nev deţine posturi de conducere in organele de partid şi de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani şi pentru slujirea îndelungată plină de abnegaţie a partidului şi poporu­lui, tovarăşul Dimităr Ganev a fost decorat recent cu Ordinul „Gheorghi Dimitrov“ şi i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Pru Îndeplinirea Înaltei sale mi­siuni, Dimităr Ga­nev a Încredinţat că-şi va închina toate forţele slu­jirii poporului, cau­­zei triumfului so­cialismului, întă­ririi păcii şi prie­teniei între po­poare, cauzei întă­ririi legăturilor indestructibile cu familia țărilor so­cialiste, In frunte cu marea Uniune Sovietică. .

Next