Munca, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3448-3473)

1958-12-02 / nr. 3448

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Producţia­­ în atenţia organelor sindicale La sediul comitetului de întreprindere al Atelierelor de Automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin nu era decit tovarăşul NICOLAE TIMARU, preşedintele. A plecat deasupra biroului citea. Probabil nişte cereri ale membrilor de sindicat. Tovarăşul TIMARU nu mai este aşa tinăr. Are 45—50 de ani. E înalt, bine legat. Are miini mari, bătătorite, mîini de muncitor, care mai bine de 25 de ani au mînuit pila şi cio­canul... Discuţia cu el s-a închegat repede. A început de la plan, de la felul cum este realizat. Am aflat lucruri foarte interesante. Lună de lună, planul a fost nu numai îndeplinit dar şi de­­păşit. In octombrie, el fusese de­păşit cu 10 la sută la producţia globală, faţă de depăşirea de 1,3 la sută cît se obţinuse în luna ianuarie. Şi productivitatea muncii are aici o anumită dinamică. In prima lu­nă a acestui an, ea a fost mai mare faţă de cifra planificată cu 2,3 la sută, în mai cu 3,5 la sută, în august cu 5 la sută, în septembrie cu 7,8 la sută. In octombrie, creşterea este şi mai importantă : 10,2 la sută. Anul acesta şi preţul de cost a scăzut, iar calitatea reparaţiilor s-a îmbunătăţit, asigurîndu-se pe de altă parte şi o justă corelaţie între principalii indici ai planului. „Secretul“ acestor suc­cese constă în faptul că la rezol­varea tuturor problemelor de produc­ţie, comitetul de întreprindere şi co­mitetele de secţie au atras pe toţi muncitorii, maiştrii şi inginerii. Efectul consfătuirilor de producţie... ...SECŢIA DE TURNATORIE. Cu luni în urmă, aici calitatea unor pro­duse era necorespunzătoare. Se dă­deau rebuturi cu mult peste procentul admis şi se turnau piese cu adaosuri mari, a căror prelucrare umfla preţul de cost. Zeci de minute se iroseau la secţia de strungărie, de pildă, numai pentru a aduce la cotă robineţii A.R. livraţi de turnători. Existau şi alte de­ficienţe. Nu peste tot mica mecaniza­re înlocuise efortul fizic al muncito­­rilor. Ce a făcut organizaţia sindicala pentru a îndrepta situaţia ? în urma unei analize amănunţite la faţa locu­lui, ea a hotărît organizarea la turnă­torie a unor consfătuiri de producţie pe grupe şi pe secţie, în care să se stabilească cauzele rebuturilor, mai buna organizare a muncii şi po­sibilităţile de uşurare a muncii. Răs­punderea pentru îndeplinirea acestei sarcini a fost încredinţată de comitet însuşi tovarăşului Timaru, preşedin­tele. (Repartizarea sarcinilor pe oa­meni, fixarea de răspunderi concrete este aici un vechi obicei). Au urmat zile de frămîntări. Consfă­tuirile de producţie trebuiau organiza­te în aşa fel încît să se asigure o lar­gă participare a oamenilor şi, prin acea­­sta, un efect economic imediat şi con­cret. In acest scop­­ au fost folosite o serie de metode foarte eficace. Ast­fel, membrii comitetului de secţie au fost repartizaţi pe grupe sindicale pen­tru a sprijini maiştrii şi organizatorii de grupă în alcătuirea unor referate cît mai analitice pentru consfătuirile de producţie. Totodată, s-a cerut fie­cărui muncitor să studieze la locurile de muncă cauzele care provoacă rebu­turi şi să vină în consfătuiri cu pro­puneri concrete de măsuri tehnice şi organizatorice. Pentru consfătuirea de producţie pe secţie a fost format un colectiv special. El a primit ca sarci­nă să studieze cu minuţiozitate refera­tele şi propunerile făcute în consfă­tuirile de producţie pe grupe şi pe baza lor să alcătuiască un raport a­­mănunţit care apoi să fie supus discu­ţiei întregului colectiv în consfătuirea de producţie pe secţie. Munca organi­zatorică desfăşurată pe o perioadă mai îndelungată a dat bune rezultate. In consfătuiri s-au făcut numeroase pro­puneri privind înlăturarea rebuturilor şi uşurarea muncii. Iată, un singur exemplu. După o Studiere temeinică a documentaţiei tehnice sovietice şi a experienţei unor fruntaşi în producţie, fostul muncitor TIBERIU OSTERMAN, azi inginer, a propus să se treacă de la turnarea în pămînt a robineţilor A.K., la turnarea în „ceară“. Ca ur­mare a aplicării ei, rebuturile se reduc aproape complet. Adaosurile de prelu­crare dispar. Noul procedeu elimină în proporţie de 80 pînă la 90 la sută operaţiile de prelucrare ce se executau înainte la diferite maşini-unelte. Acum din aceeaşi cantitate de fontă se toar­nă doi robineţi. Dar de pe urma­ ace­stei propuneri au cîştigat şi turnătorii. Existînd posibilitatea obţinerii­­ unei productivităţi mai ridicate, cei mai mulţi dintre ei cîştigă azi cu 100 pînă la 300 lei mai mult pe lună ca înainte. Consfătuirile de producţie au aju­tat şi la soluţionarea unor probleme legate de uşurarea muncii. Intr-o consfătuire s-a născut ideea — care a şi fost pusă în practică — de a se in­troduce la saboţi (unul din reperele cu volum mare de muncă manuală) for­marea mecanică şi turnarea pe bandă. Astfel, eforturile depuse de oameni au ajuns să fie minime, în timp ce pro­ducţia creşte cu aproape sută la sută într-o lună. Asemenea exemple s-ar mai putea da multe. Esenţial este însă faptul că consfătuirile de producţie s-au dovedit a fi şi aici unul din mijloacele prin­cipale de atragere a muncitorilor, mai­ştrilor şi inginerilor la conducerea şi mai buna organizare a producţiei. ...Şi al grijii părinteşti faţă de tineri ...SECŢIA STRUNGĂRIE. Preşedin­tele comitetului de secţie de aici este tovarăşul SIMION SUCIU. El mi-a spus că preocuparea centrală a activu­lui sindical este ajutorarea tinerilor mai slab calificaţi, pentru a se ridi­ca la nivelul realizărilor medii ale fruntaşilor. Am aflat apoi că această problemă se pune cu multă ascuţime. Circa 80 la sută din muncitorii sec­ţiei sînt tineri absolvenţi ai şcolilor profesionale. Aici existau şi mulţi strungari care rămîneau deseori cu sarcinile neîndeplinite, ori obţineau depăşiri mici în raport cu posibilită­ţile existente. Cauzele acestei situaţii au fost scoase la iveală în urma unor analize temeinice făcute de comitetul de secţie în colaborare cu conducerea administrativă în consfătuirile de pro­ducţie, în şedinţele de comitet şi în discuţii de la om la om. S-a constatat astfel, că tinerilor le lipseau nu cu­noştinţele teoretice, ci cele practice, legate de organizarea locului de mun­că, de aplicarea unor metode înain­tate, de folosirea cuţitelor. Atenţia comitetului de secţie s-a în­dreptat tocmai spre aceste chestiuni. Astfel, în secţie a fost organizat un schimb de experienţă în cadrul căruia strungarul MIHAI BODI, fruntaş în producţie, a arătat teoretic şi apoi practic cum obţine el o înaltă produc­tivitate, ce mijloace şi ce metode fo­loseşte pentru aceasta. Pe de altă par­te, maiştrii şi cei mai buni muncitori au luat sub directa lor îndrumare pe tinerii mai slab calificaţi pentru a-i a­­juta o perioadă mai îndelungată să-şi perfecţioneze metodele de muncă. Cît de eficace a fost acest procedeu se poate vedea dintr-un singur exemplu: DUMITRU LENUŢ, fiind ajutat de maistrul ALEXANDRU ŢUŢUREA, a devenit fruntaş în producţie. Din preocupările comitetului de secţie n-a lipsit nici aceea pentru educarea comunistă a tinerilor. In re­feratele prezentate la consfătuirile de producţie, în articolele de la gazeta de perete, nu numai că se combateau cu tărie actele de indisciplină, lipsa de grijă faţă de avutul obştesc, dar se şi explica tinerilor că o piesă a­­junsă la ei in stare semifabricată tre­cuse şi prin mina altor muncitori care o lucraseră cu atenţie şi cu eforturi; rebutînd-o, însemna să rebutezi şi munca lor, însemna să provoci greu­tăţi în îndeplinirea planului. Am arătat doar cîteva din metodele folosite. Rezultatul: planul de produc­ţie al secţiei este lunar îndeplinit şi depăşit, iar procentul de rebuturi a fost redus substanţial. La acestea se mai adaugă şi faptul că astăzi nu mai sunt alci muncitori care să nu-şi în­deplinească sarcinile ce le revin. Să nu supraapr­ciem succesele Există însă acum pericolul de a su­­praaprecia succesele, de a considera rezultatele muncii organului sindical ca cele mai mari posibile. Comi­tetul de întreprindere — şi la rîndul lor comitetele de secţie — au renunţat la planurile de muncă. — Am un caiet de notiţe — spu­nea tovarăşul TIMARU. Notez în el toate sarcinile şi apoi le transmit co­mitetelor de secţie. Este mai uşor şi mai bine aşa. Mai uşor este într-adevăr. Mai bine însă nu. Renunţînd la planul de mun­că se renunţă de fapt la perspectivă, se renunţă la munca colectivă,­­ principiu de bază în activitatea sin­dicală. Planul la toţi indicii nu se realizează de la sine, ci prin efortu­rile oamenilor, prin preocuparea comi­tetului de întreprindere şi a comite­telor de secţie de a cunoaşte lipsurile şi a întreprinde acţiuni care să ducă la lichidarea lor, prin răspîndirea largă a experienţei pozitive din activi­tatea de producţie şi cea sindicală. Lucrurile bune ce s-au făcut pînă acum la Atelierele de Automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin au l­a bază tocmai aceşti factori. FL. PANTELIMONESCU UN GESTIONAR „ BUN“ 3 Am vizitat zilele trecute grupul 5 de şantiere de la Petrila. El deţine 3 titlul de unitate fruntaşă pe trust, 3 deoarece harnicii constructori de 3 ani au reuşit să predea minerilor 2 zeci de apartamente bine lucrate, 3 înainte de termen şi la un preţ de 3 cost redus. 2 . Cu multe realizări ne putem 3 mindri — ne-au spus deschis mart- 3 citorii — numai cu cantina nu. Am încercat un fel şi­ chip, dar nu am 3 putut schimba situaţia. 3 „ A­e-am îndreptat paşii spre can-2 tină, curioşi să vedem cum aceşti 3 oameni, care invingind cele mai 3 grele obstacole au reuşit să se si-2 tueze în fruntea întrecerii, nu sunt 3 in care să obţină ceea ce merită: 1 o cantină bună. 2 Bucătăria am găsit-o murdară, 3 sala de mese neprimitoare. Perso- 3 nalul justified această stare prin... 2 lipsă de mături. In contrast cu 3 cele constatate aici, o lozincă mare 3 atirnată pe perete glăsuieşte astfel: 3 „Tovarăşi, o mincare bine pregă- 3 tită şi la timp servită ajută la in- 3 tărirea organismuluiCit de gus- 3 toasă şi consistentă este mincarea 2 pot s-o spună constructorii, care, in 3 plus, de cele mai multe ori pierd 3 ore preţioase din producţie din cau-2 ad că masa nu se serveşte la 3 timp. De acest lucru nu sunt vino- 2 vate bucătăresele, ci gestionarul. 2 Şi că Ion Perja mai este gestionar 3 la această cantină, contrar voinţei 3 muncitorilor, apoi de asta e vitto-2 vată administraţia cantinelor Trus­ei tului 7 Construcţii care.... —­ dar să 3 lăsăm să vorbească faptele. 2 In citeva rinduri membrii corni­­şTi 3 siei de cantină de pe lingă comite- £ 3 tul sindical de secţie al şantieru- 10 2 lui, printre care se numără ing. 3 Eugen Verzan și muncitorul Nico- £ 3 lae Nicolae, făcind controlul obiş- 10 2 mnii au fost chipurile, „surprinşi io 3 asupra faptului" de către iov. Dia- £ 3 conescu, controlor intern la admini- ]0 3 straţia cantinelor. El a avertizat io 3 in mod serios pe aceşti activişti o care işi exercitau o îndatorire ob­­o­­­stească că fiii au dreptul să se g 3 amestece in treburile cantinei de­ £ a oarece cantinele au o administra- o 2 ţie proprie şi organele lor de con- £ 3 Pol". £ 3 In asemenea condiţii nu e de mi- io 2 rare că toate sezisările comisiei, £ 3 cam că se sustrag alimente şi se £ 3 comit şi alte nereguli, au rămas, £ 3 nerezolvate şi Perla continuă a fi g 3 gestionar, lată doar citeva din cete £ 3 semnalate. _ £ 3 Despre curățenie s-a vor'bit■ S-a £ 3 mai sezisat faptul că gestionarul a £ 3 fost găsit dormind în plină zi în g 3 stare de ebrietate pe masa pe care £ 3 se taie plinea. Că el lipsește zile în £ 3 şir de la cantină și că cheile ma­­g ° gaziei stau la atelier. într-o zi co- 0 3 misia a găsit o lipsă de 4'l2 kg. £ 3 carne din cele 17 kg. destinate me- £ 3 sei pentru acea zi. Aproape zilnic £ 3 gestionarul dă dispoziţii bucătăre- £ 3 sei să gătească din cantitatea de g 2 alimente calculată pentru un ana- 10 3 mii număr de mese cu 10—2fi o porţii mai mult. Astfel in ziua de­­ 14 noiembrie, bucătăreasa Sabina £ Ionescu a fost silită să gătească £ 61 porţii din cantitatea de alimente £ pentru 41 porţii, iar in ziua de 18 £ noiembrie, organele sindicale au do găsit 70 de chiftele in plus. Ce se £ Intimplă cu porţiile gătite in plus g — nimeni nu ştie. Adică se ştie că £ ele sunt pentru flotanţi. Dar din £ ziua de 6 octombrie gestionarul nu £ a eliberat nici un bon pentru fio- £ tânji, cu toate că zilnic s-au con- £ sumat nenumărate asemenea porţii. £ în concluzie: comisia de cantină £ controlează, sezisează, dar admini- £ straţia cantinelor nu ia măsuri. Şi i° face acest lucru pentru a dovedi că £ nimeni afară de ea nu are dreptul lo a se amesteca In treburile cantinei. £ Iar gestionarul este omul ei. însuşi £ tov. Diaconescu susţine că Perju Jo este „cel mai bun gestionar", de- £ oarece scriptele lui sint in regulă £ si nu are nici o lipsă in gestiune. Jo Ce trtănincă oamenii şi ce se in- £ uimplă de la scripte pînă ce masa £ e servită — puţin interesează... £ Poate că plnă la urmă se vor £ găsi tovarăşi In conducerea Trus- £ Tutui 7, la comitetul său sindical, £ sau la Consiliul sindical respectiv £ care vor privi dincolo de scriptele £ lui Perju şi vor asculta părerea £ oamenilor, luind măsurile cuvenite £ pentru ca harnicii constructori de 0 la Petrila să poată servi la cantina Ja lor o masă aşa cum au dreptul. £ C ANDRAŞ , corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara .rTrtnmnnnnnnnnrb^^ rtrgmrg d~aii'wyBRnrg,g's~B~tro~innrg Anul acesta, la șantierele „1 Mai“ din Brăila, au fost construite pentru prima dată vase fluviale diferite pentru transporturile din Delta Dunării. Printre acestea se numără „gabărul“, cu o capacitate de 40 tone, şi şalupe înzestrate cu motoare K­D. 35. De curînd, aici s-a început construirea primului ceas de 200 tone destinat transportului stu­fului. In clişeu , un nou gabăr — al treilea construit la şantierele „1 Mai“ — este pregătit pentru lansarea la apă. (Foto: AGERPRES) MUNKA Pe panoul de onoare al I. F. E. T. „Intorsura Buzăului“ GHEORGHE MOR­­COVESCU, șeful sec­­torului Vama Buzău­lui. Printr-o mai bună organizare a muncii în cadrul sectorului său, co­lectivul pe care-l conduce și-a reali­zat sarcina anuală de plan încă din luna august a.c. PAVEL POPESCU, maistru de exploa­tări în secţia a 111-a Vama. Participînd la întrecerea socia­listă pe parchete, s-a situat pe locul I, obţinînd titlul de maistru fruntaş pe întreprindere. GHEORGHE BRA­­TOSIN, maistru de mecanizare. Dove­deşte mult interes pentru introducerea mecanizării în ope­raţiile grele de ex­ploatare. In prezent lucrează la perfec­tarea a două inova­ţii importante. Pen­tru aportul său la uşurarea muncii oa­menilor a fost dese­ori premiat de între­prindere şi minister. GHEORGHE BU­­LARCA, mecanic de locomotivă. Partida de tren 78S—234 în care lucrează a cîş­tigat steagul de frun­taşă în întrecerea socialistă pe secto­rul C.F.F. Brigada pe care o conduce muncește foarte bine. Pentru succesele sale ea a fost declarată brigadă fruntaşă în sectorul transporturi din Întreprindere. Foto­text: MIRCEA COLTOFEAN corespondent voluntar Cheia succesului Intr-una din zile m-ara întîlnit la o şedinţă sindicală, ce a avut loc la comitetul pe bazin, cu Inginerul Du­mitru Diaconu, şeful exploatării Poe­­nari din bazinul carbonifer Schitu Goleşti—Muscel. 11 cunoşteam de prin 1950, cînd a venit la noi să-şi facă stagiul. Intra­răm în vorbă . — Noroc, tovarășe inginer. Cum o mai duci ? Cum stați cu planul ? — Care plan­ pe anul viitor ? — Ei asta-i, eu vorbesc de planul pe anul ăsta ! Mai avem pînă în ’59. — Să fii dumneata sănătos ! Pla­nul pe anul ăsta e gata de mult. Noi lucrăm acum în contul lui 1959... Vorbele lui m-au mirat foarte mult, căci în urmă cu un an-doi aproape că nu era consfătuire de producţie la care exploatarea Poenari să nu fie criticată pentru că trage înapoi întreg bazinul. In fiecare trimestru cei de aci rămîneau datori ţarii sute de tone de cărbune. „Trebuie să le fac o vi­zită într-una din zile, cînd sînt în schimbul 3“ — mi-am zis. ★ De la mine de acasă pînă la Poenari e cale de vreo 4-5 km. Dar eu am scurtat din drum, luînd-o prin pădu­rea Ruginoasa pe covorul auriu aş­ternut cu măiestrie de idilica făuri­toare de frumuseţi, bogata şi majestu­­oasa toamnă. Cînd soarele se ridicase deasupra dealului Carmazanului mă aflam în biroul şefului exploatării. I-am expli­cat în cîteva cuvinte scopul vizitei mele. A zîm­bit puţintel, apoi a scos şi mi-a pus în faţă cîteva hîrtii. Evi­denţe, situaţii, cifre şi iar cifre...Ci­fre de plan... Intr-adevăr, nimic de zis. Exploa­tarea a dat în fiecare lună cărbune peste plan. Iar depăşirile acestea s-au adunat şi au făcut ca Poenarii să termine planul anual în mai puţin de 9 luni. Pînă la 13 noiembrie, scosese­ră de acum peste prevederile anuale 15.553 tone. In plus, cărbunele pe care l-au dat anul acesta e mai ieftin ca cel din anul trecut. In ianuarie, de pilda, au redus preţul de­ cost cu 16 lei pe tonă. In februarie — cu 33 lei. Şi tot aşa lună de lună au ajuns la o reducere a preţului de cost de 42 lei — pentru prima oară în istoria a­­cestui bazin carbonifer, încă de pe băncile școlii nu m-am împăcat bine cu matematica, cu cifre­le. Dar cifrele pe care le-am aflat din registre, acolo în birou, îmi sînt dragi. Poate fiindcă știu cît de grea și importantă e munca minerului și-mi dau seama ce înseamnă ele... ...N-am bătut drumul pînă la Poe­­nari ca să stau în biroul şefului ex­ploatării. Aşa că, după ce am luat cu­noştinţă de datele pe care le-am re­dat mai sus şi de multe altele, am co­borât în mina 3. M-a însoţit un ingi­ner venit abia cu trei ani în urmă de pe băncile şcolii. E tovarăşul Cornel Dumitrescu, şeful acestui raion. Am nimerit în abatajul frontal, un­de lucrează brigada lui Iosif Petrescu. E vestită brigada aceasta pentru că îşi depăşeşte zi de zi planul, pe fie­care schimb şi pe fiecare om. Cînd am intrat noi munca mergea din plin. Craterele duceau spre în­cărcare şuvoaie de cărbune. Unii din­tre mineri despicau blocurile şi le a­­şezau pe cratere. Alţii urmau locul de unde fusese extras cărbunele. In aba­taj era schimbul lui Ion Berechet. E tinăr şeful de schimb. Majoritatea minerilor din echipă sînt mai în vîr­­stă ca el. Cu toate acestea, toţi îl res­pectă pentru priceperea lui şi îi dau ascultarea cuvenită. Ştie să organize­ze bine munca, cunoaşte meseria. De altfel, echipa sa e fruntaşă. — Cum reuşeşti, tovarăşe Berechet, să te menţii în frunte cu echipa du­­mitale ? îl întreb eu. Se vede că l-am nimerit la un mo­ment nepotrivit. E foarte ocupat şi nu are timp să stea la discuţie cu mine. De aceia îmi răspunde scurt şi concis, fără prea multe explicaţii: — Locul de muncă e bine organi­zat, sarcinile sînt judicios împărţite pe fiecare om, după calificarea sa. Dar în primul rînd sînt oamenii despre care am de spus numai cuvinte bune. Iată-l colo pe Ion Pîrsan... Iată-i pe Ion Enache, Ion Simion, Ivan Iosif... Işi fac cu toţii datoria exemplar. Şi mai este ceva. Noi am înlăturat cu totul pironul, cu care dvs. deschideţi şramul la Pescăreasa. Am primit o haveză sovietică STK 35 care face o­­peraţia asta. ...Pregătirea 388 vest. Locul de muncă e altul, dar oamenii sînt la fel de buni, mineri adevăraţi. Aici l-am găsit pe Florian Petrescu, cel mai tinăr din cei 7 fraţi care lucrează în această mină din tată în fiu. Bio­­grafia lui Florian e scurtă : 25 de ani, candidat de partid, fruntaş în produc­ţie, recent şi-a construit casă cu cre­dit acordat de stat­. El este unul din cei peste 230 de mineri care şi-au con­struit asemenea case în anii noştri... De altfel, fruntaşi în producţie sînt şi Iosif, Ion, Bucur şi ceilalţi fraţi. Fotografia lui Ion Petrescu, de pildă, s-a aflat la loc de cinste în pavilioa­nele R.P.R. din cadrul unor expoziţii economice de peste hotare. Exploata­rea se mîndreşte cu fraţii Petrescu, tot aşa cum se mîndreşte cu fraţii Gheor­­ghe, Ion şi Alexandru Radu care au terminat cu mult înainte de prevederi înaintarea 413, cu Florian Mălăiaş şi cu mulţi alţii. ...Ultimul popas îl fac la abatajul­­cameră 404 vest. Mă aşez pe un bloc de cărbune şi trag cu urechea la dis­cuţia dintre bătrînii mineri I.B. Petre­scu şi I.Stan, care tocmai terminaseră evacuarea cărbunelui şi se pregăteau pentru armat. Ascult vorbele lor şi prin faţa ochilor mei prind parcă a se înfiripa imagini de demult... Văd mineri istoviţi sfîrşiţi de muncă, lu­­crînd cu picioarele pînă la genunchi în apă...Ii văd, înhămaţi la sănii, cum cară cărbunele din ort şi pînă la li­nie...Şi îi mai văd în zi de leafă, nu­­mărîndu-şi puţinii bani primiţi în pal­mă şi blestemîndu-şi zilele...Dar aces­te imagini se risipesc repede, căci anii din urmă — de viaţă adevărată — le-au făcut uitate. Intre timp, şeful raionului a rămas ceva mai în urmă. S-a oprit să amin­tească unor tineri — lui Măgeanu, lui Trincă şi altora — că au după a­­miază repetiţie la ansamblul artistic. Căci am omis să vă spun că ingine­rul Dumitrescu este totodată organi­zatorul şi dirijorul ansamblului ar­tistic al minerilor, compus din cor, orchestră şi echipă de dansuri. An­samblul acesta — fruntaş pe bazin —­ a prezentat în satele din jur o serie de spectacole mult apreciate de ţă­ranii muncitori. ★ ...Cînd am ieşit din nou la lumină soarele îmi zîmbea drept deasupra creştetului. Aşadar, am petrecut o jumătate de zi în mină la Poenari. Şi aş fi rămas aici pînă seara dacă nu m-ar fi grăbit unele treburi. Dacă dosarele pe care mi le-a pu^^ la dispoziţie şeful exploatării mi-a® prezentat realizările, apoi orele cî^^ am stat în mină mi-au arătat care este cheia succesului celor de aici. Oamenii! Un colectiv unit, distins recent cu steagul roşu de fruntaş pe bazin, şi în care fiecare se străduieşte să muncească cît mai bine. Iar exem­plu pentru întreg colectivul îl consti­­tuie comuniştii C. Dumitrescu, Al. Miloiu, D. Arsene şi ceilalţi. Ei sînt în frunte! FLORIN OPRESCU mecanic la mina Pescăreasa —­ bazinul carbonifer Schitu-Goleşti, regiunea Piteşti Ne scriu corespondenţii voluntari d­im «secsiumcss Inaintea calendarului Colectivul minei nr. 4 Mărgineanca de la Doiceşti a terminat, primul pe exploatare, planul anual la toţi indi­cii. Folosind cît mai bine instalaţiile şi utilajele moderne ce le-au fost puse la dispoziţie muncitorii şi tehnicienii acestei mine au reuşit să mărească productivitatea muncii cu 2 la sută şi să realizeze economii de aproape 400.000­ lei. In fruntea acestui harnic colectiv s-au situat brigăzile conduse de mine­rii D. Oană, Gh. Iordache, Gh. Soare şi alţii. 4. Ioniţă Pe calea cea noua 84 familii de ţărani muncitori din comuna Păcureţi, raionul Teleajen, au hotărît să păşească pe calea agricul­turii socialiste. Zilele acestea a avut loc într-un cadru sărbătoresc inaugu­rarea gospodăriei agricole colective, care a primit numele „7 Noiembrie“. Gospodăria dispune de 98 ha. teren, din care o suprafaţă însemnată de vie. V. Enescu Valorifică fructele prin cooperativă Planul achiziţiilor de fructe al U.R.C.C.-Cîmpina a fost depăşit pînă acum cu 100 de tone. Cele mai mari depăşiri le-au obţinut cooperativele săteşti din comunele Filipeştii de Pă­dure, Diţeşti, Cosminele şi Breaza. Cu banii încasaţi de pe urma va­lorificării fructelor prin cooperative, ţăranii muncitori şi-au satisfăcut fie­­roile gospodăreşti. Astfel, Gh. Faciu din comuna Diteşti şi-a cumpărat un cal, Ana Gh. Tom­a şi-a renovat o ma­gazie, iar Nicolae Popescu şi-a luat o căruţă. Th. Gherghiceanu In apărarea sănătăţii muncitorilor In cadrul schelei Tîrgovişte s-au efectuat anul acesta o serie de lucrări importante pe linia protecţiei muncii. Pentru prevenirea accidentelor la sonde şi instalaţii au fost confecţio­nate apărători la unităţile de pompare şi la curelele trapezoidaile, s-au conso­lidat podurile şi scările din sonde, s-au­ împrejmuit batalele etc. O deo­sebită atenţie s-a acordat locurilor de muncă unde în anii trecuţi au fost ca­zuri de îmbolnăviri profesionale. Ast­fel, la garajul Viforîta s-a construit o cameră special amenajată de zid, pentru încărcatul acumulatorilor. Pe de altă parte s-au format cîteva comisii care au cercetat în brigăzi şi secţii dacă tuturor muncitorilor li s-a făcut instruirea necesară şi dacă res­pectă normele de tehnica securităţii. Ca urmare a acestei activităţi, în prim­­ele 11 luni ale anului în curs nu­mărul accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale a scăzut la o treime faţă de anul trecut. G. Oşanu Marti 2 decembrie 1958 — nr. 3448 La uzinele „Grigore Preoţea­sa" din Bucureşti a intrat în func­ţiune la începutul lunii acesteia o nouă secţie de presat piese din bache­­lită. Noua secţie e înzestrată cu cele mai moderne maşini. In clişeu, brigada nr. 3 condusă de Ioana Leu a reuşit să dea peste plan pe trimestrul III 1.000 contuare monofazate şi 250 triofazate. Foto: AGERPRES Mai multă atenţie organizării şi urmăririi întrecerii pe întreg ciclul de producţie (Urmare din pag. l­ a) de 7000 cît avea planificat şi 10.000 cît reprezenta angajamentul său. Datorită întrecerii pe întreg ciclul şi rezultatele generale sînt bune. Astfel, la G.A.S.-Urleasca, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile, recolta medie de grîu la hectar s-a ridicat la 2030 kg, faţă de 1080 kg cît s-a obţinut în anul 1957. Statul a primit de aici, peste plan, mai mult de 500 tone de grîu. Recolta de porumb a crescut de asemenea la peste 3000 kg boabe la hectar. In G.A.S.-Floreşti, recolta de struguri a depăşit conside­rabil pe aceea din anul 1957. Statul a primit zeci de vagoane de produse peste plan, ceea ce reprezintă o contri­buţie în plus la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pe baza experienţei dobîndite şi a învăţămintelor trase din lipsurile ce au existat, comitetele sindicale din aceste gospodării trec acum la organizarea şi mai temeinică a întrecerii socialiste, cu obiective mai concrete şi mai mo­bilizatoare, în vederea realizării şi de­păşirii sarcinilor de plan şi în anul agricol 1958—1959. ...Şi cînd lucrurile sînt lăsate să meargă de la sine Ar fi fost îmbucurător dacă în toate G.A.S.-urile din regiunea Galaţi, s-ar îi făcut pe linia organizării şi condu­cerii întrecerii socialiste, cel puţin atît cît S-a făcut în gospodăriile mai sus­­amintite. Din păcate, însă, lucrurile nu stau aşa. In primul rînd este vorba de faptul că comitetele sindicale din unele gos­podării de stat nu se străduiesc sufi­cient să traducă în viaţă sarcinile tra­sate de plenara C.C.S. din 21—22 apri­lie a.c., privind îmbunătăţirea organi­zării şi conducerii întrecerii socialiste în agricultură. Bunăoară, conducerea G.A.S.­Moscu (director tov.­­Mihai Al­­bescu) şi comitetul sindical (preşedin­te tov. Ion Pamfil), n-au îndrumat cu temeinicie muncitorii şi tehnicienii să-şi ia angajamente pe întregul ci­clu de producţie. Mecanizatorii care lucrează în brigăzile complexe şi care sînt permanentizate, n-au fost ajutaţi să-şi ia angajamente concrete de sporire a producţiei pe suprafeţele repartizate. Intre cres­cătorii de animale sau între mecaniza­tori s-au făcut unele chemări la între­cere, dar fără să se ţină seama dacă condiţiile sînt asemănătoare şi permit ulterior compararea rezultatelor. An­gajamentele, chiar aşa cum au fost luate, n-au fost înregistrate, iar îndepli­nirea lor n-a fost urmărită cu serio­zitate pe parcurs. Comisia muncii de masă în producţie a lăsat întrecerea să se desfăşoare de la sine. Comitetul­­sindical, uitînd de munca colectivă, de rostul întrecerii, n-a ajutat stăruitor oamenii. Astfel, întrecerea a căpătat un caracter formal, iar eficacitatea ei a fost redusă. In gospodăria Bereşti, conducerea (director tov. Gheorghe Ţaga) şi co­mitetul sindical (preşedinte tov. Şte­fan Jarcă) s-au îngrijit de organi­zarea întrecerii pe întreg ciclul, dar n-au urmărit cu perseverenţă desfă­şurarea ei. Angajamentele au fost uitate pe drum, nu s-a ţinut o evi­denţă riguroasă a lor. Popularizarea fruntaşilor se face sporadic, nu se arată în ce constau metodele lor de muncă. Comitetul sindical n-a tras la răspundere pe responsabilul comisiei muncii de masă în pro­­ducţie (tov. Barbu Gheorghiu) şi n-au analizat activitatea acestei co­misii, pentru a activiza astfel întrece­rea socialistă. Nici acum, la începe­rea noului an agricol (înainte de se­mănatul griului) nu s-a analizat acti­vitatea anterioară, pentru a se putea trece la o organizare temeinică a în­trecerii pe întreg ciclul de lucrări, ast­­fel ca în anul 1959 să se obţină rezul­tate mai bune în producţie. Din cele de mai sus reiese că în munca unor comitete sindicale mai există unele manifestări de formalism, ceea ce retează din entuziasmul mase­lor aflate în întrecere. Nu-i de mirare deci că şi rezultatele în producţie ob­ţinute aici în anul curent sînt în ge­neral, sub sarcinile de plan şi că cos­turile depăşesc mult indicii planifi­caţi. Plenara C.C.S. din 21—22 aprilie a.c. a cerut organizaţiilor sindicale să se ocupe cu temeinicie de organizarea şi conducerea întrecerii socialiste, să o axeze pe nevoile concrete ale produc­ţiei. „In toate unităţile agricole de stat — arată hotărîrea plenarei — trebuie extinsă organizarea întrecerii pe întreg ciclul de producţie". Ca a­­ceastă sarcină să fie integral îndepli­nită, este bine ca organele sindicale să înţeleagă ele în primul rînd şi a­­poi să explice întregii mase a mun­citorilor şi tehnicienilor în ce constă superioritatea întrecerii pe întreg ci­clul de producţie. Să le arate că întrecerea pe întreg ciclul şi nu pe etape (pe campanii) corespunde cel mai bine condiţiilor actuale de orga­nizare a muncii în brigăzi permanen­te de producţie, deoarece angajamen­tele luate astfel vizează direct scopul final al muncii desfăşurate de la se­mănat pînă la recoltat inclusiv. Să le explice că în condiţiile organizării întrecerii pe întreg ciclul, formalis­mul îşi poate face mai greu loc, fiind­că urmărirea îndeplinirii angajamente­lor nu mai este îngreunată de repeta­tele lor reînnoiri ca în cazul organi­­zării întrecerii pe campanii. întrecerea pe întreg ciclul de lucrări dă mai multă perspectivă în muncă; ea reprezintă prin urmare un pas îna­inte în organizarea întrecerii, un ger­mene al noului a cărui dezvoltare tre­buie sprijinită cu atenţie. Dar ca a­­ceastă întrecere să capete extinderea cuvenită în toate G.A.S., organele sin­dicale vor trebui să analizeze in­­tr-o consfătuire comună cu condu­cerea trustului situaţia de pînă acum şi să ia măsurile corespunzătoare. în­trecerea socialistă pe întreg ciclul pri­veşte nu numai organele sindicale, ci şi conducerile administrative ale G.A.S. şi trustul GOSTAT. Acum culturile au fost recoltate, a­­nul agricol s-a încheiat. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii sînt strînşi în gospodării. Munca politico-organiza­­torică e mai uşor de dus. Acum se oferă deci prilejul cel mai bun pen­tru comitetele sindicale din G.A.S. de a supune analizei profunde, în spirit critic şi autocritic, stilul de muncă şi rezultatele dobîndite in întrecerea socialistă. Ele trebuie să studieze cu cea mai mare aten­ţie experienţa bună dobindită in munca sindicală şi pe linie de producţie şi să lupte pentru ex­­tinderea ei. Organizînd de pe a­­cum temeinic întrecerea socialistă şi sprijinind apoi permanent muncitorii în îndeplinirea angajamentelor concrete luate pe înitreg ciclul, putem avea ga­ranţia că se vor obţine în anul 1959 rezultate superioare în sporirea şi ief­tinirea producţiei, în creşterea renta­bilităţii gospodăriilor agricole de stat. Contribuţia G.A.S. la formarea fondu­lui central al statului, la ridicarea ni­velului de trai al poporului muncitor, va fi astfel din ce în ce mai substan­țială.

Next