Munca, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3499-3522)
1959-02-01 / nr. 3499
Pag. 4-a / MUNCA' Lucrările Congresului al XXI-lea extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie (Urmare din pag. 3 a) lui şi statului, a spus S. KAMALOV, •prim-secretar al C.C. al P.C. din Uzbekistan, constituie o adevărată şcoală a stilului şi metodei de muncă leniniste pentru toate cadrele de partid şi sovietice, un model de aplicare creatoare a teoriei marxist-leniniste în rezolvarea sarcinilor concrete ale construcţiei comuniste. Frecventele deplasări pe teren ale membrilor Prezidiului C.C., legăturile lor personale cu activiştii organizaţiilor de partid din verigile de jos, cu activiştii aparatului sovietic şi lucrătorii din economie, studierea directă de către ei a stării de lucruri din întreprinderi, de pe şantierele de construcţii, din colhozuri şi sovhozuri, cunoaşterea aprofundată a vieţii poporului dau mari rezultate pozitive. Analizînd dezvoltarea economiei Uzbekistanului, vorbitorul a declarat că în ultimii trei ani producţia globală industrială a crescut cu 20 la sută. O largă dezvoltare cunoaşte producţia de maşini agricole pentru cultura bumbacului în U.R.S.S., de utilaje pentru industria textilă şi chimică. A crescut mult extracţia de ţiţei, cărbuni şi gaze, de metale neferoase şi rare. Republica a dobîndit succese apreciabile în dezvoltarea culturii bumbacului şi altor ramuri ale agriculturii. In anul 1958 Uzbekistanul a vîndut statului 2.946.000 tone bumbac — cu 514.000 tone mai mult decit în 1953. Republica furnizează pentru prima oară ţării o asemenea cantitate din această materie primă valoroasă. Vorbitorul s-a ocupat de lărgirea şi întărirea legăturilor culturale ale Uzbekistanului cu ţările străine, mai ales cu ţările Orientului. In ultimii trei ani republica a găzduit 629 delegaţii străine din 75 de ţări ale lumii. Realizările istorice ale Uzbekistanului, ca şi ale celorlalte republici sovietice, a spus vorbitorul, stîrnesc admiraţie în rindurile prietenilor noştri de peste hotare şi seamănă derută în rîndurile duşmanilor păcii , şi socialismului. S. Kamalov a subliniat că în cadrul acestui septenal investiţiile în ecoraomia naţională a Uzbekistanului vor depăşi de 2,4 ori pe cele din ultimii şapte ani. UZBEKISTANUL SE VA TRANSFORMA INTR-UN MARE CENTRU AL INDUSTRIEI GAZELOR DIN U.R.S.S. De aci gazele vor fi transportate prin conducte spre marile regiuni industriale din Ural, din republicile din Asia Centrală şi din Kazahstan. In anul 1965 producţia industriei chimice va fi de patru ori mai mare în comparaţie cu 1958. Vor cunoaşte o dezvoltare impetuoasă metalurgia neferoaselor, construcţiilor de maşini, va spori considerabil producţia de bumbac brut. In acest scop aici vor fi luate măsuri pentru sporirea recoltelor la hectar, vor fi valorificate terenuri noi, în decurs de 2—3 ani republica va trece pe de-a-ntregul la cultivarea bumbacului cu ajutorul maşinilor, se va extinde folosirea îngrăşămintelor etc. Preşedintele şedinţei anunţă că au sosit pionieri pentru a saluta Congresul. Delegaţii şi oaspeţii se ridică în picioare, primind cu căldură pe tinerii leninişti. In acordurile unui marş pionieresc, sute de băieţi şi fetiţe in cămăşi şi bluze albe au umplut toate locurile de trecere din sală şi locul din faţa tribunei• Cravatele roşii şi steagurile pioniereşti, buchetele de flori cu care au venit copiii la Congres, baloanele pe care le ţin in mină pionierii cei mai mici par din depărtare un minunat covor din basme. » Sub arcadele sălii răsună puternic glasul copiilor: ...Congresul noilor făptuiri Şi al victoriilor viitoare. Congresului al XXI-lea De la pionieri — salutare. Salutul pionieresc în versuri adresat Congresului a fost subliniat in repetate rinduri de aplauzele delegaţilor şi oaspeţilor. Copiii au povestit despre faptele lor pioniereşti, despre învăţămint şi odihnă, despre năzuinţele şi visurile lor. Glorie patriei! Glorie Partidului ! Trăiască comunismul !a aşa şi-au încheiat copiii salutul lor, fluturînd deasupra capetelor cravatele de pionieri. Copiii oferă membrilor Prezidiului Congresului, conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreştide peste hotare buchete de flori şi le leagă la git cravata de pionieri. — Tineri pionieri, fiţi gata! —, se aude din Prezidiu. In semn de salut se ridică sute de miini de copii. — întotdeauna gata ! — răspund în cor copiii. Comuniştii privesc cu dragoste şi mindrie tinerele mlădiţe ale poporului sovietic, pe cei care vor săvirşi un viitor mari fapte eroice. Preşedintele şedinţei anunţă că pe adresa Congresului au sosit mesaje de salut din partea partidelor comuniste din Malaya, Honduras, Irlanda şi din partea partidului ,,Avangarda populară" din Costa-Rica. Cu aceasta şedinţa de dimineaţă a Congresului a luat sfîrșit. Şedinţele din dupa-amiaza şi seara zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS: Şedinţa din după-amiaza de 31 ianuarie a Congresului, care s-a ţinut sub preşedinţia tovarăşului N. A. Muhidinov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., a început prin cuvîntarea tovarăşului P N. POSPELOV, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S, secretar al C.C. al P.C.U.S. P. N. Pospelov a subliniat marea însemnătate a raportului tovarăşului N. S. Hruşciov, care înfăţişează marea victorie a poporului sovietic. Raportul pune şi fundamentează profund probleme de cea mai mare importanţă ale teoriei marxist-leniniste, legate de noua etapă a construcţiei comuniste. Raportul dezvăluie perspectivele însuleţitoare şi căile concrete de dezvoltare a societăţii sovietice de la socialism la comunism. Cei trei ani care au trecut de la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., a spus P. N. Pospelov, au fost ani plini de muncă creatoare a poporului sovietic, de luptă încununată de succes,a lumii socialiste, care creşte şi se întăreşte, împotriva forţelor reacţiunii pe cale de dispariţie. Aceşti trei ani vor intra în istorie ca una din paginile cele mai glorioase. Întregul popor sovietic, întregul nostru partid au muncit in aceşti ani cu abnegaţie, ca o singură familie strîns unită, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XX-lea al P.C.U.S. şi numai grupul antipartinic Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov a încercat să revizuiască linia generală leninistă a partidului, s-a străduit să semene neîncredere în importantele măsuri politice şi economice înfăptuite de partid, a vrut să împiedice îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XX-lea, mersul nostru înainte. Dar această grupare jalnică a fost condamnată de întregul partid. In continuare P- N. Pospelov a vorrbit despre prestigiul crescînd al Uniuriii Sovietice. Decenii de-a rîndul propaganda burgheză a prezentat Uniunea Sovietică ca o ţară care ar fi rămas cu mult în urmă faţă de S.U.A. şi Anglia, iar poporul sovietic ca o rasă de ţărani inculţi. La zeci de milioane de oameni li s-au imputat capul cu ideea superiorităţii ştiinţei, tehnicii şi industriei americane, a superiorităţii modului de viaţă american. Şi subit s-a produs ceva neaşteptat: lansarea sateliţilor artificiali a determinat milioane de oameni să înceapă cu hotărîre o reconsiderare a valorilor. Cu cit propaganda burgheză trece mai mult sub tăcere realizările noastre, cu atît mai mare devine impresia produsă de sateliţi, de racheta noastră. Un simbol al epocii socialismului victorios a devenit faptul că cuvintele pur ruseşti „Sputnik“, „Mir“ şi ,,Drujba“ au intrat în toate limbile lumii ca cuvinte internaţionale, pline de conţinut, pe înţelesul tuturor fără traducere. Planul nostru septenal, a declarat P. N. Pospelov, constituie o chemare directă adresată ţărilor capitaliste şi, în primul rînd, S.U.A. la întrecere economică paşnică, pentru ridicarea ni-velului de trai al poporului. Numai la întrecere paşnică. Nici o ţară care şi-ar propune să atace pe cineva, care era avea de gînd să dezlănţuie un război, nu ar putea să planifice construirea a 15 milioane de apartamente, reducerea săptămînii de lucru la 30-35 de ore, desfiinţarea totală a impozitelor percepute de la populaţie. Nu poate să dorească război ţara care îşi propune ca în anii următori să întreacă cea mai bogată ţară în ceea ce priveşte producţia de unt, carne, încălţăminte, îmbrăcăminte şi de alte bunuri necesare consumului. îndeplinirea planului septenal va schimba şi mai mult raportul de forţe pe plan mondial, întrucît mai mult de jumătate din producţia industrială mondială va reveni sistemului socialist. Liderii ţărilor capitaliste, a subli-' niat P. N. Pospelov, se sperie cel mai mult de ritmul înalt de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S., care nu cunoaşte crize şi depresiuni. Pe el îl nelinişteşte nivelul înalt al ştiinţei şi tehnicii sovietice, elanul în muncă şi patriotismul socialist al poporului sovietic. Planul nostru septenal stă mărturie a unui nou mare avînt, a accelerării uriaşe a dezvoltării istorice a ţării noastre. P. N. Pospelov a analizat în continuare unele teze teoretice din raportul tovarăşului N. S. Hruşciov, care sunt de o însemnătate programatică. Vorbitorul a criticat aspru pe revizioniştii iugoslavi. Aceşti renegaţi ai marxismului, a spus el, intenţionau să dezbine mişcarea muncitorească internaţională, să ciştige prin aceasta un capital politic şi să intre în graţiile protectorilor lor de peste ocean. Dar ei au obţinut contrariul. In lupta împotriva revizionismului contemporan partidele marxiste frăţeşti şi-au sporit vigilenţa, şi-au întărit unitatea de luptă şi au dat o ripostă unanimă conducătorilor iugoslavi. In încheierea cuvîntării sale, P. N. Pospelov a declarat: Raportul prezentat de N. S. Hruşciov la cel de-al XXI- lea Congres al P.C.U.S. este un program măreţ al construcţiei desfăşurate a societăţii comuniste în ţara noastră, un program care entuziasmează prin claritatea, grandoarea şi realismul sarcinilor trasate. Cînd aprofundezi esenţa minunatei simfonii a giganticelor cifre ale planului septenal, dincolo de care se află munca zecilor de milioane de constructori activi ai comunismului, devine limpede că îndeplinirea acestui plan va deschide era comunismului pe planeta noastră, va servi drept puternică forţă motrice pentru avîntul tuturor ţărilor socialiste. N. I. ANIŞENKOV, oţelar la uzina „Krasnoe Sormovo", a transmis Congresului un fierbinte salut din partea colectivului acestei întreprinderi şi a oamenilor muncii din regiunea Gorki. Cu un sentiment de mare mindrie pentru patria noastră, pentru Partidul nostru Comunist, a spus el, urmăresc în prezent oamenii sovietici lucrările Congresului al XXI-lea. In raportul lui N. S. Hruşciov se arată limpede calea pe care trebuie să păşim pentru ca viaţa noastră să dea vină tot mai bogată şi mai frumoasă. Mulţumim din toată inima scumpului Partid Comunist, spun toţi oamenii sovietici. Simţim zi de zi grija lui pentru înflorirea patriei noastre, pentru îmbunătăţirea vieţii poporului. N. I. Anişenkov a dat citire unei telegrame de salut adresate Congresului în care se spune că colectivul uzinei „Krasnoe Sormovo", una din cele mai vechi uzine, aprobă în una- nimitate programul grandios al construcţiei desfăşurate a societăţii comu-’ niste în U.R.S.S. Muncitorii uzinei ,,Krasnoe Sormovo" îşi iau angajamentul să dea în 1959 peste plan 2000 tone de oţel, 2000 tone de laminate, un petrolier şi să reducă preţul de cost al producţiei cu 10 la sută în comparaţie cu anul trecut. Cu doi ani în urmă, a spus în continuare N. I. Anişenkov, la uzină se obţinea de pe fiecare metru pătrat vatră de cuptor cel mult 5 tone de oţel. Anul trecut, noi am dat cite 8,4 tone metal de fiecare metru pătrat vatră de cuptor. In uzină a fost îmbunătăţită funcţionarea agregatelor, a fost introdusă prima instalaţie industrială din U.R.S.S. pentru turnarea continuă a oţelului. In numai doi ani cu ajutorul ei s-au realizat economii de circa 4.000.000 ruble. După cum am înţeles eu din raportul tovarăşului Hruşciov, a spus N. IAnişenkov, septenalul care a început ridică problema unei mari lupte pentru economii. In această privinţă se pot găsi rezerve uriaşe pretutindeni, inclusiv în întreprinderea noastră. Să luăm de pildă situaţia aparatului administrativ. In administraţia uzinei şi în serviciul controlului tehnic sunt mulţi ingineri şi tehnicieni care ar putea lucra mult mai bine în secţii. De asemenea sunt mulţi controlori şi normatori de misos. E timpul să se facă ordine în această privinţă. Partidul nostru, a declarat N. U Anişenkov, trasează sarcini măreţe. El poate conta pe sprijinul clasei muncitoare, al întregului popor sovietic. Vom munci fără preget pentru a îndeplini înainte de termen sarcinile planului septenal. S-a dat apoi cuvîntul tovarășului A. I. MIROIAN. El a spus că, judecind după formularea ordinei de zi, problema discutată la Congres ar putea părea seacă, dar raportul tovarăşului Hruşciov a răsunat ca o simfonie majestuoasă a construcţiei comuniste, raportul depăşeşte cu mult limitele planului septenal- In raport sunt formulate uri şir_ de teze_ de cea mai mare importanţă, care îmbogăţesc teoria marxist-leninistă a trecerii de la socialism la comunism. Congresul al XXI-lea reprezintă o dezvoltare organică a ideilor Congresului a XX-lea, ale cărui teze teoretice principale au fost confirmate pe deplin în toate privinţele de viaţă, au rezistat încercării timpului atît sub raportul construcţiei de partid şi al dezvoltării interne a ţării, cit şi în domeniul internaţional. La actualul Congres continuăm linia adoptată de Congresul al XX-lea. A. I Mikoian s-a ocupat în continuare de principalele direcţii ale planului septenal. El a subliniat marile schimbări calitative care au intervenit în societatea sovietică şi a atras atenţia în special asupra creşterii gigantice a nivelului cultural al clasei muncitoare şi ţărănimii. Vor fi de o însemnătate uriaşă măsurile concrete care au ca scop ştergerea treptată a graniţelor dintre munca intelectuală şi cea fizică, dintre oraş şi sat. Democraţia sovietică continuă să se dezvolte. Fiecare pas pe drumul nostru spre comunism înseamnă o reducere a mijloacelor de constringere. La noi nu există astăzi represiuni pentru motive politice. întreaga dezvoltare a noii orinduiri sociale a dovedit acum că principalul în dictatura proletariatului sunt funcţiile ei organizatorice, organizarea forţelor întregului popor pentru construirea socialismului şi comunismului, violenţa fiind necesară doar în anumite faze ale dezvoltării. Planul septenal se caracterizează într-o măsură considerabil mai mare decit planurile economice precedente prin aceea că, bazîndu-se pe uriaşele succese ale industriei grele, pe dezvoltarea ei continuă, el prevede o sporire mai rapidă a producţiei mărfurilor de consum popular şi o ridicare mai rapidă a bunăstării oamenilor muncii. In această perioadă se vor realiza cu o amploare şi mai mare întrajutorarea şi colaborarea economică între ţările socialiste. A. I. Mikoian a arătat că în perioada de după Congresul al XX-lea al partidului, raportul de forţe s-a schimbat în favoarea lagărului păcii şi socialismului, a crescut puterea ţărilor socialiste în ansamblu TEZA CONGRESULUI AL XX LEA CA IN PREZENT RĂZBOAIELE NU SUNT O INEVITABILITATE FATALA NU NUMAI CA ŞI-A DOVEDIT VIABILITATEA, DAR A ŞI FOST ADOPTATA DE TOATE FORŢELE CARE SE RIDICA ÎMPOTRIVA UNUI NOU RĂZBOI. A. I. Mitkoian și-a consacrat o parte însemnată a cuvîntării rezultate- lor recentei sale vizite în S.U.A. El a relatat în special faptul că acolo el a fost întrebat de ce anume în ultimul timp partidul nostru se ridică din nou împotriva grupului antipartinic și dacă aceasta nu este o consecinţă a faptului că opoziţia s-ar fi intensificat. Nu, a declarat A. I. Mikoian, la noi unitatea este deplină. De la demascarea sa acest grup nu s-a mărit cu nici un om La acest Congres noi vorbim despre grupul antipartinic cu singurul scop de a demonstra încă o dată, pe bază de fapte, întreg caracterul nejust şi dăunător al poziţiei sale şi de a sublinia cîtă dreptate a avut Comitetul Central leninist ducînd lupta împotriva acestui grup. Niciodată încă nu a existat o asemenea consolidare internă a tuturor forţelor societăţii sovietice, niciodată încă nu a existat o asemenea unitate şi legătură între partid şi mase ca acum. Cel de-al XXI-lea Congres demonstrează unitatea fără precedent dintre partid şi popoarele Uniunii Sovietice, unitatea întregii mişcări comuniste internaţionale. Vorbind despre întîlnirile şi discuţiile avute în S.U.A., A. I. Mikoian a subliniat primirea prietenească ce i s-a făcut de către oamenii simpli şi cercurile de afaceri din S.U.A. S-a simţit că ei erau însetaţi să afle cum trăiesc şi ce urmăresc oamenii sovietici. Americanii vor să ne înţeleagă just. S-a simţit dorinţa de pace a poporului american. El s-a săturat de ,,războiul rece" şi vrea ca pe pămint să domnească pacea. Americanii înţeleg cît de groaznic este un război mondial în condiţiile actuale, cînd există arme de distrugere ca cele atomice şi arma rachetă. In cercurile de afaceri se înţelege că dacă înainte vreme printr-un război se putea face un bussines, într-un război actual pot pieri atît bussînesul american, cît şi bussinesmenii înşişi. In discuţiile noastre, a spus în continuare A. I. Mikoian, nu am auzit din partea americanilor declaraţii de genul celor anterioare cu privire la o politică de ,,reţinere", ,,înlăturare" şi „eliberare". Dimpotrivă, atît preşedintele, cît şi secretarul de stat au spus că nu consideră ca un obiectiv, un drept şi o misiune de-a lor să arunce anatema asupra comunismului, că S.U.A. nu doresc să se amestece în treburile interne ale ţărilor lagărului socialist. Oamenii de stat din S.U.A. s-au declarat gata să poarte tratative în problemele litigioase cele mai importante. Din aceste declaraţii s-ar fi putut trage concluzia că ei ar fi dispuşi să recunoască principiul coexistenţei paşnice a ţărilor cu orinduiri social-politice deosebite. Dar dacă lucrurile stau astfel, declaraţiile ar fi trebuit urmate de fapte care să le confirme. Or, ultimele declaraţii ale conducătorilor S.U.A., în special ale secretarului de stat Dulles la o recentă conferinţă de presă, a subliniat A. I. Mikoian, nu dau temei să se afirme că ei ar urma spiritul declaraţiilor pe care le-au făcut cu prilejul întrevederilor care au avut loc în S.U.A. In partea finală a cuvîntării sale, A. I. Mikoian s-a referit la problemele comerţului exterior sovietic, îndeosebi la comerţul cu Statele Unite ale Americii. Sîntem gata, a declarat el, să ne aşezăm la aceeaşi masă cu americanii şi să ne înţelegem cu ei cu privire la livrări reciproce pe 3, 5 şi chiar 7 ani, dacă guvernul S.U.A. o va dori. Planul septenal pe care îl dezbatem, a declarat A. I. Mikoian, prevede dublarea comerţului cu ţările capitaliste. În încheierea cuvîntării sale, A. I. Mikoian a declarat că atunci cînd te afli dincolo de frontierele patriei îţi dai în mod deosebit de bine seama de măreţia şi puterea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Poporul nostru poate fi mîndru de politica dinamică, principială, consecventă şi elastică a guvernului sovietic şi Partidului Comunist, care manifestă o iniţiativă după alta în scopul lichidării „războiului rece“, în interesele asigurării păcii şi prieteniei între popoare. Intrînd în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului, poporul nostru este plin de forţe, entuziasm şi energie, el are un ţel măreţ şi cunoaşte căile pentru atingerea acestui ţel, el păşeşte înainte în familia unită a ţărilor socialiste. El este condus de partidul leninist al comuniştilor, şi aceasta este chezăşia de nădejde a noilor sale victorii. Poetul A. T. TVARDOVSKI şi-a consacrat cuvîntarea rolului şi importanţei literaturii în viaţa societăţii noastre. In raportul lui N. S. Hruşciov şi în cuvîntările delegaţilor, a spus el, s-a acordat literaturii un loc de seamă şi o atenţie foarte măgulitoare pentru noi, scriitorii. Aceasta este şi firesc. Literatura este menită să afirme şi să întărească în conştiinţa oamenilor, prin mijloace de exprimare artistică, tot ceea ce este nou, ceea ce face parte din actualitatea noastră din ajunul comunismului, exercitînd astfel o influenţă puternică asupra psihologiei oamenilor, asupra spiritului lor, asupra felului de gîndire şi caracterului lor. Şi tocmai în acest sens creşte rolul literaturii, în lumina previziunilor înaintării noastre victorioase spre comunism. Este o fericire pentru literatura sovietică, a spus în continuare A. T. Tvardovski, că principala forţă ideologică şi organizatorică a societăţii noastre — Partidul Comunist — îi învaţă şi îi cheamă pe scriitori să oglindească în operele lor viaţa, tot adevărul şi întreg firescul fenomenelor născute din amploarea nemaiîntâlmită a activităţii creatoare a oamenilor socialismului. Partidul ne orientează pe noi, scriitorii, spre viaţă, ne învaţă să vedem noile ei trăsături minunate în cele mai hotărîtoare domenii de activitate: acolo unde se extrage minereul, unde se făureşte oţelul, unde se cultivă griul şi unde pasc cirezile, unde se înalţă clădirile uzinelor şi locuinţelor, unde se produce tot ceea ce este necesar nu numai pentru viaţa societăţii, dar şi tot ceea ce o face mai frumoasă şi mai plină de bucurii. Uriaşa însemnătate a binecunoscutei cuvîntări a lui N. S. Hruşciov constă în aceea că el a chemat la o strînsă legătură a literaturii şi artei cu viaţa poporului — chemare atît de preţioasă pentru literatură. A. T. Tvardovski a subliniat necesitatea unei sporiri hotărîte a exigenţei faţă de calitatea ideologică-artistică a cărţilor, a unei trai mari răspunderi a maeştrilor cuvîntului în faţa cititorilor lor. El s-a pronunţat cu asprime împotriva unor producţii imperfecte şi şi-a exprimat speranţa că apropiatul Congres unional al scriitorilor îşi va alege ca temă principală discuţia neplăcută despre intoleranţa faţă de cărţile proaste şi faţă de încurajarea unei literaturi elaborate în grabă şi superficial, va sublinia necesitatea corespondenţei între un conţinut serios şi o formă perfecţionată, necesitatea de a justifica speranţele pe care partidul şi întregul popor şi le pun în scriitori. Este absolut firesc, a spus A. T. Tvardovski, că actuala epocă, septenalul şi anii următori ai construirii comunismului vor da naştere unui avînt şi mai mare al forţelor creatoare ale literaturii noastre. In şedinţa din seara de 31 ianuarie a Congresului au rostit cuvîntări de salut reprezentanţi ai partidelor comuniste frăţeşti: MAX REIMANN, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Germania, JOHANN KOPLENIG, preşedintele Partidului Comunist din Austria, HARRY POLLIET, preşedintele Comitetului executiv al Partidului Comunist al Marii Britanii, KNUD ESPERSENN, preşedintele Partidului Comunist din Danemarca, EMIL LOEVLIEN, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia, KENDZI MIAMOTO, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Japonia. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. își va relua lucrările luni, 2 februarie. Duminicii februarie 1989 - W. 8409 * Scrisoarea lui N. s. Hrişciov adresata conducerii Partidului social-democrat din Norvegia MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a adresat o scrisoare conducerii Partidului socialdemocrat din Norvegia, în care răspunde la apelul care i-a fost adresat de acesta. Conducerea partidului a cerut guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei să sprijine chemarea sa adresată guvernului Greciei de a elibera pe Manolis Grizos şi pe ceilalţi patrioţi greci care se află în închisori. Guvernul sovietic, se spune în scrisoarea de răspuns a lui N.S. Hruşciov, împărtăşeşte întrutotul îngrijorarea dv. în legătură cu arestările masive din rindurile democraţilor greci, pe care ii ameninţă o reprimare crîncenă cu nimic justificată. Sindicatele sovietice, numeroase organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, cultură, milioane de cetăţeni sovietici, scrie în continuare N. S. Hruşciov, manifestă o nelinişte profundă faţă de soarta ziaristului Manolis Glezos, cunoscut fruntaş al vieţii publice, erou naţional al Greciei, şi faţă de ceilalţi patrioţi greci din închisori. Suntem de părere, se spune în răspunsul lui N. S. Hruşciov, că ar avea un mare rol în atingerea înaltului ţel uman de a elibera pe Manolis Glezos şi pe ceilalţi patrioţi greci arestaţi, ca Partidul social-democrat din Norvegia, în afară de apelul adresat guvernelor, să adreseze un apel partidelor socialdemocrate din alte ţări cu propunerea de a acţiona după exemplul Partidului social-democrat din Norvegia, în apărarea democraţilor greci. CINSTIRE Festivităţi pentru înmînarea medaliei „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor“ Sîmbătă dimineaţa a avut loc în sala de festivităţi a Sfatului popular regional Suceava festivitatea înmînării medaliei: „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor“ unui număr de 21 de tovarăşi. La festivitate au participat tovarăşii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Emil Bobu, preşedintele sfatului popular regional, Evghenie Nicolaev, secretar al Comitetului regional de partid, precum şi numeroşi muncitori. Tovarăşul Anton Moisescu a înmînat medaliile celor distinşi felicitîndu-i călduros în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre cei decoraţi se află pensionarii Gheorghe Ciobanu, Vasile Jalbă, Vasile Savin, Alexandru Iosif Cucinschi, şef de tură la Depoul C.F.R. Iţcani, Toader Onofrei, prim-secretar al Comitetului raional de partid Ră,dăuţi, şi alţii. In numele celor decoraţi a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Savin care a mulţumit pentru distincţiile acordate. ★ ORADEA. — In sala de festivităţi a Sfatului popular regional Oradea a avut loc sîmbătă festivitatea înmînării medaliei ,,A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor“ unui număr de 26 de tovarăşi. Printre cei decoraţi se află pensionarul Ioan Csardas, Ioan Tripa, lăcătuş, Mrasz Magdalena, preşedinta Comitetului de femei al raionului Oradea, Iosif Boţa, Erdei Vicenţiu, Gavril Csardas, pensionari, şi alţii. Tov. Iuliu Ghişa, preşedintele sfatului popular regional, a felicitat pe cei decoraţi. In numele celor decoraţi a mulţumit pensionarul ceferist Iosif Bota. (Agerpres) Pecica —al 5-lea raion complet colectivizat din regiunea Timişoara (Urmare din pag. 1) Colectiviştilor de aici 11 s-au Împărţit pentru ziua-muncă produse şi bani în valoare totală de 43 lei. In ultimii ani peste 70 de colectivişti din această comună si-au construit case noi. In fata unor asemenea argumente, întovărăşiţii s-au hotărît să intre cu toţii în colectivă. Azi, gospodăriile colective din Nădlac numără 3.300 de familii, care muncesc împreună o suprafaţă de 9.200 ha.O mare influenţă au exercitat asupra întovărăşirilor şi alte gospodării agricole colective din raion, ca cele din comunele Şeitin, Semlac, Rovine, Variaşul Mare, Felnac care, alături de cea din Nădlac,sunt milionare. Viaţa satelor şi comunelor din raionul Pecica s-a schimbat mult în ultimii ani. Azi nu-i localitate unde să nu fie cămin cultural, cinematograf, bibliotecă. Numărul caselor noi ridicate de colectivişti trece de 300. Peste 2.500 de familii de colectivişti şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio, aragaze, motociclete şi motorete. In convingerea ţăranilor întovărăşiţi să se alăture colectiviştilor, membrii de sindicat, sub conducerea organizaţiilor de partid, au adus o mare contribuţie, învăţătorul Ion Loghin din comuna Nădlac, de pildă, a mers din casă în casă şi, venind cu exemple din viaţa gospodăriei colective, a stat de vorbă cu sute de ţărani întovărăşiţi. Echipele artistice din comunele Berec, Şeitin etc., din care fac parte numeroşi membri de sindicat, au prezentat programe artistice care evidenţiau superioritatea muncii în gospodăriile colective. La staţia de radioamplificare din Pecica a fost organizată emisiunea „Veniţi alături de noi“, în cadrul căreia colectiviştii din comună vorbeau despre munca şi cîştigurile lor. O susţinută muncă politică se desfăşoară în prezent şi în celelalte comune şi sate ale regiunii Timişoara, unde procesul de colectivizare a agriculturii ia amploare. In amintirea lui Ştefan Gheorghiu PLOEŞTI (Coresp. „Munca“). Implinindu-se 80 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu, oamenii ntuncii din oraşul Ploeşti îşi aduc aminte de cunoscutul luptător al clasei muncitoare originar din Ploeşti. Aici a primit Ştefan Gheorghiu primele cunoştinţe intr-o şcoală primară. In amintirea lui, la Ploeşti s-a dat şcolii elementare de 7 ani nr. 14 numele de Ştefan Gheorghiu. La festivitatea organizată cu acest prilej, ieri, in sala Teatrului de Stat a vorbit despre activitatea şi luptele lui Ştefan Gheorghiu tov. Alexandru Georgescu, directorul şcolii. După festivitate a avut loc la şcoală dezvelirea unui bust al lui Ştefan Gheorghiu. SEPTENALUL ŞI PACEA Statul sovietic, încă de la Începutul existenţei sale, a vestit lumii întregi, prin memorabilul „Decret al Păcii“ în ce direcţie îşi va îndrepta politica lui externă. De atunci şi pînă astăzi ideile leniniste ale păcii şi coexistenţei paşnice au pus stăpînire pe conştiinţa oamenilor de pe tot globul. Politica de pace a Uniunii Sovietice, spunea Lenin, este adoptată de majoritatea populaţiei de pe pămînt. Aceasta este cauza influenţei sale binefăcătoare asupra destinelor omenirii. Întreaga desfăşurare a marilor probleme internaţionale din ultimii ani dovedeşte cu prisosinţă principialitatea şi perseverenţa cu care U.R.S.S. militează pentru rezolvarea problemelor litigioase dintre state în interesul asigurării păcii şi securităţii popoarelor. Atitudinea Uniunii Sovietice în aceste probleme — reafirmată cu tărie la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. — corespunde aşteptărilor întregii omeniri. Oare încheierea unui tratat de pace cu Germania, în modul propus de U.R.S.S., nu este o acţiune cu care sunt de acord toate popoarele? Oare suspendarea totală şi definitivă a experienţelor cu armele termonucleare — propusă de Uniunea Sovietică — nu este, în acelaşi timp, o revendicare unanimă a tuturor popoarelor? Oare măsurile preconizate de U.R.S.S. cu privire la dezarmare nu exprimă dorinţa de pace şi linişte a maselor populare din toate ţările? In aceasta constă atracţia, forţa morală a Uniunii Sovietice pe plan internaţional şi a tuturor celorlalte ţări ale lagărului socialist, care alături de U.R.S.S., depun eforturi susţinute pentru menţinerea şi asigurarea păcii. Expresie grăitoare a politicii de pace a U.R.S.S. este reducerea unilaterală a forţelor sale armate cu 300.000 de oameni, pe baza hotărîrii din decembrie 1957 a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. (Trebuie de arătat că în afară de această măsură, între anii 1955—1956 fusese efectuată o reducere a forţelor armate ale U.R.S.S. cu 1.840 000 de oameni. Comunicatul TASS din 30 ianuarie 1959 care anunţă terminarea deplină a reducerii proiectate a forţelor armate ale U.R.S.S. cu 300.000 de oameni, subliniază că după părerea guvernului sovietic această acţiune importantă a U.R.S.S. va servi cauza slăbirii încordării internaţionale şi a creării unei arimosfere de încredere în relaţiile mitre state. Reducerea forţelor armate ale Uniunii Sovietice este o nouă expresie strălucită a consecvenţei cu care U.R.S.S. traduce în viaţă politica leninistă a coexistenţei paşnice. Este lesne de înţeles însă că politica de pace a ţărilor lagărţutiei socialist în frunte cu U.R.S.S. nu este pe placul cercurilor imperialiste, pentru care cursa înarmărilor şi războiul rece constituie o sursă de profituri fabuloase. Calculele politicienilor imperialişti care, făcînd jocul trusturilor, pregătesc un nou război mondial, întîmpină însă rezistenţa popoarelor şi sînt stăvilite, în primul rînd, de forţa morală şi materială a sistemului mondial al socialismului. Tocmai pe baza puterii mereu crescînde a ţărilor lagărului socialist a fost formulată la cel de-al XX.lea Congres al P.C.U.S. teza cu privire la posibilitatea preîntîmpinării războiului în perioada actuală. Planul septenal de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. va consolida în mod hotărîtor forţele păcii. In raportul prezentat de tovarășul N. S. Hrușciov la cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. se subliniază că septenalul se caracterizează prin spiritul dragostei de pace. Septenalul este expresia politicii economice a unui stat care se orientează înspre pace și nu înspre război, care cheamă lumea capitalistă la o întrecere istorică, dar nu în domeniul cursei înarmărilor, nu în domeniul producţiei bombei atomice şi cu hidrogen, ci în domeniul producţiei industriale, a producţiei de carne, unt, lapte, îmbrăcăminte, încălţăminte Şi alte obiecte de consum Să desprindem acum o cifră şi o comparaţie din raportul tovarăşului Hruşciov: creşterea volumului producţiei industriale în septenal va fi egală cu creşterea producţiei pe ultimii 20 de ani. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că îndeplinirea planului septenal va spori în asemenea măsură potenţialul economic al U.R.S.S., incit puterea ei economică, laolaltă cu cea a ţărilor de democraţie populară, va asigura pe arena internaţională o superioritate hotărîtoare de partea forţelor păcii. Poporul român a aflat cu bucurie şi cu justificată mîndrie, din raportul tovarăşului Hruşciov, că în 1965 ţările socialiste în frunte cu U.R.S.S. vor produce mai mult de jumătate din întreaga producţie mondială. Nădejdile de bine ale partizanilor păcii din lumea întreagă sînt strîns legate de îndeplinirea cu succes a planului septenal şi de noul raport de forţe pe care îl va determina în viaţa internaţională. Bizuindu-se pe forţa lagărului socialist, popoarele vor putea să impună cercurilor agresive ale imperialismului abandonarea politicii de pe pragul războiului. Există deci posibilitatea reală ca încă înainte de victoria deplină a socialismului în întreaga lume, războiul mondial să fie exclus din viaţa societăţii. Această teză, care se întemeiază pe o profundă analiză marxist-leninistă a situaţiei internaţionale, are o însemnătate deosebită. Ea insuflă noi puteri şi dă un avînt tot mai mare luptei care se duce pe plan mondial pentru apărarea păcii — bunul cel mai scump al omenirii. Se deschid astfel noi perspective pentru afirmarea pe scară tot mai largă a principiilor coexistenţei paşnice, pentru biruinţa forţelor raţiunii şi progresului. Toate popoarele lumii doresc acest lucru! Popoarele din ţările socialiste, popoarele din ţările capitaliste, popoarele din ţările coloniale d intr-o carte apărută recent în S.U.A. sub titlul „Statele Unite — o putere de mina doua“, autorii arată că poporul american respinge categoric ideea „canibalică“ a unui nou război. „Ori vom cheltui milioane pentru a deveni cîrtiţe care trăiesc sub pămînt — scriu ei — ,ori vom învăţa să trăim în pace unii cu alţii pe pămînt. Nu există altă ieşire“. Teoriile fatalităţii şi ale ,,necesităţii“ războiului, propagate de imperialişti, vor trebui să cedeze tot mai mult în faţa concepţiilor ştiinţifice despre lume şi societate, iar teoria neputinţei insului în faţa soartei cade în faţa voinţei comuniştilor care făuresc lumea şi viitorul ei după vrerea lor însufleţită de o morală înaltă. Nu pentru transformarea omului in cîrtiţe vîrite sub pămînt de spaima războiului atomic e făcută lumea, ci pentru ca el să-i stăpînească bogăţiile, să-i guste din plin frumuseţile! ,,Să folosim măreţele descoperiri ale geniului uman exclusiv în scopuri paşnice şi pentru binele omenirii !" — acesta este mesajul de pace a! celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. EUGEN POP REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA , Bucureşti, Piaţa Scinteii, Tel. 17.60.10, 17.60.20, 17.60.40 - Secţia scrisori: Tel. 17.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“* STAS - 3452 - 52