Munca, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3499-3522)

1959-02-01 / nr. 3499

Pag. 4-a / MUN­CA' Lucrările Congresului al XXI-lea extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie (Urmare din pag. 3­ a) lui şi statului, a spus S. KAMALOV, •prim-secretar al C.C. al P.C. din Uz­bekistan, constituie o adevărată şcoa­lă a stilului şi metodei de muncă le­niniste pentru toate cadrele de partid şi sovietice, un model de aplicare creatoare a teoriei marxist-leniniste în rezolvarea sarcinilor concrete ale construcţiei comuniste. Frecventele deplasări pe teren ale membrilor Pre­zidiului C.C., legăturile lor personale cu activiştii organizaţiilor de partid din verigile de jos, cu activiştii a­­paratului sovietic şi lucrătorii din e­­conomie, studierea directă de către ei a stării de lucruri din întreprinderi, de pe şantierele de construcţii, din col­hozuri şi sovhozuri, cunoaşterea apro­fundată a vieţii poporului dau mari rezultate pozitive. Analizînd dezvoltarea economiei Uzbekistanului, vorbitorul a declarat că în ultimii trei ani producţia glo­bală industrială a crescut cu 20 la sută. O largă dezvoltare cunoaşte producţia de maşini agricole pentru cultura bumbacului în U.R.S.S., de utilaje pentru industria textilă şi chimică. A crescut mult extracţia de ţiţei, cărbuni şi gaze, de metale ne­feroase şi rare. Republica a dobîndit succese apre­ciabile în dezvoltarea culturii bumba­cului şi altor ramuri ale agriculturii. In anul 1958 Uzbekistanul a vîndut statului 2.946.000 tone bumbac — cu 514.000 tone mai mult decit în 1953. Republica furnizează pentru prima oară ţării o asemenea cantitate din această materie primă valoroasă. Vorbitorul s-a ocupat de lărgirea şi întărirea legăturilor culturale ale Uz­bekistanului cu ţările străine, mai a­­les cu ţările Orientului. In ultimii trei ani republica a găzduit 629 delegaţii străine din 75 de ţări ale lumii. Rea­lizările istorice ale Uzbekistanului, ca şi ale celorlalte republici sovietice, a spus vorbitorul, stîrnesc admiraţie în rindurile prietenilor noştri de pes­te hotare şi seamănă derută în rîndu­­rile duşmanilor păcii , şi socialismului. S. Kamalov a subliniat că în ca­drul acestui septenal investiţiile în e­­coraomia naţională a Uzbekistanului vor depăşi de 2,4 ori pe cele din ul­timii şapte ani. UZBEKISTANUL SE VA TRANSFORMA INTR-UN MARE CENTRU AL INDUSTRIEI GAZE­LOR DIN U.R.S.S. De aci gazele vor fi transportate prin conducte spre marile regiuni industriale din Ural, din republicile din Asia Centrală şi din Kazahstan. In anul 1965 produc­ţia industriei chimice va fi de patru ori mai mare în comparaţie cu 1958. Vor cunoaşte o dezvoltare impetuoa­să metalurgia neferoaselor, construc­ţiilor de maşini, va spori considerabil producţia de bumbac brut. In acest scop aici vor fi luate măsuri pentru sporirea recoltelor la hectar, vor fi valorificate terenuri noi, în decurs de 2—3 ani republica va trece pe de-a-ntregul la cultivarea bumbacului cu ajutorul maşinilor, se va extinde folosirea îngrăşămintelor etc. Preşedintele şedinţei anunţă că au sosit pionieri pentru a saluta Congre­sul. Delegaţii şi oaspeţii se ridică în picioare, primind cu căldură pe tinerii leninişti. In acordurile unui marş pionieresc, sute de băieţi şi fetiţe in cămăşi şi blu­ze albe au umplut toate locurile de trecere din sală şi locul din faţa tri­bunei• Cravatele roşii şi steagurile pio­niereşti, buchetele de flori cu care au venit copiii la Congres, baloanele pe care le ţin in mină pionierii cei mai mici par din depărtare un minunat co­vor din basme. » Sub arcadele sălii răsună puternic glasul copiilor: ...Congresul noilor făptuiri Şi al victoriilor viitoare. Congresului al XXI-lea De la pionieri — salutare. Salutul pionieresc în versuri adresat Congresului a fost subliniat in repetate rinduri de aplauzele delegaţilor şi oaspeţilor. Copiii au povestit despre faptele lor pioniereşti, despre învăţă­­mint şi odihnă, despre năzuinţele şi visurile lor. Glorie patriei! Glorie Partidului ! Trăiască comunismul !­a aşa şi-au în­cheiat copiii salutul lor, fluturînd dea­supra capetelor cravatele de pionieri. Copiii oferă membrilor Prezidiului Congresului, conducătorilor delega­ţiilor partidelor comuniste şi muncito­reşti­­de peste hotare buchete de flori şi le leagă la git cravata de pionieri. — Tineri pionieri, fiţi gata! —, se aude din Prezidiu. In semn de salut se ridică sute de miini de copii. — întotdeauna gata ! — răspund în cor copiii. Comuniştii privesc cu dragoste şi mindrie tinerele mlădiţe ale poporului sovietic, pe cei care vor săvirşi un vii­tor mari fapte eroice. Preşedintele şedinţei anunţă că pe adresa Congresului au sosit mesaje de salut din partea partidelor comuniste din Malaya, Honduras, Irlanda şi din partea partidului ,,Avangarda popu­lară" din Costa-Rica. Cu aceasta şedinţa de dimineaţă a Congresului a luat sfîrșit. Şedinţele din dupa-amiaza şi seara zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS: Şedinţa din după-amiaza de 31 ianua­rie a Congresului, care s-a ţinut sub preşedinţia tovarăşului N. A. Muhi­­­dinov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., a început prin cuvîntarea tovarăşului P­ N. POSPELOV, mem­bru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S, secretar al C.C. al P.C.U.S. P. N. Pospelov a subliniat marea însemnătate a raportului tovarăşului N. S. Hruşciov, care înfăţişează ma­rea victorie a poporului sovietic. Ra­portul pune şi fundamentează profund probleme de cea mai mare importanţă ale teoriei marxist-leniniste, legate de noua etapă a construcţiei comuniste. Raportul dezvăluie perspectivele însu­­leţitoare şi căile concrete de dezvol­tare a societăţii sovietice de la socia­lism la comunism. Cei trei ani care au trecut de la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., a spus P. N. Pospelov, au fost ani plini de muncă creatoare a poporului sovie­tic, de luptă încununată de succes,­a lumii socialiste, care creşte şi se în­tăreşte, împotriva forţelor reacţiunii pe­ cale de dispariţie. Aceşti trei ani vor intra în istorie ca una din pagi­nile cele mai glorioase. Întregul po­por sovietic, întregul nostru partid au muncit in aceşti ani cu abnegaţie, ca o singură familie strîns unită, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Con­gresului al XX-lea al P.C.U.S. şi nu­­mai grupul antipartinic Malen­kov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov a încercat să revizuiască linia generală leninistă a partidului, s-a străduit să semene neîncredere în importantele măsuri politice şi econo­­mice înfăptuite de partid, a vrut să împiedice îndeplinirea hotărîrilor Con­­gresului al XX-lea, mersul nostru înainte. Dar această grupare jalnică a fost condamnată de întregul partid. In continuare P- N. Pospelov a vorr­bit despre prestigiul crescînd al Uniu­­riii Sovietice. Decenii de-a rîndul pro­paganda burgheză a prezentat Uniu­nea Sovietică ca o ţară care ar fi rămas cu mult în urmă faţă de S.U.A. şi Anglia, iar poporul sovie­­tic ca o rasă de ţărani inculţi. La zeci de milioane de oameni li s-au im­putat capul cu ideea superiorităţii ştiinţei, tehnicii şi industriei america­ne, a superiorităţii modului de viaţă american. Şi subit s-a produs ceva neaşteptat: lansarea sateliţilor artifi­ciali a determinat milioane de oameni să înceapă cu hotărîre o reconside­rare a valorilor. Cu cit propaganda burgheză trece mai mult sub tăcere realizările noastre, cu atît mai mare devine impresia produsă de sateliţi, de racheta noastră. Un simbol al e­­pocii socialismului victorios a devenit faptul că cuvintele pur ruseşti „Sput­­nik“, „Mir“ şi ,,Drujba“ au intrat în toate limbile lumii ca cuvinte interna­ţionale, pline de conţinut, pe înţelesul tuturor fără traducere. Planul nostru septenal, a declarat P. N. Pospelov, constituie o chemare directă adresată ţărilor capitaliste şi, în primul rînd, S.U.A. la întrecere e­­conomică paşnică, pentru ridicarea ni-­­velului de trai al poporului. Numai la întrecere paşnică. Nici o ţară care şi-ar propune să atace pe cineva, care era a­­vea de gînd să dezlănţuie un război, nu ar putea să planifice construirea a 15 milioane de apartamente, reducerea săptămînii de lucru la 30-35 de ore, desfiinţarea totală a impozitelor perce­pute de la populaţie. Nu poate să do­rească război ţara care îşi propune ca în anii următori să întreacă cea mai bogată ţară în ceea ce priveşte produc­ţia de unt, carne, încălţăminte, îmbră­căminte şi de alte bunuri necesare con­sumului. îndeplinirea planului septenal va schimba şi mai mult raportul de forţe pe plan mondial, întrucît mai mult de jumătate din producţia industrială mondială­ va reveni sistemului socia­list. Liderii ţărilor capitaliste, a subli-' niat P. N. Pospelov, se sperie cel mai mult de ritmul înalt de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S., care nu cunoaşte crize şi depresiuni. Pe el îl nelinişteşte nivelul înalt al ştiinţei şi tehnicii sovietice, elanul în muncă şi patriotismul socialist al poporului sovietic. Planul nostru septenal stă mărturie a unui nou mare avînt, a ac­celerării uriaşe a dezvoltării istorice a ţării noastre. P. N. Pospelov a analizat în conti­nuare unele teze teoretice din rapor­tul tovarăşului N. S. Hruşciov, care sunt de o însemnătate programatică. Vorbitorul a criticat aspru pe revi­zioniştii iugoslavi. Aceşti renegaţi ai marxismului, a spus el, intenţionau să dezbine mişcarea muncitorească inter­naţională, să ciştige prin aceasta un capital politic şi să intre în graţiile protectorilor lor de peste ocean. Dar ei au obţinut contrariul. In lupta împotri­va revizionismului contemporan par­­tidele marxiste frăţeşti şi-au sporit vi­gilenţa, şi-au întărit unitatea de luptă şi au dat o ripostă unanimă conducă­torilor iugoslavi. In încheierea cuvîntării sale, P. N. Pospelov a declarat: Raportul prezen­tat de N. S. Hruşciov la cel de-al XXI- lea Congres al P.C.U.S. este un program măreţ al construcţiei desfă­şurate a societăţii comuniste în ţa­ra noastră, un program care entu­ziasmează prin claritatea, grandoa­rea şi realismul sarcinilor trasate. Cînd aprofundezi esenţa minunatei simfonii a giganticelor cifre ale pla­nului septenal, dincolo de care se află munca zecilor de milioane de cons­tructori activi ai comunismului, devi­ne limpede că îndeplinirea acestui plan va deschide era comunismului pe planeta noastră, va servi drept puter­­nică forţă motrice pentru avîntul tu­turor ţărilor socialiste. N. I. ANIŞENKOV, oţelar la uzi­na „Krasnoe Sormovo", a transmis Congresului un fierbinte salut din partea colectivului acestei întreprin­deri şi a oamenilor muncii din re­giunea Gorki.­­ Cu un sentiment de mare mindrie pentru patria noastră, pentru Parti­dul nostru Comunist, a spus el, ur­măresc în prezent oamenii sovietici lucrările Congresului al XXI-lea. In raportul lui N. S. Hruşciov se arată limpede calea pe care trebuie să pă­şim pentru ca viaţa noastră să dea vină tot mai bogată şi mai frumoa­să. Mulţumim din toată inima scum­pului Partid Comunist, spun toţi oamenii sovietici. Simţim zi de zi gri­ja lui pentru înflorirea patriei noas­tre, pentru îmbunătăţirea vieţii po­­porului. N. I. Anişenkov a dat citire unei telegrame de salut adresate Congre­sului în care se spune că colectivul uzinei „Krasnoe Sormovo", una din cele mai vechi uzine, aprobă în una-­ nimitate programul grandios al cons­­trucţiei desfăşurate a societăţii comu-’ niste în U.R.S.S. Muncitorii uzinei ,,Krasnoe Sormovo" îşi iau angaja­mentul să dea în 1959 peste plan 2000 tone de oţel, 2000 tone de laminate, un petrolier şi să reducă preţul de cost al producţiei cu 10 la sută în comparaţie cu anul trecut. Cu doi ani în urmă, a spus în con­tinuare N. I. Anişenkov, la uzină se obţinea de pe fiecare metru pătrat vatră de cuptor cel mult 5 tone de oţel. Anul trecut, noi am dat cite 8,4 tone metal de fiecare metru pătrat vatră de cuptor. In uzină a fost îm­­bunătăţită funcţionarea agregatelor, a fost introdusă prima instalaţie in­dustrială din U.R.S.S. pentru turna­rea continuă a oţelului. In numai doi ani cu ajutorul ei s-au realizat economii de circa 4.000.000 ruble. După cum am înţeles eu din rapor­tul tovarăşului Hruşciov, a spus N. I­­Anişenkov, septenalul care a început ridică problema unei mari lupte pen­tru economii. In această privinţă se pot găsi rezerve uriaşe pretutindeni, inclusiv în întreprinderea noastră. Să luăm de pildă situaţia aparatului ad­ministrativ. In administraţia uzinei şi în serviciul controlului tehnic sunt mulţi ingineri şi tehnicieni care ar pu­­tea lucra mult mai bine în secţii. De asemenea sunt mulţi controlori şi nor­matori de m­isos. E timpul să se facă ordine în această privinţă. Partidul nostru, a declarat N. U Anişenkov, trasează sarcini măreţe. El poate conta pe sprijinul clasei muncitoare, al întregului popor sovie­tic. Vom munci fără preget pentru a îndeplini înainte de termen sarcinile planului septenal. S-a dat apoi cuvîntul tovarășului A. I. MIROIAN. El a spus că, jude­cind după formularea ordinei de zi, problema discutată la Congres ar putea părea seacă, dar raportul tova­­răşului Hruşciov a răsunat ca­ o sim­fonie majestuoasă a construcţiei co­muniste, raportul depăşeşte cu mult limitele planului septenal- In raport sunt formulate uri şir_ de teze_ de cea mai mare importanţă, care îmbogă­ţesc teoria m­arxist-leninistă a trecerii de la socialism la comunism. Congre­sul al XXI-lea reprezintă o dezvolta­re organică a ideilor Congresului a XX-lea, ale cărui teze teoretice princi­pale au fost confirmate pe deplin în toate privinţele de viaţă, au rezistat încercării timpului atît sub raportul construcţiei de partid şi al dezvoltării interne a ţării, cit şi în domeniul in­ternaţional. La actualul Congres con­tinuăm linia adoptată de Congresul al XX-lea. A. I­ Mikoian s-a ocupat în conti­nuare de principalele direcţii ale pla­nului septenal. El a subliniat marile schimbări calitative care au intervenit în societatea sovietică şi a atras a­­tenţia în special asupra creşterii gi­gantice a nivelului cultural al clasei muncitoare şi ţărănimii. Vor fi de o însemnătate uriaşă măsurile concrete care au ca scop ştergerea treptată a graniţelor dintre munca intelectuală şi cea fizică, dintre oraş şi sat. Demo­­craţia sovietică continuă să se dez­volte. Fiecare pas pe drumul nostru spre comunism înseamnă o reducere a mijloacelor de constringere. La noi nu există astăzi represiuni pentru mo­tive politice. întreaga dezvoltare a noii orinduiri sociale a dovedit acum că principalul în dictatura proletariatului sunt func­ţiile ei organizatorice, organizarea forţelor întregului popor pentru con­­struirea socialismului şi comunismu­lui, violenţa fiind necesară doar în anumite faze ale dezvoltării. Planul septenal se caracterizează într-o măsură considerabil mai mare decit planurile economice precedente prin aceea că, bazîndu-se pe uriaşele succese ale industriei grele, pe dez­­voltarea ei continuă, el prevede o spo­rire mai rapidă a producţiei mărfu­rilor de consum popular şi o ridicare mai rapidă a bunăstării oamenilor muncii. In această perioadă se vor realiza cu o amploare şi mai mare întrajutorarea şi colaborarea econo­mică între ţările socialiste. A. I. Mikoian a arătat că în perioa­­da de după Congresul al XX-lea al partidului, raportul de forţe s-a schim­bat în favoarea lagărului păcii şi so­­cialismului, a crescu­t puterea ţărilor socialiste în ansamblu TEZA CONGRESULUI AL XX LEA CA IN PREZENT RĂZBOAIELE NU SUNT O INEVITABILITATE FATALA NU NUMAI CA ŞI-A DOVEDIT VIABI­­LITATEA, DAR A ŞI FOST ADOP­TATA DE TOATE FORŢELE CARE SE RIDICA ÎMPOTRIVA UNUI NOU RĂZBOI. A. I. Mitkoian și-a consacrat o par­te însemnată a cuvîntării rezultate-­ lor recentei sale vizite în S.U.A. El a relatat în special faptul că acolo el a fost întrebat de ce anume în ul­timul timp partidul nostru se ridică din nou împotriva grupului antiparti­nic și dacă aceasta nu este o conse­cinţă a faptului că opoziţia s-ar fi intensificat. Nu, a declarat A. I. Mikoian, la noi unitatea este depli­nă. De la demascarea sa acest grup nu s-a mărit cu nici un om­ La acest Congres noi vorbim despre grupul antipartinic cu singurul scop de a de­monstra încă o dată, pe bază de fap­te, întreg caracterul nejust şi dăună­tor­ al poziţiei sale şi de a sublinia cîtă dreptate a avut Comitetul Cen­tral leninist ducînd lupta împotriva acestui grup. Niciodată încă nu a exis­tat o asemenea consolidare internă a tuturor forţelor societăţii sovietice, niciodată încă nu a existat o aseme­nea unitate şi legătură între partid şi mase ca acum. Cel de-al XXI-lea Congres demonstrează unitatea fără precedent dintre partid şi popoarele Uniunii Sovietice, unitatea întregii mişcări comuniste internaţionale. Vorbind despre întîlnirile şi discu­ţiile avute în S.U.A., A. I. Mikoian a subliniat primirea prietenească ce i s-a făcut de către oamenii simpli şi cercurile de afaceri din S.U.A. S-a simţit că ei erau însetaţi să afle cum trăiesc şi ce urmăresc oamenii sovie­tici. Americanii vor să ne înţeleagă just. S-a simţit dorinţa de pace a poporului american. El s-a săturat de ,,războiul rece" şi vrea ca pe pămint să domnească pacea. Americanii în­­ţeleg cît de groaznic este un război mondial în condiţiile actuale, cînd există arme de distrugere ca cele a­­tomice şi arma rachetă. In cercurile de afaceri se înţelege că dacă înainte vreme printr-un război se putea face un bussines, într-un război actual pot pieri atît bussînesul american, cît şi bussinesmenii înşişi. In discuţiile noastre, a spus în con­tinuare A. I. Mikoian, nu am auzit din partea americanilor declaraţii de genul celor anterioare cu privire la o politică de ,,reţinere", ,,înlăturare" şi „eliberare". Dimpotrivă, atît pre­şedintele, cît şi secretarul de stat au spus că nu consideră ca un obiectiv, un drept şi o misiune de-a lor să arunce anatema asupra comunismului, că S.U.A. nu doresc să se amestece în treburile interne ale ţărilor lagă­rului socialist. Oamenii de stat din S.U.A. s-au declarat gata să poarte tratative în problemele litigioase cele mai importante. Din aceste declaraţii s-ar fi putut trage concluzia că ei ar fi dispuşi să recunoască principiul coexistenţei paşnice a ţărilor cu orin­duiri social-politice deosebite. Dar da­că lucrurile stau astfel, declaraţiile ar fi trebuit urmate de fapte care să le confirme. Or, ultimele declaraţii ale conducătorilor S.U.A., în special ale secretarului de stat Dulles la o re­centă conferinţă de presă, a subliniat A. I. Mikoian, nu dau temei să se afir­me că ei ar urma spiritul declaraţiilor pe care le-au făcut cu prilejul întreve­derilor care au avut loc în S.U.A. In partea finală a cuvîntării sale, A. I. Mikoian s-a referit la problemele co­merţului exterior sovietic, îndeosebi la comerţul cu Statele Unite a­le­ Americii. Sîntem gata, a declarat el, să ne aşe­zăm la aceeaşi masă cu americanii şi să ne înţelegem cu ei cu privire la li­vrări reciproce pe 3, 5 şi chiar 7 ani, dacă guvernul S.U.A. o va dori. Pla­nul septenal pe care îl dezbatem, a de­clarat A. I. Mikoian, prevede dublarea comerţului cu ţările capitaliste. În încheierea cuvîntării sale, A. I. Mikoian a declarat că atunci cînd te afli dincolo de frontierele patriei îţi dai în mod deosebit de bine seama de măreţia şi puterea Uniunii Republici­lor Sovietice Socialiste. Poporul nos­tru poate fi mîndru de politica dinami­­că, principială, consecventă şi elastică a guvernului sovietic şi Partidului Co­munist, care manifestă o iniţiativă du­pă alta în scopul lichidării „războiului rece“, în interesele asigurării păcii şi prieteniei între popoare. Intrînd în perioada construcţiei des­făşurate a comunismului, poporul nos­tru este plin de forţe, entuziasm şi e­­nergie, el are un ţel măreţ şi cunoaşte căile pentru atingerea acestui ţel, el păşeşte înainte în familia unită a ţări­lor socialiste. El este condus de parti­dul leninist al comuniştilor, şi aceasta este chezăşia de nădejde a noilor sale victorii. Poetul A. T. TVARDOVSKI şi-a con­sacra­t cuvîntarea rolului şi importan­ţei literaturii în viaţa societăţii noas­tre. In raportul lui N. S. Hruşciov şi în cuvîntările delegaţilor, a spus el, s-a acordat literaturii un loc de seamă şi o atenţie foarte măgulitoare pentru noi, scriitorii. Aceasta este şi firesc. Literatura este menită să afirme şi să întărească în conştiinţa oamenilor, prin mijloace de exprimare artistică, tot ceea ce este nou, ceea ce face par­te din actualitatea noastră din ajunul comunismului, exercitînd astfel o in­fluenţă puternică asupra psihologiei oamenilor, asupra spiritului lor, asupra felului de gîndire şi caracterului lor. Şi tocmai în acest sens creşte rolul literaturii, în lumina previziunilor înaintării noastre victorioase spre co­­munism. Este o fericire pentru literatura so­vietică, a spus în continuare A. T. Tvardovski, că principala forţă ideo­logică şi organizatorică a societăţii noastre — Partidul Comunist — îi învaţă şi îi cheamă pe scriitori să oglindească în operele lor viaţa, tot adevărul şi întreg firescul feno­menelor născute din amploarea nemai­­întâlmită a activităţii creatoare a oa­menilor socialismului. Partidul ne o­­rientează pe noi, scriitorii, spre viaţă, ne învaţă să vedem noile ei trăsături minunate în cele mai hotărîtoare do­menii de activitate: acolo unde se ex­trage minereul, unde se făureşte o­­ţelul, unde se cultivă griul şi unde pasc cirezile, unde se înalţă clădirile uzinelor şi locuinţelor, unde se pro­duce tot ceea ce este necesar nu nu­mai pentru viaţa societăţii, dar şi tot ceea ce o face mai frumoasă şi mai plină de bucurii. Uriaşa însemnătate a binecunoscu­tei cuvîntări a lui N. S. Hruşciov constă în aceea că el a chemat la o strînsă legătură a literaturii şi artei cu viaţa poporului — chemare atît de preţioasă pentru literatură. A. T. Tvardovski a subliniat nece­sitatea unei sporiri hotărîte a exigen­ţei faţă de calitatea ideologică-artis­tică a cărţilor, a unei trai mari răs­punderi a maeştrilor cuvîntului în faţa cititorilor lor. El s-a pronunţat cu asprime împotriva unor producţii imperfecte şi şi-a exprimat speranţa că apropiatul Congres unional al scriitorilor îşi va alege ca temă prin­cipală discuţia neplăcută despre in­toleranţa faţă de cărţile proaste şi faţă de încurajarea unei literaturi e­­laborate în grabă şi superficial, va sublinia necesitatea corespondenţei între un conţinut serios şi o formă perfecţionată, necesitatea de a justifi­ca speranţele pe care partidul şi între­gul popor şi le pun în scriitori. Este absolut firesc, a spus A. T. Tvardov­ski, că actuala epocă, septenalul şi anii următori ai construirii comunis­mului vor da naştere unui avînt şi mai mare al forţelor creatoare ale li­teraturii noastre. In şedinţa din seara de 31 ianua­rie a Congresului au rostit cuvîntări de salut reprezentanţi ai partidelor comuniste frăţeşti: MAX REIMANN, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Germania, JOHANN KOPLENIG, preşedintele Partidului Comunist din Austria, HARRY POL­LIET, preşedintele Comitetului execu­tiv al Partidului Comunist al Marii Britanii, KNUD ESPERSENN, pre­şedintele Partidului Comunist din Danemarca, EMIL LOEVLIEN, pre­şedintele Partidului Comunist din Norvegia, KENDZI MIAMOTO, se­cretar general al C.C. al Partidului Comunist din Japonia. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. își va relua lucrările luni, 2 februa­rie. Duminici­i februarie 1989 - W. 8409 * Scrisoarea lui N. s. Hrişciov adresata conducerii Partidului social-democrat din Norvegia MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a adresat o scrisoare conducerii Partidului social­­democrat din Norvegia, în care răs­punde la apelul care i-a fost adresat de acesta. Conducerea partidului a ce­rut guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei să sprijine chema­rea sa adresată guvernului Greciei de a elibera pe Manolis Grizos şi pe cei­lalţi patrioţi greci care se află în în­chisori. Guvernul sovietic, se spune în scri­soarea de răspuns a lui N.S. Hruşciov, împărtăşeşte întrutotul îngrijorarea dv. în legătură cu arestările masive din rindurile democraţilor greci, pe care ii ameninţă o reprimare crîncenă cu ni­mic justificată. Sindicatele sovietice, numeroase or­ganizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, cultură, milioane de cetăţeni sovietici, scrie în continuare N. S. Hruşciov, ma­nifestă o nelinişte profundă faţă de soarta ziaristului Manolis Glezos, cunoscut fruntaş al vieţii publice, erou naţional al Greciei, şi faţă de ceilalţi patrioţi greci din închisori. Suntem de părere, se spune în răs­punsul lui N. S. Hruşciov, că ar avea un mare rol în atingerea înaltului ţel uman de a elibera pe Manolis Glezos şi pe ceilalţi patrioţi greci arestaţi, ca Partidul social-democrat din Norvegia, în afară de apelul adresat guvernelor, să adreseze un apel partidelor social­­democrate din alte ţări cu propunerea de a acţiona după exemplul Partidului social-democrat din Norvegia, în apă­rarea democraţilor greci. CINSTIRE Festivităţi pentru înmînarea medaliei „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor“ Sîmbătă dimineaţa a avut loc în sala de festivităţi a Sfatului popular regional Suceava festivitatea înmînă­­rii medaliei: „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi pe­troliştilor“ unui număr de 21 de to­varăşi. La festivitate au participat tovară­şii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Emil Bobu, preşedintele sfatului popu­lar regional, Evghenie Nicolaev, se­cretar al Comitetului regional de par­tid, precum şi numeroşi muncitori. Tovarăşul Anton Moisescu a înmî­­nat medaliile celor distinşi felicitîn­­du-i călduros în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre cei decoraţi se află pensio­narii Gheorghe Ciobanu, Vasile Jalbă, Vasile Savin, Alexandru Iosif Cucin­­schi, şef de tură la Depoul C.F.R. Iţcani, Toader Onofrei, prim-secretar al Comitetului raional de partid Ră­,­dăuţi, şi alţii. In numele celor decoraţi a luat cu­vîntul tovarăşul Vasile Savin care a mulţumit pentru distincţiile acordate. ★ ORADEA. — In sala de festivităţi a Sfatului popular regional Oradea a avut loc sîmbătă festivitatea înmînării medaliei ,,A 25-a aniversare a eroice­lor lupte ale ceferiştilor şi petrolişti­lor“ unui număr de 26 de tovarăşi. Printre cei decoraţi se află pensio­narul Ioan Csardas, Ioan Tripa, lă­cătuş, Mrasz Magdalena, preşedinta Comitetului de femei al raionului O­­radea, Iosif Boţa, Erdei Vicenţiu, Ga­­vril Csardas, pensionari, şi alţii. Tov. Iuliu Ghişa, preşedintele sfa­tului popular regional, a felicitat pe cei decoraţi. In numele celor decoraţi a mulţu­mit pensionarul ceferist Iosif Bota. (Agerpres) Pecica —al 5-lea raion complet colectivizat din regiunea Timişoara (Urmare din pag. 1) Colectiviştilor de aici 11 s-au Împărţit pentru ziua-muncă produse şi bani în valoare totală de 43 lei. In ultimii ani peste 70 de colectivişti din aceas­tă comună si-au construit case noi. In fata unor asemenea argumente, întovărăşiţii s-au hotărît să intre cu toţii în colectivă. Azi, gospodăriile colective din Nădlac numără 3.300 de familii, ca­re muncesc împreună o suprafaţă de 9.200 ha.O mare influenţă au exercitat asu­pra întovărăşirilor şi alte gospodării agricole colective din raion, ca cele din comunele Şeitin, Semlac, Rovine, Variaşul Mare, Felnac care, alături de cea din Nădlac,­sunt milionare. Viaţa satelor şi comunelor din raio­nul Pecica s-a schimbat mult în ulti­mii ani. Azi nu-i localitate unde să nu fie cămin cultural, cinematograf, bibliotecă. Numărul caselor noi ridi­cate de colectivişti trece de 300. Peste 2.500 de familii de colectivişti şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio, aragaze, motociclete şi moto­rete. In convingerea ţăranilor întovără­şiţi să se alăture colectiviştilor, mem­brii de sindicat, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, au adus o mare contribuţie, învăţătorul Ion Loghin d­in comuna Nădlac, de pildă, a mers din casă în casă şi, venind cu exem­ple din viaţa gospodăriei colective, a stat de vorbă cu sute de ţărani în­tovărăşiţi. Echipele artistice din co­munele Berec, Şeitin etc., din care fac parte numeroşi membri de sindi­cat, au prezentat programe artistice care evidenţiau superioritatea muncii în gospodăriile colective. La staţia de radioamplificare din Pecica a fost organizată emisiunea „Veniţi alături de noi“, în cadrul căreia colectiviştii din comună vorbeau despre munca şi cîştigurile lor. O susţinută muncă politică se des­­făşoară în prezent şi în celelalte co­mune şi sate ale regiunii Timişoara, unde procesul de colectivizare a agriculturii ia amploare. In amintirea lui Ştefan Gheorghiu PLOEŞTI (Coresp. „Munca“). Im­­plinindu-se 80 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu, oamenii ntuncii din oraşul Ploeşti îşi aduc aminte de cunoscutul luptător al clasei mun­citoare originar din Ploeşti. Aici a primit Ştefan Gheorghiu primele cu­noştinţe intr-o şcoală primară. In a­­mintirea lui, la Ploeşti s-a dat şcolii elementare de 7 ani nr. 14 numele de Ştefan Gheorghiu. La festivitatea or­ganizată cu acest prilej, ieri, in sala Teatrului de Stat a vorbit despre ac­tivitatea şi luptele lui Ştefan Gheor­ghiu tov. Alexandru Georgescu, direc­torul şcolii. După festivitate a avut loc la şcoală dezvelirea unui bust al lui Ştefan Gheorghiu. SEPTENALUL ŞI PACEA S­tatul sovietic, încă de la Începutul existenţei sale, a vestit lumii în­­tregi, prin memorabilul „Decret al Păcii“ în ce direcţie îşi va îndrepta politica lui externă. De atunci şi pînă astăzi ideile leniniste ale păcii şi coexistenţei paşnice au pus stăpînire pe conştiinţa oamenilor de pe tot glo­bul. Politica de pace a Uniunii Sovie­tice, spunea Lenin, este adoptată de majoritatea populaţiei de pe pămînt. Aceasta este cauza influenţei sale binefăcătoare asupra destinelor ome­nirii. Întreaga desfăşurare a marilor pro­­bleme internaţionale din ultimii ani dovedeşte cu prisosinţă principialita­tea şi perseverenţa cu care U.R.S.S. militează pentru rezolvarea probleme­lor litigioase dintre state în interesul asigurării păcii şi securităţii popoa­relor. Atitudinea Uniunii Sovietice în aceste probleme — reafirmată cu tărie la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. — corespunde aşteptărilor întregii ome­niri. Oare încheierea unui tratat de pace cu Germania, în modul propus de U.R.S.S., nu este o acţiune cu care sunt de acord toate popoarele? Oare suspendarea totală şi definitivă a ex­perienţelor cu armele termonucleare — propusă de Uniunea Sovietică — nu este, în acelaşi timp, o revendicare unanimă a tuturor popoarelor? Oare măsurile preconizate de U.R.S.S. cu privire la dezarmare nu exprimă do­rinţa de pace şi linişte a maselor populare din toate ţările? In aceasta constă atracţia, forţa morală a Uniu­­nii Sovietice pe plan internaţional şi a tuturor celorlalte ţări ale lagăru­lui socialist, care alături de U.R.S.S., depun eforturi susţinute pentru men­ţinerea şi asigurarea păcii. Expresie grăitoare a politi­cii de pace a U.R.S.S. este reducerea unilaterală a forţelor sale armate cu 300.000 de oameni, pe baza hotărîrii din decembrie 1957 a Sovietului Su­­prem al Uniunii Sovietice. (Trebuie de arătat că în afară de această măsură, între anii 1955—1956 fusese efectuată o reducere a forţelor armate ale U.R.S.S. cu 1.840 000 de oameni.­ Co­municatul TASS din 30 ianuarie 1959 care anunţă terminarea deplină a re­ducerii proiectate a forţelor armate ale U.R.S.S. cu 300.000 de oameni, subliniază că după părerea guvernu­lui sovietic această acţiune importantă a U.R.S.S. va servi cauza slăbirii în­­cordării internaţionale şi a creării unei arimosfere de încredere în relaţiile mitre state. Reducerea forţelor arma­te ale Uniunii Sovietice este o nouă expresie strălucită a consecvenţei cu care U.R.S.S. traduce în viaţă poli­tica leninistă a coexistenţei paşnice. Este lesne de înţeles însă­ că poli­­tica de pace a ţărilor lagărţutiei socia­list în frunte cu U.R.S.S. nu este pe placul cercurilor imperialiste, pentru care cursa înarmărilor şi războiul rece constituie o sursă de profituri fabuloase. Calculele politicienilor im­perialişti care, făcînd jocul trusturilor, pregătesc un nou război mondial, întîmpină însă rezistenţa popoarelor şi sînt stăvilite, în primul rînd, de forţa morală şi materială a sistemului mondial al socialismului. Tocmai pe baza puterii mereu crescînde a ţărilor lagărului socialist a fost formulată la cel de-al XX.lea Congres al P.C.U.S. teza cu privire la posibilitatea preîn­­tîmpinării războiului în perioada ac­tuală. Planul septenal de dezvoltare a e­­conomiei naţionale a U.R.S.S. va con­solida în mod hotărîtor forţele păcii. In raportul prezentat de tovarășul N. S. Hrușciov la cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. se subliniază că septenalul se caracterizează prin spi­­ritul dragostei de pace. Septenalul este expresia politicii economice a unui stat care se orientează înspre pace și nu înspre război, care cheamă lumea capitalistă la o întrecere isto­rică, dar nu în domeniul cursei înar­mărilor, nu în domeniul producţiei bombei atomice şi cu hidrogen, ci în domeniul producţiei industriale, a pro­ducţiei de carne, unt, lapte, îmbrăcă­­minte, încălţăminte Şi alte obiecte de consum­ Să desprindem acum o cifră şi o comparaţie din raportul tovarăşului Hruşciov: creşterea volumului produc­ţiei industriale în septenal va fi egală cu creşterea producţiei pe ultimii 20 de ani. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că îndeplinirea planului sep­tenal va spori în asemenea măsură potenţialul economic al U.R.S.S., incit puterea ei economică, laolaltă cu cea a ţărilor de democraţie populară, va asigura pe arena internaţională o superioritate hotărîtoare de partea forţelor păcii. Poporul român a aflat cu bucurie şi cu justificată mîndrie, din raportul to­varăşului Hruşciov­, că în 1965 ţările socialiste în frunte cu U.R.S.S. vor produce mai mult de jumătate din în­treaga producţie mondială. Nădejdile de bine ale partizanilor păcii din lu­mea întreagă sînt strîns legate de în­deplinirea cu succes a planului septe­nal şi de noul raport de forţe pe care îl va determina în viaţa internaţională. Bizuindu-se pe forţa lagărului socia­list, popoarele vor putea să impună cercurilor agresive ale imperialismului abandonarea politicii de pe pragul războiului. Există deci posibilitatea reală ca încă înainte de victoria de­plină a socialismului în întreaga lume, războiul mondial să fie exclus din viaţa societăţii.­­ Această teză, care se întemeiază pe o profundă analiză marxist-leninistă a situaţiei internaţionale, are o însemnă­tate deosebită. Ea insuflă noi puteri şi dă un avînt tot mai mare luptei care se duce pe plan mondial pentru apăra­­rea păcii — bunul cel mai scump al omenirii. Se deschid astfel noi perspec­tive pentru afirmarea pe scară tot mai largă a principiilor coexistenţei paş­nice, pentru biruinţa forţelor raţiunii şi progresului. Toate popoarele lumii do­­resc acest lucru! Popoarele din ţările socialiste, popoarele din ţările capita­liste, popoarele din ţările coloniale d intr-o carte apărută recent în S.U.A. sub titlul „Statele Unite — o putere de mina doua“, autorii arată că poporul american respinge categoric ideea „ca­nibalică“ a unui nou război. „Ori vom cheltui milioane pentru a deveni cîrtiţe care trăiesc sub pămînt — scriu ei — ,ori vom învăţa să trăim în pace unii cu alţii pe pămînt. Nu există altă ie­şire“. Teoriile fatalităţii şi ale ,,necesi­tăţii“ războiului, propagate de imperia­lişti, vor trebui să cedeze tot mai mult în faţa concepţiilor ştiinţifice despre lume şi societate, iar teoria neputinţei insului în faţa soartei cade în faţa vo­inţei comuniştilor care făuresc lumea şi viitorul ei după vrerea lor însufle­ţită de o morală înaltă. Nu pentru transformarea omului in cîrtiţe vîrite sub pămînt de spaima războiului ato­mic e făcută lumea, ci pentru ca el să-i stăpînească bogăţiile, să-i guste din plin frumuseţile! ,,Să folosim mă­­reţele descoperiri ale geniului uman exclusiv în scopuri paşnice şi pentru binele omenirii !" — acesta este mesa­jul de pace a! celui de-al XXI-lea Con­gres al P.C.U.S. EUGEN POP REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA , Bucureşti, Piaţa Scinteii, Tel. 17.60.10, 17.60.20, 17.60.40 - Secţia scrisori: Tel. 17.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“* STAS - 3452 - 52

Next