Munca, martie 1959 (Anul 15, nr. 3523-3548)
1959-03-01 / nr. 3523
Proletari din toate ţările, uniţi-vălOMAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ■ ~ |... .. ■ -i.. r f .— --------------Anul XV. — nr. 3523 Duminică 1 martie 1959 4 pagini 20 bani Să dezvoltăm spiritul de iniţiativă în munca sindicală Plenara C.C.S. din 13 august 1958 a adoptat o serie de măsuri menite să dezvolte iniţiativa şi operativitatea în muncă a organelor sindicale, să ajute la desfăşurarea unei activităţi mai concrete şi mai vii cu oamenii muncii. Sindicatele noastre, care activează sub conducerea înţeleaptă a partidului, fiind cele mai largi organizaţii de masă ale clasei muncitoare, şi-au făcut o preocupare de seamă din a manifesta ele însele iniţiativă în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor puse de partid în faţa poporului nostru şi de a sprijini efectiv iniţiativele preţioase în producţie ale celor ce muncesc. Sunt numeroase organe sindicale care se situează prin activitatea lor de zi cu zi în fruntea maselor. Cine nu cunoaşte, fie pildă, activitatea creatoare a comitetului sindical de la uzinele „I. C. Frimu“-Sinaia, unde s-a născut iniţiativa : „Fiecare produs la un preţ de cost cît mai redus“, activitatea organelor sindicale din cele 8 întreprinderi bucureştene care au lansat chemarea pentru sporirea volumului de economii! In aceeaşi ordine de idei merită subliniată acţiunea colectivului de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală, de a accelera viteza de rotaţie a fondurilor circulante, iniţiativa Consiliului Sindical raional Curtea de Argeş care a organizat recent o analiză a activităţii financiare a întreprinderilor din raion — ceea ce a dus la eliberarea unor importante fonduri băneşti pentru a fi folosite în alte scopuri. Se semnalează însă şi cazuri de organe sindicale care mai dau dovadă de pasivitate faţă de activitatea clocotitoare ce se desfăşoară în jurul lor, care nu dovedesc spirit de iniţiativă şi perseverenţă în abordarea şi rezolvarea problemelor pe care le ridică viaţa, aşteptînd indicaţii sau directive pentru a face cel mai mic pas. Cum altfel decît birocratică, ruptă de realitate, poate fi caracterizată activitatea comitetului sindical de la irusiui / construcţii petroşani, care — sub motiv că n-a avut indicaţii — nu a întreprins nimic pentru a contribui la reducerea preţului de cost pe apartament, cu toate că plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 a criticat preţul exagerat al apartamentelor construite aici? (La Vulcan, de pildă, 110.000 lei un apartament !). Așa trebuie să se comporte un organ sindical ? Cum se poate ca în această atmosferă plină de entuziasm în care nunşte poporul nostru pentru a dată hotărîrilor partidului să existeorgan sindical care să rămînă indiferent, să nu facă nimic pentru a înlătura lipsurile semnalate, să nu sprijine eforturile muncitorilor, iniţiativa acestora, dorinţa lor de a lucra mai bine, mai ieftin ! Organele sindicale au datoria să manifeste mai multă iniţiativă, să sprijine activ tot ce-i nou şi valoros, asigurându-i o largă răspîndire, să muncească neobosit in rîndurile oamenilor muncii, organizindu-i şi mobilizîndu-i pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotărîrilor şi directivelor lui. In scopul dezvoltării spiritului de iniţiativă, organele sindicale au datoria să privească cu atenţie propunerile pe care le fac oamenii muncii în vederea îmbunătăţirii activităţii, să le studieze cu operativitate şi să depună toate eforturile pentru a face loc noului, sprijinind iniţiativele bune şi valoroase, răspîndindu-le la fiecare loc de muncă, ocupîndu-se cu perseverenţă de aplicarea lor pînă ce devine un lucru obişnuit, de toate zilele, veghind ca acţiunile bune, valoroase, să nu fie abandonate. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă este strîns legată de creşterea combativităţii organelor sindicale. Se ştie că noul nu-şi poate face loc decît în luptă cu vechiul, cu mentalităţile înapoiate, retrograde, cu indiferenţa şi formalismul. Cea mai mare parte a organelor sindicale ţin seamă în munca lor de acest lucru. Dar nu se poate trece cu vederea faptul că mai sînt organe sindicale care, nedorind să „strice“ relaţiile cu conducătorii întreprinderilor sau instituţiilor respective, trec cu nepăsare pe lîngă stări de lucruri nesatisfăcătoare în producţie sau în domeniul îndeplinirii angajamentelor social-culturale din contractul colectiv şi nu iau poziţie pentru a se ajunge la îmbunătăţirea situaţiei. Aşa, comitetul sindical de la fabrica de aglomerare a Combinatului Siderurgic din Hunedoara, nu a luat poziţie hotărîtă ca să se pună în funcţiune instalaţiile de ventilaţie prevăzute în contractul colectiv, fapt ce face ca aci să se lucreze încă în multe locuri în condiţii nesatisfăcătoare. Aceasta dovedeşte spirit slab de combativitate din partea organului sindical respectiv, atitudine împăciuitoristă faţă de cei ce nu respectă o îndatorire asumată printr-un document ce are putere de lege. Combativitatea trebuie însă înţeleasă în mod principial. Organele noastre sindicale sprijină îndeaproape conducerile întreprinderilor şi instituţiilor cînd acestea activează cu consecvenţă pe linia indicată de partid. Ele însă trebuie să ia poziţie combativă faţă de acele cadre din economie sau din aparatul de stat care nu se preocupă îndeajuns de îndeplinirea sarcinilor de plan, de crearea celor mai bune condiţii de muncă oamenilor şi care nu respectă legislaţia muncii. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi creşterea combativităţii în munca organelor sindicale sunt cerinţe de mare însemnătate, întărirea lor este legată organic de îmbogăţirea cunoştinţelor politice şi economice ale activiştilor sindicali, fără de care nu este posibilă lărgirea orizontului lor şi creşterea autorităţii şi prestigiului organelor noastre sindicale. De asemenea, activul sindical trebuie să-şi întărească pe toate căile legăturile cu masele , izvor nesecat de iniţiative. Şi nu numai să înveţe masele, dar să şi înveţe de la ele. Totodată, este necesar ca activiştii sindicali să-şi însuşească în permanenţă tehnica, nouă, să poată fi militanţi activi pentru progresul tehnic, pentru perfecţionarea tehnologiei. Instruind activul sindical asupra sarcinilor actuale ale sindicatelor — cuprinse în expunerea tov. Gheorghe Apostol la constituirea Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti , organele sindicale sunt datoare să insiste asupra faptului că aceste sarcini pot fi îndeplinite cu succes numai folosind un stil de muncă viu, plin de avînt creator. Organele sindicale din Întreprinderi şi instituţii, Consiliile sindicale regionale şi raionale, au misiunea de cinste de a combate metodele formale şi şablonarde de muncă, de a sădi in fiecare activist spiritul de combativitate, de a netezi drumul oricărei iniţiative născută din dorinţa sinceră de a contribui la îmbunătăţirea muncii. Totodată ele trebuie să vegheze ca sub masca „iniţiativei" sau a „combativităţii“ să nu se ascundă acţiuni ale duşmanului de clasă care ar dori să provoace devieri de la indicaţiile partidului şi guvernului, sau să denigreze cadre bune, devotate regimului democrat-popular. A întări şi dezvolta iniţiativa creatoare in sinul organizațiilor sindicale constituie o îndatorire de seamă, in scopul ridicării activităţii acestora la nivelul măreţelor sarcini puse de partid în fața poporului nostru. ► • Foto: AGERPRES In cadrul Institutului de fizică al Academiei R P.R din Bucureşti, o serie de colective lucrează la rezolvarea problemelor din domenii ca : spectroscopie, difuzia luminii, descărcări electrice, fizica metalelor, acustica. Cercetările îşi găsesc aplicaţia în diferite ramuri de producţie, în clişeu din laboratorul de fizică a metalelor, cîţiva cercetători şi o studentă studiază însuşirile de semiconductor ale strasurilor metalice subţiri. In raionul Cărei s-a terminat cooperativizarea agriculturii La numeroasele raioane cu agricultura cooperativizată din ţară se adaugă şi raionul Cărei. Cooperativizarea raionului Cărei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată, se datoreşte rezultatelor obţinute în dezvoltarea economică de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole şi muncii politica de masă desfăşurate în rîndurile ţăranilor muncitori. Prin exemple concrete, prin munca de convingere dusă de la om la om, organizaţiile de partid, colectiviştii şi intovărăşiţii au arătat ţăranilor individuali avantajele muncii în comun, posibilităţile mult sporite pe care le au gospodăriile colective în lupta pentru obţinerea unor recolte bogate prin folosirea tehnicii şi agrotehnicii superioare. Acum, în cele 133 de gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole din raionul Cărei, peste 14.000 familii de ţărani muncitori — romîni, maghiari şi germani — lucrează în comun mai mult de 41.000 de hectare teren agricol. (Agerpres). —— Au început însămînţările de primăvară în regiunea Constanţa Zilele frumoase au favorizat pe alocuri începerea însămînţărilor de primăvară în mai multe raioane din regiunea Constanţa. In raionul Negrudă s-au însămînţat, de exemplu, pînă la 27 februarie 886 ha cu orz, ovăz, grîu de primăvară, floarea soarelui şi alte culturi din epoca I-a. Pînă acum gospodăriile colective din regiunea Constanţa au însămînţat aproape 1200 ha. Concomitent cu însămînţările, gospodăriile colective au executat curţi, varul şi grăpatul a peste 1800 ha de teren arate din toamnă, în scopul păstrării apei în sol și au transportat la cîmp peste 300 de vagoane de îngrășăminte naturale. Pentru începerea lucrărilor agricole J ;... v r ■» * rT’ îl i • _ _• \*o piiiuutuiiiuia au trimis la cîmp pînă acum aproape 2000 de tractoare. O realizare a constructorilor uzinei de semicocs de la Calan Constructorii de pe şantierele uzinei de semicocs de la Calan au înregistrat un nou succes : darea în exploatare a celui de-al treilea cuptor de fabricare a semicocsului prin fluidizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestui cuptor a fost terminată bateria de producere a semicocsului prin fluidizare de la Calan. Această baterie a fost concepută şi construită de specialişti români şi înzestrată in întregime cu utilaj fabricat în ţara noastră. (Agerpres) Anul acesta, oamenii muncii din oraşul Oradea vor primi un număr sporit de locuinţe construite din fondul întreprinderilor. In acest scop, pînă în prezent au fost vărsate în contul Sfatului Popular Oradea sume ce depăşesc 500.000 lei. In clişeu , noile blocuri destinate oamenilor muncii din Oradea care vor fi date în folosinţă în curînd. Foto: AGERPRES „Nici o echipă sub tone oţel pe metru pătrat vatră-cuptor!() HUNEDOARA (de la trimisul nostru). Acum cîteva zile, oţelarii care deservesc cuptorul nr. 5 de la secţia I-a s-au întîlnit într-o consfătuire de producţie. Nu rareori , atunci cînd activitatea se desfăşoară bine sau se semnalează deficienţe — cele trei schimburi de oţelari se întîlnesc şi discută situaţia producţiei şi măsurile ce se cer luate pentru impulsionarea ei. Aşa s-a întîmplat şi acum. Cu o singură deosebire : pe ordinea de zi a consfătuirii figura o temă specială şi anume: îmbunătăţirea indicilor de utilizare a cuptorului, ca principală sursă de sporire a producţiei de oţel. Alegerea unei astfel de teme pentru consfătuirea de producţie a fost determinată mai ales de faptul că în întrecerea ce se desfăşoară între colectivele de la Combinatul Siderurgic Hunedoara şi Combinatul Metalurgic Reşiţa au survenit lucruri noi. O ştire publicată recent în presă a anunţat că oţelarii reşiţeni au reuşit să îmbunătăţească indicii de utilizare a cuptoarelor la nivelul de 7,02 tone oţel pe metru pătrat suprafaţă vatră cuptor. Faptul acesta a stîrnit un ecou puternic la Hunedoara. Indici înalţi de utilizare a cuptoarelor au obţinut şi oţelarii de aici. Unele cuptoare, şi mai ales nr. 5 şi 2, au atins în unele zile din lunile ianuarie şi februarie indici ce rivalizează cu cei înregistraţi de reşiţeni. In ansamblu însă, la Hunedoara se observă o inconstanţă în ce priveşte menţinerea unui nivel ridicat al indicilor de utilizare a cuptoarelor. Iată de ce oţelarii de la cuptorul nr. 5, la propunerea prim-topitorului Dumitru Şerban, avînd sprijinul comitetului sindical şi al conducerii secţiei, au hotărît să dezbată această problemă în cadrul unei consfătuiri de producţie. — Cuptorul nr. 5 — a spus primtopitorul Dumitru Şerban — se situează în fruntea întrecerii pe oţelăria nr. 1. Cu toate acestea, rezervelede—producţiii—existente- - aici—im—ştirb pe depîin folosite. In unele zile, ca de pildă 30-31 ianuarie, 14-17 februarie, cantitatea de oțel în tone elaborate pe metru pătrat vatră cuptor a atins cifre între 6—7. In zilele de 3-5-7-10 februarie, cantitatea de metal realizată pe metru pătrat vatră cuptor a atins abia indicele de 4,50—• 4,90 tone. Făcînd calculul realizărilor din ultima vreme, reiese că la cuptorul nr. 5 am obţinut indicele mediu de aproape 5,30 tone pe metru pătrat vatră cuptor. Inconstanţa în ce priveşte realizările zilnice — a spus în continuare vorbitorul — este determinată de ritmul inegal în care muncim, precum şi de o serie de lipsuri organizatorice şi tehnice. Primim în multe cazuri de la secţia de alimentare cu fier vechi serii de troace care nu sunt bine încărcate. Aşa, de pildă, în loc ca troaca să aibă în medie 1.000 kg. fier vechi, ea abia atinge greutatea de 300-400 kg. Din această cauză durata de încărcare a cuptorului se prelungeşte mai bine de o oră. Se mai întîmplă apoi ca de la furnale să primim fontă de slabă calitate şi uneori rece, ceea ce duce la mărirea duratei de elaborare a şarjei, la utilizarea neraţională a cuptorului. Avem posibilităţi pentru lichidarea acestor lipsuri. Conducerea secţiei şi a combinatului, cu sprijinul organelor sindicale, trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu fier vechi a furnalelor. In documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 se subliniază că una din principalele rezerve în siderurgie pentru creşterea producţiei de metal o constituie îmbunătăţirea indicilor de utilizare a Hotărîrea consfătuirii de producţie a oţelarilor hunedoreni "llllllUlllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllilllllliPlilllllllllllllllilllllllllll1'' agregatelor, întrecerea pe care o desfăşurăm noi oţelarii se axează din ce în ce mai mult pe valorificarea mai bună a rezervelor de care dispun cuptoarele noastre. In dorinţa de a obţine de la cuptoarele noastre cit mai mult metal, propun ca de acum înainte întrecerea socialistă să aibă ca obiectiv: „Nici o echipă sub indicele de 5,30 tone oţel pe metru pătrat vatră cuptor". — Putem menţine şi depăşi în scurtă vreme acest indice — a spus în cuvîntul său prim-topitorul Silvestru Jescu. Pentru aceasta este necesară o colaborare mai strînsă între cele trei schimburi ale cuptorului. Ajutorul reciproc să se manifeste prin predarea cuptorului în cît mai bune condiţiuni de la un schimb la altul. Evidenţa întrecerii să se ţină pe indicii lui de utilizare, pe schimburi şi nu ca pînă acum pe cantitatea globală de metal obţinută pe cuptor. Se va crea astfel un puternic imbold pentru a se putuie refuzari tot mai mari de la o zi la alta. Au mai luat cuvîntul la consfătuire ofelarii Vasile Dumbravă, maiştrii Vaier Lăbuneţ, Nicolae Munteanu şi alţii. Vorbind despre experienţa acumulată, ei au criticat, printre altele, tendinţele unor oţelari de a lucra după metode învechite, meşteşugăreşti. Este necesar mai mult ca oricînd — a subliniat fiecare dintre ei — ca alături de elanul oţelarilor să se facă simţită preocuparea inginerilor şi tehnicienilor secţiei pentru promovarea tehnicii noi, a metodelor de elaborare rapidă, de calitate şi economică a oţelului. In unanimitate, după ce s-a făcut analiza activităţii, oţelarii prezenţi la consfătuire au susţinut ideea intensificării întrecerii socialiste cu obiectivul realizării unor cît mai înalţi indici de utilizare a cuptoarelor. Consfătuirea a adoptat în încheiere o serie de hotărîri menite să sprijine lupta pentru atingerea de către fiecare echipă pe zi şi schimb a unui indice de cel puţin 5,30 tone oţel pe metru pătrat vatră cuptor. ★ Apreciind cele dezbătute în cadrul acestei consfătuiri, conducerea şi comitetul sindical al secţiei au hotărît ca în consfătuirile de producţie ce se vor ţine zilele acestea pe schimburi, ordinea de zi să cuprindă dezbaterea iniţiativei oţelarilor de la cuptorul nr. 5 în vederea extinderii ei. Prin ridicarea indicilor de utilizare a tuturor cuptoarelor la nivelul realizărilor medii ale cuptorului nr. 5, se va obţine numai la oţelăria I o cantitate suplimentară de peste 30.000 tone oţel faţă de angajamentul actual. Colectivul oţelăriei nr. 1 a dat peste plan de la începutul anului pînă în prezent 5182 tone oțel. Prima sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice din întreprinderea noastră Comitetul de întreprindere şi comitetul U.T.M. de la fabrica de ţigarete „Cluj“, cu ajutorul cercului A.S.I.T., au organizat zilele trecute o sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice. În cadrul ei s-au prezentat trei referate şi o comunicare în domeniul protecţiei muncii, care au fost ascultate cu mult interes de circa o sută de muncitori fruntaşi, tehnicieni, ingineri, activişti sindicali şi utemişti. Primul referat, prezentat de tovarăşul Roman de la Institutul medicofarmaceutic din localitate, priveşte procesul de ardere a tutunului în ţigarete în timpul fumatului. Problema aceasta prezintă un mare interes pentru colectivul fabricii noastre, dat fiind că ea se rezumă în ultimă analiză la calitatea ţigărilor. Al doilea referat, prezentat de tovarăşul profesor Galea de la Institutul de igienă, cuprindea unele consideraţii în legătură cu aerisirea sălilor de lucru, umiditatea aerului etc., pentru ca praful de tutun îmbibat cu nicotină să nu dăuneze sănătăţii muncitorilor, inginerul Moţiu din fabrică a vorbit în cel de-al treilea referat despre căile de reducere a consumurilor specifice, în lumina hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. A urmat apoi comunicarea inginerului Ionescu în legătură cu vibraţiile din sălile de lucru. După aceea, câţiva Inovatori din întreprindere au prezentat inovaţiile şi raţionalizările lor legate de înlăturarea potenţialului de electricitate statică din hîrtia pentru blanchete, de perfecţionarea maşinilor de confecţionat ţigarete etc. Atît referatele, cît şi prezentările făcute de inovatori au dat naştere la vii discuţii la care au participat mulţi tovarăşi. Intrucît această sesiune s-a dovedit utilă, se vor organiza şi altele. GH. MUREŞANU preşedintele cercului A.S.I.T. de la fabrica de ţigarete „Cluj“ In preajma aniversării a 10 ani de la istorica rezoluţie din 3 — 5 martie 1949 ADEVĂRUL____ Intr-una din zilele trecute mă aflam la Jariştea, de vorbă cu membrii comitetului de iniţiativă pentru înființarea celei de a treia gospodării agricole colective din comună. Tocmai in acea vreme, uşa camerei unde ne aflam se deschise lăsind să intre înăuntru un om între două virste. Potrivit de stat. Cărunt. Cu degetele noduroase, groase, afumate de tutun. — Bună vreme, Culae nene, ce veste poveste ? — Poveste nu-i gospodarilor, și vestea ce o am e scrisă negru pe alb pe hîrtia asta... Și întinse o hîrtie păturită cu grijă. O cerere de intrare în gospodărie. Istoria acestei hirtii am aflat-o mai apoi de la însuși semnatarul ei. lat-o. Niculae Drîmbă avea pufin pămînt. Cit să-l măsori cu pasul. De pe pufin loc, la fără, nu poji să-fi fii sulierul tot anul. Niculae mai muncea cu ziua. Muncea mai cu seamă pe păminturile chiaburoaicei Maria Barca. Avea mult pămînt chiaburoaica. — Măi Culae, ca mine nimeni nu te răsplătește. — Dă, cucoană, ai și de unde... atît amar de pămînt ! Chiaburoaica zîmbea cu mulțumire. — Apăi și apoi, eu o să te fac om, Culae. Ţi-oi trece poate şi fie vreo fişie de pămînt în acte. Roadele le-om împărţi juma-juma. Tot zice lumea — lumea-i rea, Culae — ce am prea mult ! — De cumpărat n-am cu ce, cucoană ! — Aranjăm noi, numai să nu le înhăitezi şi tu cu sărăcanii... — Ira, cucoană, da’ cu cine afară de ei, că ei îmi sunt asemeni ? — Lasă-i într-aie lor, Culae, şi nu-i asculta că vor să se bage la colhoz şi cine intră acolo nu mai e om ! Niculae Drîmbă asculta şi nu prea înţelegea. „Cum îi asta ?! Nu e om! Ce, n-am ochi să văd cum o duc ăi de sunt în gospodărie ? Dar dacă şi cucoana Maria are dreptate? Chiaburoaică, chiaburoaică, dar văd că vrea să-mi dea și o leacă de pămint. Bine mi-ar prinde pămîntul..." Se întîlnea cu oamenii. — Tu, mă Drîmbă, ce-ai de gînd? Te fii pe lături și cînfi singuratic, ca un cuc, în ograda chiaburoaicei... — Voi să mă lăsaţi într-aie mele şi nu vă mai batefi gura cu mine ! — Cu sila nimeni nu le-aduce in gospodărie. Dar să știi că numai ăsta-i drumul nostru. Intr-o bună zi, Niculae se duse să-și ia plata pe muncă de la chiaburoaică. — Atîta fi se cuvinte, Culae, și nici un sfanț mai mult. Dar nici atît nu pot să-fi dau dintr-odată. Oi veni și tu din cînd în cînd, peste iarnă, să-ți dau oile o baniţă de cucuruz, pînă ce ne-om plăti. — Eu, cucoană, ziceam că-mi vine mai mult și plata deodată, după cum îi drept ! — Vorbeşti ca să nu taci, Culae ! Ci îfi dau eu e mai mult de milă, că te ştiu om cu poveri. Și n-ai uitat tăgăduiala — te fac om ! Mai așteaptă și tu... — Să nu-mi vorbiți de pomană, că eu am muncit și numai dreptul meu îl cer. — Nu te fă al naibii, Culae, că tot cu mine te ajuți. Oamenii de-o seamă cu tine au Început să te ocolească. Sintem de-acum legafi ! Asta s-o știi... Niculae Drîmbă asculta încrîncenat şi parcă totuși Încurcat. „Asta-i drept că oamenii nu prea îmi dau ghes la vorbă. Dar legătură între mine şi chiaburi nu încape. Tata a murit slugărind la bogătani. Tot bogătanii mi-au dijmuit pămîntul cu înşelăciune pe vremea foametei. Atunci cum o să fiu eu cu ei ?...“ ■— Dacă-i aşa, cucoană, rămii cu ce ji-am muncit şi cătă-ai alt prost. Niculae Drîmbă nu suflă in aceeaşi ciorbă cu chiaburii ! — Uifi pămîntul, Culae ? ■— Ba nu, cucoană, ci fi eu flămînd de pămînt, ca toji ai mei din moşi, însă acum sint mai rămi ridi de omenie. Şi fără alta, Niculae Drîmbă a plecat din ograda chaburoaicei. S-a oprit alături de oamenii care discutau despre înființarea noii gospodării. — Acum voi îl știți — zicea unul — pe Vasile Ardelean. Era ca și noi — sărăcan. Dar a fost mai deschis la cap. S-a băgat M. COLESIU corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Galați (Continuare In pag. 3-a) încheierea lucrărilor Consfătuirii directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din tarile membre ale C. A. E. R. Intre 20 şi 28 februarie a.c. a avut loc la Bucureşti prima Consfătuire a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă a ţărilor membre ale C.A.E.R. La lucrările consfătuirii au luat parte delegaţi ai organizaţiilor de navigaţie maritimă din R.P. Albania, R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. GoVmamă, R.P. Polonă, R.P. Romînă, R.P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In calitate de observatori au luat parte delegaţi din R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam şi ai Comisiei permi-e mente de colaborare economică şi tennico-ştiinţifică în domeniul transporturilor a C.A.E.R. In cadrul consfătuirii au fost eluminate probleme de colaborare şi da coordonare a activităţii flotelor mari- time şi au fost luate hotărîri cores-punzătoare în acest scop. Secretariatul pentru pregătirea lucrărilor viitoarei consfătuiri a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C.AIE.R. a fost încredinţat organizaţiei romi.;« de navigaţie maritimă — Navrom. ■ Consfătuirea s-a desfăşurat îr.U-ai atmosferă de deplină înţelegere şi colaborare reciprocă. (Agerpres) In cinstea zilei de 8 MARTIE Ziua de 8 Martie este întîmpinatî de femeile din regiunea Oradea cu noi şi importante succese în producţie şi în activitatea obştească. Femeile din întreprinderile regiunii Oradea au realizat în cinstea acestei sărbători însemnate depăşiri ale planului de producţie şi importante economii. La fabrica de conserve „Avintul“ al cărui colectiv este alcătuit în majoritate de femei, planul a fost îndeplinit de la începutul anului şi până în prezent în proporţie de 115 la sută, iar valoarea economiilor realizate se ridică la peste 200.000 de lei. La fabricile de tricotaje „Irina Sencovici“ şi „Drum Nou“, deservite de asemenea în majoritate de muncitoare, au fost produse în această perioadă cu 30 la sută mai multe tricotaje faţă de primele două luni ale anului trecut. Brigăzile de femei de la fabricile de încălţăminte „Solidaritatea“ şi „Dobrogeanu-Gherea“ dau în acesta zile cîte două norme. Pentru sezonul de primăvară şi vară la cele două întreprinderi au fost introduse în fabricaţie peste 60 de modele noi. Succese frumoase au obţinut şi femeile care lucrează la cooperativele de producţiei meşteşugărească „Zorile Roşii“, „Progresul“, „Csordás János“, „23 August“ şi altele. (Agerpres) Plenara Consiliului sindical raional Tr. Severin Consiliul sindical raional Tr. Severin s-a întrunit recent in plenară şi a luat in discuţie problemele legate de principalele sarcini ce stau în prezent în faţa organelor sindicale din raion. Plenara a dezbătut felul cum desfăşoară organele sindicale munca culturală în sprijinul producţiei şi stadiul de pregătire în vederea celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. Lucrările plenarei au scos în evidenţă îmbunătăţirea muncii sindicale din raion în această perioadă de experimentare a măsurilor luate de plenara C.C.S. din august 1958 cu privire la îmbunătăţirea structurii organizatorice a sindicatelor. Vorbitorii au arătat că organele sindicale din întreprinderi au acum o îndrumare calificată şi operativă ceea ce le dă posibilitatea să sprijine mai substanţial şi direct ridicarea producţiei şi productivităţii muncii. S-au remarcat evidente îmbunătăţiri în domeniul muncii culturale. In ultimul timp s-a intensificat munca cu cartea, organi-zîndu-se numeroase recenzii, seri literare şi expoziţii de cărţi nou apăru- , te. Plenara a considerat însă că munca de propagandă prin conferinţe nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor şi a hotărît să se ia măsuri concrete şi imediate în aceasta privinţă. Discuţiile au pus un deosebit accent pe măsurile ce trebuiesc luate de organele sindicale pentru a da întrecerii socialiste şi consfătuirilor de producţie un caracter cît mai concret, pentru a se asigura traducerea în viaţă a angajamentului luat de colectivele întreprinderilor din raion de a da anul acesta economii în valoare de 3 000.000 lei. In concluzii s-a subliniat necesitatea unei colaborări strînse între organele sindicale şi administrative pentru traducerea în viaţă a importantelor sarcini ce le revin în etapa actuală Marin Nicolae corespondent voluntar Aspect de la deschiderea Expoziţiei de artă egipteană contemporană. (Foto AGERPRES)