Munca, martie 1959 (Anul 15, nr. 3523-3548)

1959-03-01 / nr. 3523

Proletari din toate ţările, uniţi-văl­OMAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ■ ~ |... .. ■ -i.. r f .— --------------­Anul XV. — nr. 3523 Duminică 1 martie 1959 4 pagini 20 bani Să dezvoltăm spiritul de iniţiativă în munca sindicală Plenara C.C.S. din 13 august 1958 a adoptat o serie de măsuri me­nite să dezvolte iniţiativa şi operati­vitatea în muncă a organelor sindi­cale, să ajute la desfăşurarea unei activităţi mai concrete şi mai vii cu oamenii muncii. Sindicatele noastre, care activează sub conducerea înţe­leaptă a partidului, fiind cele mai largi organizaţii de masă ale clasei muncitoare, şi-au făcut o preocupare de seamă din a manifesta ele însele iniţiativă în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor puse de partid în faţa poporului nostru şi de a sprijini efectiv iniţiativele preţioase în pro­ducţie ale celor ce muncesc. Sunt nu­meroase organe sindicale care se si­tuează prin activitatea lor de zi cu zi în fruntea maselor. Cine nu cunoaşte, fie pildă, activitatea creatoare a co­mitetului sindical de la uzinele „I. C. Frimu“-Sinaia, unde s-a născut iniţiativa : „Fiecare produs la un preţ de cost cît mai redus“, activitatea organelor sindicale din cele 8 între­prinderi bucureştene care au lansat chemarea pentru sporirea volumului de economii! In aceeaşi ordine de idei merită subliniată acţiunea colec­tivului de la uzinele „Tudor Vladi­­mirescu“ din Capitală, de a accelera viteza de rotaţie a fondurilor circu­lante, iniţiativa Consiliului Sindical raional Curtea de Argeş care a or­ganizat recent o analiză a activităţii financiare a întreprinderilor din ra­ion — ceea ce a dus la eliberarea unor importante fonduri băneşti pen­tru a fi folosite în alte scopuri. Se semnalează însă şi cazuri de organe sindicale care mai dau dovadă de pasivitate faţă de activitatea clo­cotitoare ce se desfăşoară în jurul lor, care nu dovedesc spirit de iniţia­tivă şi perseverenţă în abordarea şi rezolvarea problemelor pe care le ri­dică viaţa, aşteptînd indicaţii sau dir­­ective pentru a face cel mai mic pas. Cum altfel decît birocratică, ruptă de realitate, poate fi caracterizată ac­tivitatea comitetului sindical de la irusiui / c­onstrucţii petroşani, care­ — sub motiv că n-a avut indicaţii — nu a întreprins nimic pentru a con­tribui la reducerea preţului de cost pe apartament, cu toate că plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 a criticat preţul exagerat al apartamentelor construite aici? (La Vulcan, de pildă, 110.000 lei un apar­tament !). Așa trebuie să se comporte un organ sindical ? Cum se poate ca în această atmos­feră plină de entuziasm în care nun­şte poporul nostru pentru a da­­tă hotărîrilor partidului să existe­­organ sindical care să rămînă in­diferent, să nu facă nimic pentru a înlătura lipsurile semnalate, să nu sprijine eforturile muncitorilor, ini­ţiativa acestora, dorinţa lor de a lucra mai bine, mai ieftin ! Organele sindicale au datoria să manifeste mai multă iniţiativă, să sprijine activ tot ce-i nou şi valoros, asigurându-i o lar­gă răspîndire, să muncească neobosit in rîndurile oamenilor muncii, orga­­nizindu-i şi mobilizîndu-i pentru în­făptuirea politicii partidului, a hotă­rîrilor şi directivelor lui. In scopul dezvoltării spiritului de iniţiativă, organele sindicale au dato­ria să privească cu atenţie propune­rile pe care le fac oamenii muncii în vederea îmbunătăţirii activităţii, să le studieze cu operativitate şi să de­pună toate eforturile pentru a face loc noului, sprijinind iniţiativele bune şi valoroase, răspîndindu-le la fiecare loc de muncă, ocupîndu-se cu perse­verenţă de aplicarea lor pînă ce devine un lucru obişnuit, de toate zi­lele, veghind ca acţiunile bune, va­loroase, să nu fie abandonate. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă este strîns legată de creşterea com­bativităţii organelor sindicale. Se ştie că noul nu-şi poate face loc decît în luptă cu vechiul, cu mentalităţile îna­poiate, retrograde, cu indiferenţa şi formalismul. Cea mai mare parte a organelor sindicale ţin seamă în mun­ca lor de acest lucru. Dar nu se poate trece cu vederea faptul că mai sînt organe sindicale care, nedorind să „strice“ relaţiile cu conducătorii între­prinderilor sau instituţiilor respective, trec cu nepăsare pe lîngă stări de lu­cruri nesatisfăcătoare în producţie sau în domeniul îndeplinirii angaja­mentelor social-culturale din contrac­tul colectiv şi nu iau poziţie pentru a se ajunge la îmbunătăţirea situaţiei. Aşa, comitetul sindical de la fabrica de aglomerare a Combinatului Side­rurgic din Hunedoara, nu a luat po­ziţie hotărîtă ca să se pună în func­ţiune instalaţiile de ventilaţie prevă­zute în contractul colectiv, fapt ce face ca aci să se lucreze încă în mul­te locuri în condiţii nesatisfăcătoare. Aceasta dovedeşte spirit slab de com­bativitate din partea organului sindi­cal respectiv, atitudine împăciuitoris­­tă faţă de cei ce nu respectă o înda­torire asumată printr-un document ce are putere de lege. Combativitatea trebuie însă înţe­leasă în mod principial. Organele noastre sindicale sprijină îndeaproape conducerile întreprinderilor şi institu­ţiilor cînd acestea activează cu con­secvenţă pe linia indicată de partid. Ele însă trebuie să ia poziţie comba­tivă faţă de acele cadre din economie sau din aparatul de stat care nu se preocupă îndeajuns de îndeplinirea sarcinilor de plan, de crearea celor mai bune condiţii de muncă oameni­lor şi care nu respectă legislaţia muncii. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi creşterea combativităţii în munca organelor sindicale sunt cerinţe de mare însemnătate, întărirea lor este legată organic de îmbogăţirea cunoş­tinţelor politice şi economice ale ac­tiviştilor sindicali, fără de care nu este posibilă lărgirea orizontului lor şi creşterea autorităţii şi prestigiului organelor noastre sindicale. De ase­menea, activul sindical trebuie să-şi întărească pe toate căile legăturile cu masele , izvor nesecat de iniţiative. Şi nu numai să înveţe masele, dar să şi înveţe de la ele. Totodată, este necesar ca activiştii sindicali să-şi însuşească în permanenţă tehnica, nouă, să poată fi militanţi activi pen­tru progresul tehnic, pentru perfec­ţionarea tehnologiei. Instruind activul sindical asupra sarcinilor actuale ale sindicatelor — cuprinse în expunerea tov. Gheorghe Apostol la constituirea Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti , orga­nele sindicale sunt datoare să insiste asupra faptului că aceste sarcini pot fi îndeplinite cu succes numai folo­sind un stil de muncă viu, plin de avînt creator. Organele sindicale din Întreprinderi şi instituţii, Consiliile sindicale regionale şi raionale, au misiunea de cinste de a combate me­todele formale şi şablonarde de muncă, de a sădi in fiecare activist spiritul de combativitate, de a netezi drumul oricărei iniţiative născută din dorinţa sinceră de a contribui la îmbunătă­ţirea muncii. Totodată ele trebuie să vegheze ca sub masca „iniţiativei" sau a „combativităţii“ să nu se as­cundă acţiuni ale duşmanului de cla­să care ar dori să provoace devieri de la indicaţiile partidului şi guver­nului, sau să denigreze cadre bune, de­votate regimului democrat-popular. A întări şi dezvolta iniţiativa cre­atoare in sinul organizațiilor sindica­le constituie o îndatorire de seamă, in scopul ridicării activităţii acestora la nivelul măreţelor sarcini puse de partid în fața poporului nostru. ► • Foto: AGERPRES In cadrul Institutului de fizică al Academiei R P.R­ din Bucureşti, o serie de colective lucrează la rezolvarea problemelor din domenii ca : spectroscopie, difuzia luminii, descărcări electrice, fizica metalelor, acustica. Cercetările îşi găsesc aplicaţia în diferite ramuri de producţie, în clişeu d­in laboratorul de fizică a metalelor, cîţiva cercetători şi o studentă studiază însuşirile de semiconductor­ ale strasurilor meta­lice subţiri. In raionul Cărei s-a terminat cooperativizarea agriculturii La numeroasele raioane cu agricul­tura cooperativizată din ţară se adaugă şi raionul Cărei. Cooperativizarea raionului Cărei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată, se da­­toreşte rezultatelor obţinute în dez­voltarea economică de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole şi muncii politica de masă desfăşurate în rîndurile ţăranilor muncitori. Prin exemple concrete, prin munca de con­vingere dusă de la om la om, organi­zaţiile de partid, colectiviştii şi into­­vărăşiţii au arătat ţăranilor individu­ali avantajele muncii în comun, posi­bilităţile mult sporite pe care le au gospodăriile colective în lupta pentru obţinerea unor recolte bogate prin fo­losirea tehnicii şi agrotehnicii supe­rioare. Acum, în cele 133 de gospodării a­­gricole colective şi întovărăşiri agri­cole din raionul Cărei, peste 14.000 familii de ţărani muncitori — romîni, maghiari şi germani — lucrează în comun mai mult de 41.000 de hecta­re teren agricol. (Agerpres). —— Au început însămînţările de primăvară în regiunea Constanţa Zilele frumoase au favorizat pe alocuri începerea însămînţărilor de pri­măvară în mai multe raioane din re­­giunea Constanţa. In raionul Negru­­dă s-au însămînţat, de exemplu, pînă la 27 februarie 886 ha cu orz, ovăz, grîu de primăvară, floarea­ soa­­relui şi alte culturi din epoca I-a. Pînă acum gospodăriile colective din regiunea Constanţa au însămînţat a­­proape 1200 ha. Concomitent cu însămînţările, gos­­podăriile colective au executat curţi, varul şi grăpatul a peste 1800 ha de teren arate din toamnă, în scopul păs­trării apei în sol și au transportat la cîmp peste 300 de vagoane de îngră­­șăminte naturale. Pentru începerea lucrărilor agricole J ;... v r ■» * rT’ îl i • _ _• \*o piiiuutuiii­­uia au trimis la cîmp pînă acum aproape 2000 de tractoare. O realizare a constructorilor uzinei de semicocs de la Calan Constructorii de pe şantierele uzi­nei de semicocs de la Calan au înregistrat un nou succes : darea în exploatare a celui de-al treilea cuptor de fabricare a semicocsului prin fluidizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestui cuptor a fost terminată bateria de producere a semicocsului prin fluidizare de la Calan. Această baterie a fost con­cepută şi construită de specialişti români şi înzestrată in întregime cu utilaj fabricat în ţara noastră. (Agerpres) Anul acesta, oamenii muncii din oraşul Oradea vor primi un număr sporit de locuinţe construite din fondul întreprinderilor. In acest scop, pînă în prezent au fost vărsate în contul Sfatului Popular Oradea sume ce de­păşesc 500.000 lei. In clişeu , noile blocuri destinate oamenilor muncii din Oradea care vor fi date în folosinţă în curînd. Foto: AGERPRES „Nici o echipă sub tone oţel pe metru pătrat vatră-cuptor!() HUNEDOARA (de la trimisul nos­tru). Acum cîteva zile, oţelarii care deservesc cuptorul nr. 5 de la secţia I-a s-au întîlnit într-o con­sfătuire de producţie. Nu rareori , atunci cînd activitatea se desfă­şoară bine sau se semnalează defi­cienţe — cele trei schimburi de oţe­­lari se întîlnesc şi discută situaţia producţiei şi măsurile ce se cer luate pentru impulsionarea ei. Aşa s-a în­­tîmplat şi acum. Cu o singură deose­bire : pe ordinea de zi a consfătuirii figura o temă specială şi anume: îmbunătăţirea indicilor de utilizare a cuptorului, ca principală sursă de spo­rire a producţiei de oţel. Alegerea unei astfel de teme pentru consfătui­rea de producţie a fost determinată mai ales de faptul că în întrecerea ce se desfăşoară între colectivele de la Combinatul Siderurgic Hunedoara şi Combinatul Metalurgic Reşiţa au survenit lucruri noi. O ştire publicată recent în presă a anunţat că oţelarii reşiţeni au reuşit să îmbunătăţească indicii de u­tilizare a cuptoarelor la nivelul de 7,02 tone oţel pe metru pă­trat suprafaţă vatră cuptor. Faptul acesta a stîrnit un ecou puternic la Hunedoara. Indici înalţi de utilizare a cuptoarelor au obţinut şi oţelarii de aici. Unele cuptoare, şi mai ales nr. 5 şi 2, au atins în unele zile din lunile ianuarie şi februarie indici ce rivalizează cu cei înregistraţi de re­­şiţeni. In ansamblu însă, la Hune­doara se observă o inconstanţă în ce priveşte menţinerea unui nivel ridicat al indicilor de utilizare a cuptoarelor. Iată de ce oţelarii de la cuptorul nr. 5, la propunerea prim-topitorului Du­mitru Şerban, avînd sprijinul comite­tului sindical şi al conducerii secţiei, au hotărît să dezbată această proble­mă în cadrul unei consfătuiri de pro­ducţie. — Cuptorul nr. 5 — a spus prim­­topitorul Dumitru Şerban — se si­tuează în fruntea întrecerii pe oţelă­ria nr. 1. Cu toate acestea, rezervele­­de—pr­oducţiii—existente- - aici—im—ştirb pe depîin folosite. In unele zile, ca de pildă 30-31 ianuarie, 1­4-17 fe­bruarie, cantitatea de oțel în tone e­­laborate pe metru pătrat vatră cup­tor a atins cifre între 6—7. In zilele de 3-5-7-10 februarie, cantitatea de metal realizată pe metru pătrat vatră cuptor a atins abia indicele de 4,50—• 4,90 tone. Făcînd calculul realizări­lor din ultima vreme, reiese că la cuptorul nr. 5 am obţinut indicele mediu de aproape 5,30 tone pe metru pătrat vatră cuptor. Inconstanţa în ce priveşte realizările zilnice — a spus în continuare vorbitorul — este de­terminată de ritmul inegal în care muncim, precum şi de o serie de lip­suri organizatorice şi tehnice. Primim în multe cazuri de la secţia de ali­mentare cu fier vechi serii de troace care nu sunt bine încărcate. Aşa, de pildă, în loc ca troaca să aibă în medie 1.000 kg. fier vechi, ea abia a­­tinge greutatea de 300-400 kg. Din a­­ceastă cauză durata de încărcare a cuptorului se prelungeşte mai bine de o oră. Se mai întîmplă apoi ca de la furnale să primim fontă de slabă ca­litate şi uneori rece, ceea ce duce la mărirea duratei de elaborare a şar­jei, la utilizarea neraţională a cupto­rului. Avem posibilităţi pentru lichidarea acestor lipsuri. Conducerea secţiei şi a combinatului, cu sprijinul organelor sindicale, trebuie să ia măsuri pen­tru îmbunătăţirea aprovizionării cu fier vechi a furnalelor. In documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 se subliniază că una din principalele re­zerve în siderurgie pentru creşterea producţiei de metal o constituie îm­bunătăţirea indicilor de utilizare a Hotărîrea consfătuirii de producţie a oţelarilor hunedoreni "llllllUlllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllilllllliPlilllllllllllllllilllllllllll1'' agregatelor, întrecerea pe care o des­făşurăm noi oţelarii se axează din ce în ce mai mult pe valorificarea mai bună a rezervelor de care dispun cup­toarele noastre. In dorinţa de a ob­ţine de la cuptoarele noastre cit mai mult metal, propun ca de acum îna­inte întrecerea socialistă să aibă ca obiectiv: „Nici o echipă sub indicele de 5,30 tone oţel pe metru pătrat va­tră cuptor". — Putem menţine şi depăşi în scurtă vreme acest indice — a spus în cuvîntul său prim-topitorul Sil­vestru Jescu. Pentru aceasta este ne­cesară o colaborare mai strînsă între cele trei schimburi ale cuptorului. A­­jutorul reciproc să se manifeste prin predarea cuptorului în cît mai bune condiţiuni de la un schimb la altul.­ Evidenţa întrecerii să se ţină pe in­dicii lui de utilizare, pe schimburi şi nu ca pînă acum pe cantitatea globa­lă de metal obţinută pe cuptor. Se va crea astfel un puternic imbold pentru a se putuie refuzari tot mai mari de la o zi la alta. Au mai luat cuvîntul la consfătuire ofelarii Vasile Dumbravă, maiştrii Vaier Lăbuneţ, Nicolae Munteanu şi alţii. Vorbind despre experienţa acu­mulată, ei au criticat, printre altele, tendinţele unor oţelari de a lucra după metode învechite, meşteşugă­reşti. Este necesar mai mult ca ori­­cînd — a subliniat fiecare dintre ei — ca alături de elanul oţelarilor să se facă simţită preocuparea ingineri­lor şi tehnicienilor secţiei pentru pro­movarea tehnicii noi, a metodelor de elaborare rapidă, de calitate şi eco­nomică a oţelului. In unanimitate, după ce s-a făcut analiza activităţii, oţelarii prezenţi la consfătuire au susţinut ideea in­tensificării întrecerii socialiste cu o­­biectivul realizării unor cît mai înalţi indici de utilizare a cuptoarelor. Con­sfătuirea a adoptat în încheiere o se­rie de hotărîri menite să sprijine lupta pentru atingerea de către fie­care echipă pe zi şi schimb a unui indice de cel puţin 5,30 tone oţel pe metru pătrat vatră cuptor. ★ Apreciind cele dezbătute în cadrul acestei consfătuiri, conducerea şi co­mitetul sindical al secţiei au hotărît ca în consfătuirile de producţie ce se vor ţine zilele acestea pe schimburi, ordinea de zi să cuprindă dezbaterea iniţiativei oţelarilor de la cuptorul nr. 5 în vederea extinderii ei. Prin ridicarea indicilor de utilizare a tu­turor cuptoarelor la nivelul realiză­rilor medii ale cuptorului nr. 5, se va obţine numai la oţelăria I o cantita­te suplimentară de peste 30.000 tone oţel faţă de angajamentul actual. Co­lectivul oţelăriei nr. 1 a dat peste plan de la începutul anului pînă în prezent 5182 tone oțel. Prima sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice din întreprinderea noastră Comitetul de întreprindere şi comi­tetul U.T.M. de la fabrica de ţigare­te „Cluj“, cu ajutorul cercului A.S.I.T., au organizat zilele trecute o sesiune de comunicări tehnico-ştiin­­ţifice. În cadrul ei s-au prezentat trei referate şi o comunicare în do­meniul protecţiei muncii, care au fost ascultate cu mult interes de cir­ca o sută de muncitori fruntaşi, teh­nicieni, ingineri, activişti sindicali şi utemişti. Primul referat, prezentat de tova­răşul Roman de la Institutul medico­­farmaceutic din localitate, priveşte procesul de ardere a tutunului în ţi­garete în timpul fumatului. Problema aceasta prezintă un mare interes pen­tru colectivul fabricii noastre, dat fiind că ea se rezumă în ultimă ana­liză la calitatea ţigărilor. Al doilea referat, prezentat de tovarăşul profe­­sor Galea de la Institutul de igienă, cuprindea unele consideraţii în legă­tură cu aerisirea sălilor de lucru, umiditatea aerului etc., pentru ca pra­ful de tutun îmbibat cu nicotină să nu dăuneze sănătăţii muncitorilor, inginerul Moţiu din fabrică a vorbit în cel de-al treilea referat despre căi­le de reducere a consumurilor speci­fice, în lumina hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. A ur­mat apoi comunicarea inginerului Io­­nescu în legătură cu vibraţiile din sălile de lucru. După aceea, câţiva Inovatori din întreprindere au prezentat inovaţiile şi raţionalizările lor legate de înlă­turarea potenţialului de electricitate statică din hîrtia pentru blanchete, de perfecţionarea maşinilor de confec­ţionat ţigarete etc. Atît referatele, cît şi prezentările făcute de inovatori au dat naştere la vii discuţii la care au participat mulţi tovarăşi. Intrucît această sesiune s-a dovedit utilă, se vor organiza şi al­tele. GH. MUREŞANU preşedintele cercului A.S.I.T. de la fabrica de ţigarete „Cluj“ In preajma aniversării a 10 ani de la istorica rezoluţie din 3 — 5 martie 1949 ADEVĂR­UL____ Intr-una din zilele trecute mă aflam la Jariştea, de vorbă cu membrii comitetului de iniţia­tivă pentru înființarea celei de a treia gospodării agricole colec­tive din comună. Tocmai in acea vreme, uşa camerei unde ne a­­flam se deschise lăsind să intre înăuntru un om între două virste. Potrivit de stat. Cărunt. Cu dege­tele noduroase, groase, afumate de tutun. — Bună vreme, Culae nene, ce veste poveste ? — Poveste nu-i gospodarilor, și vestea ce o am e scrisă negru pe alb pe hîrtia asta... Și întinse o hîrtie păturită cu grijă. O cerere de intrare în gospo­dărie. Istoria acestei hirtii am aflat-o mai apoi de la însuși semnatarul ei. lat-o. Niculae Drîmbă avea pufin pă­­mînt. Cit să-l măsori cu pasul. De pe pufin loc, la fără, nu poji să-fi fii sulierul tot anul. Nicu­lae mai muncea cu ziua. Muncea mai cu seamă pe păminturile chiaburoaicei Maria Barca. Avea mult pămînt chiaburoaica.­ — Măi Culae, ca mine nimeni nu te răsplătește. — Dă, cucoană, ai și de unde... atît amar de pămînt ! Chiabu­­roaica zîmbea cu mulțumire. — Apăi și apoi, eu o să te fac om, Culae. Ţi-oi trece poate şi fie vreo fişie de pămînt în acte. Roadele le-om împărţi juma-juma. Tot zice lumea — lumea-i rea, Culae — ce am prea mult ! — De cumpărat n-am cu ce, cucoană ! — Aranjăm noi, numai să nu le înhăitezi şi tu cu sărăcanii... — Ira, cucoană, da’ cu cine a­­fară de ei, că ei îmi sunt ase­meni ? — Lasă-i într-aie lor, Culae, şi nu-i asculta că vor să se bage la colhoz şi cine intră acolo nu mai e om ! Niculae Drîmbă asculta şi nu prea înţelegea. „Cum îi asta ?! Nu e om! Ce, n-am ochi să văd cum o duc ăi de sunt în gospodă­rie ? Dar dacă şi cucoana Maria are dreptate? Chiaburoaică, chia­­buroaică, dar văd că vrea să-mi dea și o leacă de pămint. Bine mi-ar prinde pămîntul..." Se întîlnea cu oamenii. — Tu, mă Drîmbă, ce-ai de gînd? Te fii pe lături și cînfi singuratic, ca un cuc, în ograda chiaburoaicei... — Voi să mă lăsaţi într-aie mele şi nu vă mai batefi gura cu mine ! — Cu sila nimeni nu le-aduce in gospodărie. Dar să știi că nu­mai ăsta-i drumul nostru. Intr-o bună zi, Niculae se duse să-și ia plata pe muncă de la chiaburoaică. — Atîta fi se cuvinte, Culae, și nici un sfanț mai mult. Dar nici atît nu pot să-fi dau dintr-odată. Oi veni și tu din cînd în cînd, peste iarnă, să-ți dau oile o ba­niţă de cucuruz, pînă ce ne-om plăti. — Eu, cucoană, ziceam că-mi vine mai mult și plata deodată, după cum îi drept ! — Vorbeşti ca să nu taci, Cu­­lae ! Ci­ îfi dau eu e mai mult de milă, că te ştiu om cu poveri. Și n-ai uitat tăgăduiala — te fac om ! Mai așteaptă și tu... — Să nu-mi vorbiți de poma­nă, că eu am muncit și numai dreptul meu îl cer. — Nu te fă al naibii, Culae, că tot cu mine te ajuți. Oamenii de-o seamă cu tine au Început să te ocolească. Sintem­ de-acum le­­gafi ! Asta s-o știi... Niculae Drîmbă asculta încrîn­­cenat şi parcă totuși Încurcat. „Asta-i drept că oamenii nu prea îmi dau ghes la vorbă. Dar le­gătură între mine şi chiaburi nu încape. Tata a murit slugărind la bogătani. Tot bogătanii mi-au dijmuit pămîntul cu înşelăciune pe vremea foametei. Atunci cum o să fiu eu cu ei ?...“ ■— Dacă-i aşa, cucoană, rămii cu ce ji-am muncit şi cătă-ai alt prost. Niculae Drîmbă nu suflă in aceeaşi ciorbă cu chiaburii ! — Uifi pămîntul, Culae ? ■— Ba nu, cucoană, ci fi eu flă­­mînd de pămînt, ca toji ai mei din moşi, însă acum sint mai ră­­mi ridi de omenie. Şi fără alta, Niculae Drîmbă a plecat din ograda chaburoaicei. S-a oprit alături de oamenii care discutau despre înființarea noii gospodării. — Acum voi îl știți — zicea unul — pe Vasile Ardelean. Era ca și noi — sărăcan. Dar a fost mai deschis la cap. S-a băgat M. COLESIU corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Galați (Continuare In pag. 3-a) încheierea lucrărilor Consfătuirii directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din tarile membre ale C. A. E. R. Intre 20 şi 28 februarie a.c. a a­­­vut loc la Bucureşti prima Consfătui­­re a directorilor organizaţiilor de na­­vigaţie maritimă a ţărilor membre ale C.A.E.R. La lucrările consfătuirii au luat par­­te delegaţi ai organizaţiilor de navi­gaţie maritimă din R.P. Albania, R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. GoV­mamă, R.P. Polonă, R.P. Romînă, R.P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In calitate de observatori au luat parte delegaţi din R.P.D. Coreeană,­ R.D. Vietnam şi ai Comisiei permi-e mente de colaborare economică şi te­n­­nico-ştiinţifică în domeniul transpor­turilor a C.A.E.R. In cadrul consfătuirii au fost elu­­minate probleme de colaborare şi da coordonare a activităţii flotelor mari-­ time şi au fost luate hotărîri cores-­­punzătoare în acest scop. Secretariatul pentru pregătirea lu­­­crărilor viitoarei consfătuiri a directo­rilor organizaţiilor de navigaţie mari­timă din ţările membre ale C.AIE.R. a fost încredinţat organizaţiei romi.;« de navigaţie maritimă — Navrom. ■ Consfătuirea s-a desfăşurat îr.U-ai atmosferă de deplină înţelegere şi co­laborare reciprocă.­­ (Agerpres) In cinstea zilei de 8 MARTIE Ziua de 8 Martie este întîmpinatî de femeile din regiunea Oradea cu noi şi importante succese în produc­ţie şi în activitatea obştească. Femeile din întreprinderile regiunii Oradea au realizat în cinstea acestei sărbători însemnate depăşiri ale pla­nului de producţie şi importante eco­nomii. La fabrica de conserve „Avin­­tul“ al cărui colectiv este alcătuit în majoritate de femei, planul a fost în­deplinit de la începutul anului şi până în prezent în proporţie de 115 la sută, iar valoarea economiilor realizate se ridică la peste 200.000 de lei. La fa­bricile de tricotaje „Irina Sencovici“ şi „Drum Nou“, deservite de aseme­nea în majoritate de muncitoare, au fost produse în această perioadă cu 30 la sută mai multe tricotaje faţă de primele două luni ale anului trecut. Brigăzile de femei de la fabricile de încălţăminte „Solidaritatea“ şi „Dobrogeanu-Gherea“ dau în acesta zile cîte două norme. Pentru sezonul de primăvară şi vară la cele două în­treprinderi au fost­ introduse în fabri­caţie peste 60 de modele noi. Succese frumoase au obţinut şi femeile care lucrează la cooperativele de producţiei meşteşugărească „Zorile Roşii“, „Pro­gresul“, „Csordás János“, „23 August“ şi altele. (Agerpres) Plenara Consiliului sindical raional Tr. Severin Consiliul sindical raional Tr. Se­verin s-a întrunit recent in plenară şi a luat in discuţie problemele lega­te de principalele sarcini ce stau în prezent în faţa organelor sindicale din raion. Plenara a dezbătut felul cum des­făşoară organele sindicale munca cul­turală în sprijinul producţiei şi sta­diul de pregătire în vederea celui de al V-lea concurs al formaţiilor artis­tice de amatori. Lucrările plenarei au scos în evi­denţă îmbunătăţirea muncii sindicale din raion în această perioadă de ex­perimentare a măsurilor luate de ple­nara C.C.S. din august 1958 cu pri­vire la îmbunătăţirea structurii orga­nizatorice a sindicatelor. Vorbitorii au arătat că organele sindicale din întreprinderi au acum o îndrumare calificată şi operativă ceea ce le dă posibilitatea să sprijine mai substan­ţial şi direct ridicarea producţiei şi productivităţii muncii. S-au remarcat evidente îmbunătăţiri în domeniul muncii culturale. In ultimul timp s-a intensificat munca cu cartea, organi-­­zîndu-se numeroase recenzii, seri li­terare şi expoziţii de cărţi nou apăru- , te. Plenara a considerat însă că mun­ca de propagandă prin conferinţe nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor şi a hotărît să se ia măsuri concrete şi imediate în acea­­sta privinţă. Discuţiile au pus un deosebit ac­cent pe măsurile ce trebuiesc luate de organele sindicale pentru a da în­trecerii socialiste şi consfătuirilor de producţie un caracter cît mai concret, pentru a se asigura traducerea în viaţă a angajamentului luat de co­lectivele întreprinderilor din raion de a da anul acesta economii în valoare de 3 000.000 lei. In concluzii s-a subliniat necesita­­tea unei colaborări strînse între or­ganele sindicale şi administrative pentru traducerea în viaţă a impor­tantelor sarcini ce le revin în etapa actuală Marin Nicolae corespondent voluntar Aspect de la deschiderea Expoziţiei de artă egipteană contemporană. (Foto AGERPRES)

Next