Munca, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3549-3574)

1959-04-01 / nr. 3549

Sindicatele sovietice reazim de nădejde al P. C. U. S. Congresul al XIIea al sindicatelor sovietice, la care au participat 1.322 de delegaţi, reprezentînd pe cei 52.780.000 de membri ai sindicatelor din U.R.S.S., precum şi soli ai sindicatelor din toa­­te ţările socialiste şi din majoritatea ţărilor capitaliste, reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale­­Mondiale, are o deosebită importanţă pentru mişcarea sindicală din Uniunea Sovietică şi din lumea întreagă. Congresul a stabilit rolul sindicatelor din U.R.S.S. în con­diţiile istorice noi, de trecere­ a po­­porului sovietic la construirea desfă­şurată a comunismului, a marcat o nouă etapă în dezvoltarea unităţii şi solidarităţii muncitoreşti internaţiona­le în lupta pentru pace şi progres social. Atît din amplul raport prezentat de V V. Grişm, preşedintele C.C.S. d­e U.R.S.S., cu privire la activitatea şi sarcinile sindicatelor sovietice în lumi­na hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., cît şi din cuvîntările rosti­te de delegaţii la Congres, a reieşit limpede că, sub îndrumarea perma­nentă a partidului comunist, sindicate­le sovietice s-au afirmat şi se afirmă ca o adevărată şcoală de conducere şi de gospodărie, ca o şcoală leninistă a­­ comunismului. Timp de peste cinci decenii sindica­tele sovietice au străbătut un drum glorios, fără egal în istorie, sub con­ducerea Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice. Hotărîrea Plenarei C.C. a­ P.C.U.S. din decembrie 1957 a for­mulat principiile de bază ale activită­ţii sindicatelor în scopul îmbunătăţirii într-o măsură şi mai mare a muncii lor, în scopul ridicării la o treaptă su­perioară a rolului lor în lupta întregu­lui popor sovietic pentru construirea comunismului. In ultimii ani drepturile sindicatelor din U.R.S.S. au fost considerabil lăr­gite. In prezent ele participă activ,la planificarea economiei naţionale, la e­­xaminarea şi rezolvarea problemelor de producţie, de îmbunătăţire a con­diţiilor de muncă şi de trai ale mun­citorilor şi funcţionarilor. Ele îşi exer­cită zi­ de zi influenţa asupra întregii activităţi a întreprinderilor industria­le, transporturilor şi construcţiilor, iau parte activă la lupta întregului popor pentru avîntul agriculturii. Al XlI-lea Congres al sindicatelor din U.R.S.S. a constituit o dovadă a coeziunii de nezdruncinat a sindicatelor şi a întregului popor sovietic în jurul gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, a hotărîrii lor ferme de a depune toate eforturile pentru traduce­rea în viaţă a măreţelor sarcini pe care le pune construcţia desfăşurată a comunismului. Fiecare cuvîntare rosti­tă la Congres, întregul mers al lucră­rilor sale, cuprinsul rezoluţiei adoptate în­ unanimitate, toate acestea sînt mărturia grăitoare a faptului că sindi­catele sovietice, pe deplin conştiente de îndatoririle nobile şi de mare răs­pundere ce le revin, ca cea mai nu­meroasa organizaţie de masă a oame­nilor muncii din U.R.S.S., vor face totul ce depinde de ele, pentru a mo­biliza poporul sovietic, întreaga sa e­­nergie şi iniţiativă creatoare, la înde­plinirea şi depăşirea prevederilor gran­dioase ale planului septenal. Ele îşi vor aduce astfel contribuţia extrem de preţioasă la crearea bazei tehnico* materiale a comunismului, la rezolva-* rea cu succes a sarcinii economice fun­amentale a Uniunii Sovietice de a a­­tinge din urmă şi întrece cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce prii­veşte producţia industrială pe cap de locuitor. Această victorie va asigura oamenilor sovietici cel mai înalt nivel de trai din lume. La cel de-al XII-lea Congres, sindi­­cătele sovietice şi-au luat angajamen­tul în faţa partidului comunist de a da o amploare şi mai mare întrecerii socialiste, pentru ca fiecare întreprin­dere, fiecare secţie, fiecare om al mun­cii să-şi îndeplinească sarcinile de producţie. In această nouă etapă de construire a comunismului, sindicatele din U.R.S.S., folosind experienţa bo­gată acumulată în decursul anilor, vor conduce cu şi mai mult succes între­cerea socialistă, antrenînd pe toţi oa­menii muncii la lupta pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea pre­ţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii producţiei. Ele vor stimula şi dezvol­ta necontenit iniţiativa creatoare a oa­menilor sovietici care s-a manifestat cu putere uriaşă în noua mişcare patrio­tică —■ întrecerea pentru titlul de bri­gadă a muncii comuniste, la care par­ticipă în prezent peste 60.000 de bri­găzi, schimburi şi sectoare. Lucrările celui de-al XII-lea Con­gres al sindicatelor sovietice, drumul glorios parcurs de ele sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, constituie o chezășie că — așa cum se spune în mesajul de salut adresat de Congres Comitetului Cen­tral al P.C.U.S. — sindicatele din U.R.S.S. vor urma întotdeauna cu fer­mitate linia partidului, vor fi un rea­zim de nădejde al partidului în lupta pentru înfăptuirea măreţelor sarcini de construire a comunismului; ele vor îndeplini cu cinste îndatorirea lor de organizatori şi educatori ai maselor largi ale oamenilor muncii, rolul lor deosebit de şcoală leninistă a comu­nismului. Oamenii muncii din ţara noastră cunosc şi apreciază activitatea multi­laterală desfăşurată de sindicatele so­vietice pentru educarea şi mobilizarea muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­lor, a oamenilor de cultură şi de ştiin­ţă, pentru victoria definitivă a socia­lismului şi crearea bazelor comunis­mului, precum şi aportul lor preţios la elaborarea şi traducerea în viaţă a măsurilor pe care partidul şi guvernul sovietic le-au luat în vederea îmbună­tăţirii necontenite a condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor sovie­tici. Marile realizări ale sindicatelor sovietice, însufleţirea cu care poporul sovietic a participat, la dezbaterea prevederilor planului septenal întă­resc convingerea oamenilor muncii din ţara noastră că sarcinile de mare răspundere ce revin sindicatelor so­vietice în cadrul măreţului plan sep­tenal de construire desfăşurată a co­munismului, elaborat de al XXlea Congres al P.C.U.S., vor fi nu numai îndeplinite cu su­cces, dar şi depăşite. Oamenii muncii din patria noastră văd în drumul glorios pe care îl stră­bate poporul sovietic imaginea pro­priului lor viitor şi sînt hotărîţi ca, sub conducerea Partidului Muncito­resc Român, să-şi aducă contribuţia la victoria socialismului în întrecerea paşnică cu capitalismul. Pentru oamenii muncii şi sindica­tele din ţara noastră, experienţa bo­­­gată a sindicatelor sovietice, activita­tea lor multilaterală şi rodnică cons­tituie un izvor de învăţăminte pre­ţioase din care se inspiră în perma­nenţă. Aceasta ne îmbogăţeşte pro­pria noastră experienţă, ne dă posi­bilitatea să rezolvăm cu mai mult succes problemele pe care le ridică construirea socialismului în ţara noastră. Sindicatele şi oamenii muncii din ţara noastră, alături de masele mun­citoare din întreaga lume, au primit cu vie satisfacţie hotărîrea Congresu­lui al XlI-lea de a lărgi activitatea internaţională a sindicatelor din U.R.S.S., de a întări colaborarea şi prietenia lor cu sindicatele tuturor ţărilor, de a sprijini activ Federaţia Sindicală Mondială, centrul în jurul căruia se consolidează forţele progre­siste ale mişcării sindicale internaţio­nale. Această hotărîre este o nouă ex­primare strălucită a principiului inter­naţionalismului proletar, după care se călăuzesc sindicatele şi oamenii mun­cii din U.R.S.S. în relaţiile lor cu sin­dicatele şi oamenii muncii din toate ţările, ea reprezintă o contribuţie de seamă la lichidarea sciziunii din miş­carea sindicală mondială, la realiza­rea şi dezvoltarea unităţii de acţiune şi a solidarităţii frăţeşti a oamenilor muncii din lumea întreagă, în lupta pentru pace, securitate şi progres so­cial. Animaţi de sentimente de adîncă prietenie faţă de glorioasele sindicate sovietice, faţă de eroicii constructori ai comunismului, muncitorii, tehni­cienii, inginerii şi funcţionarii orga­nizaţi în sindicatele din Republica Populară Romînă urează din toată inima sindicatelor din U.R­ S.S. noi şi depline succese în activitatea lor pe calea construcţiei desfăşurate a comu­nismului, în lupta pentru întărirea sistemului mondial socialist, pentru întărirea solidarităţii internaţionale, pentru pace şi colaborare între po­poare. 1 . • « Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XV. — nr. 3549 Miercuri 1 aprilie 1959 4 pagini 20 bani Prin reducerea consumurilor specifice Cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe acest an, muncitorii de la Combinatul siderur­gic din Hunedoara au făcut numeroase propu­neri de valorificare a noi rezerve interne în vederea reducerii per­manente a preţului de cost al metalului. Multe dintre propunerile fă­cute au fost înfăptuite şi rezultatele sunt dintre cele mai bune. La furnalele noi, de pildă, s-a îmbunătăţit reţeta şarjei, ceea ce a dus la reducerea consu­mului de minereu, calcar şi cocs pe tona de fontă. In urma modificărilor aduse standului la ma­şina de turnat fontă pe bandă, s-au redus pier­derile de metal la fur­nale, economisindu-se pe fiecare tonă de fontă turnată circa 6 kilogra­me de metal. Se acordă de asemenea o mare atenţie valorificării me­talelor recuperate. Ca urmare a măsuri­lor luate de secţia fur­nale noi s-a realizat în lunile ianuarie şi febru­arie o economie la pre­ţul de cost planificat de peste 2.760.000 lei. In perioada 1-26 martie preţul de cost pe tona de fontă a fost redus cu 39,86 lei. In secţiile laminoare principalele măsuri apli­cate sunt axate pe redu­cerea pierderilor de me­tal şi micşorarea con­sumurilor specifice. In acest fel, la laminorul Bluming preţul de cost pe tona de laminate a fost redus în luna fe­bruarie cu 18,59 lei, iar la laminorul de 800 mm, cu 15,58 lei. Colectivul uzinei coc­­so-chimice a combinatu­lui a realizat in primele două luni ale anului e­­conomii la preţul de cost planificat in va­loare de peste 828.000 lei. (Agerpres) La fabrica de postav Buhuşi Importante lucrări de modernizare şi sporire a capacităţii de producţie La fabrica de postav din Buhuşi se execută lucrări importante de mo­dernizare şi de sporire a capacităţii de producţie şi îmbunătăţirea calită­ţii produselor. Vechile hale ale ţesă­­toriei de bumbac şi boiangeriei au fost reconstruite, procesul tehnologic a fost reorganizat pe baze noi, ştiinţifi­ce. In prezent se află in curs de con­strucţie o nouă ţesătorie de bumbac. In acelaşi timp continuă dotarea în­treprinderii cu utilaj nou, de mare productivitate. Zilele acestea a intrat in producţie o nouă maşină de uscat ţesături, primită din R. Cehoslovacă. Pe baza experienţei dobîndite la fi­latura pilot de celofibră existentă în întreprindere se montează acum o nouă filatură de celofibră, cu o capa­citate de producţie de 400 tone anual. O parte din utilajul acestei filaturi se află în rodaj. Toate aceste utilaje sunt construite de uzinele „Unirea" din Cluj. Spaţiul pentru filatura de celofibră a fost creat prin organizarea fluxului tehnologic din filatura nouă- A intrat în funcţie fabrica de fenol La Combinatul chimic din Făgăraş a intrat în producţie marţi după-a­­miază fabrica de fenol, construită după proiectul întocmit de specialişti de la IPROCHIM, pe baza unei docu­mentaţii sovietice. Noua unitate este una dintre cele mai moderne şi mai mari întreprinderi de acest fel din ţară. Această unitate foloseşte benzenul li­vrat de noua uzină cocsochimică de la Hunedoara. Numeroasele utilaje de înaltă productivitate cu care este înzestrată fabrica de fenol sunt rea­­lizate în ţară de uzinele „23 August“ din Bucureşti şi de fabrica de utilaj chimic din Făgăraş. Un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la Combina­tul chimic din Făgăraş a adus unele îmbunătăţiri proiectului şi procesului tehnologic al fabricii, reuşind să sporească capacitatea ei de la 3.000 la 5000 tone fenol pe an, ceea ce va aduce o scădere simţitoare a pre­ţului de cost al fenolului. (Agerpres) Pregătiri pentru oaspeţi Alături de celelalte staţiuni de odih­nă de pe litoral, oraşul Techirghiol — renumit pentru nămolurile sale tămă­duitoare — se pregăteşte să-şi pri­mească oaspeţii din vara aceasta în mod deosebit. Lucrări noi de înfrumu­­sețare a oraşului au fost terminate sau sunt în curs. A fost pietruită şi urmează să se toarne asfalt pe şo­seaua Eforie-Techirghiol (11.000 nF), s-a amenajat un parc în centru, au fost plantaţi 2.000 pomi, arbuşti, trandafiri şi grupe de plante perene. Băncile proaspăt vopsite, instalate de-a lungul falezei pe malul lacului, îşi aşteaptă de asemenea oaspeţii. Sana­toriul balnear de reumatologie este gata şi lucrează cu întreaga capaci­tate iar sălile în care au fost aran­jate camerele şi inventarul sunt gata să primească seria de 3.000 de oameni ai muncii. In staţiune au loc modificări destinate măririi confortu­lui şi capacităţii de cazare. S-au a­­menajat de asemenea 7 puncte cultu­rale dotate cu aparate de radio, cărţi etc. Fireşte că pregătirile nu sînt com­plet terminate. Cele 15 cabinete me­dicale de sezon nu sunt încă dotate cu aparatura necesară iar deschiderea la debarcader a unui bufet lactovegeta­­rian şi a încă unui chioşc de răcori­toare este în proiect. Colectivul întreprinderii de stat balneo-climaterice din Techirghiol s-a angajat de a termina toate pregătirile cu cel puţin 15 zile înainte de ter­menul fixat. (Coresp. „Munca") L­A CONSTANTA Datorită muncii perseverente depusă in primul trimes­tru al acestui an, colectivul întreprinderii ROMTRANS Constanţa scurtează in permanenţă durata de Încărcare-­­descărcare a mărfurilor. In clişeu, puternice macarale din docurile portului Con­stanţa descarcă mărfurile aduse de vasul bulgar „NI­COLA VAPTAROV". Foto: EM. SIRZEA (pag. 3-a) St. Dumitrescu — Mai multe le­gume (pag. 3-a) O NOUA DOVADA A POLITICII In numărul de azi ACTIVITATEA CLUBURILOR SIN­DICALE OGLINDITA IN PAGINILE ZIARELOR REGIONALE (pag. 2-a) E. Marton — 150 ani de la naş­terea lui N. V. Gogol. (pag. 3-a) D. Vlăsceanu — Eficienţă... DE PACE PROMOVATA DE UNIU­NEA SOVIETICA. (Ecoul internaţio­nal al Declaraţiei guvernului sovietic în legătură cu apropiata sesiune N.A.T.O.). (pag. 4-a) A. T. Răzvan — Aceştia sunt co­mandanţii militari ai N.A.T.O. (pag. 4-a) MARELE MITING DE LA LON­DRA PENTRU DEZARMARE NU­CLEARA (pag. 4-a) Sa grăbim ritmul muncilor agricole de primăvară 60 de gospodării agricole de stat din regiunea Bucureşti au terminat însămînţările din prima epocă Zilele călduroase din ultima vreme, au permis colectivelor gospodăriilor a­­gricole de stat să lucreze din plin pe ogoare. In multe unităţi lucrul a fost organizat în două schim­buri, întrecerea socialistă s-a in­tensificat, iar ritmul însămînţă­­rilor şi al celorlalte lucrări a fost mult accelerat. Din cele 71 GAS, din regiunea Bucureşti, pînă în prezent 60 au reuşit să termine complet însaminţanie din prima epoca. De asemenea, a fost grăpată o supra* faţă de peste 80.000 ha. cu culturi de toamnă şi arături de toamnă. Trebuie arătat că pînă acum a fost însămîn* fată cu floarea soarelui şi sfeclă de zahăr întreaga suprafaţă planificată A n T'riieiiil r.»rrî flrae+or î . In ultimul timp au terminat marti­cile din prima epocă gospodăriile a­­gricole de stat Afumaţi, Asanaga, Bălteni, Bucşani, Budeşti, Buftea şi altele. Rămase în urmă sunt­ul gospo­dării, printre care Balaciu, care mai are de realizat cca. 100 ha, însămîn* ţări, Călăraşi, Mîrşa şi Fundeni. In aceste unităţi trebuie luate toate măsurile ca însămînţările din prima epocă să fie, terminate în timpul optim. Gospodăriile agricole de stat din re­giunea Bucureşti au primit de acum sămînţa de porumb necesară însămîn­­ţărilor din cea de-a doua epocă. Anul acesta s-au adus importante cantităţi de sămînţă de porumb hibrid. (Coresp. „Munca“). .­­.creşte tractoristul Angliei Mantea, fruntaşul brigăzii a IV de tractoa­re de la S.M.T. Sihlea, raionul Rîmnicu-Sărat. Deodată, un semn. Mecanizatorul scoate din viteză Şi opreşte... Salută pe cei doi oameni care se îndreaptă spre locul unde şi-a oprit maşina. Preşedintele Consiliului sindical raional, tov. Gheorghe Lungu, şi preşedintele Sfatului popular raional, tov. Va­sile Moise, string cu putere mina tractoristului. Apoi împreună cer­cetează calitatea arăturilor ce sunt efectuate pe pămînturile întovără­şirii „1 Mai” din comuna Bogza (în clişeu). In încheiere o com­pletare: Anghel Bănică îşi depă­şeşte zilnic planul său cu 50—60 la sută, fiind în acelaşi timp în întrecere pentru titlul de cel mai bun tractorist. Foto: P. COZIA i­n regiunea Sileş l, PITEŞTI. (Coresp. „Munca“).­­ Pe mecanizatorii din gospodăriile de stat din regiunea Piteşti, primăvara i-a găsit pregătiţi. Tractoarele şi ma­şinile agricole au fost bine reparate, sămînţa a fost selecţionată din vre­me şi în cantităţi suficiente, astfel că odată cu primele zile călduroase ei au ieşit la cîmp. Pe majoritatea tarlalelor, datorită condiţiilor create, muncitorii au lucrat la însămînţări pînă noaptea tîrziu. S-a reuşit astfel ca toate gospodăriile de stat din re­giune să termine In întregime însă*­mînţăril­e din epoca I-a. Colectivele de la G.A.S. Răteşti, Drăgăneşti Olt, Vulpeşti, Izvorul şi Piatra Olt au fost primele care au terminat aceste lucrări. „ Concomitent, muncitorii din G.A.S. s-au preocupat de întreţinerea semă­năturilor de toamnă şi au continuat însămînţările din epo­ca a II-a. Pînă în prezent au fost grăpate peste 8.500 ha. cu semănături şi 11.612 ha. ară­turi adînci de toamnă şi s-au însămîn­­ţat circa 1.500 ha. culturi din epoca a II-a. La școala gospodăririi socialiste 3» • ^ di * J ft. ’ r 4* -J Maistrul Mircea Mitran, președin­­tele, sta aplecat deasupra unei coliA Privea cu interes liniile schiţate, care In limbajul de specialitate în­semnau pesemne ceva. — Descifrezi vreo piesă? ț — Nul E proiectul unei scene. — Ce, şublerele şi micrometreli nu mai rentează ? Preşedintele zimbi de naivitatea întrebării. .) — E o neînţelegere. Ne trebuie o scenă pentru sala de festivităţi. Am construit un grup social nou. Acum se finisează. In contractul colectiv­­ se prevede ca la 23 August să fie dat in folosinţă. Vrem să-l inaugu­răm însă mai devreme. Trebuie să fim la 'înălţimea strădaniei colecti­vului nostru... ' ■. Tovarăşul Mit­ran a înfăşurat hir­­tia de pergament și a incuiat-o in­­tr-un sertar. Împreună am ieşit in curtea uzinei. — Ce te interesează să afli de la noi ? — Dacă se poate, totul — am glumit eu... Ce mai face organizato­rul grupei 19 ? — Hai să-i facem o vizită ! Ajustorul Niculae Torna ne-a pri­mit cu veselia-i caracteristică. Lu­cra capace de manometre pentru tractorul K.D. Dintre membrii gru­pei lui n-am mai recunoscut aproa­pe pe nimeni. Torna mi-a ghicit gindul: — Şi-au luat zborul băieţii. Au devenit specialişti de prima mină. Acum lucrează la balanţa farma­ceutică, la ceasul comparator... Pre­cizie de microni... — Dar cu iniţiativa dv. ce se mai aude? Ce noutăţi? (Spre lămurirea cititorilor, trebuie arătat că din mijlocul acestei grupe sindi­cale a izvorit cunoscuta iniţiativă de ajutorare a celor rămaşi in urmă). A intervenit tovarăşul Mircea Mi­t­an, preşedintele comitetului de în­treprindere . I* 'Acum tri uzină noastră mi mai 'avem nici un muncitor care să lu-, creze sub normă. I — Păi dacă nu sunt codaşi, atunci pe cine ajutaţi ? — Răspunsul e uşor de aflat. Am înnoit iniţiativă. Am adaptat-o, cum­­s-ar spune, noilor condiţii ivite. — Luptăm acum să aducem In rlndul 1fruntaşilor un număr cit mai mare td­e muncitori. Produsele uzinei noas­tre cer lucru de precizie. Avem ne­voie de oameni bine calificaţi, ca­ B.S.SISULSLBJUULSUISLSUUUUIJLSI 0. 0, Carnet de întrecere tnrtns tmmr öhtí îrtnrs mrînrs1 meni pe care ni-i pregătim. Oricare loc de muncă vei vizita ai să afli lucruri interesante. Noţiuni ca pro­ductivitatea muncii, preţ de cost, fac parte integrantă din preocupă­rile muncitorilor noştri... Vrind să întărească prin fapte cele afirmate, tovarăşul Mitran m-a condus In atelierul de presaj. Aici mi-a făcut cunoştinţă cu Marin Pă­­duraru şi Paul Enache. — Iată autorii unei inovaţii im­portante ! — Despre ce e vorba ? Marin Păduraru a început să ex­plice : — Am conceput o matriţă de pre­sat plăci pentru filtrele de ulei de la autocamioanele „Steagul Roşu"... Şi întorcindu-se către tovarăşul său : — Ia treci Paule la presă... Uite, înainte plăcuţele astea se­­tăiau la distanţe mari. Se pierdea o mulţime de material. Şi mai era un neajuns. Fiecare piesă trebuia s-o tragi cu cirligul de sub matriţă. Iţi lua vre­me, nu glumă ! — Şi acum ? — Acum ? Merge automat. Aia*­irită noastră taie piesă Ungă piesă, iar cirligul a fost înlocuit prin aer, comprimat. — Sint avantaje 7 ■ — Intîi a sporit productivitatea. Înainte, la o presă, realizam lunar 150.000 plăcuţe. In prezent, număr­­ul lor s-a ridicat la 600.000, plus­­ 10.000 lei anual, economii la mate­riale. ■w Tovarăşul preşedinte mi-a spus ! — Poate te interesează. Marin Păduraru este membru in comitetul de întreprindere, iar Paul Enache,­­ organizator de grupă sindicală. A­­mindoi sunt comunişti. Mi-am notat cu multă grijă a­­ceste amănunte esenţiale... . La secţia sculerie am aflat despre preocupările muncitorilor de aici de a economisi cu­ mai mult oţel spe­cial. Strungarii au hotărit ca un loc de trei cuţite india, cit prevede consumul lunar, să folosească doar două. O serie întreagă de ma­triţe au fost înlocuite prin past­­lare, iar cuţitele albe din oţel rapid, care înainte se importau, se confecţionea­ză azi in uzină. Printre cei mai buni gospodari ai metalului de la scule­rie sunt comuniştii Aurel Butucea şi Dobre Leuştean... Maistrul Gheor­­ghe Nichifor, şeful de sector Vasi­le Niculae şi inginerul Victor Bizu au schimbat sistemul de presare a ra­­coardelor pentru manometre. Rezul­tatul : la un număr de 20.000 racoar­­de, 150 kg. material economisit... Citeva fapte luate din întrecere. In uzină sint cu zecile... La plecare, tovarăşul preşedinte al comitetului de întreprindere mi-a spus următoarele cuvinte, ce conţin mult adevăr: — Muncitorii noştri (In carnetul de faţă e vorba de uzinele „21 De­cembrie" din Capitală — n.a.) au învăţat la şcoala gospodăririi so­cialiste... !IL ’ GH. PANTAZI „întrecerea prietenilor cărţii“ Pe baza Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din anul 1955, C.C. al U.T.M. împreună cu Ministerul Invăţă­­mîntului şi Culturii, Consiliul Central al Sindicatelor şi Uniunea Scriitorilor, au organizat concursul permanent pentru citirea literaturii de către tine­ret „Iubiţi cartea“. De la un an la al­tul concursul „Iubiţi cartea“ a fost primit cu entuziasm de către tineret, fiind o formă nouă şi atrăgătoare în munca cu cartea, un mijloc impor­­tant pentru antrenarea tineretului la citirea cu regularitate a unor lucrări valoroase din literatura politică şi be­letristică şi pentru însuşirea şi apli­carea în viaţă a învăţămintelor des­­prinse din lectura lor. La sfîrşitul anului 1957 i-a iniţiat faza superioară a concursului, care se adresează purtătorilor de insignă, de­­numită ,­întrecerea prietenilor cărţii1. La „întrecerea prietenilor cărţii“ au participat tineri muncitori, ţărani, e­­levi, studenţi şi intelectuali, care s-au întrecut în cadrul etapelor pe între­prinderi, sate, şcoli, facultăţi şi insti­i­tuţii, la etapele raionale şi regionale. Cei mai buni dintre câştigătorii acestor etape au participat în zilele de 27—29 martie a.c. la etapa finală, care a avut loc la Bucureşti. 100 de participanţi s-au confruntat în diferite probe, iar două grupe de finalişti care au trecut cu succes toate probele s-au întîlnit în cadrul concursului final. In dimineaţa zilei de 29 martie, în sala Casei prieteniei romîno-sovietice, în faţa sutelor de tineri veniţi să a­­siste la acest concurs, în faţa microfo­nului radiodifuziunii, 13 finalişti au început concursul. Cîştigătorii şi concurenţii fruntaşi au primit diferite premii, constînd în excursii în străinătate, aparate de ra­dio, biciclete, cărţi şi al­te obiecte. . Concursurile s-au bucurat de apre*­cierea publicului, care a aplaudat în* delung răspunsurile de bună calitate ale participanţilor la „întrecerea prie­tenilor cărţii*.­­ . (Agerpres) I '■ ■’•'CT-'CA, * --------o • -o-------­Consfătuirea tinerilor fruntaşi din întreprinderile siderurgice şi metalurgice La Hunedoara a avut loc o consfă­tuire a tinerilor fruntaşi din între­­prinderile siderurgice şi metalurgice din regiune la care au luat parte ca invitaţi şi reprezentanţi ai organiza­ţiilor de tineret de la Reşiţa, Oraşul Stalin şi Bucureşti. Consfătuirea, organizată cu scopul de a se analiza şi extinde metodele bune de muncă ale tinerilor muncitori, a scos în evidenţă unele realizări ob­­ţinute de tinerii care lucrează în ramu­rile siderurgice și metalurgice din regiunea Hunedoara.

Next