Munca, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3549-3574)

1959-04-01 / nr. 3549

Pag. 4-a N ____________________________________________________________________________________A M­UNCA 0 nouă dovadă yrrrfrr r jrn rr rr r r r j rrr r r rrr r < r t1 a politicii de pace promovată de Uniunea Sovietică — Ecoul internaţional al Declaraţiei guvernului sovietic în legătură cu apropiata sesiune a N. A. T. O. — Anglia LONDRA 31 (Agerpres) TASS: Ziarele londoneze din 30 martie acor­dă o mare atenţie declaraţiei guver­­­­nului sovietic. Este caracteristică ten­dinţa cîtorva ziare de dreapta de a­­ diminua importanţa acestei noi ini-­­ ţiative de pace a Uniunii Sovietice. Guy Iden, observatorul diplomatic­­ al ziarului „Daily Sketch“, declara în legătură cu propunerile sovietice: „Posibil ca aceste propuneri să ca­pete o nouă însemnătate dat fiind că sunt din nou făcute in ajunul con­ferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale care va avea loc la Washington". Asupra observa­torilor diplomatici, subliniază el In continuare, „năzuinţa lui N. S. Hruş­ciov de a obţine tratative a produs impresie". In legătură cu aceasta ob­servatorul, referindu-se la părerile cercurilor diplomatice, scrie că „Eve­nimentele evoluează In direcţia rea­lizării unui acord cu privire la crea­rea unei zone denuclearizate In Eu­ropa“ şi ca, după cum se vede, „Oc­cidentul şi Rusia, posibil, merg pe calea unui acord in legătură cu viito­rul Berlinului şi al Germaniei şi cu privire la reglementarea divergenţe­lor din Europa în general“. Totuşi, subliniază observatorul, „mai întîi trebuie lichidate uriaşe dificultăţi înainte de a fi posibil un oarecare acord“. Italia ROMA 31 (Agerpres). — TASS : Cercurile largi ale opiniei publice Italiene şi presa democrată au primit cu mare satisfacţie declaraţia guver­nului sovietic în care este reluată propunerea cu privire la încheierea unui tratat de neagresiune între N.A.T.O. şi Organizaţia Tratatului de la Varşovia, precum şi a unui acord în problema nesprijinirii agresorului. Aceste propuneri, scrie ziarul „Uni­ta“, constituie o nouă dovadă a nă­zuinţei U.R.S.S. de a obţine o adevă­rată slăbire a Încordării internaţio­nale. Ziarul burghez „Giorno“ din Mi­lano comentează pe un ton ironic de­claraţia ministrului italian fără por­tofoliu Tupini, care a afirmat că „so­lidaritatea puterilor occidentale este în prezent mai trainică ca oricînd“. O astfel de declaraţie, scrie „Gior­no“, „este bazată pe presupunerea că toţi ceilalţi sunt ignoranţi. Lupta pen­tru hegemonie în Europa este din nou pe ordinea de zi, deşi are un alt aspect...". „Istoria, scrie în continuare „Gior­no“, ar trebui cel puţin să ne înveţe să fim extrem de prudenţi in proble­ma hotărîrii pe care trebuie s-o adoptăm... şi să ne sugereze că tre­buie să facem uz de toate forţele noa­stre pentru cauza păcii — unicul lu­cru pe care noi trebuie să-l urmărim“. Grecia ATENA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Declaraţia guvernului sovie­tic în legătură cu apropiata sesiune a Consiliului N.A.T.O. a fost primită cu satisfacţie de opinia publică din Gre­cia. Ziarul „Athenaiki“ publică ex­punerea declaraţiei pe o pagină în­treagă sub titlul: „La 29 martie Moscova a manifestat o nouă iniţia­tivă care priveşte problema păcii în Europa. Ea propune încheierea unui tratat de neagresiune între ţările par­ticipante la N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia şi crearea unei zone de­­nuclearizate. Moscova recomandă re­tragerea reciprocă a forţelor armate din Europa Centrală“. Potrivit relatărilor ziarului, planul creării unei zone neutre denucleari­­zate în Europa cu scopul dezangajă­rii forţelor armate ale statelor, parti­cipante la N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia a stîrnit un deosebit in­teres în cercurile politice din Grecia. După răspunsurile guvernului sovietic la notele guvernelor S.U.A., Angliei şi Franţei Reacţii pozitive la Londra şi Washington LONDRA 31 (Agerpres). — TASS : Notele adresate de guvernul sovietic guvernelor puterilor occidentale au fost întîmpinate cu satisfacţie în cercurile diplomatice şi ziaristice din Londra. Un purtător de cuvînt al Ministe­rului Afacerilor Externe al Angliei a declarat la 30 martie că in momentul de faţă nota guvernului sovietic este studiată In amănunţime şi că Minis­terul Afacerilor Externe salută faptul că Uniunea Sovietică a acceptat să participe la conferinţa miniştrilor Afa­cerilor Externe care va avea loc la 1I mai la Geneva. 91 presa engleza acurna o neose­bită atenţie notelor sovietice. Ziarele subliniază cu satisfacţie că Uniunea Sovietică a acceptat cu promptitudine convocarea unei conferinţe a miniş­trilor Afacerilor Externe, NEW YORK 31 (Agerpres).­­ TASS: Corespondentul din Washing­ton al agenţiei Associated Press re­latează că personalităţi suspuse din capitala S.U.A. salută faptul că Uniu­nea Sovietică a acceptat ca la 11 mai să aibă loc la Geneva o conferinţă a miniştrilor Afacerilor Externe care „ar fi un eventual pas pe calea spre o conferinţă la nivel înalt“. Notele adresate de guvernul U.R.S.S. pplin Hmifl stafp cfprmanp MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: La 30 martie, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., Andrei Gromiko, a primit pe ambasadorul Republicii Democrate Germane la Moscova și i-a înmînat Nota adresată de guver­­nul sovietic guvernului R. D. Ger­mane cu privire la conferinţa miniş­trilor Afacerilor Externe şi la con- I ferinţa la nivel înalt. I Guvernul U.R.S.S. relevă cu satis-* I facţie în notă că guvernul R.D.G. se I pronunţă pentru încheierea neinter-d I ziată a unui Tratat de pace cu Ger- I mania şi pentru lichidarea regimului I de ocupaţie în Berlinul occidental. I In notă se subliniază satisfacţia I guvernului sovietic faţă de sprijinul I acordat de guvernul R.DG. propu- I nerii sovietice de a se convoca o I conferinţă a şefilor de guverne în I vederea examinării celor mai ac- I tuale probleme internaţionale. Guver- I nul sovietic ia act de dorinţa guver- I nului R.D. Germane, de a participa I la conferinţa şefilor de guverne şi I CCCCCCCCCCOCCOOOOOCCOCOOC la conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe la examinarea problemelor referitoare la Tratatul de pace cu Germania şi la Berlinul occidental. La 31 martie, Andrei Gromiko a primit pe însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Republicii Federale Ger­mane în U.R­ S.S. şi i-a înmînat Nota adresată de guvernul sovietic guver­nului R.F.G. referitoare la aceeaşi problemă. In notă se atrage atenţia asupra faptului că guvernul R.F.G. văzîn­­du-se în faţa faptului împlinit că ma­rile puteri au căzut de acord să ducă tratative asupra problemelor interna­ţionale actuale, „nu a renunţat în ajunul acestor tratative la încercările de a le împovăra anticipat cu o po­lemică inutilă şi cu reproşuri lipsite de conţinut". Guvernul sovietic are în vedere afirmaţiile cuprinse în nota guvernului R.F.G. din 26 martie, care denaturează poziţia Uniunii Sovietice în problema germană şi în problema Berlinului. ------------------------------------------ — “ • ■ SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. — La 31 martie s-a deschis la Moscova, Intr-un cadru festiv, Casa prieteniei cu popoarele ţărilor străine. In Casa prieteniei se vor desfăşura reuniuni, conferinţe şi convorbiri, în­­tîlnirile prieteneşti ale oamenilor so­vietici cu oaspeţii din străinătate. R.F.G. — Şapte tineri germani care su dezertat din Legiunea Străină, pre­­tîndu-se Armatei algeriene de elibe-. rare, au sosit in cursul zilei­de 30 martie la Frankfurt pe Main. Ei au de­clarat reprezentanţilor presei că Arma­ta algeriană de eliberare i-a ajutat si se înapoieze la oasele lor. U.R.S.S. — La 31 martie a înceta din viaţă în vîrstă de 87 de ani, aca­demicianul Gleb Krjijanovski, unul din cei mai vechi membri ai P.C.U.S. (din anul 1893), fruntaş de seamă al statu­lui sovietic şi remarcabil specialist in domeniul energeticii. ALGERIA. — Patriota algeriană Djamila Bahired, deţinută de autorită­ţile franceze in una din închisorile din Algeria, a declarat la 21 martie greva foamei In semn de protest împo­triva regimului inuman la care este supusă In Închisoare. -------------150 Convorbirile ministrilor de Externe ai puterilor occidentale WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ In după amiaza zilei de 31 martie au început la Washington convorbirile dintre Selwyn Lloyd, ministrul Afa­cerilor Externe al Marii Britanii, Couve de Murville, ministrul Afaceri­lor Externe al Franţei, şi Herter, se­cretar adjunct la Departamentul de Stat, care îl înlocuieşte pe Dulles, bol­nav. Aceste convorbiri vor continua şi miercuri cu participarea ministru­lui de Externe vestgerman, Brentano. Din relatările corespondenţilor de presă reiese că actualele convorbiri occidentale de la Washington au ca scop să pună bazele precise ale pozi­ţiei occidentale la viitoarea conferinţă Est-Vest a miniştrilor Afacerilor Ex­terne care va începe la 11 mai. După cum rezultă dintr-o telegramă a corespondentului din Bonn al agen­ţiei A.D.N., cancelarul R. F. Germane, Adenauer, l-a însărcinat în mod spe­­ciai­p“ omnerpennerg, Scoroidi­os siax» să prezinte la conferinţa miniştrilor de Externe occidentali de la Washing­ton un „program” de tratative cu U.R.S.S., al guvernului de la Bonn. Acest aşa-numit program cuprinde în primul rînd o serie de cereri ultima­tive, şi anume să se respingă orice propuneri de normalizare a situaţiei de la Berlin; să se respingă cu totul ideea creării u­nei confederaţii a celor două state germane, neutralizarea Germaniei sau crearea unei zone de limitare a forţelor armate şi a arma­mentelor, precum şi propunerea de evacuare a trupelor americane de ocu­paţie din Germania occidentală. După cum relatează agenţia France Presse, „englezii vor prezenta la rîn­­dul lor la Washington un proiect de „îngheţare“ a înarmărilor în Europa, ceea ce ar avea drept efect aminarea înarmării atomice a Bundeswehrului”. Aceştia sunt comandanţii militari ai Pare destul de straniu faptul că împlinirea a zece ani de la întemeie­rea tratatului nord-atlantic poate fi obiectul unei „sărbătoriri“ căreia A­­pusul îi acordă atita solemnă im­portanţă. Pare stranie această „săr­bătorire", fiindcă de obicei lucrurile rele ale istoriei se lasă in umbra ui­tării. Or, pactul atlantic, N.A.T.O., a fost o înjghebare funestă a istoriei con­temporane a imperialismului agresiv. A fost evenimentul care a scindat in mod oficial relaţiile de alianţă şi prietenie închegate între ţările ale căror popoare au stat alături in ma­rea coaliţie antihitleristă. Şi nu erau doar relaţii bazate pe litera unor do­cumente diplomatice, ci legături plă­mădite şi cimentate prin sîngele văr­sat împreună de sute de mii de lup­tători ai fronturilor celui de al doi­lea război mondial. Astfel, constituirea N.A.T.O. este re­gretabilă nu numai ca o sursă de inveninare a relaţiilor dintre state, dar ca şi o impietate faţă de jertfele pe care atiţia oameni le-au consfinţit cu eroism pentru un ţel comun. Osta­şii Răsăritului ca şi cei ai Apusului, toţi cei care prin jertfele lor au a a­­propiat intilnirea­ emoţionantă de pe Elba, nu s au gindit, nu şi-ar fi putut nici măcar închipui că frăţia lor de arme va fi atit de repede uitată de diplomaţii şi politicienii Occidentului. Spunem „uitată“ deşi ar trebui să spunem : trădată. Pe baza alianţei atlantice jumata­­tea occidentală a Europei este astăzi transformată într o tabără militară, unde statele majore nu fac decit să întocmească zi şi noapte planuri răz­boinice Îndreptate împotriva unor popoare paşnice, împotriva aliaţilor de ieri... Cit de şocant puteau să sune lr auzul oamenilor din cele două jumă­tăţi ale continentului cuvintele unui general italian din N.A.T.O., care, ex­­plicind alaltăieri în faţa microfonu­lui sarcinile şi obiectivele trupelor pe care le comandă, pomenea în­­tr-una de „inamic“ şi de „bazele ina­mice” referindu-se, în mod calomnios, la ţările sud-estului european. Se ştie că în orînduirea capitalistă există aşa zisul principiu al „armatei apolitice“. Nu-i vorbă, în practică aşa ceva nu există şi nici n-ar putea e-­­­xista. Principiul nu serveşte decit la camuflarea adevărului că, în astfel de ţări, armata este orientată spre cea mai rea politică posibilă, cea im­­potriva intereselor poporului respectiv.­­ In numele „apolitismului“ puterile din N.A.T.O. au strîns la un loc în sta-­­ tele majore comandanţi din­d­verse­­ ţări, punîndu i să lucreze sub ordinul­­ suprem american, fără să se ţină seama de scopurile cărora slujesc. « Scopuri care n-au nimic comun cu­­ cele ale popoarelor lor, dar mai ales , n-au nimic comun cu interesele păcii­­ continentului. S-a ajuns la situaţia direct odioasă ca ostaşi şi ofiţeri fran-­­ cezi, belgieni sau olandezi să asculte de ordinele generalilor nazişti, care, cu ani în urmă, le-au fost cei mai crunţi duşmani. După cum alţi foşti ofiţeri nazişti de grad inferior co­mandă ostaşi francezi pe cîmpul de bătaie algerian. De pildă, cazul re­cent al fostului ofiţer hitlerist Poll­­man, azi căpitan în Legiunea Străină franceză, care a devenit faimos prin crimele executate cu bestialitate îm­potriva populaţiei algeriene. Nu-i de mirare că atîţia tineri francezi, ai că­­­­ror părinţi au fost asasinaţi de ocu­pant nazişti (primre care apela ei a fost unul din cei mai „zeloşi“) să prefere temniţa, decit serviciul mili­tar prestat sub ordinele aceluiaşi Speidel, care în prezent este coman­dant al trupelor terestre unite ale N.A.T.O. în sectorul central-european. Dar în comanda supremă a trupe­lor N.A.T.O. nu sunt numai ofiţeri na­zişti, scăpaţi din judecata ce trebuia să pedepsească sever multele lor crime. Şi ceilalţi ofiţeri de comandă au fost astfe­l triaţi şi selecţionaţi in­cit împreună cu colegii lor hitlerişti să poată spune fiecare: „Moartea este meseria mea !“. Este caracteristic relaţiilor din a­­lianţa atlantică că m­ajoritatea pos­­turilor-cheie aparţin ofiţerilor supe­riori americani. In schimb „aliaţii“ europeni se pot lăuda că au majorita­tea incontestabilă in ce priveşte efec­tivele — „carnea de tun“„. Actualul comandant suprem al for­­elor N.A.T.O. din Europa este genera­lul Lauris Norstad (S.U.A.). General tinăr încă, adept al „războiului mo­dern“, Norstad, in calitatea sa de fost şef de stat-major al armatei ae­riene a 20-a, are la activul său două „fapte de arme“ care poartă numele sinistru de: Hirosima și Nagasaki. Sub ordinele sale s-au executat pri­mele masacre atomice ale istoriei (Primele şi sperăm că şi ultimele !) Adjunctul său este generalul brita­nic Richard Gale. In 1948 s-a făcut vestit prin reprimarea singeroasă a mişcării antibritanice in Egipt. Apoi a fost adus la N.A.T.O. ca „specia­list“... Adjunct pentru forţele navale este vice-amiralul francez Pierre Barrot. Intre 1947 şi 1952 a luat parte la luptele duse de colonialiştii francezi împotriva Marocului şi Tunisiei. In 1956 a condus corpul expediţionar francez în cadrul agresiunii împotriva Egiptului. Evident, e vorba tot de un „specialist“... De problemele planurilor operative se ocupă la N.A.T.O. generalul-maior Friederich Foei­tsch. A fost şef de stat-major al unei armate hitleriste pe frontul antisovietic. Este răspun­zător pentru distrugerea oraşelor Novgorod, Pskov şi Narva. A fost condamnat la 25 de ani detenţiune pentru crimele comise şi eliberat la cererea guvernului R. F. Germane, care avea nevoie de el pentru a-i face cadou coaliţiei atlantice, evident, ca „specialist“... Generalul locotenent Horatius Mur­ray (Anglia) este comandantul forţe­lor aeriene din sectorul central euro­pean. Numele lui este legat de acţiu­nile singeroase întreprinse de colonia- 1-Şti pentru reprimarea mişcării de eliberare naţională a popoarelor din Irak, India, Egipt şi, mai recent, în Malaya. Cit despre amiralul ameri­can Robert Briscoe (sectorul si­d-eu­­ropean) acesta vine direct de la con­ducerea faimoasei flote a VII a ame­ricane din Extremul­ Orient, instru­mentul multor provocări agresive din această zonă. In general, din 35 de posturi su­perioare de comandă ale N.A.T.O., 11 revin S.U.A., 9 Angliei, 4 Franţei şi 2 Germaniei occidentale. Se remarcă prezenţa, masivă a specialiştilor în războiul nuclear, în aviaţia strategică, in represiunile şi războaiele colonia­­l­ste, în agresiunile imperialiste din ultimii ani. Aceasta, ca să nu mai po­menim de faptul că accentul cade tot mai mult pe noua armată a revanşar­zilor de la Bonn, armată care —aşa cum o spune chiar ministrul vestger­­man Strauss — nu are nici un ofiţer de la gradul de căpitan în sus, să nu fi făcut parte din armata hitlerista. Pentru a lămuri şi mai bine starea de spirit a acestei „echipe”, facem abstracţie de diferitele ieşiri bătăioase şi ne rezumăm doar la cea a genera­lului Norstad, făcută la 30 martie în faţa televiziunii britanice. Cu acest prilej comandantul suprem al N.A.T.O., amestecîndu-se în treburi ce nu-l privesc, s-a lansat în atacuri vehe­mente împotriva planurilor de dezan­gajare a forţelor armate din Europa, cerînd sporirea forţelor armate din N.A.T.O. şi grăbirea înarmării nu­cleare. Ceea ce a făcut ca ziarul bri­tanic „Daily Mail” să protesteze, ară­­tîndu-i că acest lucru priveşte pe „fruntaşii vieţii de stat” şi nu pe mi­litari. Povara grea a cheltuielilor pe care le necesită întreţinerea acestui uriaş aparat agresiv al imperialismului este suportată în special de membrii europeni ai N.A.T.O. — mai bine-zis de popoarele ţărilor respective. Pe spinarea maselor populare din ţările europene apasă 85 la sută din costul programului aşa-zis de „infrastruc­tura” (baze aeriene, rampe pentru te­leghidare, staţii radar etc), 66 la sută din costul materialelor de război şi 80 la sută din întreţinerea efective­lor reunite (inclusiv trupele­ ameri­cane). Impotrivindu-se politicii războinice antipopulare a N.­A.T.O., masele popu­lare din Europa occidentală au dus şi duc o lupta îndirjită împotriva co­lonizării militare a ţărilor lor de că­tre o armată „supranaţională” doar in sensul că suprapune ţărilor res­pective comanda bunului plac ame­rican. Cu toate disensiunile şi certurile destul de grave ce izbucnesc, periodic in combinaţia atlantică, existenţa a­­cestei organizaţii care dispune de o independenţă periculos de largă, de 500 de baze aeriene şi de armament nuclear constituie o ameninţare per-­­ m­anentă la adresa păcii generale, toc­­m­ai de aceea propunerea sovietică de a se realiza pentru început un tra­tat de neagresiune între ţările­­ N.A.T.O. şi cele participante la tra­tatul de la Varşovia constituie un­­ pas important spre înlăturarea totala a dezbinării artificiale impuse Euro- , pei de politica agresivă a imperialis- ■ mului american.­­ A. T. RAZVAN \ ______________________________________________________________________________Miercuri 1 aprilie 1959 - nr. 3549 Marele miting de la Londra pentru dezarmare nucleară LONDRA 31 (Agerpres).­­ La 30 martie, în Trafalgar Square din Lon­dra a avut loc un miting de masă. Cu aceasta s-a încheiat marşul par­tizanilor dezarmări nucleare care, in decurs de 4 zile, au parcurs 85 km de la centrul atomic de cerce­tări ştiinţifice din Aldermaston pînă la Londra, încă de dimineaţă la punctul de întîlnire în cartierul Chiswick din Londra s-au adunat, pentru a participa la ultima etapă a marşului, aproximativ 6.000 per­soane. Alături de cetăţenii englezi în co­loane se aflau partizani ai dezar­mării nucleare din Franţa, Statele Unite, Mexic, Germania occidentală, Suedia, Elveţia, Norvegia, Australia, Chile şi din numeroase alte ţări. Pe străzile Londrei participanţii la marş au fost întîmpinaţi cu aplauze şi saluturi. Cunoscutul preot pacifist Donald Soper, luînd cuvîntul in faţa celor prezenţi la miting, a subliniat că „arma nucleară este un Hagel“. Eu aş vrea, a subliniat Soper, să spun citeva cuvinte in special ruşilor. „Noi nu vă considerăm duşmani şi respectăm eforturile pe care le de­pune in ultimul timp dl. Hruşciov in scopul destinderii Încordării". „Aş vrea să spun de asemenea, a conti­nuat Soper, citeva cuvinte america­nilor.­Noi in mod hotărît nu vrem să fim o ţară ocupată“. Politica pro­movată de Statele Unite Şi Anglia, a declarat Soper, este „ruşinoasă, periculoasă şi sinucigaşă". Participanţii la miting au aprobat in unanimitate o rezoluţie in care cer guvernului Angliei „să renunţe la bomba cu hidrogen şi la toate armele nucleare". Canonicul catedra­lei Saint Pauls, Collins, a comunicat celor prezenţi că la miting au par­ticipat aproximativ 15.000 persoane. Din însărcinarea participanţilor la marş, un m­in Hp mp.mbri ai ..miş-­ării pentru dezarmare nucleară” în iunie cu Jacquetta Hawkes, soţia scriitorului englez Priestley, a făcut­­ vizită la 30 martie la reşedinţa primului ministru englez unde a lă­sat pentru a fi transmisă primului ministru „Carta pentru dezarmar­e nucleară". Carta cere guvernului en­­glez să lupte pentru lichidarea ţo­ală a armei atomice şi să „renunţe a experimentarea, producţia şi io­­osirea armelor atomice — ca un pas spre dezarmare, iar nu drept o con­­liţie a acesteia“. Aspect de la o demonstraţie din Londra împotriva înarmării atomice D­in mişcarea­­ sindicală mondială H. WARNKE: In unitatea de acţiune a clasei muncitoare rezidă forţa care poate asigura pacea de alin­aj (Agerpres). — La z­ martie, în legătură cu încheierea lu­crărilor celui de-al II-lea Congres pe întreaga Germanie al tineretului mun­citor, a avut loc la Erfurt un mare miting la care au luat parte zeci de mii de oameni ai muncii din oraş, precum şi participanţii la congres. Luînd cuvîntul Fr. Warnke, preşedin­tele conducerii centrale a Federaţiei Sindicatelor Libere Germane, a che­mat la acţiuni comune pe muncitorii din cele două părţi ale Germaniei şi a arătat că în unitatea de acţiune a clasei muncitoare rezidă forţa care poate asigura pacea în Germania. Cel de-al doilea Congres pe întreaga Germanie al tineretului muncitor, a subliniat H. Warnke, a arătat că vo­­inţa tineretului muncitor din Germa­nia occidentală corespunde cu voinţă tineretului şi întregii populaţii din R. D. Germană. Etat Vorbind despre politica R. D. Ger­­mane, H. Warnke a arătat că guver­nul R. D. Germane opune planurilor de război ale lui Adenauer planurile de a produce o mare cantitate de pro­duse de consum, îmbrăcăminte, pla­nuri de realizare a unui nivel de trai mai înalt al populaţiei. Cu cit va fi mai puternică R. D. Germană, a spus în continuare H. Warnke, cu atit vor fi mai slabe poziţiile mi­­lit­iriştilor din Germania occidentală. Manifestări strălucite ale solidarităţii muncitoreşti internaţionale BERLIN 31 (Agerpres). — ADN: Metalurgiştii din R. D. Germană au donat peste 200.000 de mărci mun­citorilor din Germania occidentală, care suferă din cauza crizei. Munci­torii din Maxhütte (Unterwellen­born) au strîns pînă acum peste 25.000 mărci, au trimis 280 pachete în valoare de peste 14.000 mărci muncitorilor de la Westfalenhütte din Dortmund şi au asigurat 20 de locuri de odihnă în R.D.G. pentru soţiile şi copiii muncitorilor de la această uzină. Şi minerii din R.D.G. au pornit o mare campanie de ajutorare a mine­rilor din Germania occidentală. RFDAC­TIA ŞI ADMINISTRAJ1A: Bucureşti. Plaţi Scînteii. Tel. 17.60 10, 17­6020. 1760 40 — Secţie scrisori. Tel 17.74 25. Tiparul: Combinutul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“. Noutăţi tehnice­­ din U.R.S.S. I . • La Moscovă a fost elaborat c­u proiectul unei uzine automate de o­­ prelucrare a pieilor. Uzina se I ridica in curind in oraşul Kirov.­e . Drept din vagon materia primă ,fac inima­­ intr-un aparat uriaş in caree * pieile se spală şi sunt supuse pre-c .lucrării chimice. Un mecanism spe­­e ,cial eliberează apoi cantitatea exac­e­­­tă de preparate chimice de carec­t este nevoie pentru operaţiile uite- e­­­riowe. După un drum complicat, e­xpieile sunt călcate, uscate, sortate fi* 'depozitate după calităţi. Întregul e 'proces se desfăşoară aproape fărăc ^participarea omului. El va dura nu­c 3 mai 10 zile în loc de 3—4 luni cut 3cere procesul tehnologic existent c »Uzina va produce 3.000 de tone* ? piele de talpă pe an, d e 3 o Muncitorii din Urali au înre-c oPrat să producă ceasornice bazate t o pe principiul magnetic. Principalul e st/î aparatura ceasornicului il consi­­c­atuie un cilindru magnetic pe care ( °sint înregistrate toate cele 24 de, ^ ore și apoi separat cele 60 de mi­, o nute. Fiecare oră și minută sint in-t o registrate pe cite o linie ^proprie.­ ° Cilindrul fiind pus in legătură ct/' ° întreg mecanismul ceasornicului se, °invirte in timp ce pe linie alunecă, a ace magnetice care recepţionează* a sunetele. Formind numărul de te-­ ° tefon al ceasornicului vorbitor,' °omul ascultă fraza recepţionată det ° ac in acel moment. In viitorul a­, a­propiat va începe producţia ceas­or ,­s­nicelor vorbitoare care vor da num­e numai timpul ci vor comunica omu-' Olul şi repertoriul cinematografelor 1­3 şi alte informaţii. 3 Ceasornice vorbitoare se instalea­, s­­ă in prezent in oraşele Baku,­­ 3 Taşkent, Kiev, Alma-Ata, Kuibişev,­­ » Gorki şi in alte oraşe ale Uniunii' * Sovietice. . „Confederaţia italiană a sindicatelor creştine“ s-a pronunţat pentru ieşirea de sub dependenţa partidului democrat-creştin ROMA 31 (Agerpres).­­ Dezbate­­mocrat-creştin, s-a pronunţat pentru ile congresului „Confederaţiei itali- autonomie, îne a sindicatelor creştine“ care a Bruno Storti, secretarul general al avut loc la Roma au provocat sen- Confederaţiei a afirmat că actualul Vir­taţie în rindul cercurilor politice ita- . . . . b­ene, guvern, chiar prin componenţa sa, nu Confederaţia, care se afla pînă se bucură deloc de simpatia oamenilor acum sub dependenta partidului de­ muncii italieni. Activitatea portului Buenos Aires parafizata de areva BUENOS AIRES 31 (Agerpres). — Agenţiile de presă americane trans­mit că activitatea portului Buenos Aires a fost complet paralizată in cursul zilei de 30 martie ca urmare a hotărîrii sindicatului muncitorilor portuari de a înceta lucrul pentru 48 de ora­­Prin sistarea operaţiuni­lor de încărcare şi descărcare au fost imobilizate peste 203 de nave comerciale. Această grevă face parte din lar­ga mişcare grevistă ce se desfă­şoara in prezent In Argentina In scopul majorării salariilor şi anu­lării decretului guvernamental prin care se urmăreşte Înlocuirea orga­nelor sindicale alese, prin oameni numiţi de guvern. Conducătorii sindicatului metalur­­giştilor continuă să reziste barica­daţi in sediul uniunii, de unde res­ping Încercările poliţiei de a pă­trunde pentru a instala in fruntea sindicatului pe un interpus al gu­vernului. Sosirea în Capitală a directorului general al Agenţiei internaţionale pentru energia atomică Marţi seara a sosit în Capitală dl. La sosire pe aeroportul Băneasa Las­­erling W. Cole, director general al pe cele a fost întîmpinat de academi­a„„­oenii Horia Hulubei şi Şerban Ţiţeica,­genţiei internaţionale pentru ener- ^ reprezentanţi ai Ministerului Aface­a atomică- însoţit de d-nii Johan­nilor Externe şi ai Comitetului pentru alberstadt şi Witold Lisowski, func- energia nucleară al R. P. Romine. \nnrî ni nmrpntioi iAcrprine. --------------OOO------------­In turneul U.E.F.A. ecupa pe juniori a R.P.R. a învins echipa Angliei SOFIA 31 (Agerpres). — Turneul in­ (1 — 1) reprezentativa Angliei. Infilni­­lornaţional de fotbal U.E.F.A. rezervat rea s-a desfăşurat in oraşul Pazargic echipelor de juniori a continuat marţi în prezenţa a peste 25.000 de spec­ii opt oraşe bulgare cu disputarea me­­tafori­­durilor din preliminarii. Echipa R. P. Echipa noastră a luptat frumos In Romíne a repurtat o victorie remarca­ acest meci, a prestat un joc tehnic bilă, învingind cu scorul de 2—1 care i-a adus un succes de prestigiu. SPECTAC®LE MIERCURI 1 APRILIE NĂSCUŢI ÎN FURTUNA : Patria, Bucu­reşti, Gh. Doja, 1 Mai ? INTRE NOI PĂ­RINŢII : Republica, Elena Pavel, Alex. Sahia , NAURIS ; Magheru, Central, 8 Martie ? COMICOS : V. Alecsandri, I. C. Frimu, Flacăra ? COMUNISTUL : Lumina, M. Eminescu . VOLUNTARII : Victoria, în­­frăţirea între popoare, Libertăţii ? ALO ?... AŢI GREŞIT NUMĂRUL­­ 13 Septembrie, Volga ? ACADEMIA DE ARTA A U.R.S.S., IEDI MORMAILA, POVESTE DESPRE PIN­GUINI : Maxim Gorki ? SINGELE TAU SAL­VEAZĂ VIEŢI, ALFABETUL, DIMINEAŢA MIHAELEI, AVIONUL TU 114, PIONIER 11/1958 , Timpuri Noi ? PATRU PASI IN NORI : Tineretului, Gh. Coşbuc , O CURSA OBIŞNUITA , Vasile Roaita, Mioriţa ? NE INTILNIM LA ORA 2, SUURIA ISTORIE, ŞAPTE ARTE, OAMENI ŞI MUNŢI. ŞTIINŢA ŞI TEHNICA 15/58 , Alex. Popov , MORA­LITATEA DOAMNEI DULSEA , Cultural, B. Delavrancea ! VISUL SPULBERAT : Uni­rea, Popular ! ANI DE NEUITAT : Constan­tin David 5 DEZERTORUL : Arta 1 LA ORDI­NELE DVS. : Munca­­, MELBA : Donca Sim­o? CAI GRESITE : Ilie Pintilie , LEGENDA DRA­GOSTEI s 8 Mai » PAGINILE TRECUTULUI : N. Balcescu ! D ALE CARNAVALULUI : 23 august, Drumul Serii? RASFATATUL : G. Bacovia ? PRIMA ZI : Aurel Vlaicu ? FATA :O CHITARA : 16 Februarie » UN ClNTEC DIN CAVAL : T. Vladimirescu. STAS — 3452 — 52 gs­­a »

Next