Munca, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3600-3624)

1959-06-02 / nr. 3600

Se dezvoltă tot mai mult întrecerea socialistă şi patriotică Călă­uzindu-se de hotărîrile celui de al 111-lea Congres al cooperaţiei de consum, numeroase organizaţii coope­ratiste folosesc întrecerea socialistă şi patriotică ca mijloc de ridicare a nive­lului activităţii lor în toate domeniile. În ultimul timp au fost lansate che­mări la întrecere socialistă între coope­rative de consum şi între uniuni raio­nale. Cooperativa Georgia, de pildă, deţinătoare a steagului de fruntaşă pe regiunea Hunedoara, a chemat la în­trecere socialistă toate cooperativele din regiune. Astfel de iniţiative au fost luate şi în regiunile Baia Mare, Cluj etc. Drept urmare, planurile trimestri­ale au fost realizate şi depăşite. In unele regiuni au fost iniţiate ac­ţiuni în cadrul întrecerii legate de răs­­pindirea experienţei fruntaşe. In regi­unea Timişoara au fost organizate două schimburi de experienţă cu pre­şedinţii de cooperative. In R.A.M. au fost organizate 24 brigăzi de bună deservire. întrecerea patriotică se desfăşoară intens mai ales în regiunea Craiova. Aci, peste 100 consilii săteşti conti­nuă întrecerea patriotică pornită anul trecut în cinstea celui de-al III-lea Congres , cele din Beharca, Bîltişoara, Hinova etc., datorită întrecerii patrio­tice, au obţinut o seamă de rezultate bune. El reuşeşte să realizeze planul de producţie şi să dea lucru de cali­tate ; în acelaşi timp el este frun­taş la învăţătură, fiind elev în cl. VIII-C la şcoala medie serală nr. 11 (Atelierele C.F.R. „Griviţa Ro­şie“). In clişeu : cazangiul Anton Peagu In timpul lucrului. Printre muncitorii care urmează cursurile şcolii fără să părăsească locul de producţie se numără şi cazangiul Anton Peagu din secţia aa lll-a cazangerie de la Complet­exul C.F.R. „Griviţa Roşie“. Proletari din toate țările, uniti-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XV. — nr. 3600 Marți 2 iunie 1959 4 pagini 20 bani A început construirea primelor blocuri ale ansamblului arhitectural din centrul Capitalei Pe străzile 13 Decembrie, Luterană şi Pictor Grigorescu lucrările de de­molare a unor clădiri vechi, insalu­bre, efectuate în schimburi continue de zi și de noapte, cu utilaje puter­nice, sunt terminate. Aici, în preajma viitoarei săli a Palatului R.P.R., se vor construi anul acesta 9 blocuri de locuințe, totalizând aproape 900 apar­tamente. Constructorii au terminat principalele lucrări de organizare, printre care şi o mare centrală pen­tru fabricarea betoanelor. Recent a în­ceput turnarea fundaţiilor la 6 din cele nouă blocuri. Proiectul ansamblului a fost elaborat de I.P.C.T. în colaborare cu Institutul de Proiectări şi Cercetări în Con­strucţii şi Materiale de Construcţii, Institutul Proiect Bucureşti şi Secţiu­nea de Arhitectură şi Sistematizare a Capitalei. UN CARTIER MUNCITORESC PE DRUMUL JEPILOR Institutul Central de Proiectare şi Sistematizare a Oraşelor şi Re­giunilor a elaborat pentru fabrica „1 Septembrie" din Buşteni pro­iectul de sistematizare a unui car­tier de locuinţe cu 250 aparta­mente, care urmează a se construi în viitorii 5 ani. Blocurile de locu­inţe prevăzute cuprind apartamente de diferite mărimi, după numărul de persoane care le vor locui, sta­bilit pe baza studiilor prealabile de teren. In afara locuinţelor propriu zise, se vor construi o creşă, o gră­diniţă, magazie, ateliere etc. Cartierul va fi amplasat pe dru­mul spre Jepi, cu vedere atit spre Valea Prahovei, cit şi spre Bucegi. Se prevede termoficarea locuinţe­lor şi executarea de lucrări edili­tare şi plantaţii corespunzătoare. Intr-o etapă următoare, cartierul va fi dezvoltat cu încă 200 de apartamente, situate la apus de primul grup. Creşte randamentul războaielor de ţesut Colectivul întreprinderii __,,Vasil Vasilescu“ din Mediaş se străduieşte să sporească turaţiile războaielor de ţesut şi să ridice astfel randamentul lor. In acest sens,­ s-au creat condiţii tehnice şi organizatorice pentru mări­rea turaţiilor la încă 100 de războaie, ceea ce a influenţat în mod direct asupra creşterii productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirii calităţii ţesături­lor. Anul acesta indicele de utilizare a războaielor de ţesut a crescut de la 8.379 la 8.769, iar randamentul de la 77,6 la 81,6. Desigur că această acțiune face necesară ridicarea necontenită a califi­cării profesionale a muncitoarelor. De aceea, conducerea sectorului ţesă­­torie, sprijinită de comitetul sindical de secţie, a organizat un curs de ridicare a calificării care a dat rezul­tate foarte bune. Numeroase munci­toare, printre care Ana Hîncu, Suzana Podaru, Iohana Weber, îşi depăşesc lunar sarcinile de producţie cu peste 10 la sută. Lajos Elek maistru ţesător O importantă consfătuire în vederea bunei desfăşurări a procesului de fabricaţie a zahărului Ieri (1 iunie) a avut loc în oraşul Giurgiu o consfătuire organizată de Direcţia Generală a Industriei Zahă­rului din Ministerul Industriei Bunu­rilor de Consum la care au participat conducerile tehnico-administrative, ac­tivişti de partid şi sindicat din toate fabricile de zahăr din ţară. Consfă­tuirea a avut ca scop să analizeze în lumina documentelor Plenarei C. C. al P­ M.R. din 26—28 noiembrie 1958 activitatea desfăşurată în vederea dezvoltării culturii sfeclei de zahăr şi a măririi capacităţii de producţie a fabricilor de zahăr, astfel ca în ■anul 1960 importul de zahăr să fie lichidat. Cu acest prilej s-au prezentat 3 referate. Unul din ele a fost pre­zentat de tovarăşul Emeric Bicicovschi director al Direcţiei Generale a Indu­striei Zahărului din Departamentul Industriei Alimentare. Celelalte două referate au fost prezentate de direc­­torii fabricilor de zahăr „Chitiţă“­­Bucureşti şi „Popa Şapcă“ din Giur­giu. Apoi participanţii la consfătuire au discutat pe marginea referatelor venind cu propuneri concrete menite să contribuie la buna desfăşurare a procesului de prelucrare a sfeclei de zahăr din producţia anului 1959. (Coresp. ,,Munca“) Mereu în frunte Dacă ai vreodată curiozitatea să în­trebi pe unul dintre muncitorii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din O­­raşul Stalin care este cea mai harnică brigadă de la turnătoria de fontă, iţi va răspunde fără ezitare: „Cea a co­munistului Marin Dobre !" Şi intr-ade­văr, aşa este. Datorită succeselor obţi­nute lună de lună, acestei brigăzi i-a mers vestea in toată uzina. ...Era in zorii zi­lei. Schimbul de noapte preda lu­crul. Muncitorii din schimbul I, veniţi cu puţin timp înainte, se interesau de func­ţionarea maşinilor, de eventualele de­fecţiuni survenite. Maistrul Marin Do­bre nota insă ceva intr-un carnet, lin­gă graficul brigăzii pe care o conduce, împreună cu tină­­rul Vasile Grecu făceau unele cal­cule. Dedesubtul ci­frelor înşirate unele sub altele, Marin Dobre a tras o linie groasă. A socotit, apoi a zimbit sem­nificativ. — Cum e tovarășe maistru — Ascultă, atem­istule, bravo vouă ! — 71 — Și de data asta sintefi in frunte. — Numai noi ?• Dar dumneata nu ne ai ajutat?' Maistrul Marin Dobre, ca orice co­munist, este modest. El consideră mun­ca sa de conducător al brigăzii ca ceva obișnuit. ...Faptul că in aprilie planul a fost îndeplinit cu 5 zile înainte de termen, iar pe primele 10 zile ale lunii mai a fost depăşit cu 15 la sută, dovedeşte un lucru pe care il ştie oricine: cind pun comuniştii umărul, nu se poate ca trea­ba să nu meargă bine. ...Era prin vara lui 1957. Una din brigăzile de la liniile de formare mun­cea slab. Făcea greutăţi in îndeplinirea ritmică a planului, calitatea formelor era necorespunzătoare, ceea ce ducea la un procent ridicat de rebuturi. Această situaţie fiind discutată in adunarea co­muniştilor, s a hotărit ca maistrul Marin Dobre să treacă in fruntea bri­găzii şi cu ajutorul celorlalţi comunişti din sector că încerce să aducă brigada codaşă pe drumul cel bun. Chiar a doua zi brigada a fost reor­ganizată. Oamenii nu au fost aleşi „pe sprinceană". Au fost luaţi toţi cei 7 care lucrau şi înainte la această linie de formare. Maistrul Marin Dobre a început să se ocupe îndeaproape de fiecare tinăr in parte. Lingă Gheorghe Alupoae, Vasile Grecu şi alţii a stat zile întregi, ajutin­­du-i să cunoască bine funcţionarea maşinilor. Dacă vre­unul dintre ei rebu­­ia o piesă era aju­tat să vadă cauza, iar atunci cind era vorba de neatenţie il mustra cu blin­­deţe. De la o vre­me, procentul rebu­turilor a început să scadă simţitor, iar planul era îndepli­nit ritmic, astfel că in toamna aceluiaşi an toţi membrii brigăzii au devenit fruntaşi in produc­ţie. De atunci, nu i-a mai întrecut ni­meni. Brigada lor, puternic sudată, este mereu fruntaşă. In prezent ea se află in întrecere cu cea a tovarăşului­­. Ovidiu din aceeaşi secţie. Muncitorii ambelor brigăzi se ajută reciproc, învaţă unii de la alţii. Ei aplică metode înaintate de muncă. Acest lucru a făcut ca procentul de re­buturi să fie redus in brigada maistru­lui Marin Dobre cu 45 la sută in luna aprilie, iar in prima decadă a lunii mai cu 47 la sută faţă de limita admisă. Am încercat să aflu de la maistrul Dobre care dintre tineri a adus cea mai mare contribuţie la obţinerea Stea­gului de brigadă fruntaşă pe sector. — Dacă i-aş evidenţia numai pe Va­sile Grecu, Vasile Alupoae, sau pe Ion Baciu — mi-a răspuns el — ar fi o ne­dreptate, căci nici Alex. Bonta, Gheor­ghe Dinu sau Gheorghe Alupoae nu sunt cu nimic mai prejos. De fapt, a­­cesta este şi unul din secretele succese­lor noastre, muncim in colectiv și ne străduim să nu rămină nimeni in urmă. BUCUR TOMNIUC corespondent voluntar Şi-au sporit angajamentul prin mai buna organizare a întrece­rii socialiste, aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice care au ca scop reducerea sistematică a pierderilor de produse petrolifere, colectivul de la Ra­finăria Cimpina a reuşit să dea pină acum 3.700 tone produse finite peste plan şi 1.131.000 lei beneficii supli­mentare. Comitetul de întreprindere împreună cu conducerea administrativă au pus de curind in discuţia consfătui­rilor de producţie problema folosirii şi mai depline a rezervelor interne. In urma discuţiilor purtate, muncitorii ra­finăriei și-au sporit angajamentul. C. Goran corespondent voluntar Pe Valea Trotuşului, la Oneşti, pe locuri odinioară pustii, se ridică astăzi un mare complex al industriei petro­chimice. In clişeu: Rafinăria nr. 10 Oneşti Pentru creşterea producţiei la hectar în raionul Cărei, unităţile agricole socialiste au contractat în acest an cu statul 2.024 hectare de sfeclă de zahăr. Gospodăria agricolă colectivă „înainte“ a contractat ea singură 200 ha. Pentru obţinerea de recolte spo­rite la hectar, s-au administrat pe cele 2.024 ha. 16. 487 kg. de superfosfaţi şi 81.927 kg. azotat, precum şi 15.000 kg. de insecticide, spre a se combate insectele dăunătoare. După ce s-a terminat praşila întîia, în urma ploilor care au căzut în ulti­mul timp s-a început praşila a doua, care acum se desfăşoară cu intensi­tate. V. Vetiseanu corespondent voluntar Furia apelor n fi stăvilită Ani de-a rîndul, valea Prunişorului din raionul Gurahonţ era acoperită primăvara şi toamna de apele ploilor torenţiale sau de cele provenite din zăpezile topite. Din această cauză, circa 400 de ha însămînţate cu dife­rite culturi erau compromise. Dar iată că a venit timpul ca această calami­tate să fie înlăturată. Zilele trecute, din iniţiativa comuniştilor şi deputa­ţilor, sute de ţărani muncitori din sa­tul Prunişor au început lucrările de lărgire a albiei pe care se scurg a­­pele văii. In numai patru zile, ele au fost efectuate pe o lungime de peste 2.000 m, îşi aduc aportul ţăranii mun­citori din satele Igneşti, Susani, Mi­­neod şi Nădălbeşti, evidenţiindu-se în mod deosebit comuniştii Ion Mure­şean şi Pavel Hălmăgean, precum şi brigada de tineret în frunte cu ute­­miştii Damaschin Bogdan şi Antifa Rat. P. Bindea corespondent voluntar Cine n-a văzut de mai mulţi ani Ia­şul îl va găsi acum întinerit. Un vast şantier de construcţii. Imobile noi se înalţă pretutindeni. In ultimii ani s-a clădit mult. Cvartalul de blocuri de pe strada Păcurari e monumental. Copoul cu construcţiile sale noi la fel, iar cartierul ,,Ilie Pintilie“, datorită nume­roaselor locuinţe individuale, şi-a schimbat şi el mult înfăţişarea. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la T.R.C. Iaşi au ridicat numeroase construcţii în toată regiunea: cămi­nele de studenţi şi blocurile de pe străzile Karl Marx şi Cuza Vodă din Iaşi, blocul tineretului fabricii de rul­menţi şi magistrala construcţie a com­plexului şcolar din Bîrlad etc. etc. Pen­tru construcţii de locuinţe statul chel­tuieşte fonduri importante. Numai la Iaşi vor fi date în folosinţă în cursul acestui an circa opt sute de aparta­mente. De la începutul anului şi pină acum mai bine de 100 de apartamente noi şi-au primit locatarii. In fata constructorilor ieşeni stau sarcini de mare răspundere. In lumina hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, ei trebuie să lupte pen­tru accelerarea ritmului construcţiilor şi pentru realizarea unor locuinţe bune şi ieftine. Unele succese în această direcţie au şi fost obţinute. Dacă cu trei ani în urmă costul unui aparta­ment la Iaşi era de 100.000 Iei, anul trecut el a scăzut la 62.500, iar după plenara din noiembrie constructorii s-au angajat să clădească apartamente sub 40.000 lei unul. Răsfoind planul de măsuri tehnico­­organizatorice alcătuit la începutul anului de T.R.C., întîlneşti o serie de prevederi referitoare la organizarea mai judicioasă a şantierelor, la aprovi­zionarea cu materiale, asigurarea do­cumentaţiei tehnice, deschiderea finan­ţărilor la timp etc. Organizarea lucru­lui în două schimburi pe unele şantiere de locuinţe a fost şi a rămas un obiec­tiv principal din plan. De asemenea, s-a prevăzut constituirea brigăzilor complexe de lucru şi extinderea mun­cii în acord. Pentru ca preţul de cost al apartamentelor să fie cit mai redus, s-a preconizat aprovizionarea şantie­relor cu agregate din cam­erele aflate PE TEME ECONOMICE în regiune, precum şi introducerea şi extinderea metodelor înaintate de lu­cru în zidărie cum ar fi metodele Orlov, Maltev etc. Prin înfăptuirea numeroaselor mă­suri incluse în plan se urmăreşte ridi­carea continuă a nivelului muncii con­structorilor, realizarea unor lucrări de calitate şi la un preţ de cost cât mai redus. T.R.C. Iaşi, dovedind preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i re­veneau, a obţinut în cursul primului trimestru al anului rezultate mai bune în comparaţie cu perioada corespunză­toare a anului trecut. Cu toate acestea el nu şi-a realizat planul decit în pro­porţie de 88,9 la sută, iar în loc de 380.000 lei beneficii peste plan, s-au înregistrat pierderi de un milion şi ceva de lei. Cind documentaţia ! Intîrzia Cu tot timpul prielnic de astă iarnă, lucrul pe şantierele de locuinţe a de­curs lent. Nici acum, în luna mai, pe multe şantiere de locuinţe ritmul lu­crărilor n-a fost prea mult accelerat. Care sînt cauzele ? Mai intîi lipsa do­cumentaţiei — care ar fi trebuit să in­tre la timp în posesia constructorului. De aceea multe lucrări n-au putut fi atacate in termen, iar altele au fost începute pe bază de schiţe abia către sfîrşitul lunii martie. Bunăoară, între­prinderea 2-Bîrlad, nici pină la 15 aprilie a.c. nu intrase in posesia do­cumentaţiei pentru cele 132 aparta-­ mente pe care urmează să le constru­iască in acest an. Din pricina aceasta cele trei întreprinderi de construcţii din cadrul trustului n-au putut deschide la timp finanţările. In ciuda faptului că T.R.C. şi-a propus ca în 1959 să respecte formele de finanţare în ce pri­veşte executarea lucrărilor, întreprin­derile sale de construcţii au executat lucrări prin apreciere, fără forme de finanţare. Din cauza lipsei frontului de lucru, şantierele sunt obligate să înceapă lucrări numai pe baza planşee­­lor şi detaliilor de fundaţii, aşa incit adesea e cu neputinţă să se ia in con­siderare eventualele îmbunătăţiri pro­puse. întreprinderea nr. 3 a început lu­crările la 9 blocuri fără a avea deschi­să finanţarea pentru ele. Rezultă deci că la pierderile înregi­strate de trust a contribuit mult Insti­tutul regional de proiectare Iaşi, care n-a elaborat la timp documentaţiile tehnice pentru ca pe şantiere să se poată lua toate măsurile cuvenite. I.R.P. nu munceşte cu destulă exigen­ţă, nu ajută în măsura cuvenită pe constructori ca ei să poată construi mai mult, mai repede şi mai ieftin. Se fac încă studii superficiale in ce pri­veşte amplasarea clădirilor, unele de­vize prezintă încă erori de calcul ce dau muit de furcă executantului. Cu toate că I.R.P. ştie că T.R.C. laşi are repartizaţi pe acest an cca. 2000 m.c. prefabricate de beton armat, nici pină acum n-a introdus în proiecţia blocuri­lor soluţii cu planşee prefabricate. Este absolut necesar ca colectivul I. R. P. Iaşi să facă in activitatea sa acea co­titură de mall aşteptată de construc­tori. Dar aceasta nu e singura cauză a situaţiei pe care o întîlnim la T.R.C. Iaşi. Planul de măsuri trebuia respectat Lucrurile n-ar fi stat aşa dacă con­ducerea trustului (director ing. Tudor Pateli) şi organele sindicale, sub con­ducerea organizaţiilor de partid, ar fi dovedit mai multă preocupare pentru transpunerea în viaţă a măsurilor teh­nico organizatorice prevăzute de plan. Pe unele şantiere importante organi­zarea muncii şi aprovizionarea cu ma­teriale au lăsat de dorit, deşi de cele mai multe ori materialele solicitate se găseau în stoc supranormativ pe alte şantiere. Serviciile de aprovizio­nare ale întreprinderilor, în special cel condus de ing. Marcu Moscovici, au lucrat cit se poate de slab. In ce priveşte organizarea, iată un exemplu tipic: pe şantierul „Continental“, care aparţine de întreprinderea I Con­strucţii, al cărei director este Constan­tin Toltea, deşi a existat în cursul ieri­ i PIESESCU vicepreşedintele C.S.R.-Iaşi Şi N. GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi (Continuare in pag. II-a) LA IAŞI Ritmul construcţiilor de locuinţe trebuie accelerat Mugurii ciclismului la start Ca în fiecare an, cu prilejul Zilei internaţionale a copilului, Piaţa Republicii a cunoscut şi de această dată animaţia întrecerilor sportive rezervate celor mici. Deşi cerul plumburiu ameninţa cu ploaia, s-a înregistrat o mare prezenţă la star­tul probelor. Atmosfera dinaintea începerii concursului era asemă­nătoare cu a unui mare concurs ciclist. In jurul meselor de înscrie­re mare fierbere, înainte de trece­rea numelor pe foile de concurs, secretariatul stabilea in ce cate­gorie se încadrează concurentul respectiv după vîrsta şi tipul „ma­şinii“. Numai după aceea concu­renţii erau liberi să-şi facă încăl­zirea. Părinţii, bunicii, fraţii şi su­rorile mai mari şi-au luat în se­rios rolul de antrenori, suprave­­ghindu-i cu atenţie. Nu odată auzeai: ,— Ajunge. Acum odihneşte-te ! Am văzut şi scene palpitante pentru concurenţi. înaintea startu­­lui s-au constatat defecţiuni la „maşini". Lui Costel i se desum­­flase cauciucul din faţă și aștepta nerăbdător pe fata mare să-i a­­ducă o pompă de împrumut. Ma­­rilena plîngea pentru că în timpul încălzirii îi sărise lanțul de la bi­­cicletă.Văzînd că maică-sa nu prea se descurcă în ale mecanicii, un tinăr din apropiere și-a oferit imediat serviciile. Totul e pus la punct. Marilena e din nou veselă. ...La categoria băieţi 5-6 ani bi­ciclete populare, concurenţii s-au aliniat la start. Oficialii dau ulti­mele îndrumări tehnice. Părinții fac același lucru. Se aud voci. — Viorel, ai grijă cum mergi. Fii atent în dreapta ta la cel cu cascheta albă. — N-avea grijă tăticule ! S-a dat plecarea. Părinţii fug şi ei odată cu copiii încurajîndu-i. Viorel văzînd că e depăşit se opreşte şi parcă vrea să abando­neze. Cineva strigă: — Insistă, nu te lăsa ! Şi micul concurent, cu toate că pierduse şansa la „tricoul galben“ a continuat cursa cu ardoare de­­monstrînd calităţile sale de spor­tiv. Că la sfîrşit a plîns niţel şi a cerut să alerge încă odată, asta este cu totul altceva. Cam în aceeaşi atmosferă s-au desfăşurat majoritatea probelor. Ele au fost aprig disputate, cîşti­­gătorii fiind cunoscuţi abia pe ultimii ilietri. Declaraţii ale cîşti­­gătorilor nu am izbutit să luăm deoarece ei erau imediat asaltaţi de părinţi şi de rude care-i puneau la adăpost de... năvala reporteri­lor. ...Concursul s-a terminat. Parti­cipanţii duc cu ei o imagine plină de farmec a copilăriei lor fericite de care îşi vor aminti totdeauna cu plăcere. Poate chiar aceşti mu­guri vor deveni mîine cadre de nădejde ale ciclismului nostru­. S.T. Inaugurarea noului complex al caselor de odihnă de la Eforie „PERLA Au răsărit pe malul mării, ca in­­tr.un basm feeric, vile noi ce-şi con­­turează siluetele elegante sub ochii vrăjiţi ai vizitatorilor. Un nou complex al caselor de o­­dihnă la Eforie I Sutele de participanţi la festivita­­tea prilejuită de darea in folo­­sinţă a noului complex de odihnă, al doilea mare complex din această frumoasă staţiune, cu o capacitate de 2.189 paturi, s-au convins încă odată de grija părintească pe care o poartă regimului nostru democrat-popular pentru sănătatea şi odihna celor ce muncesc din patria noastră. La festivitate au luat parte condu­­cători ai organelor locale de partid şi de stat, muncitori constructori fruntaşi, invitaţi. A fost prezent de asemenea tovarăşul Vasile Posteucă, adjunct al ministrului Construcţiilor, iar din partea Consilului Central al Sindicatelor, tovarăşul Andrei Hor­vath, preşedintele C.C. al Sindicatu­lui muncitorilor din construcţii, ma­teriale de construcţii şi industria lemnului. Festivitatea a fost deschisă de tov. Vasiliu Tudose, preşedinte al Sfatu­lui popular al oraşului Constanta. Au rostit scurte cuvîntări in care au fost subliniate atit eforturile de­puse de constructori cit şi importan­ţa predării in folosinţă a noului complex, tov. ing. Dunăreanu, salul şantierului de la Eforie, tov. Horvath, care a adresat constructorilor salutul şi felicitările Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Petre Nicolae, secretar al Comitetului Regional P.M.R. Constanţa. — Este un merit intr-adevăr deo­sebit al muncitorilor constructori, arhitecţi, ingineri, dulgheri, zidari, sau betonişti care au înălţat acesta minunate ediţiei­ ale odihnei intr-un timp atit de scurt — a spus tovară­şul Horvath. Peste citeva zile vor veni aici mineri, oţelari, ceferişti, constructori, oameni ai muncii de p­­ogoare, intelectuali, care se vor bu­cura de ceea ce au realizat construc­­torii. Construite de muncitori pentru muncitori ! Iată esenţa nouă a rin­­duielilor noastre. De pe terasa restaurantului „D* al noului complex, marea se zăreşte imensă în toată splendoarea sa al­bastră. Asemenea este şi culoarea noilor blocuri ce alcătuiesc com­plexul. Marea şi clădirile işi conto­­pesc culorile intr-o armonie ce­ li odihnește ochiul. — Cind eram sus pe schelă, ve­deam numai cu închipuirea ceea ce vom face — remarca un muncitor constructor, de la o masă. Si acum iată... o adevărată perlă a mării. Remarca constructorului a prileju­­it o propunere. In aplauzele asisten­tei, tovarăşul Vasiliu Tudose, pre­şedintele Sfatului popular al oraşu­lui Constanţa, a propus ca noul com­plex de odihnă de la Eforie să poarte numele „Perla Mării". GH. DIMA corespondent al ziarului ,,Munca” pentru regiunea Constanţă

Next