Munca, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3600-3624)
1959-06-02 / nr. 3600
Se dezvoltă tot mai mult întrecerea socialistă şi patriotică Călăuzindu-se de hotărîrile celui de al 111-lea Congres al cooperaţiei de consum, numeroase organizaţii cooperatiste folosesc întrecerea socialistă şi patriotică ca mijloc de ridicare a nivelului activităţii lor în toate domeniile. În ultimul timp au fost lansate chemări la întrecere socialistă între cooperative de consum şi între uniuni raionale. Cooperativa Georgia, de pildă, deţinătoare a steagului de fruntaşă pe regiunea Hunedoara, a chemat la întrecere socialistă toate cooperativele din regiune. Astfel de iniţiative au fost luate şi în regiunile Baia Mare, Cluj etc. Drept urmare, planurile trimestriale au fost realizate şi depăşite. In unele regiuni au fost iniţiate acţiuni în cadrul întrecerii legate de răspindirea experienţei fruntaşe. In regiunea Timişoara au fost organizate două schimburi de experienţă cu preşedinţii de cooperative. In R.A.M. au fost organizate 24 brigăzi de bună deservire. întrecerea patriotică se desfăşoară intens mai ales în regiunea Craiova. Aci, peste 100 consilii săteşti continuă întrecerea patriotică pornită anul trecut în cinstea celui de-al III-lea Congres , cele din Beharca, Bîltişoara, Hinova etc., datorită întrecerii patriotice, au obţinut o seamă de rezultate bune. El reuşeşte să realizeze planul de producţie şi să dea lucru de calitate ; în acelaşi timp el este fruntaş la învăţătură, fiind elev în cl. VIII-C la şcoala medie serală nr. 11 (Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie“). In clişeu : cazangiul Anton Peagu In timpul lucrului. Printre muncitorii care urmează cursurile şcolii fără să părăsească locul de producţie se numără şi cazangiul Anton Peagu din secţia aa lll-a cazangerie de la Completexul C.F.R. „Griviţa Roşie“. Proletari din toate țările, uniti-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XV. — nr. 3600 Marți 2 iunie 1959 4 pagini 20 bani A început construirea primelor blocuri ale ansamblului arhitectural din centrul Capitalei Pe străzile 13 Decembrie, Luterană şi Pictor Grigorescu lucrările de demolare a unor clădiri vechi, insalubre, efectuate în schimburi continue de zi și de noapte, cu utilaje puternice, sunt terminate. Aici, în preajma viitoarei săli a Palatului R.P.R., se vor construi anul acesta 9 blocuri de locuințe, totalizând aproape 900 apartamente. Constructorii au terminat principalele lucrări de organizare, printre care şi o mare centrală pentru fabricarea betoanelor. Recent a început turnarea fundaţiilor la 6 din cele nouă blocuri. Proiectul ansamblului a fost elaborat de I.P.C.T. în colaborare cu Institutul de Proiectări şi Cercetări în Construcţii şi Materiale de Construcţii, Institutul Proiect Bucureşti şi Secţiunea de Arhitectură şi Sistematizare a Capitalei. UN CARTIER MUNCITORESC PE DRUMUL JEPILOR Institutul Central de Proiectare şi Sistematizare a Oraşelor şi Regiunilor a elaborat pentru fabrica „1 Septembrie" din Buşteni proiectul de sistematizare a unui cartier de locuinţe cu 250 apartamente, care urmează a se construi în viitorii 5 ani. Blocurile de locuinţe prevăzute cuprind apartamente de diferite mărimi, după numărul de persoane care le vor locui, stabilit pe baza studiilor prealabile de teren. In afara locuinţelor propriu zise, se vor construi o creşă, o grădiniţă, magazie, ateliere etc. Cartierul va fi amplasat pe drumul spre Jepi, cu vedere atit spre Valea Prahovei, cit şi spre Bucegi. Se prevede termoficarea locuinţelor şi executarea de lucrări edilitare şi plantaţii corespunzătoare. Intr-o etapă următoare, cartierul va fi dezvoltat cu încă 200 de apartamente, situate la apus de primul grup. Creşte randamentul războaielor de ţesut Colectivul întreprinderii __,,Vasil Vasilescu“ din Mediaş se străduieşte să sporească turaţiile războaielor de ţesut şi să ridice astfel randamentul lor. In acest sens, s-au creat condiţii tehnice şi organizatorice pentru mărirea turaţiilor la încă 100 de războaie, ceea ce a influenţat în mod direct asupra creşterii productivităţii muncii şi îmbunătăţirii calităţii ţesăturilor. Anul acesta indicele de utilizare a războaielor de ţesut a crescut de la 8.379 la 8.769, iar randamentul de la 77,6 la 81,6. Desigur că această acțiune face necesară ridicarea necontenită a calificării profesionale a muncitoarelor. De aceea, conducerea sectorului ţesătorie, sprijinită de comitetul sindical de secţie, a organizat un curs de ridicare a calificării care a dat rezultate foarte bune. Numeroase muncitoare, printre care Ana Hîncu, Suzana Podaru, Iohana Weber, îşi depăşesc lunar sarcinile de producţie cu peste 10 la sută. Lajos Elek maistru ţesător O importantă consfătuire în vederea bunei desfăşurări a procesului de fabricaţie a zahărului Ieri (1 iunie) a avut loc în oraşul Giurgiu o consfătuire organizată de Direcţia Generală a Industriei Zahărului din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum la care au participat conducerile tehnico-administrative, activişti de partid şi sindicat din toate fabricile de zahăr din ţară. Consfătuirea a avut ca scop să analizeze în lumina documentelor Plenarei C. C. al P M.R. din 26—28 noiembrie 1958 activitatea desfăşurată în vederea dezvoltării culturii sfeclei de zahăr şi a măririi capacităţii de producţie a fabricilor de zahăr, astfel ca în ■anul 1960 importul de zahăr să fie lichidat. Cu acest prilej s-au prezentat 3 referate. Unul din ele a fost prezentat de tovarăşul Emeric Bicicovschi director al Direcţiei Generale a Industriei Zahărului din Departamentul Industriei Alimentare. Celelalte două referate au fost prezentate de directorii fabricilor de zahăr „Chitiţă“Bucureşti şi „Popa Şapcă“ din Giurgiu. Apoi participanţii la consfătuire au discutat pe marginea referatelor venind cu propuneri concrete menite să contribuie la buna desfăşurare a procesului de prelucrare a sfeclei de zahăr din producţia anului 1959. (Coresp. ,,Munca“) Mereu în frunte Dacă ai vreodată curiozitatea să întrebi pe unul dintre muncitorii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin care este cea mai harnică brigadă de la turnătoria de fontă, iţi va răspunde fără ezitare: „Cea a comunistului Marin Dobre !" Şi intr-adevăr, aşa este. Datorită succeselor obţinute lună de lună, acestei brigăzi i-a mers vestea in toată uzina. ...Era in zorii zilei. Schimbul de noapte preda lucrul. Muncitorii din schimbul I, veniţi cu puţin timp înainte, se interesau de funcţionarea maşinilor, de eventualele defecţiuni survenite. Maistrul Marin Dobre nota insă ceva intr-un carnet, lingă graficul brigăzii pe care o conduce, împreună cu tinărul Vasile Grecu făceau unele calcule. Dedesubtul cifrelor înşirate unele sub altele, Marin Dobre a tras o linie groasă. A socotit, apoi a zimbit semnificativ. — Cum e tovarășe maistru — Ascultă, atemistule, bravo vouă ! — 71 — Și de data asta sintefi in frunte. — Numai noi ?• Dar dumneata nu ne ai ajutat?' Maistrul Marin Dobre, ca orice comunist, este modest. El consideră munca sa de conducător al brigăzii ca ceva obișnuit. ...Faptul că in aprilie planul a fost îndeplinit cu 5 zile înainte de termen, iar pe primele 10 zile ale lunii mai a fost depăşit cu 15 la sută, dovedeşte un lucru pe care il ştie oricine: cind pun comuniştii umărul, nu se poate ca treaba să nu meargă bine. ...Era prin vara lui 1957. Una din brigăzile de la liniile de formare muncea slab. Făcea greutăţi in îndeplinirea ritmică a planului, calitatea formelor era necorespunzătoare, ceea ce ducea la un procent ridicat de rebuturi. Această situaţie fiind discutată in adunarea comuniştilor, s a hotărit ca maistrul Marin Dobre să treacă in fruntea brigăzii şi cu ajutorul celorlalţi comunişti din sector că încerce să aducă brigada codaşă pe drumul cel bun. Chiar a doua zi brigada a fost reorganizată. Oamenii nu au fost aleşi „pe sprinceană". Au fost luaţi toţi cei 7 care lucrau şi înainte la această linie de formare. Maistrul Marin Dobre a început să se ocupe îndeaproape de fiecare tinăr in parte. Lingă Gheorghe Alupoae, Vasile Grecu şi alţii a stat zile întregi, ajutindu-i să cunoască bine funcţionarea maşinilor. Dacă vreunul dintre ei rebuia o piesă era ajutat să vadă cauza, iar atunci cind era vorba de neatenţie il mustra cu blindeţe. De la o vreme, procentul rebuturilor a început să scadă simţitor, iar planul era îndeplinit ritmic, astfel că in toamna aceluiaşi an toţi membrii brigăzii au devenit fruntaşi in producţie. De atunci, nu i-a mai întrecut nimeni. Brigada lor, puternic sudată, este mereu fruntaşă. In prezent ea se află in întrecere cu cea a tovarăşului. Ovidiu din aceeaşi secţie. Muncitorii ambelor brigăzi se ajută reciproc, învaţă unii de la alţii. Ei aplică metode înaintate de muncă. Acest lucru a făcut ca procentul de rebuturi să fie redus in brigada maistrului Marin Dobre cu 45 la sută in luna aprilie, iar in prima decadă a lunii mai cu 47 la sută faţă de limita admisă. Am încercat să aflu de la maistrul Dobre care dintre tineri a adus cea mai mare contribuţie la obţinerea Steagului de brigadă fruntaşă pe sector. — Dacă i-aş evidenţia numai pe Vasile Grecu, Vasile Alupoae, sau pe Ion Baciu — mi-a răspuns el — ar fi o nedreptate, căci nici Alex. Bonta, Gheorghe Dinu sau Gheorghe Alupoae nu sunt cu nimic mai prejos. De fapt, acesta este şi unul din secretele succeselor noastre, muncim in colectiv și ne străduim să nu rămină nimeni in urmă. BUCUR TOMNIUC corespondent voluntar Şi-au sporit angajamentul prin mai buna organizare a întrecerii socialiste, aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice care au ca scop reducerea sistematică a pierderilor de produse petrolifere, colectivul de la Rafinăria Cimpina a reuşit să dea pină acum 3.700 tone produse finite peste plan şi 1.131.000 lei beneficii suplimentare. Comitetul de întreprindere împreună cu conducerea administrativă au pus de curind in discuţia consfătuirilor de producţie problema folosirii şi mai depline a rezervelor interne. In urma discuţiilor purtate, muncitorii rafinăriei și-au sporit angajamentul. C. Goran corespondent voluntar Pe Valea Trotuşului, la Oneşti, pe locuri odinioară pustii, se ridică astăzi un mare complex al industriei petrochimice. In clişeu: Rafinăria nr. 10 Oneşti Pentru creşterea producţiei la hectar în raionul Cărei, unităţile agricole socialiste au contractat în acest an cu statul 2.024 hectare de sfeclă de zahăr. Gospodăria agricolă colectivă „înainte“ a contractat ea singură 200 ha. Pentru obţinerea de recolte sporite la hectar, s-au administrat pe cele 2.024 ha. 16. 487 kg. de superfosfaţi şi 81.927 kg. azotat, precum şi 15.000 kg. de insecticide, spre a se combate insectele dăunătoare. După ce s-a terminat praşila întîia, în urma ploilor care au căzut în ultimul timp s-a început praşila a doua, care acum se desfăşoară cu intensitate. V. Vetiseanu corespondent voluntar Furia apelor n fi stăvilită Ani de-a rîndul, valea Prunişorului din raionul Gurahonţ era acoperită primăvara şi toamna de apele ploilor torenţiale sau de cele provenite din zăpezile topite. Din această cauză, circa 400 de ha însămînţate cu diferite culturi erau compromise. Dar iată că a venit timpul ca această calamitate să fie înlăturată. Zilele trecute, din iniţiativa comuniştilor şi deputaţilor, sute de ţărani muncitori din satul Prunişor au început lucrările de lărgire a albiei pe care se scurg apele văii. In numai patru zile, ele au fost efectuate pe o lungime de peste 2.000 m, îşi aduc aportul ţăranii muncitori din satele Igneşti, Susani, Mineod şi Nădălbeşti, evidenţiindu-se în mod deosebit comuniştii Ion Mureşean şi Pavel Hălmăgean, precum şi brigada de tineret în frunte cu utemiştii Damaschin Bogdan şi Antifa Rat. P. Bindea corespondent voluntar Cine n-a văzut de mai mulţi ani Iaşul îl va găsi acum întinerit. Un vast şantier de construcţii. Imobile noi se înalţă pretutindeni. In ultimii ani s-a clădit mult. Cvartalul de blocuri de pe strada Păcurari e monumental. Copoul cu construcţiile sale noi la fel, iar cartierul ,,Ilie Pintilie“, datorită numeroaselor locuinţe individuale, şi-a schimbat şi el mult înfăţişarea. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la T.R.C. Iaşi au ridicat numeroase construcţii în toată regiunea: căminele de studenţi şi blocurile de pe străzile Karl Marx şi Cuza Vodă din Iaşi, blocul tineretului fabricii de rulmenţi şi magistrala construcţie a complexului şcolar din Bîrlad etc. etc. Pentru construcţii de locuinţe statul cheltuieşte fonduri importante. Numai la Iaşi vor fi date în folosinţă în cursul acestui an circa opt sute de apartamente. De la începutul anului şi pină acum mai bine de 100 de apartamente noi şi-au primit locatarii. In fata constructorilor ieşeni stau sarcini de mare răspundere. In lumina hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, ei trebuie să lupte pentru accelerarea ritmului construcţiilor şi pentru realizarea unor locuinţe bune şi ieftine. Unele succese în această direcţie au şi fost obţinute. Dacă cu trei ani în urmă costul unui apartament la Iaşi era de 100.000 Iei, anul trecut el a scăzut la 62.500, iar după plenara din noiembrie constructorii s-au angajat să clădească apartamente sub 40.000 lei unul. Răsfoind planul de măsuri tehnicoorganizatorice alcătuit la începutul anului de T.R.C., întîlneşti o serie de prevederi referitoare la organizarea mai judicioasă a şantierelor, la aprovizionarea cu materiale, asigurarea documentaţiei tehnice, deschiderea finanţărilor la timp etc. Organizarea lucrului în două schimburi pe unele şantiere de locuinţe a fost şi a rămas un obiectiv principal din plan. De asemenea, s-a prevăzut constituirea brigăzilor complexe de lucru şi extinderea muncii în acord. Pentru ca preţul de cost al apartamentelor să fie cit mai redus, s-a preconizat aprovizionarea şantierelor cu agregate din camerele aflate PE TEME ECONOMICE în regiune, precum şi introducerea şi extinderea metodelor înaintate de lucru în zidărie cum ar fi metodele Orlov, Maltev etc. Prin înfăptuirea numeroaselor măsuri incluse în plan se urmăreşte ridicarea continuă a nivelului muncii constructorilor, realizarea unor lucrări de calitate şi la un preţ de cost cât mai redus. T.R.C. Iaşi, dovedind preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i reveneau, a obţinut în cursul primului trimestru al anului rezultate mai bune în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Cu toate acestea el nu şi-a realizat planul decit în proporţie de 88,9 la sută, iar în loc de 380.000 lei beneficii peste plan, s-au înregistrat pierderi de un milion şi ceva de lei. Cind documentaţia ! Intîrzia Cu tot timpul prielnic de astă iarnă, lucrul pe şantierele de locuinţe a decurs lent. Nici acum, în luna mai, pe multe şantiere de locuinţe ritmul lucrărilor n-a fost prea mult accelerat. Care sînt cauzele ? Mai intîi lipsa documentaţiei — care ar fi trebuit să intre la timp în posesia constructorului. De aceea multe lucrări n-au putut fi atacate in termen, iar altele au fost începute pe bază de schiţe abia către sfîrşitul lunii martie. Bunăoară, întreprinderea 2-Bîrlad, nici pină la 15 aprilie a.c. nu intrase in posesia documentaţiei pentru cele 132 aparta- mente pe care urmează să le construiască in acest an. Din pricina aceasta cele trei întreprinderi de construcţii din cadrul trustului n-au putut deschide la timp finanţările. In ciuda faptului că T.R.C. şi-a propus ca în 1959 să respecte formele de finanţare în ce priveşte executarea lucrărilor, întreprinderile sale de construcţii au executat lucrări prin apreciere, fără forme de finanţare. Din cauza lipsei frontului de lucru, şantierele sunt obligate să înceapă lucrări numai pe baza planşeelor şi detaliilor de fundaţii, aşa incit adesea e cu neputinţă să se ia in considerare eventualele îmbunătăţiri propuse. întreprinderea nr. 3 a început lucrările la 9 blocuri fără a avea deschisă finanţarea pentru ele. Rezultă deci că la pierderile înregistrate de trust a contribuit mult Institutul regional de proiectare Iaşi, care n-a elaborat la timp documentaţiile tehnice pentru ca pe şantiere să se poată lua toate măsurile cuvenite. I.R.P. nu munceşte cu destulă exigenţă, nu ajută în măsura cuvenită pe constructori ca ei să poată construi mai mult, mai repede şi mai ieftin. Se fac încă studii superficiale in ce priveşte amplasarea clădirilor, unele devize prezintă încă erori de calcul ce dau muit de furcă executantului. Cu toate că I.R.P. ştie că T.R.C. laşi are repartizaţi pe acest an cca. 2000 m.c. prefabricate de beton armat, nici pină acum n-a introdus în proiecţia blocurilor soluţii cu planşee prefabricate. Este absolut necesar ca colectivul I. R. P. Iaşi să facă in activitatea sa acea cotitură de mall aşteptată de constructori. Dar aceasta nu e singura cauză a situaţiei pe care o întîlnim la T.R.C. Iaşi. Planul de măsuri trebuia respectat Lucrurile n-ar fi stat aşa dacă conducerea trustului (director ing. Tudor Pateli) şi organele sindicale, sub conducerea organizaţiilor de partid, ar fi dovedit mai multă preocupare pentru transpunerea în viaţă a măsurilor tehnico organizatorice prevăzute de plan. Pe unele şantiere importante organizarea muncii şi aprovizionarea cu materiale au lăsat de dorit, deşi de cele mai multe ori materialele solicitate se găseau în stoc supranormativ pe alte şantiere. Serviciile de aprovizionare ale întreprinderilor, în special cel condus de ing. Marcu Moscovici, au lucrat cit se poate de slab. In ce priveşte organizarea, iată un exemplu tipic: pe şantierul „Continental“, care aparţine de întreprinderea I Construcţii, al cărei director este Constantin Toltea, deşi a existat în cursul ieri i PIESESCU vicepreşedintele C.S.R.-Iaşi Şi N. GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi (Continuare in pag. II-a) LA IAŞI Ritmul construcţiilor de locuinţe trebuie accelerat Mugurii ciclismului la start Ca în fiecare an, cu prilejul Zilei internaţionale a copilului, Piaţa Republicii a cunoscut şi de această dată animaţia întrecerilor sportive rezervate celor mici. Deşi cerul plumburiu ameninţa cu ploaia, s-a înregistrat o mare prezenţă la startul probelor. Atmosfera dinaintea începerii concursului era asemănătoare cu a unui mare concurs ciclist. In jurul meselor de înscriere mare fierbere, înainte de trecerea numelor pe foile de concurs, secretariatul stabilea in ce categorie se încadrează concurentul respectiv după vîrsta şi tipul „maşinii“. Numai după aceea concurenţii erau liberi să-şi facă încălzirea. Părinţii, bunicii, fraţii şi surorile mai mari şi-au luat în serios rolul de antrenori, supraveghindu-i cu atenţie. Nu odată auzeai: ,— Ajunge. Acum odihneşte-te ! Am văzut şi scene palpitante pentru concurenţi. înaintea startului s-au constatat defecţiuni la „maşini". Lui Costel i se desumflase cauciucul din faţă și aștepta nerăbdător pe fata mare să-i aducă o pompă de împrumut. Marilena plîngea pentru că în timpul încălzirii îi sărise lanțul de la bicicletă.Văzînd că maică-sa nu prea se descurcă în ale mecanicii, un tinăr din apropiere și-a oferit imediat serviciile. Totul e pus la punct. Marilena e din nou veselă. ...La categoria băieţi 5-6 ani biciclete populare, concurenţii s-au aliniat la start. Oficialii dau ultimele îndrumări tehnice. Părinții fac același lucru. Se aud voci. — Viorel, ai grijă cum mergi. Fii atent în dreapta ta la cel cu cascheta albă. — N-avea grijă tăticule ! S-a dat plecarea. Părinţii fug şi ei odată cu copiii încurajîndu-i. Viorel văzînd că e depăşit se opreşte şi parcă vrea să abandoneze. Cineva strigă: — Insistă, nu te lăsa ! Şi micul concurent, cu toate că pierduse şansa la „tricoul galben“ a continuat cursa cu ardoare demonstrînd calităţile sale de sportiv. Că la sfîrşit a plîns niţel şi a cerut să alerge încă odată, asta este cu totul altceva. Cam în aceeaşi atmosferă s-au desfăşurat majoritatea probelor. Ele au fost aprig disputate, cîştigătorii fiind cunoscuţi abia pe ultimii ilietri. Declaraţii ale cîştigătorilor nu am izbutit să luăm deoarece ei erau imediat asaltaţi de părinţi şi de rude care-i puneau la adăpost de... năvala reporterilor. ...Concursul s-a terminat. Participanţii duc cu ei o imagine plină de farmec a copilăriei lor fericite de care îşi vor aminti totdeauna cu plăcere. Poate chiar aceşti muguri vor deveni mîine cadre de nădejde ale ciclismului nostru. S.T. Inaugurarea noului complex al caselor de odihnă de la Eforie „PERLA Au răsărit pe malul mării, ca intr.un basm feeric, vile noi ce-şi conturează siluetele elegante sub ochii vrăjiţi ai vizitatorilor. Un nou complex al caselor de odihnă la Eforie I Sutele de participanţi la festivitatea prilejuită de darea in folosinţă a noului complex de odihnă, al doilea mare complex din această frumoasă staţiune, cu o capacitate de 2.189 paturi, s-au convins încă odată de grija părintească pe care o poartă regimului nostru democrat-popular pentru sănătatea şi odihna celor ce muncesc din patria noastră. La festivitate au luat parte conducători ai organelor locale de partid şi de stat, muncitori constructori fruntaşi, invitaţi. A fost prezent de asemenea tovarăşul Vasile Posteucă, adjunct al ministrului Construcţiilor, iar din partea Consilului Central al Sindicatelor, tovarăşul Andrei Horvath, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcţii, materiale de construcţii şi industria lemnului. Festivitatea a fost deschisă de tov. Vasiliu Tudose, preşedinte al Sfatului popular al oraşului Constanta. Au rostit scurte cuvîntări in care au fost subliniate atit eforturile depuse de constructori cit şi importanţa predării in folosinţă a noului complex, tov. ing. Dunăreanu, salul şantierului de la Eforie, tov. Horvath, care a adresat constructorilor salutul şi felicitările Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Petre Nicolae, secretar al Comitetului Regional P.M.R. Constanţa. — Este un merit intr-adevăr deosebit al muncitorilor constructori, arhitecţi, ingineri, dulgheri, zidari, sau betonişti care au înălţat acesta minunate ediţiei ale odihnei intr-un timp atit de scurt — a spus tovarăşul Horvath. Peste citeva zile vor veni aici mineri, oţelari, ceferişti, constructori, oameni ai muncii de pogoare, intelectuali, care se vor bucura de ceea ce au realizat constructorii. Construite de muncitori pentru muncitori ! Iată esenţa nouă a rinduielilor noastre. De pe terasa restaurantului „D* al noului complex, marea se zăreşte imensă în toată splendoarea sa albastră. Asemenea este şi culoarea noilor blocuri ce alcătuiesc complexul. Marea şi clădirile işi contopesc culorile intr-o armonie ce li odihnește ochiul. — Cind eram sus pe schelă, vedeam numai cu închipuirea ceea ce vom face — remarca un muncitor constructor, de la o masă. Si acum iată... o adevărată perlă a mării. Remarca constructorului a prilejuit o propunere. In aplauzele asistentei, tovarăşul Vasiliu Tudose, preşedintele Sfatului popular al oraşului Constanţa, a propus ca noul complex de odihnă de la Eforie să poarte numele „Perla Mării". GH. DIMA corespondent al ziarului ,,Munca” pentru regiunea Constanţă