Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)
1959-07-01 / nr. 3625
Pag. 4-a NEWYORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 iunie, în marea clădire pentru expoziţii — Colii, seuma s-a deschis intr-un cadru festiv grandioasa Expoziţie a realizărilor Uniunii Sovietice in domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii. In jurul orei 18:00 marea sală de la primul etaj al clădirii s-a umplut de oaspeţi — peste 1.200 persoane invitate la festivitatea deschiderii oficiale a expoziţiei. Printre oaspeţi se aflau fruntaşi ai vieţii publice şi politice din America, reprezentanţi ai cercurilor industriale şi financiare, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai forţelor armate ale S.U.A. Pe o estradă specială au luat loc F. R. Kozlov, prim, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., R. Nixon, vicepreşedintele S.U.A., I. S. Nasriddinova, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Uzbece, M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. in S. U.A., Henry Cabot Lodge, reprezentant permanent al S.U.A. la O.N.U, A. N. Manjulo, directorul expoziţiei sovietice, R. Wagner, primarul oraşului New York, constructorul sovietic de avioane A. N. Tupolev, Cyrus Eaton şi R. Dowling, cunoscuţi industriaşi şi fruntaşi ai vieţii publice din America. După intonarea imnurilor de stat ale Uniunii Sovietice şi Statelor Unite, ambasadorul U.R.S.S. M. A. Menşikov a dat cuvîntul primăriului oraşului New York, R. Wagner. Caracterizînd expoziţia sovietică drept admirabilă, primarul şi-a exprimat convingerea că ea va contribui la realizarea scopului principal spre care tind toate popoarele lumii. In numele guvernului american a luat cuvîntul vicepreşedintele S.U.A., R. NIXON. El a declarat că Expoziţia sovietică din New York şi Expoziţia, americană din Moscova constituie reţzultatele cele mai însemnate ale acordului dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în domeniul culturii, tehnicii şi învăţămintului semnat în luna ianuarie 1958. Nixon a subliniat importanţa şi avantajele lărgirii schimbului şi contactelor dintre cele două ţări. La expoziţia, care se deschide astăzi, a continuat Nixon, poporul american va avea posibilitatea să cunoască măreţele realizări ale U.R.S.S. — sporirea producţiei industriale, succesele ştiinţei şi tehnicii, realizările în domeniul transportului, construcţiilor, ocrotirii sănătăţii şi asigurărilor sociale. Pot să declar în numele întregului popor american, că sîntem bucuroşi de progresul material pe care l-a obţinut şi-l obţine Uniunea Sovietică, a declarat vicepreşedintele S.U.A. Nixon a salutat ideea întrecerii paşnice dintre popoare,care poate să ducă numai la îmbunătăţirea destinului întregii omeniri. In numele guvernului Uniunii Sovie-tîce, F. R. KOZLOV, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a rostit o amplă cuvîntare. Fireşte, a spus F. Kozlov, că expoziţia nu poate oglindi întreaga activitate a vieţii unei ţări atît de mari ca Uniunea Sovietică. Cu toate acestea sperăm că ea va contribui totuşi la crearea unei imagini juste despre modul cum trăiesc şi cum muncesc oamenii sovietici, despre ce realizări au obţinut ei şi spre ce sînt îndreptate gîndurile lor. Poporul sovietic a făcut un mare pas înainte pe calea progresului economic şi tehnic. O expresie strălucită a succeselor remarcabile realizate de ţara noastră o constituie lansarea în Uniunea Sovietică a primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului şi ai Soarelui. Amploarea uriaşă a construcţiilor desfăşurate în ţara noastră, dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi producţiei, valorificarea pe scară largă a uriaşelor bogăţii ale ţării, au dat naştere unui puternic avînt în rîndurile poporului sovietic. Sîntem adepţi convinşi ai păcii, iubim şi preţuim pacea, a spus F. Kozlov ,dar, desigur, nu acea pace nestabilă care nu degeaba se numeşte „războiul rece“. Nu, poporul sovietic vrea o pace cu adevărat trainică, iar o asemenea pace poate fi creată numai dacă statele se vor călăuzi în raporturile dintre ele după principiul coexistenţei paşnice. Vorbind despre relaţiile sovietoamericane, F. R. Kozlov a relevat că este de dorit şi necesară îmbunătăţirea continuă a înţelegerii între popoarele celor două ţări. F. Kozlov şi-a exprimat speranţa că schimbul de expoziţii în cadrul altor măsuri îndreptate spre dezvoltarea schimbului în domeniul ştiinţei, culturii şi artei între S. U.A. şi U.R.S.S., va contribui la lichidarea rezervelor şi părerilor preconcepute care există în relaţiile americano-sovietice. Dezvoltarea cu succes a comerţului între U.R.S.S. şi S.U.A. pe bază de egalitate, a spus el, ar corespunde intereselor popoarelor sovietic şi american, ar duce la întărirea relaţiilor politice dintre ţările noastre şi ar sluji ţelurilor slăbirii continue a încordării internaţionale. Există posibilităţi obiective şi pentru dezvoltarea altor legături economice Intre S.U.A. şi U.R.S.S. Avem ce să învăţăm unul de la celălalt. Poporul sovietic şi-a propus drept sarcină nu numai să ajungă din urmă, ci ★ ★ ’Apoi oaspeţiis-au Îndreptat spre Intrarea centrală a expoziţiei, F. R. Kozlov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,a tăiat panglica roşie de mătase. Oaspeţii au urcat pe scările rulante In sala centrală a expoziţiei. Un grup mare de oaspeţi In frunte cu F. R. Kozlov şi R. Nixon. Împreună cu A. N. Manjulo, directorul expoziţiei, s-a Îndreptat spre machetele sateliţilor artificiali sovietici ai Pămîntului şi macheta ultimei trepte a rachetei cosmice care a lansat pe orbită primul satelit artificial al Soarelui din istoria omenirii. Sateliţii au stîrnit înaintarea oaspeţilor. Oaspeţii au vizitat apoi numeroasele secţii ale expoziţiei oprindu-se îndelung in fata a numeroase standuri şi exponate. După vizitarea expoziţiei M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S, în S.U A., şi directorul expoziţiei sovietice, A. N. Manjulo, au oferit o mare recepţie care s-a desfăşurat intr-o atmosferă extrem de caldă şi prietenească. NEW YORK, 30 (Agerpres). TASS: In după-amiaza zilei de 29 iunie, preşedintele S.U.A., D. Eisenhower, şi vicepreşedintele, R. Nixon, au vizitat Expoziţia realizărilor Uniunii Sovietice în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii înainte de deschiderea ei oficială. D. Eisenhower şi R. Nixon au fost întîmpinaţi de F. Kozlov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi M. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., care i-au însoţit în timpul vizitării expoziţiei. La New York s-a deschis Expoziţia realizărilor U. R. S. S. în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii să şi depăşească Statele Unite atît din punct de vedere al volumului total al producţiei de pace cît şi în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. Vrem să ne întrecem pentru ca ţara noastră să fie mai bogată, pentru ca oamenii să trăiască mai bine, pentru ca ei să se hrănească şi să se îmbrace mai bine, să aibă mai multe locuinţe bune, să-şi satisfacă mai deplin necesităţile spirituale, a spus F. R. Kozlov. Subliniind că toate problemele internaţionale litigioase trebuie să fie rezolvate pe cale paşnică, pe calea tratativelor, F. R. Kozlov a spus : Uniunea Sovietică nu-şi precupeţeşte forţele pentru a stabili relaţii de bună vecinătate cu Statele Unite şi este gata să sprijine orice măsuri în această direcţie. Guvernul sovietic doreşte ca oamenii de stat, inclusiv şefii de guverne, să se întîlnească mai des la o masă comună pentru a face schimb de păreri în problemele urgente ale timpurilor noastre. In încheiere F. R. Kozlov a dat citire textului mesajului adresat de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., cu prilejul deschiderii Expoziţiei sovietice de la New York, în care se spune: Sunt fericit că mă pot folosi de prilejul deschiderii Expoziţiei sovietice din New York pentru a transmite poporului american un salut cordial şi urări de prosperitate în numele popoarelor Uniunii Sovietice, în numele guvernului şi în numele meu personal. Guvernul U.R.S.S. speră că schimbul de expoziţii va ajuta popoarelor ţărilor noastre să se cunoască mai îndeaproape, iar aceasta va contribui fărăîndoială, la rîndul său, la îmbunătăţirea înţelegerii dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Realizarea înţelegerii şi stabilirea de relaţii prieteneşti între ţările noastre ar constitui cea mai bună garanţie a menţinerii păcii în întreaga lume. Noi, oamenii sovietici, sîntem ferm convinşi că diferenţele care există în modul de viaţă şi în sistemele politice şi sociale nu trebuie să constituie o piedică pentru colaborarea rodnică a popoarelor din Uniunea Sovietică şi din Statele Unite. Fie ca locul întrecerii în domeniul producţiei mijloacelor de distrugere să-l ia întrecerea în domeniul creării de bunuri materiale şi al acumulării de valori spirituale. Fie ca poporul american şi poporul sovietic sa-şi unească eforturile in lupta pentru asigurarea plicii şi crearea pe planeta noastră a unor condiţii care să-i elibereze pe oameni de teama pentru viitorul lor şi pentru viitorul generaţiilor viitoare. N. S. HRUŞCIOV Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ★ CURSA PRIETENIEI] ali motonava „Transilvania“] ODESA 30 (Agerpres) — TASS. La 29 iunie au sosit La Odesa pe nava românească „Transilvania“ , peste 250 de turişti din Bulgaria, Rominia, Ungaria, Polonia şi R.D. Germană care întreprind o cursă in- ternaţională a prieteniei pe Marea■ Neagră şi Marea Mediterană. In cursul zilei de 29 iunie oas- [peţii au făcut cunoştinţă cu monu- - mentele de artă şi istorice din oraş au vizitat o serie de fabrici şi uzine. Seara, in Palatul culturii al marinarilor din flota Mării Negre a avut loc o mare reuniune a prieteniei oamenilor muncii din Odesa şi a solilor ţărilor de democraţie populară. Din Odesa nava „Transilvania“ va pleca spre Suhanxi. Turiştilor străini li se vor alătura un mare grup de turişti sovietici. In timpul cursei internaţionale a prieteniei nava „Transilvania“ se va opri la Istanbul, Pireu, Alexandria, Port Said, Beirut, precum si in alte porturi. MUNKA Vizita la Moscova a împăratului Etiopiei MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: La 30 iunie împăratul Etiopiei, Haile Selassie I, a făcut o vizită la Kremlin lui Kliment Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In aceeaşi zi Haile Selassie I l-a vizitat la Kremlin pe preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov şi împăratul Etiopiei au avut o convorbire la care au participat şi Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., Vladimir Semenov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Boris Karavaev, ambasadorul U.R.S.S. în Etiopia, Alexei Svedov, şeful secţiei pentru ţările Africii din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. împăratul Etiopiei era însoţit de oameni de stat din Etiopia sosiţi împreună cu el în U.R.S.S. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres)—TASS. Intr-un comunicat oficial dat publicităţii se spune că întîlnirea de la 30 iunie a conducătorilor statului sovietic cu Haile Selassie, împăratul Etiopiei, s-a desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere şi cordialitate prietenească. In cursul convorbirii au fost examinate probleme ale dezvoltării relaţiilor dintre UR.S.S. şi Etiopia, ale situaţiei din Africa şi alte probleme internaţionale care prezintă interes pentru Uniunea Sovietică şi Etiopia. Părţile au căzut de acord să continue discutarea problemelor abordate în cadrul convorbirii şi au însărcinat reprezentanţi ai guvernelor, U.R S.S. şi Etiopiei să pregătească propuneri comune corespunzătoare. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: La 30 iunie Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au oferit la Kremlin un dejun în cinstea lui Haile Selassie I, împăratul Etiopiei. Din partea sovietică la dejun au participat Kliment Voroşilov, Nikita Hruşciov, Nikolai Ignatov, Otto Kuusinen, Anastas Mikoian, Nurudin Muhitdinov, Alexei Kosîghin, Dmitri Polianski, precum şi alte persoane oficiale. N. S. Hruşciov şi Haile Selassie au rostit cuvîntări. Adenauer a sosit în Berlinul Occidental BERLIN 30 (Agerpres). — TASS: La 30 iunie Adenauer a sosit în Berlinul Occidental cu un avion special al forţelor aeriene militare americane pentru a participa la alegerile prezidenţiale din R.F.G., care se vor ţine în Berlinul Occidental. Ţinerea alegerilor prezidenţiale în Berlinul Occidental este un act provocator avînd drept scop împiedicarea normalizării situației din Berlin. Cusută cu apă albă__ Intr-o mare parte a presei occidentale, despre politica regimului de la Bonn şi despre cancelarul Adenauer, ca personificare a acestei politici, se spun adesea lucruri destul de proaste şi se formulează critici severe. Numai că multe din aceste ziare, deşi critică, de ochii lumii, rigiditatea agresivă a Bonnului, răspindesc cu bună ştiinţă o legendă destul de străvezie. La fiecare ieşire provocatoare a celui pe care ziarul parizian „Le Figaro" îl alintă cu porecla „bătrinul şef Siux", se străvede intenţia guvernelor occidentale, mai ales a guvernului american, de a da impresia că politica Bonnului nu priveşte pe partenerii săi atlantici. Legenda este vădit falsă şi menită să treacă răspunderea unor manevre provocatoare comune asupra Bonnului, care, de altfel, se împacă perfect cu acest rol. [Se ştie cită senzaţie a provocat, nu de mult, hotărirea cancelarului Adenauer de a renunţa să mai candideze la prezidenţia Republică Federale Germane — pentru a păstra conducerea efectivă a politicii guvernului de la Bonn. Acest lucru se producea in cursul primei părţi a Conferinţei de la Geneva, intr-un moment cînd tratativele se desfăşurau normal. Cancelarul de la Bonn a declarat teatral că a procedat astfel din cauza „înrăutăţirii situaţiei internaţionale", care necesită... vigilenţa sa. Era limpede că această manevră viza direct evoluţia tratativelor geneveze, constituind un adevărat „duș rece" de pesimism prefăcut. Pentru multe cercuri occidentale aceasta constituia, desigur, o surpriză. A fost insă o surpriză pentru toată lumea ? Oare „bătrinul șef Sinx" n-a luat această hotărire a doua zi după întoarcerea sa de la Washington, unde conferise pe larg cu preşedintele Eisenhower ? Nu este destul de grăitor faptul că la numai cîteva ore, cercurile guvernamentale americane s-au şi grăbit să-şi exprime bucuria lor in legătură cu hotărirea cancelarului ? In lumina acestor date se mai poate vorbi de „surpriză" ? Fireşte că nu ! După cum nici celelalte ieşiri agresive şi provocatoare ale guvernului de la Bonn nu exclud, ci confirmă cel puţin asentimentul prealabil al Departamentului de Stat american. De pildă, hotărirea recentă a guvernului de la Bonn de a proceda la alegerea noului preşedinte al R. F. Germane, la Berlin, in zona occidentală a acestui oraş. Hotărire, ce s-a luat cu multă zarvă propagandistică, tocmai pentru a simboliza pretenţiile anexioniste ale regimului de la Bonn. Neîndoielnic, este vorba de o sfidare. Berlinul occidental nu se află pe teritoriul R. F. Germane, nu a făcut şi nu face parte din teritoriul acestui stat şi nu stă nicidecum sub jurisdicţia guvernului de la Bonn. Chiar şi recunoaşterea occidentală din 1949 a Constituţiei R. F. Germane specifică limpede şi categoric că Berlinul „nu poate fi condus de organele guvernului federal“. De altfel, el este şi astăzi sub autoritatea civilă a unui aşa-zis senat şi numai pretenţiile anexioniste de la Bonn vor să-l transforme într-un fel de colonie pe teritoriul unui alt stat. Hotărirea este la fel de neîntemeiată din punct de vedere juridic, la fel de absurdă, ca şi ipoteza că alegerea preşedintelui S.U.A. s-ar face laSingapore sau in Madagascar... Hotărînd să desfăşoare alegerile prezidenţiale într-un oraş în afara R. F. Germane, regimul de la Bonn s-a dedat la o provocare premeditată şi flagrantă. Gestul este menit să strige opiniei publice mondiale că celor de la Bonn nici nu le pasă că sunt in curs tratative paşnice privind problema germană și a Berlinului occidental, după cum nici nu se gindesc să se supună unor acorduri ce ar putea interveni la Geneva intre marile puteri. Provocatorii de la Bonn au pretenţia lipsită de orice jenă de a considera Berlinul occidental ca pe o moşie a lor, ca pe o „ţară a nimănui". Pentru ei — ca de altfel şi pentru Departamentul de Stat american — Republica Democrată Germană parcă nici n-ar exista. Ei se prefac atît de ignoranţi, incit ist permit să uite in mod intenţionat că Berlinul este capitala celuilalt stat german. Faptul că in Berlinul occidental mai există încă deocamdată garnizoane militare ale celor trei puteri occidentale nu conferă nici un fel de drept Germaniei federale. La urma urmelor, garnizoane militare americane există in Italia sau in Franţa sau in Groenlanda. Cancelarul Adenauer n-avea decit să-şi organizeze spectacolul in oricare oraş din aceste ţări. Fireşte, nu este vorba de o simplă extravaganţă, de un capriciu. In ajunul reluării tratativelor de la Geneva, gestul guvernului de la Bonn este menit să discrediteze conferinţa miniştrilor de Externe, să arate lumii că orice soluţie realistă şi paşnică cu privire la Berlin este imposibilă şi inutilă. Oare „bătrinul şef Stux“ de la Bonn a „dezgropat securea de război" din proprie iniţiativă? Puterile occidentale care încă mai poartă răspunderea pentru cele ce se petrec în Berlinul occidental nu se pot degaja de răspunderea ce le revine. Fără consimţămintul lor prealabil, Bonn-ul n-ar fi cutezat să facă acest gest de duşmănoasă provocare. Girul occidental pe actul sfidător pus la cale de guvernul vestgerman aruncă o lumină cu totul defavorabilă asupra intenţiilor reale pe care le nutresc aceste guverne in ajunul fazei următoare a Conferinţei de la Geneva, încurajarea pe care puterile occidentale o dau acţiunilor provocatoare ale Bonn-ului descurajează părerile că respectivele guverne sunt intr-adevăr dispuse să discute la Geneva in spiritul realismului şi al înţelegerii. Trebuie însă remarcat că această afacere, concepută ca o manevră împotriva reglementării paşnice a situaţiei din Berlinul occidental, este cusută cu aţă albă. Pentru opinia publică mondială apare mai limpede ca oricind necesitatea lichidării regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Berlinul occidental trebuie să înceteze de a mai fi un pion al „războiului rece", un debuşeu al contrabandei revanşarde încurajată de ocupaţia militară străină. Ca oraş liber, demilitarizat, Berlinul occidental trebuie să înceteze să mai fie gazda tuturor agenturilor de spionaj şi diversiune, centrul unor necontenite provocări, de soiul celeia pe care au pus-o acum la cale cercurile guvernante de la Bonn. Spectacolele revanşarde şi anexioniste trebuie să-şi caute o altă scenă decit capitala unei ţări socialiste. A. T. RAZVAN AVIATORUL CĂTRE ADENAUER: — Sîntem deasupra obiectivului; dă-i drumul, şefule! (Dese® . GH. MARINESCU) Din mişcarea sindicală mondială ITALIA: Puternice ciocniri între grevişti şi poliţie ROMA 30. — Corespondentul Agerpres transmite : In întreaga Italie ia amploare lupta grevistă a oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea salariilor, pentru noi contracte de muncă. In faţa frontului unit al muncitorilor italieni aparţinind celor trei centrale sindicale naţionale — Confederaţia Generală a Muncii (CGIL), Confederaţia Italiană a Sindicatelor Oamenilor Muncii şi Uniunea Italiana a Muncii — patronii recurg la metode violente de înăbuşire a luptei greviste. In cursul zilei de 29 iunie, în apropiere de Neapole, în localitatea Torre del Greco, au avut loc puternice ciocniri între marinarii grevişti şi poliţie. Aceste incidente au izbucnit după ce primarul oraşului Torre del Greco a refuzat să primească delegaţia marinarilor italieni care se află în grevă de aproximativ o lună. Marinarii grevişti, cărora li s-au alăturat şi alţi cetăţeni ai oraşului, au manifestat cu energie împotriva refuzului primarului. DIN ORDINUL PREFECTULUI PROVINCIEI NEAPOLE POLIŢIA A ATACAT PE MANIFESTANŢI CU ARME DE FOC. AU FOST RANITE CIRCA 100 DE PERSOANE. VESTEA CA UNUL DINTRE GREVIŞTI, RĂNIT GRAV, A ÎNCETAT DIN VIAŢA A INDIGNAT PROFUND POPULAŢIA. In cursul nopţii de luni spre marţi la Torre del Greco au avut loc noi ciocniri între grevişti şi poliţie. In cursul acestor incidente au fost rănite alte 20 de persoane. Poliţia a operat numeroase arestări în hodul greviştilor. In faţa refuzului autorităţilor de a pune în libertate pe cei arestaţi, marinarii grevişti s-au adunat în faţa cazărmii carabinierilor din Torre del Greco cerînd în mod energic eliberarea greviştilor arestaţi. Poliţia a atacat din nou pe grevişti cu bombe lacrimogene. In cursul dimineţii de marţi Torre del Greco arăta ca un oraş asediat. Importante forţe de poliţie şi de carabinieri patrulau pe străzile oraşului ocupînd poziţii strategice. ÎN SEMN DE SOLIDARITATE CU MARINARII GREVIŞTI AU DECLARAT GREVA ŞI MUNCITORII ITALIENI DIN PORTURI. SE ANUNŢA CA ÎN CURSUL ACESTEI SAPTAMÎNI VOR DECLARA GREVA ŞI MUNCITORII ITALIENI DIN INDUSTRIA MECANICA. DE ASEMENEA LA 4 IULIE VOR INTRA IN GREVA MUNCITORII DIN INDUSTRIA SIDERURGICA. In întreaga ţară continuă greva funcționarilor de bancă și se așteaptă declararea de greve și în alte sectoare de activitate. . 0 nouă reducere de preturi in U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: Potrivit unei hotărîri a guvernului sovietic, începînd de la 1iulie preţurile de stat cu amănuntul la unele bunuri de larg consum se reduc în medie cu 21—16 la sută, între care la biciclete — 21 la sută, la unele aparate de fotografiat — cu 19 la sută, la ceasornice şi aparate de radio cu picup — cu 16 la sută. Potrivit hotărîrii Consiliilor de Miniştri ale republicilor unionale, cu începere de la aceeaşi dată se reduc preţurile de stat cu amănuntul la vinurile din struguri şi fructe în medie cu 20—19 la sută. Se reduc de asemenea preţurile cu amănuntul ale jucăriilor. Această reducere a preţurilor de stat cu amănuntul va aduce populaţiei un cîştig de peste 6 miliarde de ruble anual. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Scînteii, Tel, 17.60.10, 17.60.20, ,17.60.40 — Secţia scrisori, Tel, 17.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin"* Demonstraţie a muncitorilor englezi din industria poligrafica LONDRA 30 (Agerpres). — In Anglia continuă greva muncitorilor din industria poligrafică. La 29 iunie a avut loc la Londra o puternică demonstraţie a muncitorilor grevişti care cereau majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Greviştii au străbătut străzile oraşului scandînd lozinci. In faţa clădirii editurii Odhams Press de pe Fleet Street a avut loc o ciocnire între demonstranţi şi poliţie. Poliţia a împrăştiat demonstraţia şi a arestat 7 persoane. Muncitorii din celelalte ramuri ale industriei engleze îşi exprimă solidaritatea cu muncitorii aflaţi în grevă.^ Comitetul executiv al Sindicatului naţional al minerilor din Scoţia a adoptat în unanimitate în cadrul şedinţei din 29 iunie de la Edinburgh o rezoluţie pentru sprijinirea morală şi financiară a muncitorilor greviști din industria poligrafică. Opinia publică mondială cere : Eliberarea lui Manolis Glezos! MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: Opinia publică sovietică protestează împotriva persecutării eroului naţional al Greciei, Manolis Glezos. Intr-o declaraţie de protest publicată la 30 iunie în „Pravda“ S. Golanski, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. scrie în legătură cu aceasta : Acuzarea unui om ca Manolis Glezos de „spionaj“ nu poate să nu stîrnească indignarea oricărui om cinstitFaptul că organizatorii acestei acuzaţii provocatoare nu se hotărăsc s-o pronunţe în cadrul unui proces deschis, ci intenţionează să se ascundă cu laşitate după uşile închise ale unui tribunal militar confirmă convingerea întregii opinii publice mondiale asupra netemeiniciei acestei acuzaţii. Nu este întîmplător nici faptul, continuă Golinski, că condamnarea eroului naţional al Greciei este pusă la cale tocmai într-un moment cînd în pofida opiniei cercurilor largi ale poporului grec se plănuieşte transformarea teritoriului Greciei într-o bază pentru amplasarea armei atomice şi rachetă. Glezos, riscîndu-şi viaţa a luptat împotriva ocupanţilor hitlerişti, împotriva acelora care au încercat să distrugă independenţa naţională, suveranitatea şi libertatea poporului grec. Nu estede mirare că acei care pregătesc ocuparea din nou a teritoriului Greciei de către forţele agresive străine îl urăsc şi le e frică de el. A abate atenţia de la această trădare flagrantă a intereselor naţionale ale poporului grec, arată Golunski, iată scopul adevărat al organizatorilor „procesului Glezos“. De aceea, scria el, datoria tuturor oamenilor cinstiţi şi în primul rînd a tuturor juriștilor este de a nu permite represaliile monstruoase împotriva lui Glezos. Glezos transportat la închisoarea din Atena ATENA 30 (Agerpres). — TASS: Ziarele de seară din 30 iunie informează că Manolis Glezos a fost transportat la 30 iunie cu vaporul din închisoarea din Creta la Pireu, de unde a fost dus la închisoarea din Atena. Ziarul „Anexartitos Typos“ arată că procesul lui Glezos şi al celorlalţi democraţi va avea loc la tribunalul militar din Atena înainte de 15 iulie. După cum relatează ziarul „Arghi", avocaţii lui Glezos — D. Papaspiru, A. Tzukalos şi K. Stefanikis, fruntaşi ai vieţii publice, au adresat tribunalului militar din Atena un memorandum în care protestează împotriva deferirii lui Glezos unui tribunal militar şi demască absurditatea acuzaţiei de „spionaj" adusă lui Glezos. PRAGA 30 (Agerpres). — Agenţia Ceteka relatează că Prezidiul Comitetului Cehoslovac pentru Apărarea păcii a adresat regelui Greciei o scrisoare în care cere încetarea urmăririi judiciare împotriva lui Manolis Glezos şi eliberarea acestui luptător neobosit împotriva fascismului. O asemenea hotărire ar fi o chestiune de onoare pentru poporul si guvernul grec, se spune in scrisoare. Condamnarea lui Manolis Glezos, ar fi, dimpotrivă, o jignire adusă marelui trecut istoric al poporului grec si luptei sale de eliberare din ultimele două decenii. Academia de Ştiinţe a R. Cehoslovace, Uniunea juriştilor cehoslovaci şi Comitetul cehoslovac pentru apărarea lui Manolis Glezos au organizat la 29 iunie la Praga o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a scos în evidenţă caracterul ilegal al acţiunii judiciare deschise împotriva eroului naţional al Greciei, Manolis ,Glezos. Libertate eroului ! poporului grec! - Manolis Glezos, cel ce a smuls I de pe Acropole steagul hitlerist, ce însemna umilinţă pentru poporul ? grec înrobit, a fost şi este iubit de I oamenii de bună credinţă ca un I vajnic luptător pentru libertatea patriei sale Manolis Glezos, urmaş demn al lui Leonidas, Themistoclee şi Aristide, al neînfricaţilor luptători de la Missolonghi zace în temniţă. I In aceste zile se pune la cale in grabă judecarea lui de către Tri- I bunalul militar din Atena. I Întemniţarea lui Glezos, iar acum vestea apropiatei lui judecări de către un tribunal militar a profocat îngrijorare şi totodată protestul întregii opinii publice moni diane. De aceea oamenii de bună credinţă din cele patru zări a!p l lumii fac azi zid de apărare in ju- I rul neînfricatului luptător şi cer f neîntirziata lui eliberare pentru I triumful ideii de libertate. « îmi alătur şi eu glasul la glasul ? milioanelor de luptători pentru sal- I varea vieţii eroului naţional al Gre-ciei şi cer cu toată hotărirea ca franolis Glezos şi ceilalţi democraţi , greci să fie redaţi libertăţii 1 i Judecata dreaptă a popoarelor ? refuză să creadă în triumful fortelor întunecate ! MARICA AURINESCU-HIMU | lector univ. î Facultatea de Filologie I Bucureşti I Bucureşti $ I PIESCU R. P. POLONA. — La 29 iunie, la Varşovia s-a semnat Declaraţia comună polono-bulgară în legătură cu vizita în Polonia a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria. Cu prilejul vizitei în Republica Populară Polonă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, la Varșovia a avut loc un mare miting consacrat prieteniei polono-bulgare. La miting au luat cuvîntul W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., și T. Jivkov, prim secretar al C.C. al P.C. Bulgar, ANGLIA. — In noaptea de 29 iunie a eșuat ceia de-a patra încercare a Angliei de a lansa o rachetă de tip „Black Knight". După 30 de secunde de la lansare, motoarele care acţionează racheta s au defectat. ELVEŢIA. La 30 iunie, în Palatul Naţiunilor de la Geneva s-a deschis cea de a 28-a sesiune a Consiliului Economic şi Social O.N.U. La lucrările sesiunii participă delegaţi din 18 ţări, membre ale Consiliului, între care delegaţia sovietică, condusă de N. Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. ITALIA. — La Palermo are loc între 30 iunie şi 12 iulie al 5-lea Festival internaţional al filmului pentru copii. Republica Populară Romînă va prezenta la acest festival cinci filme pentru copii : „Dimineaţa Mihaelei", „Alfabetul lui Toniţă“, „Motanul pedepsit“, „Plecarea păsărilor" şi „Farmecul adîncurilor". S. U.A. — în urma unui grav accident de cale ferată, care a avut loc la 30 de kilometri de orașul Savannah, statul Georgia, peste 20 de persoane au fost omorîte, iar alte 75 rănite. Un tren de marfă ce transporta butan a deraiat în timp ce trecea peste un pod. Majoritatea celor care se scăldau în rîu au fost arși de vii de butanul care sa revărsat şi s-a aprins pe suprafaţa apei. JAPONIA. La 29 iunie minerii de la patru mari societăţi carbonifere din Japonia au desfăşurat cea de-a 7-a grevă împotriva aşa-numitei „raţionalizări“ a producţiei care are drept scop intensificarea exploatării minerilor şi concedierea lor în masă. La greva au participat 47.000 de mineri. CHILI. — Centrul de cultură chiliano-romîn a organizat recent o seară de muzică rominească Au fost interpretate fragmente din operele lui Enescu și ale altor compozitori romîni. Reuniunea a fost deschisă de Humberto Mewes, preşedintele Centrului de cultură chiliano român care a vorbit despre valoarea naţională şi universală a muzicii lui George Enescu. Scriitoarea Sarah de Las Heras a prezentat o documentată expunere cu tema „Personalitatea multilaterală a lui George Enescu". U.R.S.S. — Pînă la 1 iulie, ora 6 dimineața, cel de-al treilea satelit artificial sovietic a înconjurat Pămîntul de 5.787 de ori. R. P. POLONA. Comitetul de strat pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice din R. P. Polonă a adoptat o hotărire privind construirea celui deal doilea reactor atomic din Polonia. STAS — 3452 - 52