Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)

1959-07-01 / nr. 3625

Pag. 4-a NEW­­YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 iunie, în marea clădire pentru expoziţii — Colii, seuma s-a deschis intr-un cadru festiv grandioasa Ex­poziţie a realizărilor Uniunii Sovietice in domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii. In jurul orei 18:00 marea sală de la primul etaj al clădirii s-a umplut de oaspeţi — peste 1.200­ persoane invitate la festivitatea deschi­derii oficiale a expoziţiei. Printre oaspeţi se aflau frun­taşi ai vieţii publice şi politice din America, reprezen­tanţi ai cercurilor industriale şi financiare, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai forţelor armate ale S.U.A. Pe o estradă specială au luat loc F. R. Kozlov, prim, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., R. Nixon, vicepreşedintele S.U.A., I. S. Nasriddinova, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Uzbece, M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. in S. U.A., Henry Cabot Lodge, reprezentant permanent al S.U.A. la O.N.U­, A. N. Manjulo,­­ directorul expoziţiei sovietice, R. Wagner, primarul oraşului New York, constructorul sovietic de avioane A. N. Tupolev, Cyrus Eaton şi R. Dowling, cunoscuţi industriaşi şi fruntaşi ai vieţii publice din America. După intonarea imnurilor de stat ale Uniunii Sovietice şi Statelor Unite, ambasadorul U.R.S.S. M. A. Menşikov a dat cuvîntul primăriului oraşului New York, R. Wagner. Caracterizînd expoziţia sovietică drept admirabilă, primarul şi-a exprimat convingerea că ea va contribui la realizarea scopului principal spre care tind toate po­poarele lumii. In numele guvernului american a luat cuvîntul vicepreşedintele S.U.A., R. NIXON. El a declarat că Expoziţia sovietică din New York şi Expoziţia, americană din Moscova constituie re­ţ­zultatele cele mai însemnate ale acor­dului dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în do­meniul culturii, tehnicii şi învăţămin­­tului semnat în luna ianuarie 1958. Nixon a subliniat importanţa şi avan­tajele lărgirii schimbului şi contactelor dintre cele două ţări. La expoziţia, care se deschide as­tăzi, a continuat Nixon, poporul ame­rican va avea posibilitatea să cunoască măreţele realizări ale U.R.S.S. — spo­rirea producţiei industriale, succesele ştiinţei şi tehnicii, realizările în do­meniul transportului, construcţiilor, ocrotirii sănătăţii şi asigurărilor so­ciale. Pot să declar în numele între­gului popor american, că sîntem bucu­roşi de progresul material pe care l-a obţinut şi-l obţine Uniunea Sovie­tică, a declarat vicepreşedintele S.U.A. Nixon a salutat ideea întrecerii paş­nice dintre popoare,­­care poate să ducă numai la îmbun­ătăţirea destinu­lui întregii omeniri. In numele guvernului Uniunii Sovie-­­tîce, F. R. KOZLOV, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a rostit o amplă cuvîntare. Fireşte, a spus F. Kozlov, că expoziţia nu poate oglindi întreaga activitate a vieţii unei ţări atît de mari ca Uniu­nea Sovietică. Cu toate acestea sperăm că ea va contribui totuşi la crearea unei imagini juste despre modul cum trăiesc şi cum muncesc oamenii so­vietici, despre ce realizări au obţinut ei şi spre ce sînt îndreptate gîndurile lor. Poporul sovietic a făcut un mare pas înainte pe calea progresului eco­nomic şi tehnic. O expresie strălucită a succeselor remarcabile realizate de ţara noastră o constituie lansarea în Uniunea Sovietică a primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului şi ai Soarelui. Amploarea uriaşă a construcţiilor des­făşurate în ţara noastră, dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi producţiei, valori­ficarea pe scară largă a uriaşelor bo­găţii ale ţării, au dat naştere unui puternic avînt în rîndurile poporului sovietic. Sîntem adepţi convinşi ai păcii, iu­bim şi preţuim pacea, a spus F. Koz­lov ,dar, desigur, nu acea pace nesta­bilă care nu degeaba se numeşte „răz­boiul rece“. Nu, poporul sovietic vrea o pace cu adevărat trainică, iar o ase­menea pace poate fi creată numai dacă statele se vor călăuzi în raporturile dintre ele după principiul coexistenţei paşnice. Vorbind despre relaţiile sovieto­­americane, F. R. Kozlov a relevat că este de dorit şi necesară îmbunătăţi­rea continuă a înţelegerii între po­poarele celor două ţări. F. Kozlov şi-a exprimat speranţa că schimbul de ex­poziţii în cadrul altor măsuri îndrep­tate spre dezvoltarea schimbului în do­meniul ştiinţei, culturii şi artei între S. U.A. şi U.R.S.S., va contribui la li­chidarea rezervelor şi părerilor pre­concepute care există în relaţiile ame­­ricano-sovietice. Dezvoltarea cu suc­ces a comerţului între U.R.S.S. şi S.U.A. pe bază de egalitate, a spus el, ar corespunde intereselor popoarelor sovietic şi american, ar duce la în­tărirea relaţiilor politice dintre ţările noastre şi ar sluji ţelurilor slăbirii continue a încordării internaţionale. Există posibilităţi obiective şi pen­tru dezvoltarea altor legături econo­mice Intre S.U.A. şi U.R.S.S. Avem ce să învăţăm unul de la celălalt. Po­porul sovietic şi-a propus drept sar­cină nu numai să ajungă din urmă, ci ★ ★ ’Apoi oaspeţii­­s-au Îndreptat spre Intrarea centrală a expoziţiei, F. R. Kozlov, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S.,a tăiat panglica roşie de mătase. Oaspeţii au urcat pe scările rulante In sala cen­trală a expoziţiei. Un grup mare de oaspeţi In frunte cu F. R. Kozlov şi R. Nixon. Îm­preună cu A. N. Manjulo, directorul expoziţiei, s-a Îndreptat spre mache­tele sateliţilor artificiali sovietici ai Pămîntului şi macheta ultimei trepte a rachetei cosmice care a lansat pe orbită primul satelit artificial al Soarelui din istoria omenirii. Sate­liţii au stîrnit înaintarea oaspeţilor. Oaspeţii au vizitat apoi numeroasele secţii ale expoziţiei oprindu-se înde­lung in fata a numeroase standuri şi exponate. După vizitarea expoziţiei M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S, în S.U A., şi directorul expoziţiei so­vietice, A. N. Manjulo, au oferit o mare recepţie care s-a desfăşurat intr-o atmosferă extrem de caldă şi prietenească. NEW YORK, 30 (Agerpres).­­ TASS: In după-amiaza zilei de 29 iu­nie, preşedintele S.U.A., D. Eisenhower, şi vicepreşedintele, R. Nixon, au vizi­tat Expoziţia realizărilor Uniunii So­vietice în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii înainte de deschiderea ei oficială. D. Eisenhower şi R. Nixon au fost întîmpinaţi de F. Kozlov, prim vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi M. Menşikov, ambasa­dorul U.R.S.S. în S.U.A., care i-au însoţit în timpul vizitării expoziţiei. La New York s-a deschis Expoziţia realizărilor U. R. S. S. în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii să şi depăşească Statele Unite atît din punct de vedere al volumului total al producţiei de pace cît şi în ce pri­veşte producţia pe cap de locuitor. V­rem să ne întrecem pentru ca ţara noastră să fie mai bogată, pentru ca oamenii să trăiască mai bine, pentru ca ei să se hrănească şi să se îmbrace mai bine, să aibă mai multe locuinţe bune, să-şi satisfacă mai deplin nece­sităţile spirituale, a spus F. R. Kozlov. Subliniind că toate problemele inter­naţionale litigioase trebuie să fie re­zolvate pe cale paşnică, pe calea tra­tativelor, F. R. Kozlov a spus : Uni­unea Sovietică nu-şi precupeţeşte for­ţele pentru a stabili relaţii de bună vecinătate cu Statele Unite şi este gata să sprijine orice măsuri în a­­ceastă direcţie. Guvernul sovietic do­reşte ca oamenii de stat, inclusiv şefii de guverne, să se întîlnească mai des la o masă comună pentru a face schimb de păreri în problemele ur­gente ale timpurilor noastre. In încheiere F. R. Kozlov a dat ci­tire textului mesajului adresat de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., cu prilejul deschiderii Expoziţiei sovietice de la New York, în care se spune: Sunt fericit că mă pot folosi de prilejul deschiderii Expoziţiei sovietice din New York pentru a transmite poporului american un salut cordial şi urări de prosperitate în numele popoarelor Uniunii Sovietice, în numele guvernului şi în numele meu personal. Guvernul U.R.S.S. speră că schimbul de expoziţii va ajuta popoarelor ţărilor noastre să se cunoască mai îndeaproape, iar aceasta va contribui fără­­îndoială, la rîndul său, la îmbunătăţirea înţelegerii dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Realizarea înţelegerii şi stabilirea de relaţii prieteneşti între ţările noastre ar constitui cea mai bună garanţie a menţinerii păcii în întreaga lume. Noi, oamenii sovietici, sîntem ferm convinşi că diferenţele care există în modul de viaţă şi în sistemele politice şi sociale nu trebuie să constituie o piedică pentru colaborarea rodnică a popoarelor din Uniunea Sovietică şi din Statele Unite. Fie ca locul întrecerii în domeniul producţiei mijloacelor de distrugere să-l ia întrecerea în domeniul creării de bunuri materiale şi al acumu­lării de valori spirituale.­­ Fie ca poporul american şi poporul sovietic sa-şi unească eforturile in lupta pentr­u asigurarea plicii şi crearea pe planeta noastră a unor condiţii care să-i elibereze pe oameni de teama pentru viitorul lor şi pentru viitorul generaţiilor viitoare. N. S. HRUŞCIOV Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ★ CURSA PRIETENIEI] ali motonava „Transilvania“] ODES­A 30 (Agerpres) — TASS.­­ La 29 iunie au sosit La Odesa pe­­ nava rom­ânească „Transilvania“ , peste 250 de turişti din Bulgaria, Rominia, Ungaria, Polonia şi R.D.­­ Germană care întreprind o cursă in-­ ternaţională a prieteniei pe Marea­­■ Neagră şi Marea Mediterană. In cursul zilei de 29 iunie oas- [­peţii au făcut cunoştinţă cu monu- - m­entele de artă şi istorice din oraş­ au vizitat o serie de fabrici şi uzine.­­ Seara, in Palatul culturii al ma­rinarilor din flota Mării Negre a avut loc o mare reuniune a prie­­teniei oamenilor muncii din Odesa şi a solilor ţărilor de democraţie populară. Din Odesa nava „Transilvania“ va pleca spre Suhanxi. Turiştilor străini li se vor alătura un mare grup de turişti sovietici. In timpul cursei internaţionale a prieteniei nava „Transilvania“ se va opri la Istanbul, Pireu, Alexandria, Port Said, Beirut, precum si in alte porturi. MUNKA Vizita la Moscova a împăratului Etiopiei MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: La 30 iunie împăratul Etiopiei, Haile Selassie I, a făcut o vizită la Kremlin lui Kliment Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In aceeaşi zi Haile Selassie I l-a vizitat la Kremlin pe preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov şi împăratul Etio­piei au avut o convorbire la care au participat şi Andrei Gromîko, mi­nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., Vladimir Semenov, locţiitor al mi­­nistrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Boris Karavaev, ambasado­rul U.R.S.S. în Etiopia, Alexei Sve­­dov, şeful secţiei pentru ţările Africii din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. împăratul Etiopiei era însoţit de oameni de stat din Etiopia sosiţi îm­preună cu el în U.R.S.S. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres)—TASS. Intr-un comunicat oficial dat publici­tăţii se spune că întîlnirea de la 30 iunie a conducătorilor statului sovietic cu Haile Selassie, împăratul Etiopiei, s-a desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere şi cordialitate prietenească. In cursul convorbirii au fost exami­nate probleme ale dezvoltării relaţii­lor dintre U­R.S.S. şi Etiopia, ale si­tuaţiei din Africa şi alte probleme in­ternaţionale care prezintă interes pen­tru Uniunea Sovietică şi Etiopia. Părţile au căzut de acord să con­tinue discutarea problemelor abordate în cadrul convorbirii şi au însărcinat reprezentanţi ai guvernelor, U.R­ S.S. şi Etiopiei să pregătească propuneri comune corespunzătoare. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: La 30 iunie Prezidiul Sovietului Su­prem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au oferit la Kremlin un dejun în cin­stea lui Haile Selassie I, împăratul Etiopiei. Din partea sovietică la dejun au participat Kliment Voroşilov, Nikita Hruşciov, Nikolai Ignatov, Otto Kuu­­sinen, Anastas Mikoian, Nuru­din Mu­­hitdinov, Alexei Kosîghin, Dmitri Po­­lianski, precum şi alte persoane ofi­ciale. N. S. Hruşciov şi Haile Selassie au rostit cuvîntări. Adenauer a sosit în Berlinul Occidental BERLIN 30 (Agerpres). — TASS: La 30 iunie Adenauer a sosit în Ber­linul Occidental cu un avion special al forţelor aeriene militare americane pentru a participa la alegerile prezi­denţiale din R.F.G., care se vor ţine în Berlinul Occidental. Ţinerea alege­rilor prezidenţiale în Berlinul Occi­dental este un act provocator avînd drept scop împiedicarea normalizării situației din Berlin. Cusută cu apă albă__ Intr-o mare parte a presei occiden­tale, despre politica regimului de la Bonn şi despre cancelarul Adenauer, ca personificare a acestei politici, se spun adesea lucruri destul de proaste şi se formulează critici severe. Numai că multe din aceste ziare, deşi critică, de ochii lumii, rigiditatea agresivă a Bonnului, răspindesc cu bună ştiinţă o legendă destul de străvezie. La fie­care ieşire provocatoare a celui pe care ziarul parizian „Le Figaro" îl alintă cu porecla „bătrinul şef Siux", se străvede intenţia guvernelor occi­dentale, mai ales a guvernului ame­rican, de a da impresia că politica­ Bonnului nu priveşte pe partenerii săi atlantici. Legenda este vădit falsă şi menită să treacă răspunderea unor manevre provocatoare comune asupra Bonn­ului, care, de altfel, se împacă per­fect cu acest rol. [Se ştie cită senzaţie a provocat, nu de mult, hotărirea cancelarului Ade­nauer de a renunţa să mai candideze la prezidenţia Republică Federale Ger­mane — pentru a păstra conducerea efectivă a politicii guvernului de la Bonn. Acest lucru se producea in cursul primei părţi a Conferinţei de la Geneva, intr-un moment cînd trata­tivele se desfăşurau normal. Cance­larul de la Bonn a declarat teatral că a procedat astfel din cauza „în­răutăţirii situaţiei internaţionale", care necesită... vigilenţa sa. Era limpede că această manevră viza direct evoluţia tratativelor geneveze, constituind un adevărat „duș rece" de pesimism pre­făcut. Pentru multe cercuri occidentale aceasta constituia, desigur, o surpriză. A fost insă o surpriză pentru toată lumea ? Oare „bătrinul șef Sinx" n-a luat această hotărire a doua zi după întoarcerea sa de la Washington, unde conferise pe larg cu preşedintele Eisenhower ? Nu este destul de grăi­tor faptul că la numai cîteva ore, cercurile guvernamentale americane s-au şi grăbit să-şi exprime bucuria lor in legătură cu hotărirea cancela­rului ? In lumina acestor date se mai poate vorbi de „surpriză" ? Fireşte că nu ! După cum nici celelalte ieşiri agresive şi provocatoare ale guvernului de la Bonn nu exclud, ci confirmă cel pu­ţin asentimentul prealabil al Departa­mentului de Stat american. De pildă, hotărirea recentă a gu­vernului de la Bonn de a proceda la alegerea noului preşedinte al R. F. Germane, la Berlin, in zona occiden­tală a acestui oraş. Hotărire, ce s-a luat cu multă zarvă propagandistică, tocmai pentru a simboliza pretenţiile anexioniste ale regimului de la Bonn. Neîndoielnic, este vorba de o sfi­dare. Berlinul occidental nu se află pe teritoriul R. F. Germane, nu a fă­cut şi nu face parte din teritoriul aces­tui stat şi nu stă nicidecum sub ju­risdicţia guvernului de la Bonn. Chiar şi recunoaşterea occidentală din 1949 a Constituţiei R. F. Germane specifică limpede şi categoric că Ber­linul „nu poate fi condus de organele guvernului federal“. De altfel, el este şi astăzi sub autoritatea civilă a unui aşa-zis senat şi numai pretenţiile anexioniste de la Bonn vor să-l trans­forme într-un fel de colonie pe teri­toriul unui alt stat. Hotărirea este la fel de neîntemeiată din punct de ve­dere juridic, la fel de absurdă, ca şi ipoteza că alegerea preşedintelui S.U.A. s-ar face la­­Singapore sau in Madagascar... Hotărînd să desfăşoare alegerile prezidenţiale într-un oraş în afara R. F. Germane, regimul de la Bonn s-a dedat la o provocare premeditată şi flagrantă. Gestul este menit să strige opiniei publice mondiale că celor de la Bonn nici nu le pasă că sunt in curs trata­tive paşnice privind problema ger­mană și a Berlinului occidental, după cum nici nu se gindesc să se supună unor acorduri ce ar putea interveni la Geneva intre marile puteri. Provo­catorii de la Bonn au pretenţia lipsită de orice jenă de a considera Berlinul occidental ca pe o moşie a lor, ca pe o „ţară a nimănui". Pentru ei — ca de altfel şi pentru Departamentul de Stat american — Republica Demo­crată Germană parcă nici n-ar exista. Ei se prefac atît de ignoranţi, incit ist permit să uite in mod intenţionat că Berlinul este capitala celuilalt stat german. Faptul că in Berlinul occi­dental mai există încă deocamdată garnizoane militare ale celor trei pu­teri occidentale nu conferă nici un fel de drept Germaniei federale. La urma urmelor, garnizoane militare americane există in Italia sau in Franţa sau in Groenlanda. Cancelarul Adenauer n-avea decit să-şi organi­zeze spectacolul in oricare oraş din aceste ţări. Fireşte, nu este vorba de o simplă extravaganţă, de un capriciu. In aju­nul reluării tratativelor de la Geneva, gestul guvernului de la Bonn este me­nit să discrediteze conferinţa miniş­trilor de Externe, să arate lumii că orice soluţie realistă şi paşnică cu privire la Berlin este imposibilă şi inutilă. Oare „bătrinul şef Stux“ de la Bonn a „dezgropat securea de război" din proprie iniţiativă? Puterile occidentale care încă mai poartă răspunderea pentru cele ce se petrec în Berlinul occidental nu se pot degaja de răspunderea ce le re­vine. Fără consimţămintul lor preala­bil, Bonn-ul n-ar fi cutezat să facă acest gest de duşmănoasă provocare. Girul occidental pe actul sfidător pus la cale de guvernul vestgerman arun­că o lumină cu totul defavorabilă asu­pra intenţiilor reale pe care le nutresc aceste guverne in ajunul fazei urmă­toare a Conferinţei de la Geneva, încurajarea pe care puterile occiden­tale o dau acţiunilor provocatoare ale Bonn-ului descurajează părerile că respectivele guverne sunt intr-adevăr dispuse să discute la Geneva in spi­ritul realismului şi al înţelegerii. Trebuie însă remarcat că această afacere, concepută ca o manevră îm­potriva reglementării paşnice a situa­ţiei din Berlinul occidental, este cusută cu aţă albă. Pentru opinia publică mondială apare mai limpede ca oricind necesitatea lichidării regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Berlinul occidental trebuie să înceteze de a mai fi un pion al „războiului rece", un debuşeu al contrabandei revanşarde încurajată de ocupaţia militară străină. Ca oraş liber, demilitarizat, Berlinul occidental tre­buie să înceteze să mai fie gazda tu­turor agenturilor de spionaj şi diver­siune, centrul unor necontenite provo­cări, de soiul celeia pe care au pus-o acum la cale cercurile guvernante de la Bonn. Spectacolele revanşarde şi anexioniste trebuie să-şi caute o altă scenă decit capitala unei ţări socia­liste. A. T. RAZVAN AVIATORUL CĂTRE ADENAUER: — Sîntem deasupra obiectivului; dă-i drumul, şefule­­! (Dese® . GH. MARINESCU) Din mişcarea sindicală mondială ITALIA: Puternice ciocniri între grevişti şi poliţie ROMA 30. — Corespondentul Ager­pres transmite : In întreaga Italie ia amploare lupta grevistă a oame­nilor muncii pentru îmbunătăţirea salariilor, pentru noi contracte de muncă. In faţa frontului unit al mun­citorilor italieni aparţinind celor trei centrale sindicale naţionale — Con­­federaţia Generală a Muncii (CGIL), Confederaţia Italiană a Sindicatelor Oamenilor Muncii şi Uniunea Ita­liana a Muncii — patronii recurg la metode violente de înăbuşire a lup­tei greviste. In cursul zilei de 29 iunie, în apro­piere de Neapole, în localitatea Torre del Greco, au avut loc pu­ternice ciocniri între marinarii gre­vişti şi poliţie. Aceste incidente au izbucnit după ce primarul oraşului Torre del Greco a refuzat să pri­mească delegaţia marinarilor ita­lieni care se află în grevă de aproxi­mativ o lună. Marinarii grevişti, că­rora li s-au alăturat şi a­lţi cetăţeni ai­ oraşului, au manifestat cu ener­gie împotriva refuzului primarului. DIN ORDINUL PREFECTULUI PRO­­VINCIEI NEAPOLE POLIŢIA A ATA­CAT PE MANIFESTANŢI CU ARME DE FOC. AU FOST RANITE CIRCA 100 DE PERSOANE. VESTEA CA UNUL DINTRE GREVIŞTI, RĂNIT GRAV, A ÎNCETAT DIN VIAŢA A IN­­DIGNAT PROFUND POPULAŢIA. In cursul nopţii de luni spre marţi la Torre del Greco au avut loc noi ciocniri între grevişti şi poliţie. In cursul acestor incidente au fost ră­nite alte 20 de persoane. Poliţia a operat numeroase arestări în h­odul greviştilor. In faţa refuzului autorităţilor de a pune în libertate pe cei arestaţi, marinarii grevişti s-au adunat în faţa cazărmii carabinierilor din Torre del Greco cerînd în mod ener­gic eliberarea greviştilor arestaţi. Poliţia a atacat din nou pe grevişti cu bombe lacrimogene. In cursul di­mineţii de marţi Torre del Greco arăta ca un oraş asediat. Importante forţe de poliţie şi de carabinieri pa­trulau pe străzile oraşului ocupînd poziţii strategice. ÎN SEMN DE SOLIDARITATE CU MARINARII GREVIŞTI AU DECLA­RAT GREVA ŞI MUNCITORII ITA­LIENI DIN PORTURI. SE ANUNŢA CA ÎN CURSUL ACESTEI SAPTA­­MÎNI VOR DECLARA GREVA ŞI MUNCITORII ITALIENI DIN INDUS­TRIA MECANICA. DE ASEMENEA LA 4 IULIE VOR INTRA IN GREVA MUN­CITORII DIN INDUSTRIA SIDERUR­GICA. In întreaga ţară continuă greva funcționarilor de bancă și se aș­teaptă declararea de greve și în alte sectoare de activitate. . 0 nouă reducere de preturi in U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: Potrivit unei hotărîri a guvernului sovietic, începînd de la 1­­iulie preţu­rile de stat cu amănuntul la unele bunuri de larg consum se reduc în medie cu 21—16 la sută, între care la biciclete — 21 la sută, la unele a­­parate de fotografiat — cu 19 la sută, la ceasornice şi aparate de radio cu picup — cu 16 la sută. Potrivit hotărîrii Consiliilor de Miniştri ale republicilor unionale, cu începere de la aceeaşi dată se reduc preţurile de stat cu amănuntul la vi­nurile din struguri şi fructe în medie cu 20—19 la sută. Se reduc de ase­menea preţurile cu amănuntul ale ju­căriilor. Această reducere a preţurilor de stat cu amănuntul va aduce popula­ţiei un cîştig de peste 6 miliarde de ruble anual. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Scînteii, Tel, 17.60.10, 17.60.20, ,17.60.40 — Secţia scrisori, Tel, 17.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin"* Demonstraţie a muncitorilor englezi din industria poligrafica LONDRA 30 (Agerpres). — In An­glia continuă greva muncitorilor din industria poligrafică. La 29 iunie a avut loc la Londra o puternică de­monstraţie a muncitorilor grevişti care cereau majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Greviştii au străbătut străzile oraşu­lui scandînd lozinci. In faţa clădirii editurii Odhams Press de pe Fleet Street a avut loc o ciocnire între de­monstranţi şi poliţie. Poliţia a împră­ştiat demonstraţia şi a arestat 7 per­soane. Muncitorii din celelalte ramuri­­ ale industriei engleze îşi exprimă solida­ritatea cu muncitorii aflaţi în grevă.^ Comitetul executiv al Sindicatului na­ţional al minerilor din Scoţia a a­­doptat în unanimitate în cadrul şe­dinţei din 29 iunie de la Edinburgh o rezoluţie pentru sprijinirea morală şi financiară a muncitorilor greviști din industria poligrafică. Opinia publică mondială cere : Eliberarea lui Manolis Glezos! MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: Opinia publică sovietică pro­testează împotriva persecutării eroului naţional al Greciei, Manolis Glezos. In­­tr-o declaraţie de protest publicată la 30 iunie în „Pravda“ S. Golanski, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. scrie în legătură cu aceasta : Acuzarea unui om ca Manolis Glezos de „spionaj“ nu poate să nu stîrnească indignarea oricărui om cinstit­­Faptul că organizatorii acestei acuzaţii provo­catoare nu se hotărăsc s-o pronunţe în cadrul unui proces deschis, ci intenţio­nează să se ascundă cu laşitate după uşile închise ale unui tribunal militar confirmă convingerea întregii opinii publice mondiale asupra netemeiniciei acestei acuzaţii. Nu este întîmplător nici faptul, con­tinuă Golinski, că condamnarea erou­lui naţional al Greciei este pusă la cale tocmai într-un moment cînd în po­fida opiniei cercurilor largi ale poporu­lui grec se plănuieşte transformarea te­ritoriului Greciei într-o bază pentru amplasarea armei atomice şi rachetă. Glezos, riscîndu-şi viaţa a luptat îm­potriva ocupanţilor hitlerişti, împotriva acelora care au încercat să distrugă in­dependenţa naţională, suveranitatea şi libertatea poporului grec. Nu este­­de mirare că acei care pregătesc ocuparea din nou a teritoriului Greciei de către forţele agresive străine îl urăsc şi le e frică de el. A abate atenţia de la această tră­dare flagrantă a intereselor naţionale ale poporului grec, arată Golunski, iată scopul adevărat al organizatorilor „procesului Glezos“. De aceea, scria el, datoria tuturor oamenilor cinstiţi şi în primul rînd a tuturor juriștilor este de a nu permite represaliile monstruoase împotriva lui Glezos. Glezos transportat la închisoarea din Atena ATENA 30 (Agerpres). — TASS: Ziarele de seară din 30 iunie infor­mează că Manolis Glezos a fost transportat la 30 iunie cu vaporul din închisoarea din Creta la Pireu, de unde a fost dus la închisoarea din Atena. Ziarul „Anexartitos Typos“ arată că procesul lui Glezos şi al ce­lorlalţi democraţi va avea loc la tri­bunalul militar din Atena înainte de 15 iulie. După cum relatează ziarul „Arghi", avocaţii lui Glezos — D. Papaspiru, A. Tzukalos şi K. Stefa­­nikis, fruntaşi ai vieţii publice, au adresat tribunalului militar din Atena un memorandum în care protestează împotriva deferirii lui Glezos unui tribunal militar şi demască absurdi­tatea acuzaţiei de „spionaj" adusă lui Glezos. PRAGA 30 (Agerpres). — Agenţia Ceteka relatează că Prezidiul Comi­tetului Cehoslovac pentru Apărarea păcii a adresat regelui Greciei o scrisoare în care cere încetarea ur­măririi judiciare împotriva lui Mano­lis Glezos şi eliberarea acestui luptă­tor neobosit împotriva fascismului. O asemenea hotărire ar fi o chestiune de onoare pentru poporul si guver­nul grec, se spune in scrisoare. Con­damnarea lui Manolis Glezos, ar fi, dimpotrivă, o jignire adusă marelui trecut istoric al poporului grec si luptei sale de eliberare din ultime­le două decenii. Academia de Ştiinţe a R. Ceho­slovace, Uniunea juriştilor ceho­slovaci şi Comitetul cehoslovac pen­tru apărarea lui Manolis Glezos au organizat la 29 iunie la Praga o con­ferinţă de presă în cadrul căreia s-a scos în evidenţă caracterul ilegal al acţiunii judiciare deschise împotriva eroului naţional al Greciei, Manolis ,Glezos. ­ Libertate eroului ! poporului grec! - Manolis Glezos, cel ce a smuls I de pe Acropole steagul hitlerist, ce­­ însemna umilinţă pentru poporul ? grec înrobit, a fost şi este iubit de I oamenii de bună credinţă ca un I vajnic luptător pentru libertatea patriei sale­ Manolis Glezos, urmaş­­ demn al lui Leonidas, Themistocle­e şi Aristide, al neînfricaţilor luptători­­ de la Missolonghi zace în temniţă. I In aceste zile se pune la cale in­­ grabă judecarea lui de către Tri- I bunalul militar din Atena. I Întemniţarea lui Glezos, iar a­­­­cum vestea apropiatei lui judecări­­ de către un tribunal militar a pro­­f­­ocat îngrijorare şi totodată pro­­­­testul întregii opinii publice mon­­i diane. De aceea oamenii de bună­­ credinţă din cele patru zări a!p l lumii fac azi zid de apărare in ju- I rul neînfricatului luptător şi cer f neîntirziata lui eliberare pentru I triumful ideii de libertate. « îmi alătur şi eu glasul la glasul ? milioanelor de luptători pentru sal- I varea vieţii eroului naţional al Gre-­­­ciei şi cer cu toată hotărirea ca f­ranolis Glezos şi ceilalţi democraţi , greci să fie redaţi libertăţii 1 i Judecata dreaptă a popoarelor ? refuză să creadă în triumful forte­­­lor întunecate !­­ MARICA AURINESCU-HIMU | lector univ. î Facultatea de Filologie I Bucureşti I Bucureşti $ I P­IE­SCU R. P. POLONA. — La 29 iunie, la Varşovia s-a semnat Declaraţia comu­nă polono-bulgară în legătură cu vi­zita în Polonia a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Popu­lare Bulgaria. Cu prilejul vizitei în Republica Popu­lară Polonă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, la Varșovia a avut loc un mare miting consacrat prieteniei po­­lono-bulgare. La miting au luat cuvîn­tul W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., și T. Jivkov, prim secre­tar al C.C. al P.C. Bulgar, ANGLIA. — In noaptea de 29 iunie a eșuat ceia de-a patra încercare a Angliei de a lansa o rachetă de tip „Black Knight". După 30 de secunde de la lansare, motoarele care acţionează racheta s au defectat. ELVEŢIA.­­ La 30 iunie, în Palatul Naţiunilor de la Geneva s-a deschis cea de a 28-a sesiune a Consiliului E­­conomic şi Social O.N.U. La lucrările sesiunii participă delegaţi din 18 ţări, membre ale Consiliului, între care de­legaţia sovietică, condusă de N. Firiu­bin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. ITALIA. — La Palermo are loc între 30 iunie şi 12 iulie al 5-lea Festival internaţional al filmului pentru copii. Republica Populară Romînă va pre­zenta la acest festival cinci filme pen­tru copii : „Dimineaţa Mihaelei", „Al­fabetul lui Toniţă“, „Motanul pedep­sit“, „Plecarea păsărilor" şi „Farme­cul adîncurilor". S. U.A. — în urma unui grav acci­dent de cale ferată, care a avut loc la 30 de kilometri de orașul Savannah, statul Georgia, peste 20 de persoane au fost omorîte, iar alte 75 rănite. Un tren de marfă ce transporta butan a deraiat în timp ce trecea peste un pod. Majoritatea celor care se scăldau în rîu au fost arși de vii de butanul care sa revărsat şi s-a aprins pe su­prafaţa apei. JAPONIA.­­ La 29 iunie minerii de la patru mari societăţi carbonifere din Japonia au desfăşurat cea de-a 7-a grevă împotriva aşa-numitei „raţiona­lizări“ a producţiei care are drept scop intensificarea exploatării minerilor şi concedierea lor în masă. La greva au participat 47.000 de mineri. CHILI. — Centrul de cultură chilia­­no-romîn a organizat recent o seară de muzică rom­inească Au fost interpre­tate fragmente din operele lui Enescu și ale altor compozitori rom­îni. Reu­niunea a fost deschisă de Humberto Mewes, preşedintele Centrului de cul­tură chiliano român care a vorbit des­pre valoarea naţională şi universală a muzicii lui George Enescu. Scriitoarea Sarah de Las Heras a prezentat o documentată expunere cu tem­a „Per­sonalitatea multilaterală a lui George Enescu". U.R.S.S. — Pînă la 1 iulie, ora 6 dimineața, cel de-al treilea satelit ar­tificial sovietic a înconjurat Pămîntul de 5.787 de ori. R. P. POLONA.­­ Comitetul de strat pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice din R. P. Polonă a a­­doptat o hotărire privind construirea celui deal doilea reactor atomic din Polon­­ia. STAS — 3452 - 52

Next