Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)

1959-07-22 / nr. 3643

La a XV-a aniversare a eliberării Poloniei Salut frăţesc poporului polonez­ ­■ Astăzi se împlinesc 15 ani de la cel mai de seamă eveniment din is­toria­ poporului frate polonez: ziua e­­liberării Poloniei de sub jugul fas­cist, a naşterii Poloniei noi, popu-, lare. In ziua aceasta memorabilă, pe primele teritorii poloneze eliberate de către glorioasele oşti sovietice şi eroi­cele unităţi ale armatei poloneze re­născute, a fost proclamată puterea populară. Din ziua aceea, care a in­trat în istoria Poloniei ca zi a Re­naşterii naţionale, în faţa­­poporului polonez s-au deschis perspectivele unui viitor luminos. . Sub conducerea Partidului Muncito­r­­esc Unit Polonez, cu sprijinul fră­ţesc al Uniunii Sovietice şi în strînsă colaborare cu celelalte ţări ale lagă­rului socialist, poporul polonez a ob­ţinut de atunci succese fără prece­dent în toate domeniile de activitate-Dintr-o ţară cu specific aproape ex­clusiv agrar, Polonia a devenit azi un puternic stat industrial-agricol, la nivelul unor ţări industriale dezvol­tate, cum sunt Anglia şi Franţa, ocu­­pînd al 5-lea loc în Europa în ce priveşte volumul producţiei indu­striale. Al 5-lea loc în Europa! Este o realizare uriaşă, deoarece in urma războiului, a celor 5 ani de ocupaţie hitleristă, Polonia s-a aflat într-o si­tuaţie de-a dreptul catastrofală: 40 la sută din avuţia naţională era di­strusă , 14.000 de fabrici, 16. 000 de case de la oraşe şi 353.870 de gospo­dării ţărăneşti erau făcute una cu pămîntul. In anii puterii populare, Polonia a renăscut literalmente din cenuşă şi moloz- Strîns unit în jurul partidului său marxist-lenin­it, po­porul polonez — bucurîndu-se de sprijinul şi cola­borarea frăţească a U.RS­ S­ şi a tuturor celorlalte ţări ale lagărului socialismului — a putut face faţă cu succes greutăţilor aflate în calea în­floririi patriei sale. Nivelul producţiei industriale a R.P. Polone este astăzi de 6 ori mai înalt decit înainte de război. Au fost create noi ramuri in­dustriale de extremă importanță eco­nomică : industriile constructoare de nave, de automobile, de avioane, in­dustria de optică­ fină etc. Alte sectoare industriale, în special industria chi­mică, au luat o mare dezvoltare. S-au construit mii de obiective industriale noi, dintre care combinatul metalurgic ,,V. I. Lenin“ de la Nowa-Huta, uzi­nele siderurgice „Boleslaw Bierut" din apropierea localităţi Czestochowa, fabricile chimice de la Kedzierzyn şi Oswiecim, fabrica de sodă de la Ja­­nikow sînt adevăraţi giganţi ai in­dustriei socialiste a Poloniei noi, în­treprinderi care se numără printre I cele mai mari şi mai moderne de pe I continentul nostru. Şi cite asemenea uzine vor mai fi construite pînă în 1965, cînd producţia industriei polo­neze va atinge un nivel de 10 ori mai înalt decît în 1938 ! Despre avîn­­tul agriculturii R.P. Polone stă măr­turie faptul că producţia agricolă so­cotită pe cap de locuitor a sporit în aceşti 15 ani cu 40 la sută. Odată cu dezvoltarea economiei na­ţionale în R.P. Polonă creşte şi bună­starea poporului. Faptul că anul trecut consumul de zahăr pe cap de locuitor a crescut în Polonia cu 19,2 kg. faţă de 1938, iar consumul de carne şi gră­simi cu 28,5 kg., demonstrează cu prisosinţă îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei din R.P. Polonă. Este semnificativ şi faptul că în ul­timii 3 ani salariul real al muncito­rilor şi funcţionarilor, precum şi ve­niturile ţăranilor au crescut cu 24,8 la sută. Sărbătorind astăzi cea de a 15-a aniversare a eliberării sale, poporul (Continuare in pag. 4-a) TELEGRAME Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI­­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia sărbătorii naţionale — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez sincere şi cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Miniştri şi a întregului popor român. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare şi se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obţinute în întărirea orînduirii democrat-populare şi dezvoltarea economiei şi culturii naţionale, în activitatea de apărare a păcii şi colaborării internaţionale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, păşesc cu hotărîre pe calea socialismului. Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale interna­ţionalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale şi a ţelu­rilor socialiste ale popoarelor noastre, se adînceşte şi se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viaţă cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romină a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone, sporeşte continuu contribuţia pe care relaţiile frăţeşti romîno-polone o aduc la progresul ambelor ţări, la întărirea colaborării între toate statele socia­liste, a căror solidaritate şi coeziune constituie o garanţie fundamentală a păcii, securităţii şi prosperităţii popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dv. şi tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcţiei socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă. „ Id­. Gheorghiu-Dej Ion Gh. Maurer Chivu Stoica Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc , Roman Preşedintele Prezidiului Preşedintele Marii Adunări Naţionale Consiliului de Miniștri a Republicii Populare al Republicii Populare Romíne Romíne Tovarăşului ADAM RAP­AC­KI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului polonez, cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dv. rodnică îndreptată spre dezvol­tarea relaţiilor de prietenie şi colaborare frăţească dintre ţările noastre, spre întărirea păcii şi a colaborării internaţionale. AVRAAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române , VARȘOVIA Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Polonă . Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romină transmite sindicatelor și tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă un fierbinte salut frăţesc. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer de succesele măreţe obţinute de poporul frate polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în construirea vieţii noi socialiste în scumpa dv. patrie. Urăm din toată inima sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă noi succese în lupta pentru construirea socialismului, în dez­voltarea continuă a economiei naţionale şi ridicarea permanentă a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc, pentru întărirea unităţii ţărilor lagărului socialist şi a mişcării muncitoreşti internaţionale, pentru pace, prietenie şi colaborare între popoarele din lumea întreagă. Trăiască prietenia de nezdruncinat între poporul român şi poporul polonez ! CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULA­RA ROMINA —. ■ ... r\j Q -V, ----­ Cuvîntarea ambasadorului R. P. Polone la posturile noastre de radio şi televiziune Marţi seara, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Po­loniei. Vorbitorul a subliniat că cei 15 ani care au trecut de la eliberarea Polo­niei, deşi o perioadă scurtă ca noţiune istorică, constituie o adevărată epocă in istoria poporului polonez. Pe pă­mîntul eliberat de armata sovietică şi de armata polonă, care a luptat ală­turi de ea, a avut loc un act de în­semnătate seculară. A fost înfăptuit visul clasei muncitoare, al ţărănimi şi intelectualităţii progresiste din Po­lonia. Poporul polonez, sub conducerea clasei muncitoare şi a partidului ei, a păşit la realizarea reformelor sociale și apoi, pe temeiul lor, la construirea (Continuare nr. pag. 3-a). .... ------­Premiera de gală a filmului „Atentatul“ Cu prilejul celei de-a 15-a aniver­­sări a eliberării Poloniei, marţi seara a avut loc la cinematograful „Patria“ din Capitală premiera de gală a fil­mului „Atentatul“, recentă producţie a studiourilor poloneze. La premiera de gală au participat Aurel Mălnăşan, adjunct al ministru­­lui Afacerilor Externe, Mihai Alexan­dru, secretar general al Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, regizori şi actori de film, precum şi numeroşi alţi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Janusz Zambrowicz, ambasadorul R.P. Polone la București,­­ și alți membri ai ambasadei. Proletari din toate tarile, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XV. — nr. 3643 Miercuri 22 iulie 1959 4 pagini 20 bani Noi succese în producţie în cinstea marii sărbători La Combinatul forestier din Preajba, raionul Tg. Jiu, se mun­ceşte intens. Angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August de a se realiza 60 la sută din montajul fermelor la hala de placaj a fost îndeplinit. In clişeu, aspect din timpul lucrului la hala de placaj. Foto D. NEGOIȚĂ- îndemn în muncă Este greu de redat — în cîteva rîn­­duri — entuziasmul cu care muncitorii Atelierelor C.F.R. Paşcani au primit Hotărîrea recentei Plenare a C.C. al P.M.R. Se discută cu însufleţire, se comentează, se iau noi angajamente în întrecere. Tîmplarul Vasile Găm­an, unul din vechii muncitori din ateliere, a vorbit celor mai tineri de condiţiile foarte grele de lucru din trecut şi despre actualele condiţii şi posibilităţi de sporire a producţiei. El s-a angajat să economisească lunar material lemnos în valoare de 2000 lei. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi muncitorii Mihai Mari­­nescu, Copcea Vasile, Viorel Busuioc. Discutînd posibilităţile de care dis­pun, colective întregi din ateliere şi-au reînnoit angajamentele. Printre altele muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici au hotărît ca angajamentul de a realiza 450.000 lei economii peste pre­vederile planului, pînă la sfîrşitul anu­lui, să fie realizat pînă la 23 August. Şi la întreprinderea nr. 3 Con­strucţii din Iaşi muncitori ca Ion Stin­­jenel, Dumitru Alîstar şi alţii şi-au luat angajamente însemnate. în­treg colectivul întreprinderii s-a an­gajat să dea în folosinţă (înainte de termen) pînă la 23 August 274 apar­tamente. Mecanizatorii de la S.M.T. Negreşti s-au angajat să sporească eforturile pentru terminarea grabnică a campa­niei agricole de vară. Colectivele ce­lor 14 brigăzi au hotigat să realizeze în campania de vară câte două pla­nuri pe fiecare tractor. La Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, „Ţe­­sătura“-Iaşi. Fabrica de antibiotice, numeroşi muncitori, tehnicieni şi in­gineri s-au angajat să lupte pentru realizarea unei producţii sporite şi la un preţ de cost cit mai redus. (Coresp. „Munca“). La Bicaz a început montarea primei turbine I BICAZ (Coresp. „Munca"). — ■ j La uzina Stejaru a început monta- ' * rea primei turbine de 27.500 kilo­I vari. Constructorii din sectorul l $ uzinei Stejaru, ai șantierului hidro- \ l centralei „V. I. Lenin" din Bicaz I înscriu zi de zi noi succese în in- • * trecerea socialistă pe care o desfă- I șoară în cinstea celei de a 15-a ", aniversări a eliberării patriei. Un I fapt deosebit s-a petrecut aici zi- I lele acestea- După ce au fost ter- I minate lucrările pregătitoare de î asamblare, luni brigada de mon- I tori de sub conducerea maistrului , Vasile Patrubanu a trecut la mon- I tarea definitivă a primei turbine * de 27.500 kilorafi. Pînă acum a­­ fost amplasată carcasa spirală pe­­ fundaţia definitivă, continuindu-se I in prezent cu montarea celorlalte ,piese ale turbinei. Zilele acestea urmează să în­ceapă montarea definitivă și a ce- I lei de a doua turbine de 27­ 500 t kilorafi, la care au fost termi­­­­nate lucrările de asab­iblare. 1 Şi-au reînnoit angajamentul Dornic să răspundă grijii acordate de partid pentru îmbunătăţirea ni­velului de trai al oa­menilor muncii, colecti­vul gospodăriei agri­cole de stat din Mogo­­şoaia şi-a reînnoit an­gajamentele luate ante­rior.­­Muncitorii legu­micultori au hotărît­ ca printr-o mai bună recoltare şi valorifi­care a recoltei să ob­ţină peste prevederile planului 30 de tone păt­lăgele roşii, 6 tone do­vlecei, 4 tone fasole verde. Cei din sectorul zootehnic printr-o mai raţională furajare a ani­malelor, prin înlătura­rea risipei de furaje vor realiza pînă la sfîrșitul anului alte 3.000 lei eco­nomii Astfel de anga­jamente s-au luat în toate sectoarele de ac­tivitate ale gospodăriei. Totalizate ele se ridică la cifra de 56.000 lei economii. Această sumă alăturată vechiului an­gajament indică că pînă la sfîrșitul anului mun­citorii, tehnicienii și in­ginerii gospodăriei vor realiza 166.000 lei eco­nomii peste plan. , (Coresp. „Munca") --------------* In curînd la spectacolul de gală Centrul oraşului Sibiu cunoaşte în ultima vreme o animaţie deosebită. Prezenţa unei aparaturi speciale, a unor oameni grimaţi, îmbrăcaţi după moda lui ’44, unii dintre ei chiar în­armaţi, stîrneşte curiozitatea sibieni­­lor. Este locul unde se toarnă o parte din noul film romînesc „Furtuna“ (ti­tlu nedefinitivat) care se pregăteşte în cinstea zilei de 23 August. La locul de filmare se fac ultimele pregătiri. Aparatele intră în funcţiune, înregistrînd pe peliculă imagine după imagine. In primul plan, un grup nu­meros alcătuit din trecătorii obişnuiţi ai străzii. După înfăţişare par a fi gospodine, ţărani, funcţionari şi mun­citori. Cîţiva dintre muncitori poartă arme şi pe braţ tricolorul romînesc cu iniţiala P (Partizan). In planul secund, faţada unei clădiri ale cărei linii arhitectonice îi dau masivitate şi sobrietate. Urcat pe scară, un muncitor fixează deasupra intrării în clădire placarda pe care se poate citi: „Partidul Comunist din Romînia, Comitetul Judeţean“. Este sediul judeţenei de partid. Un muncitor, venind din spate şi pătrun­­zînd prin grupul care priveşte inscrip­­ţia de pe frontispiciu, se îndreaptă către intrarea sediului. Este comu­nistul Duma, atunci eliberat din în­chisoare. Horvath baci — muncitorul de pe scară — îl recunoaşte. Dezlănţuit, gla­­su-i sparge emoţia şi ca un tunet se aude : „Dumaaa ! Duma, tu eşti ? !“ Este scena puternică, emoţionantă a revederii unor tovarăşi de luptă. Ver­bele şi expresia feţelor oglindesc lu­mea lor interioară : optimism robust, sentimente profund umane, încrezători în victoria cauzei pentru care luptă nu sunt surprinşi de mersul evenimen­telor. Infringerea fasciştilor, eliberarea ţării, a comuniştilor din lagăre şi în­chisori, posibilitatea de a avea un se­diu şi a activa deschis, sînt acte pe care Ie aşteptau. Este ceasul, ziua, epoca pe care o pregătiseră pretutin­deni în ţară, comuniştii, partidul. Filmarea continuă. In bătaia puter­nică a reflectoarelor, muncitorul Scîn­­teie Dumitru, — interpretul personaju­lui Horvath — alături de Ion Manta, artist emerit al R.P.R., care interpre­tează rolul comunistului Duma, își spun cu convingere textul. Pe peliculă se înregistrează imaginea, sonorizarea în camera de sunet, iar în inimile multora dintre cei prezenţi, amintirea unor clipe asemănătoare trăite în urmă cu aproape 15 ani. Scena descrisă face parte din noul film artistic romînesc pe care cineaştii noştri îl pregătesc în cinstea zilei de 23 August. Scenariul realizat de Titus Popovici şi Francisc Munteanu răs­punde intenţiei de a-l închina zilei e­­liberării. Bine închegată, acţiunea este condusă cu măiestrie către acest o­­biectiv. Comuniştii eliberaţi din închi­sori au ieşit pregătiţi de luptă. Legaţi de popor şi luptînd pentru satisface­rea intereselor generale ale maselor muncitoare, comuniştii sînt iubiţi şi urmaţi de acestea. Apare evidentă grija cu care partidul îşi creşte şi că­leşte in luptă rezervele : U.T.C.-işti. Filmul „Furtuna“ — frescă a eveni­mentelor istorice din august 1944 — oglindeşte faptele eroice ale clasei muncitoare şi iscusinţa cu care par­tidul a ştiut să conducă lupta împo­­triva duşmanilor ţării. Cu fiecare sce­nă se simte tot mai mult furtuna ce se apropie : ridicarea întregului popor la lupta cu arma în mînă, alături de armatele sovietice, împotriva hoarde­lor hitleriste. Reflectarea artistică­­a conţinutului de idei ce stă la baza scenariului, iată ce preocupă îndeosebi echipa de filmare. Regizorii, actorii, tehnicienii, se străduiesc să facă din acest film un poem închinat comuniştilor, care au condus masele la insurecţia armată din 23 August 1944. Ion Manta, artist emerit al R.P.R., ne-a declarat că este îndrăgostit de rolul său. Inţelegînd necesitatea reflectării complexităţii ca­racterului acestui comunist încercat, se străduieşte să ni-l înfăţişeze ca pe un om viu, sensibil la tot ce face. Un interpret — necunoscut încă publicului, dar preţuit pentru tot ceea ce face în acest film — este muncito­rul Scînteie Dumitru, sculer la atelie­rele C.F.R. „Griviţa Roşie“, recrutat special pentru a interpreta rolul mun­citorului Horvath. Intîlnirea cu acest ALEXANDRU GRIGORE (Continuare in pap. 2.a) ! Pe harta patriei au apărut în anii regimului de democraţie populară noi aşezări. Una din acestea este şi noul oraş muncitoresc din Hunedoara. El s-a dezvoltat şi se dezvoltă permanent, odată cu marele combinat siderurgic, asigurind jurnaliştilor, oţelarilor, cocsaţilor, laminoriştilor condiţii bune de locuit. In prezent in faţa teatrului nou s-au Oia^ui miifieLt&t&ie ^euned&aia terminat noi blocuri de locuinţe şi se ridică in ritm rapid altele, precum şi diferite construcţii social­­culturale. Fotografia de ţaţă vă înfăţişează o vedere pano­­ramică a orașului muncitoresc din Hunedoara, in medalionul din dreapta se vede teatrul nou, iar in cel din stingă spitalul. Foto : em. sirzea Noi aşezări pe harta patriei

Next