Munca, septembrie 1959 (Anul 15, nr. 3678-3703)
1959-09-01 / nr. 3678
Organizarea şi conducerea întrecerii socialiste în centrul activităţii sindicatelor Sindicatele noastre şi-au făcut o preocupare de seamă din atragerea maselor la conducerea şi organizarea producţiei, din antrenarea celor ce muncesc in întrecerea socialistă. In clişeu , un grup de muncitori de la Şantierul Naval Galaţi iau cunoştinţă de planul de construcţie a unui nou vas. MOBILIZAREA MASELOR LA CONSTRUCŢIA ECONOMICA - SARCINA PRINCIPALA A SINDICATELOR Mobilizînd masele de oameni ai muncii la construcţia economică, sindicatele noastre conduse cu înţelepciune de Partidul Muncitoresc Român, au adus, în cei 15 ani care au trecut de la unificarea mişcării sindicale din ţara noastră, o contribuţie însemnată la marile înfăptuiri din aceşti ani, la îndeplinirea cu succes a măreţelor sarcini trasate de Congresul al II-lea, de plenarele C. C. ale partidului. Călăuzindu-se după bogata experienţă a sindicatelor sovietice, organizaţiile noastre sindicale au avut permanent în centrul atenţiei atragerea milioanelor de oameni ai muncii la crearea bazei tehnico-materiale a socialismului. Şi trebuie să spunem că activitatea sindicatelor noastre în acest domeniu s-a îmbunătăţit de la an la an. Pentru dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea bunăstării celor ce muncesc, sindicatele au îndreptat eforturile oamenilor muncii spre realizarea obiectivelor principale ale întrecerii socialiste : îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. In acest an lupta pentru economii peste plan a căpătat o amploare nemaiîntîlnită. Sprijinind activ colectivele întreprinderilor din ţară să-şi formuleze angajamente concrete ca răspuns la chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală, organele sindicale, sub conducerea nemijlocită a organizaţiilor de partid, au participat efectiv la depistarea şi punerea în valoare a rezervelor interne, la dobîndirea de cit mai multe economii. Drept urmare, aproape 1200 colective de întreprinderi din ţară s-au angajat să dea pînă la sfîrşitul anului acesta economii în valoare de circa un miliard de lei peste cele planificate, însufleţiţi de recentul ansamblu de măsuri privind creşterea nivelului de trai al poporului muncitor, hotărîţi să răspundă grijii părinteşti pe care le-o poarta partidul, oamenii muncii, în entuziaste adunări, s-au angajat ca pe baza valorificării de noi rezerve interne să obţină economii şi mai mari. Numeroaselor iniţiative care s-au născut în focul avîntatei întreceri socialiste, recent li s-au adăugat altele. In primul rînd se cuvine să amintim preţioasa iniţiativă a activului sindical din secţia mecanică a uzinelor „Tudor Vladimirescu" de a ridica toţi muncitorii secţiei la nivelul realizărilor medii ale fruntaşilor şi pe aceea a lui Niculae Militaru de la fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu" din Capitală de a prelua conducerea unei brigăzi rămase în urmă. Un alt mijloc eficace de mobilizare a oamenilor muncii la construcţia economică este consfătuirea de producţie, care în condiţiile ţării noastre, reprezintă forma cea mai potrivită pentru atragerea maselor la organizarea şi conducerea producţiei. In cadrul acestora, priceperea, experienţa şi spiritul gospodăresc al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor îşi găsesc larg cîmp de manifestare. Cu prilejul consfătuirilor organizate pentru dezbaterea cifrelor de control ale planului pe 1959, propunerile făcute de participanţi au arătat că întreprinderile noastre dispun de însemnate rezerve interne care asigura depăşirea volumului producţiei prevăzute. Un factor de mare însemnătate pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii cu reducerea corespunzătoare a preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor este ridicarea nivelului tehnic în toate ramurile economiei naţionale. Pentru aceasta organele sindicale au pus în centrul preocupărilor lor mobilizarea colectivelor de muncitori la perfecţionarea proceselor de producţie, la realizarea de tot mai multe inovaţii şi raţionalizări, manifestă o grijă tot mai mare pentru creşterea calificării muncitorilor şi răspândirea experienţei înaintate. Sindicatele folosesc cu pricepere şi un alt mijloc de participare a maselor la dezvoltarea economiei naţionale. E vorba de contractele colective. Caracterul lor mobilizator în lupta pentru realizarea şi depăşirea planului (cuprind numeroase angajamente bilaterale referitoare la producţie) este dovedit pe de altă parte şi de faptul că în contractele colective încheiate în acest an în Capitală, au fost incluse 14.321 de propuneri. Perspectiva luminoasă a terminării în linii generale a construcţiei socialiste şi trecerea în viitorii ani la desăvîrşirea ei însufleţeşte pe fiecare om al muncii, cheamă fiecare organizaţie sindicală să lupte şi mai activ pentru îndeplinirea cu succes a rolului ce revine sindicatelor, aceia de şcoală de organizare, de conducere a producţiei. GHEORGHE IONESCU preşedintele Consiliului Sindical Orăşenesc — Bucureşti de producţie. In ultimul deceniu producţia a crescut de 4,5 ori, avînd un ritm mediu anual de creştere între 1948—1958 de peste 16 la sută. In anii puterii populare s-au construit 138 de întreprinderi noi, iar alte 300 au fost reutilate. Planul de electrificare se îndeplineşte cu succes, producţia de energie electrică, pe cap de locuitor crescînd de la 72 kWh în 1938 la 324 kWh în 1958. Pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, creşte într-un ritm rapid şi industria bunurilor de consum. Producţia industriei textile este în 1959 de 3,5 ori mai mare faţă de cea din 1938, a industriei confecţiilor de 5,8 ori, a industriei alimentare de 2,3 ori. Ritmul de dezvoltare e industriei noastre socialiste arată că sarcinile trasate de către cel de al doilea Congres al P.M.R. cu privire la creşterea producţiei industriale vor fi îndeplinite, iar la unele produse de bază chiar depăşite In anii regimului de democraţie populară partidul şi guvernul, pe baza creşterii permanente e venitului naţional, auluat importante măsuri pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ca urmare a succeselor obţinute de poporul nostru muncitor in dezvoltarea economiei naţionale, s-au efectuat reduceri de preţuri la un mare număr de sortimente de bunuri de Consum, nu fost sporite salariile, s-au majorat pensiile, au crescut permanent fondurile alocate de stat pentru nevoile socialculturale ale oamenilor muncii Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. a adoptat un nou ansamblu de măsuri în urma cărora veniturile nete ale celor ce muncesc cresc cu 4,7 miliarde lei anual. In ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc sindicatele au largi atribuţii. Organele şi organizaţiile sindicale au adus o contribuţie preţioasă la traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M R. din decembrie 1956 cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare a muncii, a cărui experimentare a constituit pentru organele sindicale, pentru toţi activiştii sindicali o înaltă şcoală de cunoaştere şi rezolvare practică a problemelor economice concrete ale întreprinderilor socialiste După experimentarea sistemului îmbunătăţit de salarizare şi ca urmare a măsurilor luate de plenara C.C. al P.M.R. din iulie a.c. veniturile nete ale muncitorilor provenite din salarii au crescut în medie cu 34 la sută faţă de 1956. An de an s-au dezvoltat asigurările sociale gospodărite de sindicate. In 1959 fondurile puse la dispoziţia asigurărilor sociale au fost cu peste 2 miliarde lei mai mari decît în 1949. Numai în anul 1958 au fost trimişi în staţiunile balneoclimaterice aproape 500.000 persoane. Permanent se alocă fonduri importante destinate protecţiei muncii. Numai în anii 1951-1958 s-au cheltuit în acest scop 3,5 miliarde lei. In acelaşi timp sindicatele veghează la respectarea cu stricteţe a legislaţiei din domeniul protecţiei muncii şi tehnicii securităţii. De-a lungul celor 15 ani de la eliberare sindicatele au acordat o deosebită atenţie ridicării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, educării lor în spiritul devotamentului nemărginit pentru socialism, pentru patria noastră liberă, în spiritul internaţionalismului proletar. Calităţile omului nou se formează în primul rînd în procesul producţiei bunurilor materiale, în lupta ce se desfăşoară ca avînt în patria noastră pentru o producţie mai ieftină şi de calitate, pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, în activitatea de participare la gospodărirea întreprinderilor. In procesul acestei activităţi creatoare pentru făurirea bazei economice a orînduirii socialiste se formează la oamenii muncii trăsături noi în comportare, în conduita morală, cum sunt respectul pentru avutul obştesc, ajutorul tovărăşesc, atitudinea socialistă faţă de muncă, îndeplinirea sarcinilor importante ale construcţiei socialiste cere o continuă ridicare a nivelului politico-ideologic al oamenilor muncii. In această direcţie sindicatele aduc o contribuţie importantă prin organizarea unei largi activităţi de culturalizare a maselor, printr-o propaganda perseverentă pentru a face cunoscută maselor politica partidului nostru şi a le mobiliza la traducerea ei în viaţă. Prin variatele mijloace ce le au la dispoziţie, sindicatele desfăşoară o muncă susţinută de propagare a cunoştinţelor tehnice, stimulînd interesul oamenilor muncii pentru studierea tehnicii noi şi introducerea ei în procesul de producţie. In acelaşi timp sindicatele sprijină dezvoltarea reţelei de şcoli din învăţămîntul seral şi fără frecvenţă, îndrumînd spre aceste cursuri un număr din ce în ce mai mare de muncitori. In realizarea acestei importante sarcini, sindicatele dispun de o bogată şi variată bază materială, carere însumează peste 4000 de cluburi şi colţuri roşii, mai mult de 300 cinematografe, aproape 16.000 biblioteci centrale şi mobile, cu un fond total de peste 10.000.000 volume. Mii de oameni ai muncii audiază lecţiile şi conferinţele universităţilor populare muncitoreşti şi ale lectoratelor, îmbogăţindu-şi cunoştinţele tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală. Prin întreaga lor activitate sindicatele noastre se străduiesc să devină adevărate şcoli de educare, de gospodărire, şcoli ale comunismului- IV Consecvente principiului marxist-leninist al internaţionalismului proletar, sindicatele noastre au adus an de an un aport însemnat la întărirea unităţii şi solidarităţii mişcării muncitoreşti internaţionale. După eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, ele şi-au lărgit permanent legăturile cu organizaţiile sindicale din diferite ţări. In ultimii zece ani mii de activişti sindicali şi muncitori de peste hotare ne-au vizitat ţara, luînd cunoştinţă de realizările poporului nostru în construcţia socialistă- Pînă în prezent avem legături cu organizaţii sindicale din aproape 100 ţări ale lumii. Schimbul reciproc de delegaţii între sindicatele noastre şi sindicatele din U.R.S.S. şi din celelalte ţări socialiste a constituit un ajutor preţios în îmbunătăţirea continuă a activităţii sindicatelor noastre în construirea socialismului Sindicatele din R.P.R. au contribuit activ la crearea marii şi puternicei Federaţii Sindicale Mondiale, în jurul căreia se concentrează forţele progresiste ale mişcării sindicale din lumea întreagă. Ele sprijină cu toate eforturile programul de luptă al F.S.M. pentru întărirea unităţii şi solidarităţii muncitoreşti şi sindicale internaţionale, pentru apărarea păcii în lume. Marile acţiuni organizate de F.S.M. pentru apărarea păcii au găsit un larg ecou în rindurile membrilor de sindicat, ale tuturor celor ce muncesc din ţara noastră. Oamenii muncii au participat cu entuziasm la acţiunile de ajutorare a eroicului popor coreean, a poporului vietnamez. In timpul atacului armat americano-englez împotriva popoarelor din Orientul Apropiat şi Mijlociu, sindicatele din patria noastră au organizat mari mitinguri în care au condamnat cu toată hotărîrea agresiunea imperialistă. Propunerile făcute de F.S.M. la recentele conferinţe ale sindicatelor şi oamenilor muncii din Europa — ţinute la Berlin şi Görlitz — cu privire la întărirea unităţii mişcării muncitoreşti, la sporirea eforturilor în lupta pentru pace şi progres social, au fost susţinute cu entuziasm de oamenii muncii din Republica Populară Romînă. Activitatea dusă de sindicatele noastre în interesul păcii şi progresului, este o expresie a voinţei de pace a oamenilor muncii, a întregului nostru popor muncitor, care condamnă propaganda imperialistă a războiului rece şi sprijină cu toate forţele politica de coexistenţă paşnică pe care o promovează consecvent guvernul ţării noastre. Oamenii muncii din ţara noastră, alături de toate forţele iubitoare de pace din lumea întreagă, îşi manifesta încrederea că întîlnirile dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower vor duce la o destindere în atmosfera internaţională. Dacă sînt posibile asemenea întîlniri între conducătorii guvernelor unor mari ţări — U.R.S.S. şi S.U.A. — care au orînduiri sociale diferite, cu atît mai mult interesele clasei muncitoare cer stabilirea de contacte între conducătorii celor trei centrale sindicate internaţionale: F.S.M., C.I.S.L., C.I.S.C., cu prilejul cărora să se discute problemele vitale ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Asemenea acţiuni s-ar bucura de sprijinul maselor largi din lumea întreagă. Federaţia Sindicală Mondială a militat întotdeauna neobosit pentru lărgirea contactelor între conducătorii celor trei organizaţii sindicale internaţionale, pentru extinderea acţiunilor unitare între F.S.M., C.I.S.L., C.I.S.C., în scopul întăririi unităţii sindicale, pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii împotriva exploatării patronale, pentru pace şi progres social in lumea întreagă. Această politică de întărire a unităţii muncitoreşti şi sindicale internaţionale este astăzi sprijinită de mase din ce în ce mai largi de oameni ai muncii din toată lumea. Oamenii muncii şi sindicatele din Republica Populară Romînă vor depune şi în viitor noi eforturi pentru întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist, vor sprijini şi mai susţinut activitatea Federaţiei Sindicale Mondiale pentru întărirea unităţii sindicale internaţionale pentru apărarea intereselor vitale ale celor ce muncesc. Călite în focul luptelor revoluţionare duse de-a lungul deceniilor, sindicatele noastre ştiu că datoresc toate victoriile obţinute conducerii lor politice şi ideologice de către partidul de tip nou — detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare, înarmat cu nemuritoarele idei ale marxism-leninismului-Oamenii muncii din ţara noastră ştiu că Partidul Comunist din Romînia a fost singurul partid care s-a ridicat la luptă pentru a Ie apăra drepturile şi năzuinţele lor cele mai fierbinţi, singurul partid care a luptat cu consecvenţa împotriva fascizării ţării şi tîrîrii ei într-un război criminal, antipopular. Oamenii muncii nu pot uita niciodată că insurecţia armata de la 23 August 1944, care a deschis o eră nouă în istoria poporului nostru, era construirii societăţii noi, lipsite de exploatare, a fost organizată şi condusă de Partidul Comunist din Reminia. Conducerii de către partid se datoresc şi istoricele succese obţinute de poporul nostru după eliberarea ţării, pe drumul făuririi unei vieţi fericite pentru clasa muncitoare, pentru întregul popor muncitor. De aceea sindicatele noastre ca cea mai largă organizaţie de masă a clasei muncitoare urmează cu fermitate politica Partidului Muncitoresc Român, mobilizînd masele largi de oameni ai muncii la traducerea ei in viaţă.Manifestez o grijă deosebită faţă de sindicate, partidul le-a ajutat şi le ajută să slujească cu fidelitate interesele fundamentale ale clasei muncitoare şi ale maselor largi de oameni ai muncii să se lege strîns de mase, să-şi dezvolte activitatea pe baza democraţiei muncitoreşti şi a stimulării iniţiativei meselor. Făcînd bilanţul rodnicei activităţi desfăşurate şi a realizărilor obţinute — sub conducerea politică a partidului — în cei 15 ani de la refacerea unităţii sindicale din ţara noastră, sindicatele sunt conştiente de necesitatea îmbunătăţirii continue a stilului şi metodelor de muncă, pentru a face faţă cu succes sarcinilor sporite ce le revin în măreaţa operă de construire a socialismului. In faţa sindicatelor stau sarcini deosebite pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c înfăptuirea acestora cere din partea organelor noastre sindicale şi a întregului activ sindical să depună eforturi sporite pentru mobilizarea oamenilor muncii în îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate cu ocazia dezbaterii documentelor plenarei, cu privire la creşterea producţiei şi sporirea acumulărilor socialiste, în special prin obţinerea de cit mai multe economii peste plan. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria de cinste să atragă pe toţi oamenii muncii la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan in fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă. Ele trebuie să acorde o atenţie şi mai mare întrecerii socialiste — metodă comunistă de construire a socialismului — să sprijine introducerea tehnicii noi, pe inovatori şi raţionalizatori, pe fruntaşi în producţie, să răspândească şi să introducă în producţie experienţa lor înaintată. De mare însemnătate pentru creşterea producţiei, a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost este folosirea din plin a capacităţilor de producţie, a instalaţiilor şi agregatelor, micşorarea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi realizarea de economii în toate domeniile. Este necesar ca munca culturaleducativă a sindicatelor să fie şi mai strîns legată de sarcinile puse de partid pentru construirea bazei economice a socialismului. Prin munca politico-educativă de masă sindicatele au datoria să contribuie la ridicarea continuă a conştiinţei de clasă a oamenilor muncii, să-i educe în spiritul patriotismului socialist, cultivînd în rîndul acestora atitudinea socialistă faţă de muncă şi grija faţă de proprietatea obşteasca. Dezvoltînd experienţa bună acumulată, sindicatele trebuie să ridice permanent nivelul activităţii lor în domeniul luptei pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc. Ele au datoria de a veghea la cheltuirea judicioasă a importantelor mijloace băneşti alocate de stat, pentru respectarea legislaţiei muncitoreşti, organizarea mai bună a controlului obştesc asupra cantinelor, unităţilor comerţului de stat şi de alimentaţie publică. ★ Trecînd în revistă realizările obţinute în cei 15 ani de activitate pe drumul făuririi unei vieţi noi a poporului muncitor, sindicatele noastre asigură Partidul Muncitoresc Român că vor depune şi pe mai departe toate eforturile pentru a-şi îmbunătăţi munca şi a se ridica astfel la înălţimea sarcinilor puse de construirea socialismului, contribuind la înflorirea patriei noastre dragi, la întărirea puternicului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, l* apărarea păcii în lume. ★ I Cifre şi fapte | • La alegerile parlamentare din' ■ anul 1946, organele sindicale au ■ [ organizat 16.000 de adunări In in-' treprinderi şi instituţii in cadrul că- \ rora oamenii muncii şi-au exprimat■ adeziunea de a vota pentru victoria1 f in alegeri a forţelor democrate'. (conduse de P.C.R. \ • Datorită sprijinului acordat de' i organele sindicale, mişcarea de in- iventii și inovaţii se dezvoltă necon- ■ \ tenit. In 1951 s-au înregistrat 13.385propuneri de inovații, in 1954 s-au. (înregistrat 53 635 propuneri de ino- ■ \ vații, iar in 1958 s-au înregistrat' f peste 65.000 propuneri de inovaţii.. [ • Peste 500.000 de activişti sin-] \dicali işi aduc contribuţia in mod] l obştesc la buna desfăşurare a activa vităţii sindicale. \ I • Ca urmare a politicii partidu- j f lui de industrializare a ţării cresc) în permanenţă rindurile clasei mun- \ \citoare. Dacă in 1950 numărul scrip- ] | tir, al salariaților din sectorul socia-) (list era de 2.133.000, în 1958 numă- ] [ nil acestora era de 2.911.000. In a-] f ceeași măsură au crescut și rindu-) Uite sindicatelor care azi cuprind i-\ [mensa majoritate a clasei noastre] (muncitoare. J L........................................................\ Ml.. \ ( A Ori la faţă de om Grija pentru om, pentru continua ridicare a nivelului său de trai, este legea supremă a întregii activităţi a partidului şi guvernului nostru. Să ne oprim doar la ultimii ani. In cursul anului 1956 şi in anii următori s-a îmbunătăţit salarizarea unor categorii de muncitori, a cadrelor didactice din învăţămintul elementar şi mediu, a unor lucrători din aparatul de stat. In felul acesta veniturile băneşti ale oamenilor muncii au crescut, între anii 1956-1958, cu peste 5,7 miliarde lei. Un nou spor de 1,6 miliarde de lei ,s-a adăugat datorită alorcaţiilor de stat pentru copii şi încă aproape 1,1 miliard lei prin mărirea pensiilor mici. Noile măsuri adoptate de plenara Comitetului Central al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. constituie încă un pas înainte pe calea creşterii bunăstării oamenilor muncii. Organele noastre sindicale participă şi ele la elaborarea sistemului de salarizare şi veghează la stricta lui aplicare. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei naţionale statul a efectuat în perioada 1956-1958 patru reduceri parţiale de preţuri la unele produse de larg consum. Aceasta a făcut ca puterea de cumpărare şi consumul familiilor de muncitori să crească continuu. Astfel, în 1958 consumul crescuse faţă de 1957: la carne cu 9,1 la sută, la lapte cu 7,1 la sută, la oua cu 18,1 la sută, la zahăr cu 4,9 la sută. In 1959 volumul fizic al mărfurilor ce vor fi desfăcute de comerţul socialist va fi de 2,6 ori mai mare decit în 1956. Una din cele mai importante atribuţii ale sindicatelor este gospodărirea fondurilor de asigurări sociale. Cinci miliarde şi jumătate lei s-au cheltuit pentru asigurări sociale numai în anii primului cincinal. In 1959, bugetul asigurărilor sociale de stat totalizează 3.008.000.000 lei. Cu 308.000.000 lei mai mult ca în 1958. O largă reţea de activişti obşteşti, membri ai comisiilor de asigurări sociale şi delegaţi în grupele sindicale, veghează ca oamenii muncii suferinzi să mintească la timp asistenţă medicala calificată, ajutoarele băneşti cuvenite, repartizează biletele de odihnă şi tratament, se preocupă de aplicarea legilor ţării cu privire la ocrotirea mamei şi copilului, se îngrijesc de acei ce urmează a fi pensionaţi, controlează activitatea instituţiilor sanitare şi staţiunilor balneo-climaterice. Mecanicii şi fochiştii de locomotivă şi ceilalţi muncitori din depoul nostru nu mai sunt nevoiţi astăzi să colinde la diferite spitale sau policlinici atunci cînd au nevoie de tratament medical. In incinta depoului avem un dispensar bine utilat, deservit de medici de specialitate, care acordă o atenţie deosebită îngrijirii fiecărui muncitor în parte- Atribuţii de seamă au sindicatele şi în ceea ce priveşte controlul asupra respectării regulilor de protecţia muncii. Controlul asupra felului cum se respectă aceste norme îl exercită sindicatele, prin Inspecţia tehnică de protecţia muncii şi cu sprijinul activiştilor din comisiile de protecţie a muncii, al inspectorilor obşteşti din grupele sindicale. Azi s-au schimbat şi condiţiile de muncă ale mecanicilor şi fochiştilor. Nu se mai lucrează într-un singur schimb şi cîte 400—500 ore pe lună, ca odinioară. Activiştii din comisiile de protecţia muncii veghează ca noi să avem condiţii bune de lucru, să fie respectat programul, să ne ducem munca fără pericol de accidentare sau îmbolnăvire. MISU CALIN președintele comitetului de întreprindere de la Depoul C.F.R.—B.C. Creşte continuu numărul oamenilor muncii trimişi la casele de odihna ale sindicatelor Eforie, Vasile Roaită, Sinaia, Borsec, Vatra Dornei, Tuşnad, Slănic-Moldova... Odinioară muncitorii cunoşteau aceste nume numai din manualele de geografie. Staţiunile de odihnă erau accesibile numai păturilor avute. Azi îşi petrec aci concediul de odihnă, prin grija sindicatelor, sute de mii de oameni ai muncii. Iar aşa cum se vede din graficul de mai sus numărul acestora este în permanentă creştere. Pag. 3 a Ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii-preocupare de seama a sindicatelor cinematograf, conferinţe, recenzii literare, simpozioane, întîlniri intre fruntaşii în producţie etc. Tot aci îşi desfăşoară activitatea cercurile de artă plastică, de teatru, formaţiile de dansuri naţionale etc. Sindicatele noastre acordă o mare atenţie muncii de culturalizare şi educare a maselor, de formare a conştiinţei noi, socialiste, în rîndul oamenilor muncii. La dispoziţia organelor sindicale stau 4.856 de biblioteci care in 1958 aveau peste 9 milioane volume. La aceste biblioteci s-au înregistrat la sfîrşitul anului 1958 un număr de 1.072.000 cititori. Sindicatele noastre dispun de 5 case de cultură şi 4.186 cluburi şi colţuri roşii în cadrul cărora se depune o activitate susţinută pe linia ridicării nivelului cultural al oamenilor muncii. La cele peste 300 cinematografe sindicale care fiinţează s-au prezentat numai în cursul anului 1958 aproape 70.000 de spectacole la care au luat parte 13.258.000 spectatori. In clişeu , Corul Combinatului metalurgic de la Reşiţa, care la cel de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori a cucerit locul I pe ţară. In medalion : Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa. Aci au loc zi de zi manifestări culturale dintre cele mai variate spectacole de teatru şi Pentru creşterea unei generaţii viguroase Aceasta este o realizare vie a zilelor noastre ! In orice colţişor din ţară, in orice întreprindere, instituţie, G.A.S. sau S.M.T. oamenii muncii se bucură din plin de binefacerile culturii fizice şi ale sportului. La toate acestea o mare contribuţie au adus-o şi sindicatele. Conduse şi îndrumate de partid, ele se ocupă de cultura fizică şi sportul ca de o pace integrantă a activităţii sindicate, ca un mijloc important de întărirea sănătăţii oamenilor muncii, de folosirea plăcută şi utilă a timpului lor liber. E grăitor faptul că in perioada anilor 1953—1959, Consiliul Central al Sindicatelor a alocat mişcării sportive aproape 217.000.000 lei. O cifră care spune mult. Situaţia este şi mai edificatoare dacă ne gindim la faptul că in Rominia burghezo-moşierească inventarul sportiv lipsea cu desăvirşire din întreprinderi şi instituţii. Astăzi însă fiecare fabrica, uzină, G.A.S. sau S.M.T. are o bază materială sportivă proprie pentru salariaţii săi. Comitetele sindicale de pe lingă aceste unităţi gestionează la ora actuală echipament şi material sportiv ce depăşeşte valoarea a 90 milioane lei. Aici nu sunt adăugate numeroasele baze sportive din majoriatea centrelor muncitoreşti se însumează laolaltă valori considerabile. Se ştie că in prezent in ţară noastră există peste 2.200.000 membri ai Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, cifră ce a fost realizată şi ca urmare a sprijinului acordat acestei acţiuni de organele sindicale din întreprinderi şi instituţii. De asemenea, împreună cu celelalte organizaţii de masă, sindicatele contribuie la traducerea în viaţă a unei importante sarcini trasată de Hotărîrea partidului şi a guvernului din iulie 1957 — introducerea pe scară largă a gimnasticii de producţie. Deşi se află intr-o fază experimentală, numai în Bucureşti in 45 de întreprinderi, aproape 25.000 de muncitori au îndrăgit această formă eficace de fortificare a organismului. Şi in întreprinderile din regiunea Oradea, Iaşi, Stalin şi celelalte regiuni, cu ajutorul organelor sindicale locale, gimnastica de producţie capătă pe zi ce trece noi adepţi. Toate acestea sunt făcute pentru creşterea unei generaţii viguroase, capabile să îndeplinească in bune condiţiuni măreţele sarcini de construire a socialismului, pentru un nou avtni in dezvoltarea culturii fizice şi a sportului in Republica Populară Romină.