Munca, septembrie 1959 (Anul 15, nr. 3678-3703)

1959-09-01 / nr. 3678

Organizarea şi conducerea întrecerii socialiste­­ în centrul activităţii sindicatelor Sindicatele noastre şi-au făcut o preocupare de seamă din atragerea maselor la conducerea şi organizarea pro­ducţiei, din antrenarea celor ce muncesc in întrecerea socialistă. In clişeu , un grup de muncitori de la Şantierul Naval Galaţi iau cunoştinţă de planul de construcţie a unui nou vas. MOBILIZAREA MASELOR LA CONSTRUCŢIA ECONOMICA - SARCINA PRINCIPALA A SINDICATELOR Mobilizînd masele de oameni ai muncii la construcţia economică, sin­dicatele noastre conduse cu înţelep­ciune de Partidul Muncitoresc Ro­mân, au adus, în cei 15 ani care au trecut de la unificarea mişcării sin­dicale­ din ţara noastră, o contribuţie însemnată la marile înfăptuiri din a­­ceşti ani, la îndeplinirea cu succes a măreţelor sarcini trasate de Congre­sul al II-lea, de plenarele C. C. ale partidului. Călăuzindu-se după bogata expe­rienţă a sindicatelor sovietice, orga­nizaţiile noastre sindicale au avut permanent în centrul atenţiei atrage­rea milioanelor de oameni ai muncii la crearea bazei tehnico-materiale a socialismului. Şi trebuie să spunem că activitatea sindicatelor noastre în acest domeniu s-a îmbunătăţit de la an la an. Pentru dezvoltarea econo­miei naţionale şi creşterea bunăstării celor ce muncesc, sindicatele au în­dreptat eforturile oamenilor muncii spre realizarea obiectivelor principale ale întrecerii socialiste : îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, creş­terea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor. In acest an lupta pentru economii peste plan a căpătat o amploa­re nemaiîntîlnită. Sprijinind activ colectivele întreprinderilor din ţară să-şi formuleze angajamente concrete ca răspuns la chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală, or­ganele sindicale, sub conducerea ne­mijlocită a organizaţiilor de partid, au participat efectiv la depistarea şi punerea în valoare a rezervelor in­terne, la dobîndirea de cit mai multe economii. Drept urmare, aproape 1200 colective de întreprinderi din ţară s-au angajat să dea pînă la sfîrşitul anu­lui acesta economii în valoare de circa un miliard de lei peste cele pla­nificate, însufleţiţi de recentul ansam­blu de măsuri privind creşterea ni­velului de trai al poporului muncitor, hotărîţi să răspundă grijii părinteşti pe care le-o poarta partidul, oamenii muncii, în entuziaste adunări, s-au angajat ca pe baza valorificării de noi rezerve interne să obţină econo­mii şi mai mari. Numeroaselor iniţiative care s-au născut în focul avîntatei întreceri socialiste, recent li s-au adăugat altele. In primul rînd se cu­vine să amintim preţioasa iniţiativă a activului sindical din secţia meca­nică a uzinelor „Tudor Vladimirescu" de a ridica toţi muncitorii secţiei la nivelul realizărilor medii ale fruntaşi­lor şi pe aceea a lui Niculae Milita­­ru de la fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu" din Capitală de a prelua conducerea unei brigăzi rămase în urmă. Un alt mijloc eficace de mobiliza­re a oamenilor muncii la construcţia economică este consfătuirea de pro­ducţie, care în condiţiile ţării noastre, reprezintă forma cea mai potrivită pentru atragerea maselor la organiza­rea şi conducerea producţiei. In ca­drul acestora, priceperea, experienţa şi spiritul gospodăresc al muncitori­lor, inginerilor şi tehnicienilor îşi gă­sesc larg cîmp de manifestare. Cu prilejul consfătuirilor organizate pen­tru dezbaterea cifrelor de control ale planului pe 1959, propunerile făcute de participanţi au arătat că întreprin­derile noastre dispun de însemnate rezerve interne care asigura depăşi­rea volumului producţiei prevăzute. Un factor de mare însemnătate pentru creşterea producţiei şi produc­tivităţii muncii cu reducerea cores­punzătoare a preţului de cost şi îm­bunătăţirea calităţii produselor este ridicarea nivelului tehnic în toate ra­murile economiei naţionale. Pentru aceasta organele sindicale au pus în centrul preocupărilor lor mobilizarea colectivelor de muncitori la perfecţio­narea proceselor de producţie, la rea­lizarea de tot mai multe inovaţii şi raţionalizări, manifestă o grijă tot mai mare pentru creşterea calificării muncitorilor şi răspândirea experien­ţei înaintate. Sindicatele folosesc cu pricepere şi un alt mijloc de participare a mase­lor la dezvoltarea economiei naţio­nale. E vorba de contractele colective. Caracterul lor mobilizator în lupta pentru realizarea şi depăşirea planu­lui (cuprind numeroase angajamente bilaterale referitoare la producţie) este dovedit pe de altă parte şi de faptul că în contractele colective în­cheiate în acest an în Capitală, au fost incluse 14.321 de propuneri. Perspectiva luminoasă a termină­rii în linii generale a construcţiei socialiste şi trecerea în viitorii ani la desăvîrşirea ei însufleţeşte pe fiecare om al muncii, cheamă fiecare orga­nizaţie sindicală să lupte şi mai activ pentru îndeplinirea cu succes a rolu­lui ce revine sindicatelor, aceia de şcoală de organizare, de conducere a producţiei. GHEORGHE IONESCU preşedintele Consiliului Sindical Orăşenesc — Bucureşti de producţie. In ultimul deceniu pro­ducţia a crescut de 4,5 ori, avînd un ritm mediu anual de creştere între 1948—1958 de peste 16 la sută. In anii puterii populare s-au construit 138 de întreprinderi noi, iar alte 300 au fost reutilate. Planul de electrificare se în­deplineşte cu succes, producţia de e­­nergie electrică, pe cap de locuitor crescînd de la 72 kWh în 1938 la 324 kWh în 1958. Pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, creşte într-un ritm rapid şi industria bunurilor de con­sum. Producţia industriei textile este în 1959 de 3,5 ori mai mare faţă de cea din 1938, a industriei confecţiilor de 5,8 ori, a industriei alimentare de 2,3 ori. Ritmul de dezvoltare e indus­triei noastre socialiste arată că sar­cinile trasate de către cel de al doi­lea Congres al P.M.R. cu privire la creşterea producţiei industriale vor fi îndeplinite, iar la unele produse de bază chiar depăşite­ In anii regimului de democraţie populară partidul şi guvernul, pe baza creşterii permanente e venitului naţional, au­­luat importante măsuri pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ca ur­mare a succeselor obţinute de poporul nostru muncitor in dezvoltarea econo­miei naţionale, s-au efectuat reduceri de preţuri la un mare număr de sor­timente de bunuri de Consum, nu fost sporite salariile, s-au majorat pensii­le, au crescut permanent fondurile a­­locate de stat pentru nevoile social­­culturale ale oamenilor muncii Ple­nara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. a­ adoptat un nou ansamblu de măsuri în urma cărora veniturile nete ale celor ce muncesc cresc cu 4,7 miliarde lei anual. In ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc sindica­tele au largi atribuţii. Organele şi or­ganizaţiile sindicale au adus o con­tribuţie preţioasă la traducerea în via­ţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M R. din decembrie 1956 cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salari­­zare şi norm­are a muncii, a cărui ex­perimentare a constituit pentru orga­nele sindicale, pentru toţi activiştii sindicali o înaltă şcoală de cunoaştere şi rezolvare practică a problemelor economice concrete ale întreprinderi­lor socialiste­ După experimentarea sistemului îmbunătăţit de salarizare şi ca urmare a măsurilor luate de plenara C.C. al P.M.R. din iulie a.c. veniturile nete ale muncitorilor pro­venite din salarii au crescut în medie cu 34 la sută faţă de 1956. An de an s-au dezvoltat asigurările sociale gospodărite de sindicate. In 1959 fondurile puse la dispoziţia asi­gurărilor sociale au fost cu peste 2 miliarde lei mai mari decît în 1949. Numai în anul 1958 au fost trimişi în staţiunile balneoclimaterice a­­proape 500.000 persoane. Perma­nent se alocă fonduri importante destinate protecţiei muncii. Numai în anii 1951-1958 s-au cheltuit în acest scop 3,5 miliarde lei. In acelaşi timp sindicatele veghează la respectarea cu stricteţe a legislaţiei din domeniul protecţiei muncii şi tehnicii securităţii. De-a lungul celor 15 ani de la eli­berare sindicatele au acordat o deo­sebită atenţie ridicării conştiinţei so­cialiste a oamenilor muncii, educării lor în spiritul devotamentului nemăr­ginit pentru socialism, pentru patria noastră liberă, în spiritul internaţio­nalismului proletar. Calităţile omului nou se formează în primul rînd în procesul produc­ţiei bunurilor materiale, în lupta ce se desfăşoară ca avînt în patria noa­stră pentru o producţie mai ieftină şi de calitate, pentru descoperirea şi va­lorificarea rezervelor interne, în acti­­vitatea de participare la gospodărirea întreprinderilor. In procesul acestei activităţi creatoare pentru făurirea bazei economice a orînduirii socialis­­te se­ formează la oamenii muncii tră­sături­ noi în comportare, în conduita morală, cum sunt respectul pentru a­­vutul obştesc, ajutorul tovărăşesc, a­­titudinea socialistă faţă de muncă, îndeplinirea sarcinilor importante ale construcţiei socialiste cere o con­tinuă ridicare a nivelului politico-ideo­logic al oamenilor muncii. In această direcţie sindicatele aduc o contribuţie importantă prin organizarea unei largi activităţi de culturalizare a ma­selor, printr-o propaganda perseve­rentă pentru a face cunoscută mase­lor politica partidului nostru şi a le mobiliza la traducerea ei în viaţă. Prin variatele mijloace ce le au la dispoziţie, sindicatele desfăşoară o muncă susţinută de propagare a cunoş­tinţelor tehnice, stimulînd interesul oamenilor muncii pentru studierea tehnicii noi şi introducerea ei în pro­cesul de producţie. In acelaşi timp sin­dicatele sprijină dezvoltarea reţelei de şcoli din învăţămîntul seral şi fără frecvenţă, îndrumînd spre aceste cursuri un număr din ce în ce mai mare de muncitori. In realizarea acestei importante sarcini, sindicatele dispun de o bo­gată şi variată bază materială, carere însumează peste 4000 de cluburi şi colţuri roşii, mai mult de 300 cine­matografe, aproape 16.000 biblioteci centrale şi mobile, cu un fond total de peste 10.000.000 volume. Mii de oameni ai muncii aud­iază lecţiile şi conferinţele universităţilor populare muncitoreşti şi ale lectoratelor, îmbogă­­ţindu-şi cunoştinţele tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală. Prin întreaga lor activitate sindica­tele noastre se străduiesc să devină adevărate şcoli de educare, de gospo­dărire, şcoli ale comunismului- IV Consecvente principiului marxist-le­­ninist al internaţionalismului proletar, sindicatele noastre au adus an de an un aport însemnat la întărirea unităţii şi solidarităţii mişcării muncitoreşti internaţionale. După eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, ele şi-au lărgit per­manent legăturile cu organizaţiile sin­dicale din diferite ţări. In ultimii zece ani mii de activişti sindicali şi munci­tori de peste hotare ne-au vizitat ţara, luînd cunoştinţă de realizările poporu­lui nostru în construcţia socialistă- Pînă în prezent avem legături cu or­ganizaţii sindicale din aproape 100 ţări ale lumii. Schimbul reciproc de delegaţii între sindicatele noastre şi sindicatele din U.R.S.S. şi din celelalte ţări socia­liste a constituit un ajutor preţios în îmbunătăţirea continuă a activităţii sindicatelor noastre în construirea so­cialismului Sindicatele din R.P.R. au contribuit activ la crearea marii şi puternicei Fe­deraţii Sindicale Mondiale, în jurul căreia se concentrează forţele progre­siste ale mişcării sindicale din lumea întreagă. Ele sprijină cu toate efortu­rile programul de luptă al F.S.M. pentru întărirea unităţii şi solidari­tăţii muncitoreşti şi sindicale interna­ţionale, pentru apărarea păcii în lume. Marile acţiuni organizate de F.S.M. pentru apărarea păcii au găsit un larg ecou în rindurile membrilor de sindicat, ale tuturor celor ce mun­cesc din ţara noastră. Oamenii mun­cii au participat cu entuziasm la acţiu­nile de ajutorare a eroicului popor coreean, a poporului vietnamez. In timpul atacului armat americ­ano-en­­glez împotriva popoarelor din Orien­tul Apropiat şi Mijlociu, sindicatele din patria noastră au organizat mari mitinguri în care au condamnat cu toată hotărîrea agresiunea imperia­listă. Propunerile făcute de F.S.M. la re­centele conferinţe ale sindicatelor şi oamenilor muncii din Europa — ţinute la Berlin şi Görlitz — cu privire la întărirea unităţii mişcării muncitoreşti, la sporirea eforturilor în lupta pentru pace şi progres social, au fost susţi­nute cu entuziasm de oamenii muncii din Republica Populară Romînă. Activitatea dusă de sindicatele noastre în interesul păcii şi progre­sului, este o expresie a voinţei de pace a oamenilor muncii, a întregului nos­tru popor muncitor, care condamnă propaganda imperialistă a războiului rece şi sprijină cu toate forţele poli­tica de coexistenţă paşnică pe care o promovează consecvent guvernul ţării noastre. Oamenii muncii din ţara noastră, alături de toate forţele iubitoare de pace din lumea întreagă, îşi manifes­­ta încrederea că întîlnirile dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower vor duce la o destindere în atmosfera in­ternaţională. Dacă sînt posibile asemenea întîl­niri între conducătorii guvernelor unor mari ţări — U.R.S.S. şi S.U.A. — care au orînduiri sociale diferite, cu atît mai mult interesele clasei munci­toare cer stabilirea de contacte între conducătorii celor trei centrale sindi­cate internaţionale: F.S.M., C.I.S.L., C.I.S.C., cu prilejul cărora să se dis­cute problemele vitale ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Asemenea acţiuni s-ar bucura de sprijinul mase­lor largi din lumea întreagă. Federaţia Sindicală Mondială a mi­litat întotdeauna neobosit pentru lăr­girea contactelor între conducătorii celor trei organizaţii sindicale inter­naţionale, pentru extinderea acţiunilor unitare între F.S.M., C.I.S.L., C.I.S.C., în scopul întăririi unităţii sindicale, pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii împotriva exploatării patrona­le, pentru pace şi progres social in lumea întreagă. Această politică de întărire a unităţii muncitoreşti şi sindicale internaţionale este astăzi sprijinită de mase din ce în ce mai largi de oameni ai muncii din toată lumea. Oamenii muncii şi sindicatele din Republica Populară Romînă vor de­pune şi în viitor noi eforturi pentru întărirea continuă a unităţii indes­­tructibile a lagărului socialist, vor sprijini şi mai susţinut activitatea Federaţiei Sindicale Mondiale pentru întărirea unităţii sindicale internaţio­nale pentru apărarea intereselor vi­tale ale celor ce muncesc. Călite în focul luptelor revoluţio­nare duse de-a lungul deceniilor, sin­dicatele noastre ştiu că datoresc toate victoriile obţinute conducerii lor politice şi ideologice de către par­tidul de tip nou — detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare, în­armat cu nemuritoarele idei ale mar­­xism-leninismului-Oamenii muncii din ţara noastră ştiu că Partidul Comunist din Ro­­mînia a fost singurul partid care s-a ridicat la luptă pentru a Ie apăra drepturile şi năzuinţele lor cele mai fierbinţi, singurul­­ partid care a lup­tat cu consecvenţa împotriva fasciză­rii ţării şi tîrîrii ei într-un război cri­minal, antipopular. Oamenii muncii nu pot uita niciodată că insurecţia armata de la 23 August 1944, care a deschis o eră nouă în istoria poporu­lui nostru, era construirii societăţii noi, lipsite de exploatare, a fost or­ganizată şi condusă de Partidul Co­munist din Reminia. Conducerii de către partid se datoresc şi istoricele succese obţinute de poporul nostru după eliberarea ţării, pe drumul fău­ririi unei vieţi fericite pentru clasa muncitoare, pentru întregul popor muncitor. De aceea sindicatele noastre ca cea mai largă organizaţie de masă a cla­sei muncitoare urmează cu fermitate politica Partidului Muncitoresc Român, mobilizînd masele largi de oameni ai muncii la traducerea ei in viaţă.­­Manifestez o grijă deosebită faţă de sindicate, partidul le-a ajutat şi le ajută să slujească cu fidelitate in­­teresele fundamentale ale clasei mun­citoare şi ale maselor largi de oameni ai muncii să se lege strîns de mase, să-şi dezvolte activitatea pe baza de­mocraţiei muncitoreşti şi a stimulării iniţiativei meselor. Făcînd bilanţul rodnicei activităţi desfăşurate şi a realizărilor obţinute — sub conducerea politică a partidu­lui — în cei 15 ani de la refacerea unităţii sindicale din ţara noastră, sindicatele sunt conştiente de necesi­tatea îmbunătăţirii continue a stilului şi metodelor de muncă, pentru a face faţă cu succes sarcinilor sporite ce le revin în măreaţa operă de construire a socialismului. In faţa sindicatelor stau sarcini deosebite pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c înfăptuirea acestora cere din partea organelor noastre sin­dicale şi a întregului activ sindical să depună eforturi sporite pentru mo­bilizarea oamenilor muncii în înde­plinirea şi depăşirea angajamentelor luate cu ocazia dezbaterii documente­lor plenarei, cu privire la creşterea producţiei şi sporirea acumulărilor so­cialiste, în special prin obţinerea de cit mai multe economii peste plan. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria de cinste să atragă pe toţi oamenii muncii la îndeplinirea şi de­­păşirea sarcinilor de plan in fiecare întreprindere, la fiecare loc de mun­că. Ele trebuie să acorde o atenţie şi mai mare întrecerii socialiste — me­todă comunistă de construire a socia­lismului — să sprijine introducerea tehnicii noi, pe inovatori şi raţiona­­lizatori, pe fruntaşi în producţie, să răspândească şi să introducă în pro­ducţie experienţa lor înaintată. De mare însemnătate pentru creşte­rea producţiei, a productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost este folosirea din plin a capacităţilor de producţie, a instalaţiilor şi agregate­lor, micşorarea consumurilor speci­fice de materii prime, materiale, com­bustibil şi realizarea de economii în toate domeniile. Este necesar ca munca cultural­­educativă a sindicatelor să fie şi mai strîns legată de sarcinile puse de partid pentru construirea bazei eco­nomice a socialismului. Prin munca politico-educativă de masă sindicatele au datoria să contri­buie la ridicarea continuă a conştiin­ţei de clasă a oamenilor muncii, să-i educe în spiritul patriotismului socia­list, cultivînd în rîndul acestora atitu­dinea socialistă faţă de muncă şi grija faţă de proprietatea obşteasca. Dezvoltînd experienţa bună acumu­lată, sindicatele trebuie să ridice per­manent nivelul activităţii lor în dome­niul luptei pentru îmbunătăţirea Con­diţiilor de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc. Ele au datoria de a ve­ghea la cheltuirea judicioasă a impor­tantelor mijloace băneşti alocate de stat, pentru respectarea legislaţiei muncitoreşti, organizarea m­ai bună a controlului obştesc asupra cantinelor, unităţilor comerţului de stat şi de ali­mentaţie publică. ★ Trecînd în revistă realizările obţi­nute în cei 15 ani de activitate pe drumul făuririi unei vieţi noi a po­porului muncitor, sindicatele noastre asigură Partidul Muncitoresc Român că vor depune şi pe mai departe toate eforturile pentru a-şi îmbunătăţi munca şi a se ridica astfel la înălţi­mea sarcinilor puse­ de construirea socialismului, contribuind la înflorirea patriei noastre dragi, la întărirea puternicului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, l* apărarea păcii în lume. ★ I Cifre şi fapte | • La alegerile parlamentare din' ■ anul 1946, organele sindicale au ■ [ organizat 16.000 de adunări In in-' treprinderi şi instituţii in cadrul că- \ rora oamenii muncii şi-au exprimat­■ adeziunea de a vota pentru victoria1 f in alegeri a forţelor democrate'. (conduse de P.C.R. \ • Datorită sprijinului acordat de' i organele sindicale, mişcarea de in- iventii și inovaţii se dezvoltă necon- ■ \ te­nit. In 1951 s-au înregistrat 13.385­­propuneri de inovații, in 1954 s-au. (înregistrat 53­ 635 propuneri de ino- ■ \ vații, iar in 1958 s-au înregistrat' f peste 65.000 propuneri de inovaţii.. [ • Peste 500.000 de activişti sin-] \dicali işi aduc contribuţia in mod] l obştesc la buna desfăşurare a activ­a­­ vităţii sindicale. \ I • Ca urmare a politicii partidu- j f lui de industrializare a ţării­ cresc) în permanenţă rindurile clasei mun- \ \citoare. Dacă in 1950 numărul scrip- ] | tir, al salariaților din sectorul socia-) (list era de 2.133.000, în 1958 numă- ] [ nil acestora era de 2.911.000. In a-] f ceeași măsură au crescut și rindu-) Uite sindicatelor care azi cuprind i-\ [mensa majoritate a clasei noastre] (muncitoare. J L...............­.........................................\ M­l­.. \ ( A Ori la faţ­ă de om Grija pentru om, pentru continua ridicare a nivelului său de trai, este legea supremă a întregii activităţi a partidului şi guvernului nostru. Să ne oprim doar la ultimii ani. In cursul anului 1956 şi in anii următori s-a îmbunătăţit salarizarea unor ca­tegorii de muncitori, a cadrelor di­dactice din învăţămintul elementar şi mediu, a unor lucrători din aparatul de stat. In felul acesta veniturile bă­neşti ale oamenilor muncii au crescut, între anii 1956-1958, cu peste 5,7 mi­liarde lei. Un nou spor de 1,6 miliar­de de lei ,s-a adăugat datorită alor­caţiilor de stat pentru copii şi încă aproape 1,1 miliard lei prin mărirea pensiilor mici. Noile măsuri adoptate de plenara Comitetului Central al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. constituie încă­­ un pas înainte pe calea creşterii bunăstă­rii oamenilor muncii. Organele noastre sindicale partici­pă şi ele la elaborarea sistemului de salarizare şi veghează la stricta lui aplicare. Pe baza succeselor obţinu­te în dezvoltarea economiei naţionale statul a efectuat în perioada 1956-1958 patru reduceri parţiale de preţuri la unele produse de larg consum. A­­ceasta a făcut ca puterea de cumpă­rare şi consumul familiilor de munci­tori să crească continuu. Astfel, în 1958 consumul crescuse faţă de 1957: la carne cu 9,1 la sută, la lapte cu 7,1 la sută, la oua cu 18,1 la sută, la zahăr cu 4,9 la sută. In 1959 vo­lumul fizic al mărfurilor ce vor fi des­făcute de comerţul socialist va fi de 2,6 ori mai mare decit în 1956. Una din cele mai importante atribu­ţii ale sindicatelor este gospodărirea fondurilor de asigurări sociale. Cinci miliarde şi jumătate lei s-au cheltuit pentru asigurări sociale numai în anii primului cincinal. In 1959, bugetul a­­sigurărilor sociale de stat totalizea­ză 3.008.000.000 lei. Cu 308.000.000 lei mai mult ca în 1958. O largă reţea de activişti obşteşti, membri ai comisiilor de asigurări so­­ciale şi delegaţi în grupele sindicale, veghează ca oamenii muncii suferinzi să m­intească la timp asistenţă me­­­dicala calificată, ajutoarele băneşti cu­venite, repartizează biletele de odihnă şi tratament, se preocupă de aplicarea legilor ţării cu privire la ocrotirea ma­mei şi copilului, se îngrijesc de acei ce urmează a fi pensionaţi, contro­lează activitatea instituţiilor sanitare şi staţiunilor balneo-climaterice. Mecanicii şi fochiştii de locomotivă şi ceilalţi muncitori din depoul nos­tru nu mai sunt nevoiţi astăzi să colinde la diferite spitale sau policli­nici atunci cînd au nevoie de trata­ment medical. In incinta depoului a­­vem un dispensar bine utilat, deser­vit de medici de specialitate, care acordă o atenţie deosebită în­grijirii fiecărui muncitor în parte- Atribuţii de seamă au sindicatele şi în ceea ce priveşte controlul asupra respectării regulilor de protecţia mun­­cii. Controlul asupra felului cum se respectă aceste norme îl exercită sin­­dicatele, prin Inspecţia tehnică de protecţia muncii şi cu sprijinul acti­­viştilor din comisiile de protecţie a muncii, al inspectorilor obşteşti din grupele sindicale. Azi s-au schimbat şi condiţiile de muncă ale mecanicilor şi fochiştilor. Nu se mai lucrează într-un singur schimb şi cîte 400—500 ore pe lună, ca odinioară. Activiştii din comisiile de protecţia muncii veghează ca noi să avem condiţii bune de lucru, să fie respectat programul, să ne ducem munca fără pericol de accidentare sau îmbolnăvire. MISU CALIN președintele comitetului de întreprindere de la Depoul C.F.R.—B.C. Creşte continuu numărul oamenilor muncii trimişi la casele de odihna ale sindicatelor Eforie, Vasile Roaită, Sinaia, Bor­sec, Vatra Dornei, Tuşnad, Slănic-Mol­­dova... Odinioară muncitorii cunoşteau aceste nume numai din manualele de geografie. Staţiunile de odihnă erau accesibile numai păturilor avute. Azi îşi petrec aci concediul de odihnă, prin grija sindicatelor, sute de mii de oameni ai muncii. Iar aşa cum se vede din graficul de mai sus numărul acestora este în permanentă creştere. Pag. 3 a Ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii-preocupare de seama a sindicatelor cinematograf, conferinţe, recenzii literare, simpozioane, întîlniri intre frun­taşii în producţie etc. Tot aci îşi desfăşoară activitatea cercurile de artă plastică, de teatru, formaţiile de dansuri naţionale etc. Sindicatele noastre acordă o mare atenţie muncii de culturalizare şi e­­­ducare a maselor, de formare a conştiinţei noi, socialiste, în rîndul oameni­lor muncii. La dispoziţia organelor sindicale stau 4.856 de biblioteci care in 1958 aveau peste 9 milioane volume. La aceste biblioteci s-au înregistrat la sfîrşitul anului 1958 un număr de 1.072.000 cititori. Sindicatele noastre dispun de 5 case de cultură şi 4.186 cluburi şi col­ţuri roşii în cadrul cărora se depune o activitate susţinută pe linia ridicării nivelului cultural al oamenilor muncii. La cele peste 300 cinematografe sindicale care fiinţează s-au prezentat numai în cursul anului 1958 aproape 70.000 de spectacole la care au luat parte 13.258.000 spectatori. In clişeu , Corul Combinatului meta­lurgic de la Reşiţa, care la cel de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori a cucerit locul I pe ţară. In medalion : Casa de Cultură a Sin­dicatelor din Reşiţa. Aci au loc zi de zi manifestări culturale dintre cele mai variate­ spectacole de teatru şi Pentru creşterea unei generaţii viguroase Aceasta este o realizare vie a zilelor noastre ! In orice colţişor din ţară, in orice întreprindere, instituţie, G.A.S. sau S.M.T. oamenii muncii se bucură din plin de binefacerile culturii fizice şi ale sportului. La toate acestea o mare contribuţie au adus-o şi sindicatele. Conduse şi în­drumate de partid, ele se ocupă de cul­tura fizică şi sportul ca de o pace in­tegrantă a activităţii sindicate, ca un mijloc important de întărirea sănă­tăţii oamenilor muncii, de folo­sirea plăcută şi utilă a timpului lor liber. E grăitor faptul că in perioada anilor 1953—1959, Consiliul Central al Sindicatelor a alocat­ mişcării sportive aproape 217.000.000 lei. O cifră care spune mult. Situaţia este şi mai edifi­­catoare dacă ne gindim la faptul că in Rominia burghezo-moşierească inventa­rul sportiv lipsea cu desăvirşire din în­treprinderi şi instituţii. Astăzi însă fie­care fabrica, uzină, G.A.S. sau S.M.T. are o bază materială sportivă proprie pentru salariaţii săi. Comitetele sindi­cale de pe lingă aceste unităţi gestio­nează la ora actuală echipament şi material sportiv ce depăşeşte valoarea a 90 milioane lei. Aici nu sunt adăugate numeroasele­­ baze sportive din majori­atea centrelor muncitoreşti se însu­mează laolaltă valori considerabile. Se ştie că in prezent in ţară noastră există peste 2.200.000 membri ai Uni­­unii de Cultură Fizică şi Sport, cifră ce a fost realizată şi ca urmare a spri­jinului acordat acestei acţiuni de orga­nele sindicale din întreprinderi şi insti­tuţii. De asemenea, împreună cu cele­lalte organizaţii de masă, sindicatele contribuie la traducerea în viaţă a unei importante sarcini trasată de Hotărîrea partidului şi a guvernului din iulie 1957 — introducerea pe scară largă a gimnasticii de producţie. Deşi se află intr-o fază experimentală, numai în Bucureşti in 45 de întreprinderi, aproape 25.000 de muncitori au îndră­git această formă eficace de fortificare a organismului. Şi in întreprinderile din regiunea Oradea, Iaşi, Stalin şi celelalte regiuni, cu ajutorul organelor sindicale locale, gimnastica de produc­­ţie capătă pe zi ce trece noi adepţi. Toate acestea sunt făcute pentru creş­terea unei generaţii viguroase, capabile să îndeplinească in bune condiţiuni măreţele sarcini de construire a socia­lismului, pentru un nou avtni in dez­­voltarea culturii fizice şi a sportului in Republica Populară Romină.

Next