Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)

1959-10-01 / nr. 3704

r pag. 2-a In folosul omului In perioada unui cincinal: 17.500 cluburi muncitoreşti Sindicatele din R­P­ Chineză aduc o preţioasă contribuţie la operă con­strucţiei socialiste desfăşurată pe un front larg de marele popor de 650 milioane. Una dintre preocupările de căpete­nie ale organizaţiilor sindicale şi ale activului obştesc este grija pentru continua Îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de trăi ale celor ce mun­cesc. Sindicatele din R.P.Chineză au obţinut realizări importante in toate domeniile activităţii lor social-cultu­­rale : organizarea asigurărilor sociale şi odihnei oamenilor muncii, grija pentru protecţia şi securitatea mun­cii, desfăşurarea învăţămintului mun­citoresc şi a activităţii cultural-ar­­tistice de masă. Organizaţiile sindicale chineze au construit în perioada primului plan cincinal 17­ 500 cluburi muncitoreşti in care muncitorii şi familiile lor işi petrec timpul liber in mod plăcut şi instructiv. Bibliotecile sindicale sunt deschise tot timpul zilei, iar aproape in fiecare seară au loc prezentări şi recenzii ale celor mai noi cârti■ De asemenea au loc concursuri de reci­tări poetice, lecturi din basme popu­lare sau concursuri­ ghicitoare pre­miate cu bilete la spectacole de teatru în cadrul cluburilor sindicale, copiii şi tineretul se bucură de o mare atenţie. Se organizează competiţii de şah, tenis de masă, cursuri de core­grafie. Pe lingă cluburile muncitoreşti funcţionează 75-640 echipe de bas­chet, fotbal şi volei, cuprinzînd peste 800­ 000 de sportivi d in 4 ani — 66 milioane metri pătraţi locuinţe In decursul primului plan cincinal, la fiecare două zile a intrat in func­ţiune o noua fabrică sau instalaţie mi­niera. Paralel cu aceste construcţii industriale s-au ridicat şi noi locuinţe muncitoreşti. Dacă primul cincinal îşi fixa ca obiectiv construcţia de locuinţe mun­citoreşti pe o suprafaţă de 48 milioane de metri pătraţi, nu numai patru ani s-au realizat construcţii cu o suprafaţă totală de 68 milioane metri pătraţi. Guvernul R­P- Chineze a prevăzut investirea in decurs de cinci ani a peste 4-400 milioane de yuani in con­strucţiile de case muncitoreşti, ceea ce reprezintă 9,2 la sută din totalul investiţiilor in construcţiile capitale. Locuinţele muncitoreşti construite in anii cincinalului ca şi cele construite în perioada anilor 1949-1952 totali­zează o suprafaţă de 90 milioane metri pătraţi, adică de 7 ori mai mult decit suprafaţa oraşului Pekin în 1949. In cursul primului plan cincinal, mulţumită creditelor de stat, a repar­tizării de terenuri de construcţie, a materialelor puse la dispoziţie şi a altor ajutoare, 100.000 muncitori şi-au putut clădi case proprii, reprezentînd o suprafaţă totală de 3 milioane metri pătraţi. In acelaşi timp se acordă multă grijă lucrărilor edilitare. Creşte volumul vînzărilor la mărfurile de larg consum In primele­­ luni ale anului curent, volumul total al vînzărilor în comerțul cu amănuntul a fost cu 20,7 la sută mai mare decit în perioada corespun­zătoare a anului trecut. Acest procent de creștere este fără precedent. Volu­mul vînzărilor la mărfurile de larg consum continuă să crească­ In comparaţie cu perioada cores­punzătoare a anului 1958, în primele 8 luni ale acestui an volumul vînzări­­lor a crescut la ţesăturile de bumbac cu 38,3 la sută, la încălţăminte de pînză şi cu talpă de cauciuc — cu 37,4 la sută, la tricotaje de lină — cu 44,7 la sută, la biciclete — cu 19,1 la sută, la stilouri — cu 98,4 la sută, la ţigări — cu 26,3 la sută, la săpun — cu 25,9 la sută. Ritmul de creştere a vînzărilor depăşeşte cu mult perioadele respective ale anilor precedenţi. La sate în prima jumătate a anului curent volumul total al vînzărilor cu amănuntul a crescut cu, 17,5­ la sută. Anul trecut s-a înregistrat o creştere de 23,4 la sută faţă de anul 1957. Se prevede că în cea de-a doua jumătate a anului va creşte şi mai mult volumul vînzărilor. In primele 7 luni ale aniului acesta populaţia din China a cumpărat cu 13,6 la sută mai multe produse ali­mentare decit în aceeaşi perioadă a anului 1958. în această perioadă locţi­itorii oraşelor Pekin, Sanhai şi Tien­­tzin au cumpărat cu 39 la sută mai multe zarzavaturi şi cu 12 la sută mai mult peşte. La dispoziţia consumatori­lor sunt puse astăzi cantităţi uriaşe de fructe. Creşte de asemenea continuu numărul păsărilor şi al porcilor. La sfîrşitul lunii iunie, numărul puilor de găină şi al raţelor a atins 660.000.000, ceea ce depăşeşte de peste două ori cifra respectivă din luna februarie. Unul din cluburile muncitoreşti din Sanhai Un deceniu reprezintă o perioadă foarte scurtă în istoria omenirii. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Chinez în frunte cu tova­rășul Mao-Tze-dun, intr-o perioadă scurtă de zece ani poporul chinez, eliberat, a obținut suc­cese strălucite, fără precedent în istorie, în ma­rea cauză a revoluţiei socialiste şi a construcţiei socialiste. Atît în industria constructoare de maşini, cît şi în alte ramuri ale construcţiei so­cialiste au avut loc uriaşe prefaceri, s-au cules roade bogate. In decurs de zece ani, în Indus­tria constructoare de maşini s-a realizat mai­­ mult decit într-un secol în China veche. Industria constructoare de maşini a Chinei noi s-a dezvoltat pe un loc pustiu. Deşi istoria construcţiei de maşini a Chinei vechi are o ve­chime de aproximativ 100 de ani, în decursul acestei perioade îndelungate ea nu s-a dezvoltat din cauza oprimării exercitate de către impe­rialişti, de către feudali şi de capitalul biro­cratic. Se poate spune că construcţia de ma­şini era o „pată albă" pe harta industrială a ţării. După eliberare, cînd am început construcţia economică, ne-am lovit de numeroase greutăţi datorită sărăciei noastre anterioare şi embargo­ului imperialiştilor. Resimţeam lipsa utilajului pentru construcţia de maşini, nu aveam forţe tehnice etc Dar poporul chinez nu s-a înspăi­­mintat de greutăţi. Sub conducerea justă a par­tidului şi cu ajutorul Uniunii Sovietice şi a ce­lorlalte ţări ale lagărului sociaist, am învins greutăţile de care ne-am lovit în mersul nostru înainte. In 1953, trecînd la Îndeplinirea primului cin­cinal, am început o largă construcţie capitală. Timp de zece ani, în industria constructoare de maşini s-au creat sute de mari întreprinderi mo­derne înzestrate cu mijloace tehnice avansate. Paralel cu construcţia de mari întreprinderi, pretutindeni in ţară au început să se clădească întreprinderi mijlocii şi mici Marea construcţie capitală a contribuit la schimbări radicale în construcţia de maşini. Aceasta, nu numai că a sporit considerabil capacitatea de producţie a Industriei, modificind treptat repartizarea raio­nală neraţională din trecut, ci, a şi creat cîteva zeci de ramuri industriale neexistente în trecut: întreprinderi pentru producţia de utilaj metalur­gic, energetic, minier, petrolifer şi chimic, de instrumente de măsurat şi tăiat, întreprinderi constructoare de automobile, de tractoare, ma­şini unelte, aparate, radiouri, rulmenţi etc­ In 1958 s-a realizat o creştere de aproape 41 ori — faţă de 1949 — a volumului total al indus­triei constructoare de maşini. Ritmul dezvoltării industriei constructoare de maşini din China nu numai că este diametra­ opus celei din vechea Chi­nă, dar depăşeşte chiar ritmul dezvoltării din ţă­rile capitaliste. Ritmul rapid de dezvoltare a­­ construcţiei de maşini din China înseamnă o creştere rapidă a nivelului tehnic. Este îndeobşte cunoscut faptul că nivelul tehnic al industriei constructoare de maşini din vechea Chină era foarte scăzut; nu numai că ea nu putea fabrica utilaj pentru diferite ramuri ale industriei grele, dar nici pentru industria uşoară, unde majoritatea utilajului se importa din străinătate. In perioada scurtă de un dece­niu care a trecut de la eliberare, această situaţie înapoiată de tip colonial s-a schimbat însă ra­dical. Industria constructoare de maşini din China a început să producă utilajul pentru ma­şini necesar dezvoltării economiei naţionale Construcţia de maşini-unelte reprezintă baza construcţiei de maşini, putînd produce mari ma­şini-unelte de înaltă precizie ca, de pildă, strun­guri verticale de 3-4 metri, raboteze de 2 metri lăţime şi 6 metri lungime, maşini de filetat de precizie, maşini de alezat cu o precizie de 0,006 mm, precum şi alte maşini-unelte de înaltă pre­cizie pentru rectificarea roţilor dinţate. Cons­trucţia de maşini agricole produce de acum tractoare, combine, combine-secerători şi unelte agricole moderne. In decurs de zece ani au fost create diferite tipuri de utilaje pentru industria uşoară ca, de pildă, războaie de ţesut, utilaje pentru fabricile de zahăr, maşini pentru fabri­carea hirtiei, utilaj medical, diferite tipuri de radiouri şi televizoare etc. In punerea la punct a producţiei moderne, a crescut simţitor greuta­tea specifică a proiectelor executate in ţară. în prezent în ţara noastră se pot proiecta nu numai maşini simple, dar şi diferite tipuri de fabricate de mare precizie. Intr-o perioadă de zece ani, dezvoltarea in­dustriei constructoare de maşini din ţara noas­tră a necesitat înfiinţarea sistematică a nume­roase organe de cercetări ştiinţifice, organizaţii de proiectare a producţiei, organe de proiectare pe lingă uzine şi instituţii de învăţământ superior pentru educarea cadrelor tehnice din domeniul construcţiei de maşini; numeroase in­treprinderi industriale şi-au creat de acum labo­ratoare centrale- Crearea acestor organe de cerce- ___ ţări ştiinţifice, organiza­ţii de proiectare a pro­ducţiei, organe de proiectare pe lingă uzine şi instituţii de învăţămînt superior au creat con­diţii favorabile dezvoltării rapide a industriei constructoare de maşini. Paralel cu dezvoltarea construcţiei de maşini din China s-a acordat o mare atenţie folosirii şi răspîndirii noilor metode tehnologice avan­sate. Paralel cu însuşirea tehnicii ,­înaintate mondiale, s-au făcut experienţe şi au fost create metode corespunzătoare situaţiei concrete din ţara noastră. Folosirea şi răspândirea tehnicii noi şi a tehnologiei înaintate au contribuit la dezvoltarea rapidă a construcţiei de maşini din China. In perioada scurtă de zece ani industria constructoare de maşini din China, scăpând de înapoierea în care se afla în trecut, produce piese grele mari, de precizie şi fine, păşind îna­inte în rîndurile tehnicii mondială înaintate. Acest fapt arată că industria constructoare de maşini din China, eliberîndu-se de cătuşele eonomiei private capitaliste, a obţinut succese remarcabile. Asemenea succese nu pot fi obţi­nute în nici o ţară capitalistă. Concomitent cu dezvoltarea impetuoasă a pro­ducţiei au crescut rapid şi rîndurile constructo­rilor de maşini. Din 1949 pînă In 1955 numărul constructorilor de maşini s.a mărit de peste 11 ori. Numai î­n deceniul care a trecut de la elibe­rare, s-a realizat mai mult decit într-un­ secol in vechea Chină, s-au obţinut succese pentru care ţărilor capitaliste le-ar fi trebuit cîteva zeci de ani. De ce s-a întâmplat așa ? Este în­deobște cunoscut că industria constructoare de mașini din vechea Chină nu s-a dezvoltat timp înde­lungat nu pentru că nu ar fi existat mina de lucru și valori materiale sau pentru că nu a fost nevoie de mașini. Ț­-a noastră are un sub­sol bogat pentru explo­rarea și prelucrarea că­ruia este nevoie de diferite utilaje. Țara noastră care posedă nesecate resurse de e­­ergie hid­rau­­lică, are nevoie de o cantitate uriașă de u­tilaj electroenergetic cu o putere de zeci de mili­oane kW; țara noastră are multe fluvii și lungi trasee maritime de coastă pentru care este ne­­voie d­e mijloace de transport. Ea are pămân­turi mănoase pentru care sunt necesare auto­camioane, tractoare şi diferite maşini agricole; poporul chinez are nevoie de diferite utilaje pentru industria uşoară, necesară îmbunătăţirii vieţii... Dar în vechea Chină semicolonială toate acestea nu au putut să fie decît un vis. In ra­portul „Cu privire la guvernul de coaliţie”, ra­port prezentat în 1945, preşedintele Mao-Tze-dun a arătat: „Fără independenţă, libertate, demo­craţie şi unitate nu se poate crea cu adevărat o mare industrie”. Istoria Chinei dovedeşte că numai în sistemul socialist producţia se poate dezvolta în interesul dezvoltării raţionale a eco­nomiei naţionale, în interesul bunăstării celor ce muncesc. Grija Partidului Comunist Chinez în frunte cu preşedintele Mao-Tze-dun pentru continua dezvoltare a economiei pe făgaşul socialismului constituie chezăşia principală a succeselor obţi­nute în industria constructoare de maşini din China. Urm­înd linia dezvoltării cu precădere a industriei grele, partidul a dat o mare aten­ţie dezvoltării construcţiei de maşini, connside­­rind-o una din verigile principale ale industri­alizării ţării noastre. Linia generală a construc­ţiei socialistă şi orientarea „să mergem pe am­bele picioare“, elaborată pe baza liniei generale au arătat călea concretă de dezvoltare rapidă a industriei constructoare de maşini din China. Marile succese ale construcţiei de maşini din ţara noastră sunt indisolubil legate de ajutorul dezinteresat al Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări frăţeşti. Timp de zece ani, Uniunea Sovietică a acordat un ajutor direct ţării noastre în con­strucţia cîtorv­a zeci de întreprinderi moderne, înzestrate cu tehnică de prim rang­ Pentru înăl­ţarea acestor întreprinderi, specialiştii sovietici au ales locurile potrivite, materialele necesare, au efectuat lucrări de cercetări geodezice, au asigurat un utilaj complex,planuri, produse şi materiale tehnologice, au condus lucrările de construcţii şi montaj pînă la darea în funcţiune, acordîndu-ne un ajutor multilateral şi dezinte­resat. Astfel, de­ pildă, ajutînd ţării noastre să construiască uzina nr. 1 de construcţii de auto-­­mobile, U.R.S.S. a mobilizat 26 organizaţii de proiectare şi peste 100 de arme sovietice con­structoare de maşini, trasându-le drept sarcină să proiecteze şi să înzestreze această întreprin­­dere. Mulţumim din toată inima Uniunii Sovie­tice şi celorlalte ţări frăţeşti pentru ajutorul dezinteresat pe care ni l-au acordat! Succesele pe care le-a obţinut construcţia de maşini din ţara noastră într-un răstimp scurt de zece ani sunt uriaşe şi fără precedent în is­torie. Cu toate acestea,­­dezvoltarea industriei constructoare de maşin­i nu poate încă să asi­gure nici pe departe nevoile construcţiei socia­liste din ţară. In domeniul industriei moderne constructoare de maşini din China s-au petre­cut schimbări uim­itoare în comparaţie cu indus­tria înapoiată din vechea Chină, dar faţă de grandioasele noastre planuri, aceasta nu în­seamnă decît începutul. De aceea, trebuie să ne dublăm eforturile și, pe baza marelui salt de anul trecut, să ne sporim energia pentru ca anul acesta să îndeplinim înainte de termen indicii princip­ali ai celui de-al doilea p­lan cincinal (1958-1962). Noi muncim cu elan pentru obţi­nerea unui mare avânt general în opera de fă­urire a societăţii socialiste. LIU DIN, ministru adjunct al Ministerului nr. al Construcţiei de Maşini Men lai (primul din stingă) este unul din muncitorii fruntaşi cunoscuţi in întreaga Chină. El este şeful unei secţii din cadrul marelui combi­nat metalurgic, din Ansan. In clişeul nostru , Men Tai dînd explicaţii unor tineri muncitori MUNKA Furnalul nr. 1 al noului centru al oţelului de la Baotou din Mongolia Interioară a fost terminat. El intră în funcţiune la 1 octombrie 1959 — Ziua naţională a R. P. Chineze. In clişeu : Furnalul nr. 1 din Baotou Avîntul industriei energetice In primele opt luni ale anului cu­rent producţia de energie electrică a R.P. Chineze a crescut cu 51 la sută în comparaţie cu perioada corespunză­toare a anului trecut. Producţia totală a atins 25.100 milioane kWh. Se prevede că producţia totală de energie electrică a Chinei va atinge anul acesta 39.000 milioane kWh., apropiindu-se astfel de cifra fixată iniţial pentru anul 1962 în cadrul cin­cinalului­ Aceasta va reprezenta o creştere de 42 la sută faţă de anul trecut. In perioada 1952—1957, producţia de energie electrică a Chinei a crescut în medie cu 21,6 la sută anual. In a­­ceeaşi perioadă ritmul de creştere a fost în S.U.A. de 9,1 la sută, în An­glia de 7,8 la sută, iar în Franţa de 7,2 la sută. In primele opt luni ale anului cu­rent, în R.P. Chineză au fost puse în funcţiune instalaţii pentru producţia de energie electrică avînd o capaci­tate totală de 700­ 000 kW. Pînă la sfîrşitul anului vor fi date în folosin­ţă instalaţii avînd o capacitate de încă 1.600.000 kW. Creşterea producţiei die energie e­­lectrică realizată anul acesta în China este echivalentă cu peste 90 la sută din creşterea obţinută în perioada pri­mului plan cincinal (1953—1957). In întreaga ţară se află în con­strucţie în prezent 184 de hidrocentra­le şi termocentrale­ Printre acestea se numără termocentrala de la Pekin care va fi înzestrată cu utilaje pri­mite din Uniunea Sovietică. Numeroasele centrale electrice mici și mijlocii construite anul acesta în China au contribuit in mare măsură­ la dezvoltarea industriei locale. Capa­citatea totală a acestor centrale (sub 8.000 kW.) a fost calculată la 100.000 kW. (China Nouă) MAO TZE-IHNN Sárbátoare 1 Era pe-atuncea ţară mea iîivăluită-n beznă grea. * Şi demonii, ţişniţi din ioc, jucau demonicul lor ioc. 2 Jucau b­hjind şi-n jug cumplit ţineau norodul meu iubit. I Dar într-o zi ne-am deşteptat, in zori cocoşii au cîntat, i Lumina şi-a prelins apoi marama-i albă peste noi. I Pornind din smircuri şi păduri, pe veci i-am alungat pe iuţi ! Şi am sădit în ţară flori în cinstea marii sărbători 1 § Poete I Vezi in ţaţă zări ? E vremea marilor cinturi­­... In romîneşte de M. DJENTEMIROV T u r n M l coco st ir cu lui galben' % Şinele taie Zhina; se revarsă spre sud. 8 I I Iantzi­ul işi scaldă malurile, nesfirş­it şi tăcut. I Prin fumul ploii străluce verdele crud. | S Fluviul e ferecat de Broasca Ţestoasă, de Balaurul Temut.*) I 8 8 Cocostiicul galben nu-mi mai umbr­eşte pămintul natal, I Ci numai turnul amintirea întunecată i-o va păstra, I In apele fluviului îmi torn înălțatul pocal**) 8 Și parcă stropi, parcă valuri spumegă-n inima mea. 8 __________ In românește de MIHAIL COSMA 8 *) Doi munți uriași din China. **) Străveche urare chineză. |­ o oo oé oe écőé óé óe óé e» óé oc óö Ő6 óó óoáeééóeáooo 6^ eé o© oo 6© eseóo oe aeooöóeo »ooaooooooooooo oo oooe oooooöiS Schimbările care au avut loc în agricultura Chinei în cei zece ani de la instaurarea Republicii populare sunt cu adevărat uimitoare. Recolta de cereale a Chinei a crescut de la 200 kg. calculat pe cap de locui­tor în anul 1949 la 385 kg. anul trecut. Trebuie arătat că în această perioadă populaţia ţării a crescut cu aproxima­tiv 100 milioane. In anul 1958, producţia totală de ce­reale a atins 250 milioane tone, depă­şind pe aceea a anului 1949 de 1,3 ori şi pe aceea a anului 1957 cu 35 la sută. Ca termen de comparaţie trebuie arătat că în S.U.A. în perioada 1949- 1958 producţia de cereale a crescut cu numai 23,2 la sută. Producţia totală de bumbac egrenat a fost în anul 1958 î­n China de 2,1 mi­lioane tone, ceea ce reprezintă o creş­tere de 4,7 ori în comparaţie cu anul 1949. Aceasta depăşeşte cu mult rit­mul anual de creştere a producţiei de bumbac în oricare dintre marile ţări capitaliste. In această perioadă pro­ducţia de bumbac a S.U.A. chiar a scăzut cu 28,1 la sută. O creştere însemnată a producţiei s-a înregistrat în această perioadă şi la alte produse agricole principale, ca de pildă : seminţe oleaginoase, culturi pentru industria zahărului şi iută. In anul 1958 totalul producţiei agricole şi al produselor secundare a­­crescut de 2,3 ori în termeni valorici în com­paraţie cu 1949. Anul acesta recoltele de grîu şi orez timpuriu sunt mai mari decit anul tre­cut, în pofida calamităţilor naturale şi a faptului că suprafaţa însămânţată a fost redusă. In planul ,pe anul acesta se prevede o creştere de 10 la sută a producţiei de cereale şi de bumbac­ Stagnarea şi Înapoierea agriculturii care dăinuia în China de secole a fost complet lichidată. Cînd în anul 1949 a fost instaurată Republica Populară Chineză imperia­liştii americani au prezis că China Nouă nu va putea să-şi hrănească uriaşa sa populaţie în creştere conti­nuă. Dar, după cum se ştie, lucrurile s-au petrecut cu totul altfel. Deoarece prevederile planului în ceea ce priveşte producţia de cereale pe ultimul an al celui de-al doilea plan cincinal (1958-1962) au fost rea­lizate încă în anul trecut, cu patru ani înainte de termen, recenta şedinţă ple­nară a C.C. al Partidului Comunist Chinez a anunţat că la numeroase alte produse agricole principie sarci­nile prevăzute în cel de-al doilea cin­cinal pot fi îndeplinite cu trei ani îna­inte de termen. In China există posibilitatea unei creşteri rapide a producţiei în agricul­tură, deşi suprafaţa cultivată a fost foarte­­puţin extinsă. Aceasta se dato­­reşte în primul rînd faptului că s-a realizat o creştere a productivităţii la hectar prin extinderea cultivării pă­­mîntului în colectiv, ceea ce a deschis calea spre o largă popularizare a tehnicii agricole înaintate. Recolta de cereale la hectar a crescut de la 1,064 tone în 1949 la 2,056 tone în 1958. De o deosebită importanţă în obţi­nerea acestor rezultate este con­struirea pe scară largă de către ţăra­nii muncitori a unor vaste sisteme de irigaţie. In anul 1958 a fost organiza­tă o mişcare de masă pentru studierea solului, în vederea folosirii pămînturi­­lor în modul cel mai eficace-Venitul ţăranilor a crescut în fieca­re an şi nivelul lor de trai s-a îmbu­nătăţit odată cu creşterea producţiei. Volumul vînzărilor cu amănuntul la sate a fost în anul 1958 cu 23,4 la sută mai mare decît în anul 1957, iar numeroase articole ca: lingerie trico­tată, vase smălţuite, pantofi cu talpă de cauciuc, săpun de toaletă şi ţigări, care înainte erau considerate la sate obiecte de lux, se vînd astăzi în can­tităţi mari. Ca rezultat al faptului că statul a oferit preţuri mai mari pentru produ­sele agricole, precum şi ca rezultat al reducerii preţurilor produselor in­dustriale, marea diferenţă care exista între preţurile produselor industriale şi acelea ale produselor agricole, a fost^A redusă cu 19 la sută în perioada^^ 1952—1958, fapt care a contribuit la sporirea veniturilor țăranilor. 103 noi întreprinderi în 8 luni In primele 8 luni ale anului curent, în R. P. Chineză a fost terminată con­struirea unui număr de 103 întreprin­deri mari şi mijlocii ale industriei uşoare. Alte 81 de întreprinderi se află în construcţie, în afară de grupurile de fabrici mici, de­­uz local. Unele dintre noile fabrici au şi început producţia. Printre acestea se numără fabrici de hîrtie, rafinării de zahăr, fabrici pen­tru prelucrarea sării, fabrici de sticlă, de vase smălţuite, de produse din ma­terial plastic, de ceasuri­, de săpun, de alcool, de bere. Unele dintre acestea au fost construite cu ajutorul țărilor prietene. Grijă pentru sănătatea publică Mizaria neagră, bolile şi epidemiile de tot felul făceau ravagii în vechea Chină. Nici un guvern chinez nu s-a ocupat în trecut de privegherea şi apărarea sănătăţii pu­blice. Dar după victoria revoluţiei în China situ­aţia s-a schimbat şi în domeniul sănătăţii pu­blice. In cei zece ani de la eliberare, regimul I democrat-popular a în­făptuit mari realizări pe acest tărîm. CU 60 LA SUTA faţă de 1949 a scăzut mortali­tatea Infantilă. PESTE 14.000 de poli­clinici au fost create in regiunile mărginaşe. In 1958, centrele sanitare dispuneau de 6,7 ori mai multe paturi decit îna­inte de eliberare. Numă­rul paturilor din spitalele săteşti a crescut de 6 ori făţă de 1945. APROAPE 40.000 de studenţi au absolvit în ultimii zece ani Institu­tele d® medicină. APRO­XIMATIV 15.000 de elevi termină in fiecare an şcolile medii sanitare. Alte sute de mii de ca­­dre sanitare lucrează in domeniul medicinii tradi­ţionale. In majoritatea provinciilor şi oraşelor din R. P. Chineză au fost înfiinţate institute şi cea­,­tre de cercetări in meniul medicinii tradi’­i­onale. A FOST LICHIDATA aproape total boala de­numită schistosomiasis, cere odinioară primej­dui­a viaţa a pes‘e 169.000.080 de ţărani. F® asemenea, au fost lichi­date ciuma, holera şi variola. PESTE 80 LA SUT ’­ din necesităţile viie:'* de medicamente şi apa­­rataj medical sunt astăzi satisfăcute de producţia realizată în ţară. R. A. Chineză produce canti­tăţi uriaşe de penicilină, sireptomicină şi alte en-­­bio­ice. MAI MULT DE 14 MI­LIARDE de yuani au fost cheltuiţi In anii 1932— 1958 pentru asigurarea asistenţei medicale. 39.134 SPITALE ŞI 130.000 CASE DE NAŞ­TERE cuprindea, la sîîr­­şîtul anului 1953, rețeaua sanitară din satele chi­­neze.

Next